Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 953/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 953/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 14-10-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 953/A/2015
Ședința publică de la 14 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. L. O.
Judecător A. G. M.
Grefier A. B.
Ministerul Public- P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Serviciul Teritorial A. - I. reprezentat prin procuror: I. F.
Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul I. Franti împotriva sentinței penale nr. 70 din data de 30.03.2015, pronunțată de Tribunalul A. I. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat inculpatul apelant I. F. asistat de avocat P. A. în substituire avocat C. A. apărător ales și avocat P. M. R. apărător ales, lipsă fiind persoanele vătămate intimate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța pune în vedere inculpatului apelant că are posibilitatea să dea o declarație în fața instanței de apel.
Inculpatul apelant I. F. susține că nu dorește să dea declarație în cauză.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Avocat P. M. R. apărător ales al inculpatului apelant având cuvântul solicită în temeiul art.421 alin.2 lit.a Cod procedură penală admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și rejudecând cauza pe fond achitarea inculpatului pentru cele două infracțiuni de tentativă la infracțiunea de înșelăciune, în temeiul art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat în principal la disp. art.16 alin.1 lit.a C.p.p. iar în subsidiar în temeiul disp. art.16 alin.1 lit.b C.p.p.
Pe latură civilă în temeiul art.397 C.p.p. solicită respingerea acțiunii civile ca efect al pronunțării soluției de achitare.
Obiectul judecării prezentei cauze îl constituie doar cele două infracțiuni de tentativă la înșelăciune deoarece în sentința atacată s-a făcut referire la activitatea infracțională totală și care face obiectul altor cauze unde există o hotărâre definitivă.
P. sentința atacată instanța de fond a dispus încetarea procesului penal în ce-l privește pe inculpatul I. F. pentru săvârșirea a două tentative la infracțiunea de înșelăciune în dauna părții vătămate . și . în temeiul art.159 Cod penal coroborat cu prevederile art.244 alin.3 Cod penal.
În esență instanța a reținut că între inculpatul I. F. și reprezentanții celor două societăți comerciale - persoane vătămate a intervenit împăcarea. Invocă greșita încetare a procesului penal cu raportare la art.396 alin.6 C.p.p. fără ca instanța să se pronunțe în principal asupra posibilității pronunțării unei soluții de achitare a inculpatului în temeiul art.16 alin.1 lit.a C. p.p..
Conform art.396 alin.7 C.p.p. instanța avea obligația de a examina mai întâi existența unuia dintre cazurile de achitare prevăzute la art.16 alin.1 lit.a – d C.p.p. și doar apoi pe celălalt aspect în condițiile în care în cauză, în mod expres, prin concluziile scrise inculpatul a solicitat achitarea de sub învinuirea celor două infracțiunii ce fac obiectul inculpării deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii. Față de această poziție certă a inculpatului instanța de fond era obligată să verifice cauza prin prisma temeiurilor de achitare și a se pronunța asupra acestor temeiuri.
Solicită astfel admiterea apelului ca fondat și rejudecând cauza pronunțarea unei noi soluții de achitare conform argumentelor expuse în scris și pe care le susține și oral.
Inculpatul apelant a fost cercetat pentru săvârșirea a două infracțiuni de înșelăciune sub forma tentativei .P. Rechizitoriu s-a reținut că acesta a indus în eroare pe reprezentanții celor două societăți cu prilejul încheierii și executării unor contracte comerciale care în realitate erau doar convenții verbale privind comercializarea cafelei marca Amaroy. Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune, elementul material constă în acțiunea de inducere în eroare, a unei persoane pentru a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și s-a produs un prejudiciu. În cauză reprezentanții celor două părții vătămate au arătat în mod expres prin toate înscrisurile depuse la doar că nu au fost prejudiciate, înșelați și nu există nici un prejudiciu. În acest sens a se vedea mențiunea instanței de fond în sentința pronunțată la fila 14. Mai mult decât atât infracțiunea de înșelăciune prin natura ei este o infracțiune de prejudiciu și câtă vreme nu există nici un prejudiciu nu poate fi reținută infracțiunea de înșelăciune. Instanța de fond trebuia să se pronunțe pe temeiurile de achitare invocate de inculpat și doar după aceea să se pronunțe pe soluția de încetare a procesului penal. Între cererea de achitare și soluția de încetare a procesului penal are prioritate soluția de achitare.
Avocat P. A. în substituire avocat C. A. apărător ales al inculpatului apelant având cuvântul susține că speța este identică cu cea din dosarul Fotbal Club Unirea ds. nr._ unde instanța de fond a dispus o soluție de încetare a procesului penal fără a se evoca fondul iar instanța de apel a dispus respingerea apelului dar a reținut ca posibilă și s-a dispus evocarea fondului pronunțând o soluție de achitare.
Reprezentanta D. având cuvântul susține că instanța de fond a făcut o evaluare a împrejurărilor care au constituit și care au atras încadrare juridică dispunând asupra faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
Inculpații au fost asistați de avocați aleși la fond și li s-a cerut expres dacă sunt de acord iar efectele unei împăcări sunt cele de a înceta procesul penal astfel că nu se mai poate reanaliza fondul și a se pronunța o soluție de achitare.
Inculpatul apelant I. F. în ultimul cuvânt susține că este prea dificil de analizat întregul dosar penal înșelăciunea a fost pentru faptele cu țigări și nu pentru cele cu cafea.
Avocat P. M. în replică susține că potrivit practicii judiciare constante continuarea procesului penal și pronunțarea unei soluții de achitare care este în favoarea inculpatului poate fi solicitată în orice stadiu procesual.
Inculpatul apelant I. F. în ultimul cuvânt solicită achitarea pe lit.a și b și nu pe lit.g în cauză nu există prejudiciu, nu a fost înșelăciune la cafea doar la țigări.
Instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra apelului declarat constată următoarele:
P. sentința penală nr. 70 din data de 30.03.2015, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul A., în baza art.386 C.pr.pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de înșelăciune în convenții reținută în sarcina inculpatului I. F. din infracțiunea prev. de art. 215 al. 3 C.pen. din 1968 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1968 în două infracțiuni de înșelăciune în forma tentativei, respectiv în infracțiunea prev. de art.32 C.penal rap. la art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .) și infracțiunea prev. de art.32 C.penal rap. la art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .).
În baza art.386 C.pr.pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de complicitate la înșelăciune în convenții reținută în sarcina inculpatului H. I. C. din infracțiunea prev. de 26 rap. la art. 215 al. 1,3 C.pen. din 1968 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1968 în două infracțiuni de complicitate la înșelăciune în forma tentativei, respectiv în infracțiunea prev. de art.48 C.penal rap. la art. 32 și art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .) și infracțiunea prev. de art.48 C.penal rap. la art.32 și art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .).
În baza art. 396 alin.6 Cod procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit.g Cod procedură penală, art. 159 Cod penal coroborat cu art. 244 alin.3 Cod penal a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului I. F. fiul lui F. și A., născut la 29.10.1955 în Sălașu de Jos, ., Jud. Hunedoara, domiciliat în A. I., ., ., jud. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în forma tentativei prev. de art. 32 C.penal rap. la art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .) și infracțiunea prev. de art.32 C.penal rap. la art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .).
În baza art. 396 alin.6 C.pr.pen. rap. la art. 16 lit.f C.pr.pen. (reținând intervenirea prescripției răspunderii penale), a încetat procesul penal față de inculpatul I. F., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 25 rap. la art. 290 C.pen. din 1968, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1968.
În baza art.396 C.pr.pen. rap. la art.16 alin.1 lit.b) teza I C.pr.pen. cu aplic. art.4 C.penal a achitat inculpatul I. F. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prev. de art.297 alin.1 C.penal din 1968 cu aplicarea art.41 alin.2 C.penal din 1968.
A constat că inculpatul I. F. a fost reținut și arestat preventiv în perioada 10.03._06.
În baza art. 396 alin.6 Cod procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit.g Cod procedură penală, art. 159 Cod penal coroborat cu art. 244 alin.3 Cod penal a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului H. I. C. fiul lui I. și Istina, născut la 13.08.1973 în Câmpeni, Jud. A., domiciliat în A. I., ., jud. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune în forma tentativei prev. de art. art.32 C.penal rap. la art. 48 și art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .) și infracțiunea prev. de art.32 C.penal rap. la art.48 și art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .).
În baza art.396 alin.6 C.pr.pen. rap. la art. 16 lit.f C.pr.pen. (reținând intervenirea prescripției răspunderii penale), a încetat procesul penal față de inculpatul H. I. C., pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 25 rap. la art. 290 C.pen. din 1968, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1968.
În baza art.396 C.pr.pen. rap. la art.16 alin.1 lit.b) teza I C.pr.pen. cu aplic. art.4 C.penal a achitat inculpatul H. I. C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prev. de art.297 alin.1 C.penal din 1968 cu aplicarea art.41 alin.2 C.penal din 1968.
A constatat că părțile vătămate . prin administrator judiciar Pro Managment Insolv IPURL și . prin reprezantant Ibrahim Mohd nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art.397 alin.1 C.pr.pen. rap. la art.25 alin.5 a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de părțile civile . prin Cabinet insolvență Z. A. și . prin administrator judiciar Expert Insolvență SPRL.
În baza art.397 alin.1 C.pr.pen. rap. la art.25 alin.3 C.pr.pen. a dispus desființarea următoarelor facturi fiscale: nr._/05.08.2005,_/01.08.2005, nr._/30.08.2005, nr._/31.08.2005, nr._/27.09.2005, nr._/01.09.2005, nr._/29.09.2005,_/08.10.2005.
În baza art. 275 alin.2 lit.d Cod procedură penală a obligat inculpații H. I. C. și I. F. să plătească fiecare în favoarea statului suma de câte 2000 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință a reținut Tribunalul A. că prin rechizitoriul nr. 1D/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Serviciul Teritorial A. I. s-a dispus trimiterea în judecată și a inculpaților:
-I. Franti, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.215 al.3 Cp, art.297 al.1 cu aplic.art.41 al.2 Cp, art.25 rap. la art.290 Cp cu aplic.art.41 al.2 Cp;
- H. I. C., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.26 rap. la art.215 al.1, 3 Cp, art.297 al.1 cu aplic.art.41 al.2 Cp, art.290 Cp cu aplic.art.41 al.2 Cp;
Examinând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarele:
Inculpatul I. Franții, este asociat și respectiv administrator la mai multe societăți comerciale din A. I., printre care și . SRL A. I., societate înființată în cursul anului 1999 de către aceasta, având ca principal obiect de activitate desfășurarea actelor și faptelor de comerț cu ridicata, pentru produsele din carne, așa cum reiese explicit din documentele de înființare ale societății, procesele verbale de control și declarațiile inc. I. F..
Conducerea efectivă a societății în cauză, precum și a tuturor celorlalte societăți aparținând inculpatului I. F., era asigurată în fapt de către acesta, cu ajutorul diferitor persoane, angajate la firmele sale, firme care, în marea lor majoritate aveau același sediu, situat administrativ în A. I., .. 6-8, jud. A. (în curte la . sediu social îl are și . SRL, societate la care, în calitate de director, era angajat inculpatul H. I. C., unul din oamenii de încredere ai inc. I. F..
În aceste împrejurări, în 11.07.2005, . SRL (.) a importat din Olanda, de la firma DRIE MOLLEN SINDS, cantitatea de 557 baxuri, de câte 12 pachete de 500 grame fiecare, de cafea prăjită ne-decofeinizată ambalată, marca METROPOL GOUDMERK, la prețul total de 7820,28 EURO, așa cum reiese din factura externă nr. SO180103 din 14.06.2005, emisă de firma din Olanda. Cu ocazia efectuării acestei aprovizionări, la autoritățile vamale din A. I., au fost depuse și întocmite de către inc. I. F. și/sau reprezentanți ai firmelor acestuia, dar din dispoziția sa, toate documentele necesare realizării importului, respectiv: declarația vamală primară, declarația pentru valoarea în vamă, factura nr. SO180103/14.06.2005, certificatul de origine, certificatul de calitate, certificatul sanitar – veterinar și alte documente de transport și plată.
Din toate aceste documente, reiese în mod cert că, cu ocazia acestui prim import, s-a aprovizionat cantitatea de 6684 pachete cafea de 500 grame, cu prețul de 1,17 Euro/pachet, respectiv 4,2066 Ron/pachet, luând în considerare cursul L. – EURO, de la acea dată, care a fost de 3,5954 RON pentru un EURO, așa cum reiese chiar din mențiunile făcute pe documentele de import.
Mai mult, din certificatele de calitate și origine depuse la autoritățile vamale, reiese că această cafea, comercializată în ambalajul METROPOL GOUDMERK, este o compoziție de cafea din tipurile ARABICA și ROBUSTA, având o aromă salbă, precum și că a fost produsă și comercializată în România de firma DRIE MOLLEN sinds 1818 bv.
Toate aceste aspecte au fost cunoscute de inc. I. F., care recunoaște că, personal sau din dispoziția sa, actele precizate anterior au fost depuse la autoritățile vamale.
Ulterior, un al doilea transport de cafea, de același tip și în aceleași condiții, a fost importat în 01.08.2005.
Cu această ocazie, verificând documentele justificative, documentele vamale și de transport, s-a constatat că inc. I. F., în calitate de reprezentant al ., a importat cu ocazia celui de al doilea transport, cantitatea de 584 baxuri de cafea METROPOL GROUNDMERK, de câte 12 pachete a 500 grame fiecare, la prețul total de 8199,36 EUR.
P. urmare, cu acest al doilea transport, a fost importată în România, cantitatea de 7008 pachete cafea METROPOL la 500 grame, cu același preț de 1,17 EURO/pachet, respectiv 4,1110 RON/pachet, luând în considerare cursul L. – EURO de la acea dată, care a fost de 3,5137 RON pentru un EURO.
Și de această dată, la autoritățile vamale au fost depuse documente din care reiese în mod cert că această cafea, comercializată cu marca METROPOL GOUDMERK, este o compoziție de cafea din tipurile ARABICA și ROBUSTA, având o aromă salbă, precum și că a fost produsă și comercializată în România de firma DRIE MOLLEN sinds 1818 bv.
Deși, așa cum reiese cu certitudine din documentele precizate anterior și restul materialului probator administrat în cauză, inc. I. F., a importat cafea marca METROPOL GROUNDMERK, cafea care conform specificațiilor producătorului era de calitate inferioară (slab aromatizată), pentru a o putea vinde mai ușor și la un preț mai bun, respectiv la prețul unei cafele de calitate superioară, acesta a luat rezoluția infracțională de a rupe ambalajele de cafea METROPOL de pe pachetele importate și de a confecționa, reambala și vinde această cafea, în ambalaje noi, purtând marca AMAROY, beneficiind astfel de toate avantajele materiale ce ar decurge din aceste manopere, respectiv:
-adaosuri comerciale mari (cafea ieftină și de slabă calitate vândută la prețul unui pachet de cafea scumpă, de calitate superioară);
- posibilitate de comercializare mai rapidă și mai ușoară (având în vedere că produsul „cafea AMAROY” era și este căutat în România);
-avantajul oferirii mărfii la un preț de livrare către alți comercianți, sub prețul pieței, în condițiile în care prețul de achiziție era de până la 5 RON iar, un pachet de cafea AMAROY, se vindea la acea dată în România, pe piață, cu aproximativ 15 RON.
În acest sens, inc. I. F., imediat după realizarea primului import de cafea marca METROPOL, a luat legătura cu angajatul său H. I. C., căruia i-a spus să se ocupe de identificarea unei posibilități de realizare a unor ambalaje de cafea AMAROY, identice cu acestea și de aceeași calitate sau de calitate foarte asemănătoare, ambalaje care urmau a fi lipite ulterior pe pachetele de cafea METROPOL, după ruperea ambalajelor originale.
Întrucât, inc. H. C., era finul inc. C. G., administrator la . A. I., societate care avea ca principal obiect de activitate prestarea unor servicii de copiere, fotocopiere și tipografie, inc. H. C. a relatat aspectele precizate la paragraful anterior susnumitului și a stabilit împreună cu acesta o întâlnire cu inc. I. F. .
Cu ocazia acestei întâlniri, realizată între inc. I. F. și învinuiții H. C. și C. G., susnumiții s-au înțeles să producă ambalaje de cafea AMAROY, identice cu cele folosite pe pachetele originale, care să fie lipite pe pachetele de cafea importate de inc. I. F. cu marca METROPOL și să vândă acest produs ca și cafea AMAROY.
În acest sens, inc. I. F., a dat inc. C. G. un pachet de cafea AMAROY, original, adus din Germania și i-a cerut acestuia din urmă, ca împreună cu inc. H. C. să se ocupe de realizarea unui ambalaj identic și de aceeași calitate.
Întrucât, inc. C. G. mai realizase anterior ambalaje de cafea pentru . A. I., firmă administrată de numitul M. G., dar cu denumirea AMARAY și HOFFEN, acesta a încercat să realizeze la firma sa o copie de pe ambalajul de cafea AMAROY primit de la inc. I. F., și a prezentat inc. I. F. ambalaje de cafea AMARAY și HOFFEN, realizate anterior pentru ca acesta din urmă să vadă calitatea produsului pe care-l poate realiza el. Mai mult, inc. C. G., s-a oferit să realizeze prin firma sa și operațiunile de ambalare a pachetelor de cafea METROPOL importate, în ambalaje de cafea AMAROY, justificând oferta prin aceea că are experiență în ambalarea cafelei, deoarece a prestat astfel de servicii și pentru M. G., dar cu privire la cafea purtând alte mărci.
Inc. I. F., a fost nemulțumit însă de calitatea ambalajelor prezentate de înv. C. G., precum și de cele realizate anterior pentru numitul M. G., respectiv de luciul pe care inc. C. G. putea să-l imprime hârtiei de ambalaj prin capacitățile tehnice deținute la firma sa, astfel că, inc. I. F. s-a înțeles cu inculpații C. G. și H. C., ca aceștia din urmă, să se deplaseze la Cluj N., unde C. G. cunoștea o firmă cu capacități tehnice mult mai bune și cu care el colabora, pentru ca aceștia să facă demersurile necesare în vederea realizării corespunzătoare a ambalajelor de cafea AMAROY.
Având în vedere înțelegerea precizată anterior, inculpații C. G. și H. C., s-au deplasat la Cluj N., la sediul ., unde au făcut o comandă în numele ., de realizare parțială a ambalajului de cafea AMAROY, respectiv cu privire la ceea ce inc. C. G. nu pute executa prin firma sa, semnând în acest sens un contract de executare a lucrării comandate, cu inserarea unei clauze de responsabilitate proprie în ceea ce privește utilizarea ambalajelor, din punctul de vedere al protecției drepturilor de proprietate intelectuală.
După realizarea comenzii de către ., ambalajele de cafea AMAROY, parțial realizate, conform comenzii primite, au fost livrate către ., unde au mai fost prelucrate ulterior prin debitare, ajustare și alte operațiuni mecanice, după care au fost transportate de inculpații C. G. și H. C., într-un depozit din incinta sediului grupului de firme aparținând inc. I. F.. În acest depozit, în care inculpații C. G. și H. C. au intrat, se afla în proces de dezambalare ți respectiv, reambalare, cafeaua importată de I. F. purtând marca METROPOL. Ambalajele realizate de inculpații C. G. și H. C., au fost lăsate de către aceștia în acel depozit, în vederea folosirii lor la reambalarea cafelei METROPOL, după ruperea ambalajelor originale.
Mai mult, conform înțelegerii dintre aceștia, înțelegere despre care am făcut vorbire anterior, inc. C. G. a deplasat angajați proprii, la sediul firmelor inc. I. F., unde se realiza reambalarea cafelei METROPOL în ambalaje purtând marca AMAROY, pentru a ajuta la aceste operațiuni, deplasând astfel, personal și în mod repetat, un număr de două angajate de la firma sa, pe care le-a lăsat să lucreze, mai multe zile, la reambalarea cafelei METROPOL aflată în depozit, alături de alți angajați de la firmele inc. I. F.. Tot cu aceiași ocazie și în aceeași locație s-a procedat și la dezambalarea cafelei importate, prin ruperea ambalajelor de cafea METROPOL, care au fost arse ulterior, așa cum reiese din declarațiile martorilor audiați în cauză.
Tot la . și cu știința inc. C. G., care administra această societate, s-au realizat și etichetele autocolante de culoare albă ce urmau a fi lipite pe pachetele de cafea, etichete pe care, într-o primă variantă a fost trecut în mod fals, pe lângă producătorul original al cafelei AMAROY, ALDI GMBH&CO, ca unic importator - . Iași, iar ulterior, într-o a doua fază - . Cugir. Rațiunea și obligativitate lipirii pe produsele alimentare a unor astfel de etichete, este așa cum reiese și din dispozițiile normative cuprinse în OUG. nr. 21/1992, HG nr. 106/2002 și normele metodologice privind etichetarea alimentelor, informarea cumpărătorului cu privire la producătorul și/sau importatorul produsului, precum și formularea, practic, a unei declarații de autenticitate cu indicarea celui răspunzător de nerealitatea datelor înscrise, care este importatorul.
Toate aceste operațiuni, au fost efectuate, cu intenție și în cunoștință de cauză, de către inc. I. F., H. C. și C. G.. Sugestive în acest sens s-a considerat a fi câteva aspecte, după cum urmează:
-cafeaua importată a fost depozitată, într-un depozit nefolosit de obicei, care a fost curățat expres în acest sens, depozit care era situat în spatele curții interioare unde se afla sediul administrativ al firmelor inc. I. F. și unde, ușa de acces era închisă permanent, chiar și când în incinta acestuia se aflau persoane care lucrau la dezambalarea și reambalarea cafelei. Acest aspect relevă faptul că inc. I. F., C. G. și H. C., au conștientizat ilegalitatea faptelor lor, acționând în cunoștință de cauză;
-în acest depozit, nu au avut acces, în acea perioadă decât inculpații H. C., C. G., muncitoarele care lucrau la dezambalare și reambalare cafelei, F. B. (magazioner) și inc. I. F.;
-inc. C. G. a primit personal, la cererea sa, mai multe pachete cu cafea METROPOL din acel depozit și a intrat de mai multe ori în incinta sa, unde a transportat personal, ambalaje de cafea AMAROY și două angajate de la firma sa, în vederea realizării operațiunilor descrise anterior;
-inc. C. G., a facturat ambalajele de cafea AMAROY și etichetele autocolante realizate pentru inc. I. F., de pe firma fiicei sale - ., deși comanda a fost efectuat la firma din Cluj, de către .. Tot . a realizat și celelalte operațiuni mecanice de debitare a ambalajelor, precum și de confecționare a etichetele autocolante inscripționate cu datele producătorului și ale „unicului distribuitor”. Între . și ., nu au fost încheiate însă documente justificative și de evidență, aspect care, considerăm că nu este întâmplător, ci reflectă conștientizarea de către inc. C. G. a săvârșirii de infracțiuni și încercarea de ștergere sau îngreunare a descoperirii urmelor săvârșirii acestora.
Concluzionând, organul de urmărire penală a constatat cert existența unei înțelegeri de natură infracțională între inculpații H. C., C. G. și I. F., precum și conștientizarea caracterului infracțional al faptelor săvârșite de către aceștia, cu atât mai mult cu cât, susnumiții au recunoscut inițial comiterea faptelor, dar ulterior și-au retractat sau au nuanțat o parte din afirmațiile formulate.
Ulterior, tot în baza unei rezoluții infracționale asumate și cu scopul de a îngreuna posibilitatea de constatare și verificare a circuitului scriptic al mărfii comercializate – cafea marca METROPOL reambalată cu marca AMAROY, inc. I. Franții a luat legătura cu o cunoștință mai veche de a sa, respectiv cu numitul Essam Abu Lauz, prieten și fost asociat cu numitul Ibrahim Mohd Ibrahim, administrator la . Iași, întrucât, anterior, Essam Abu Lauz îi solicitase inculpatului I. F. ajutorul pentru efectuarea unor rulaje comerciale prin societatea fostului său asociat, rulaje care îi erau necesare în vederea obținerii unui credit bancar și care trebuiau să constea în comercializarea scriptică a unor produse prin intermediul .. Având în vedere această solicitare, inc. I. F., i-a propus numitului Essam Abu Lauz, așa cum reiese din materialul probator administrat, să-i aducă mai multe facturi ștampilate și semnate, în alb, pe care inculpatul I. Franții, prin angajații săi, respectiv, cu ajutorul înv. H. C., urmau să le completeze cu datele și cantitățile de cafea purtând marca AMAROY, ce vor fi comercializate de . prin intermediul .. Astfel, conform înțelegerii, în mod scriptic prin, ., urmau să treacă, în calitate de intermediar, diferite cantități de cafea AMAROY, comercializate faptic de inc. I. F. către diferite persoane identificate de el, cu un adaos comercial de 0,5 Ron/pachet.
Acest mod de a acționa, reprezenta conform înțelegerii dintre inc. I. Franții și numitul Essam Abu Lauz, un ajutor pe care inculpatul I. F. s-a oferit să-l ofere prietenului său Essam Abu Lauz, acesta din urmă, urmând ca, în schimb, să încerce și el să identifice, în Iași, unde își avea sediul societatea folosită ca intermediar, pentru comisionul de 0,5 Ron/pachet, eventuali clienți interesați să cumpere cafea AMAROY.
În realitate, inc. I. Franții, a acceptat să-l ajute pe numitul Essam Abu Lauz, doar în mod aparent și numai pentru a realiza schimbul scriptic, prin documente justificative, din cafea METROPOL - importată în mod real de ., în cafea AMAROY - vândută diferitor distribuitori și clienți, după înlocuirea ambalajelor.
Astfel, la solicitarea inc. I. F., martorul F. B., în calitate de agent vânzări, a întocmit factura fiscală nr._/01.08.2005, prin care, doar în mod scriptic, cantitatea de 6655 pachete cafea marca METROPOL, era vândută către . Iași.
Ulterior, tot la solicitarea inc. I. F., inc. H. C. a întocmit factura fiscală nr._/05.08.2005, prin care, tot în mod scriptic și fals, apărea vândută de către . Iași, către ., cantitatea de 2004 pachete cafea, dar cu marca AMAROY. Diferența dintre cantitatea aprovizionată și vândută a rămas, scriptic în proprietatea . și faptic în posesia inc. I. F..
Datorită unor sesizări anonime, Garda Financiară din Tg. M. și Iași, a efectuat verificări la . și ., ocazie cu care, cerând facturile de aprovizionare și vânzare de la inc. I. F., numiții Ibrahim Mohd Ibrahim și Essam Abu Lauz, au observat că aprovizionările . privesc produsul cafea marca METROPOL, iar vânzările către ., priveau produsul - cafea marca AMAROY.
Având în vedere aceste constatări, la solicitarea numitului Ibrahim Mohd Ibrahim, administrator la ., numitul Essam Abu Lauz, s-a deplasat la sediul ., unde a luat legătura cu învinuitul H. C. și martorul F. B., întrucât inc. I. F. era în concediu în G. și le-a cerut acestora să-i lămurească situația privind aprovizionările și vânzările de cafea, în ceea ce privește corespondența între mărfurile aprovizionate și livrate de .. După consultările telefonice purtate cu inc. I. F., conform dispozițiilor acestuia, înv. H. C., a făcut pe factura fiscală nr._/01.08.2005, la rubrica privind denumirea mărfii, lângă cuvântul METROPOL, mențiunea AMAROY, cu litere de tipar, după care, la solicitarea martorului F. Bogadan, care refuzase anterior să facă aceste modificări și conștientizase ilegalitatea ce trebuia comisă, pentru a nu lăsa dubii cu privire la autorul mențiunii făcute în completare pe o factură scrisă de el, inc. H. C. a semnat și și-a scris datele sale de identificare.
Ulterior, tot la solicitarea numitului Essam Abu Lauz și după purtarea unor discuții telefonice cu inc. I. F. și a administratorul . Tg. M. – martorul Ș. D., s-au întocmit facturi de stornare, pentru o parte din cantitatea de cafea achiziționată de ., respectiv pentru 1638 pachete, întrucât diferența de 66 pachete, fusese deja comercializată de . către persoane fizice, neidentificabile. Astfel, între . și ., s-a întocmit factura fiscală de stornare nr._/10.08.2005, pentru cantitatea de 1638 pachete cafea marca AMAROY, iar între . și ., s-au întocmit facturile fiscale de stornare nr._/02.08.2005 - pentru cantitatea de 4651 pachete cafea AMAROY și factura nr._/10.08.2005 – pentru cantitatea de 1638 pachete cafea AMAROY.
Având în vedere aspectele precizate anterior, respectiv renunțarea . la calitatea de intermediar precum și menținerea rațiunilor care conduceau la necesitatea existenței unor intermediari între . și comercianții finali, intermediari care, așa cum am arătat deja, urmau a fi folosiți de inculpatul I. F. pentru schimbarea scriptică a produsului -mărcii de cafea aprovizionată și ulterior, vândută; a fost identificată de către inculpat, în împrejurări care nu au putut fi stabilite, . București, societate administrată, în mod scriptic și oficial, de cetățeanul sudanez HUSSEIN ELIAS AHMED. Această persoană nu a putut fi găsită și audiată întrucât figurează înregistrată la Biroul pentru străini, din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, ca fiind plecată definitiv din România, începând cu 03.12.2004.
Din aceleași rațiuni, indiferent de cine a fost reprezentată în fapt . - legal sau ilegal, pentru comercializarea cafelei METROPOL reambalată ca AMAROY, au fost folosite ca intermediari, de către inculpatul I. F., un număr de două societăți comerciale, respectiv . București și . Cugir. Pentru identificarea reprezentantului ., inc. I. F., a indicat numărul de telefon al unei persoane numită ACHI, cu care el susține că a luat legătura și care nu putut fi identificată și contactată.
Astfel, întrucât inc. I. F., dispunea deja și de cel de al doilea transport de cafea adus din Olanda și reambalat cu ambalaje de cafea AMAROY, acesta a dispus angajaților săi, să factureze cantitatea de_ pachete cafea marca METROPOL, către . București, întocmindu-se factura fiscală nr._/30.08.2005. Ulterior, tot la solicitarea inc. I. F. și după aceeași procedură, având facturi ștampilate în alb de la ., inc. H. C. a întocmit factura fiscală nr._/31.08.2005, care i-a fost pusă la dispoziție de inculpat, semnată și ștampilată, prin care a fost comercializată scriptic cantitatea de 5952 pachete de cafea marca AMAROY către . și respectiv, factura fiscală nr._/27.09.2005, prin care a fost comercializată, în aceleași condiții și tot la cererea inculpatului I. F., cantitatea de 7255 pachete cafea marca AMAROY, către același intermediar . Cugir, societate administrată de inc. P. F..
De la ., inc. I. F., care deținea facturile și ștampila acestei societăți, obținute cu ocazia unei colaborări comerciale anterioare dintre el și inc. P. F., fără știința acestuia din urmă, inc. I. F. a facturat în numele acestei societăți:
-cantitatea de 5952 pachete de cafea marca AMAROY, către ., cu factura nr._/01.09.2005 ;
- cantitatea de 3480 pachete de cafea marca AMAROY, către . SRL Hunedoara, cu factura nr._/29.09.2005 și;
-cantitatea de 3380 pachete de cafea marca AMAROY, către . SRL Hunedoara, cu factura nr._/08.10.2005.
Întreaga cantitate de cafea, achiziționată de . SRL Hunedoara a fost comercializată către diferite persoane fizice și juridice, iar cantitatea de 5307 pachete cafea, au fost returnate de . Tg. M. cu factura de stornare nr._/19.10.2005, întrucât distribuitorul . de la clienți, după comercializarea cantității de 645 pachete, reclamații privind calitatea produsului comercializat cu denumirea „cafea AMAROY”,.
Ulterior, tot scriptic a fost stornată de la ., către ., cantitatea de 5702 pachete de cafea marca AMAROY, întocmindu-se factura fiscală nr._/20.10.2005. Între . și ., nu au mai fost întocmite facturi de stornare pentru cafeaua ce apărea restituită de ., întrucât, . nu deținuse scriptic și legal niciodată cafea marca AMAROY, iar operațiunile scriptice erau fictive, cafeaua fiind deținută faptic totdeauna de inc. I. F. care, a comercializat-o direct către . Tg. M. și . SRL Hunedoara. Toate celelalte societăți intermediare au achiziționat și comercializat cafea, doar scriptic, cu scopul urmărit de inculpat de a îngreuna posibilitatea de identificare și urmărire a traseului faptic și scriptic al produsului comercializat în cauză, precum și de a realiza schimbul aparent, în vederea obținerii de documente justificative -facturi, din cafea marca METROPOL în cafea marca AMAROY, cum este cazul . și . - societăți care au fost folosite de inculpatul I. F., doar în acest scop.
Cantitatea de 5702 pachete cafea METROPOL reambalată cu ambalaje purtând marca AMAROY, stornată de ., a fost depozitată de inc. I. F., conform susținerilor acestuia, în depozitul . Cugir. De aici, cafeaua a fost luată de inc. P. F., fără acordul inc. I. F., după ce acesta a aflat despre operațiunile cu cafea derulate prin firma sa și comercializate de către el la diferite persoane juridice, în contul unor datorii pe care considera că inc. I. F. le-ar avea către firma sa, deși știa că marfa luată din depozitul ., este contrafăcută iar comercializarea ei este ilegală.
Astfel, inc. P. F., a comercializat cafea marca METROPOL, reambalată cu marca AMAROY, fără a aduce acest aspect la cunoștința cumpărătorilor în momentul vânzării, următoarelor societăți comerciale identificate:
•. S., societate administrată de numitul P. S., 330 pachete;
•. A. I., societate administrată de numitul B. N., 220 pachete;
•COOPERATIVA DE CONSUM BĂRCĂNEȘTI, jud. Prahova, gestionar depozit și magazin – C. A., 2160 pachete;
•. București, 12 pachete;
De la inc. P. F., au mai fost ridicate de către organele de poliție un număr de 90 pachete cafea.
Datorită, modului de acțiune al inculpatului I. F., desfășurării operațiunilor de reambalare care au generat pierderi, evidențelor imprecise și ilegale, transferurilor fictive și stornărilor repetate, nu s-a putut stabilii cu certitudine, ce cantitate de cafea METROPOL ambalată cu marca AMAROY a fost depozitată la . Cugir și luată ulterior de inc. P. F., neexistând procese verbale de predare – primire în custodie, în condițiile în care, acest produs era contrafăcut și a fost depozitat în acel loc, datorită faptului că este retras și greu de controlat, cu ocazia unor verificări obișnuite.
Având în vedere aceste aspecte, nu s-a putut stabilii dacă inc. P. F. a mai comercializat și alte cantități de cafea contrafăcută cu marca AMAROY, cantități pentru care nu există nici un fel de documente justificative, nici la . și nici la ..
Starea de fapt reținută mai sus a reieșit din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, respectiv:
•Declarațiile repetate ale inculpatului I. F., contradictorii și parțial nesincere sub anumite aspecte, inculpatul încercând pe parcursul anchetei să-și diminueze sau chiar excludă vinovăția sa și a altor învinuiți. Astfel, în primele declarații, din martie 2006, inculpatul a arătat adevăratul motiv al faptelor sale – comercializarea rapidă și cu un adaos comercial mare al unui produs greu vandabil (cafea METROPOL), dar în ultimele declarații, inculpatul a încercat să-și facă diferite apărări, din care unele chiar puerile, de genul folosirii mărcii AMAR(boabă de cafea)Y și nu a mărcii AMAROY. Totuși, inculpatul a recunoscut înlocuirea ambalajelor de cafea METROPOL, cu ambalaje confecționate de înv. C. G., de cafea AMAROY, precum și participația înv. H. C., la toate operațiunile legate de confecționarea ambalajelor, înlocuirea acestora, întocmirea documentelor justificative false (facturi) și respectiv comercializarea cafelei astfel contrafăcute. Mai mult, pe ambalajele de cafea realizate de înv. C. G., la comanda și după modelul pus la dispoziție de inc. I. F., precum și pe etichetele autocolante confecționate, respectiv documentele justificative întocmite, se află înscris expres și cu majuscule, cuvântul (marca) - AMAROY și nu AMAR(boabă de cafea)Y (pag. nr. 59 – 79, vol. 1);
•Declarațiile repetate ale învinuitului P. F., sincere, prin care acesta a recunoscut că a comercializat cafea METROPOL, ambalată cu marca AMAROY de către inc. I. F., către diferite persoane juridice, faptă săvârșită în cunoștință de cauză. De asemenea, din declarațiile învinuitului reiese că acesta nu a știut inițial despre implicarea firmei sale (.) în afacerile cu cafea derulate de inc. I. F., facturile și ștampila societății sale aflându-se la acesta cu o ocazie anterioară, legată de efectuarea unor afaceri cu carne de pui (pag. nr. 80 – 107, vol. 1);
•Declarațiile repetate ale învinuitului C. G., din care reiese că acesta, împreună cu înv. H. C., la solicitarea inc. I. F., s-a ocupat de producerea ambalajelor de cafea AMAROY, ambalaje care au fost scanate, tot la cererea inculpatului I. F., după un ambalaj original de cafea AMAROY, pus la dispoziție de către acesta. Copiile obținute au fost prezentate și acceptate de către inculpatul I. F., numai după ce acestea au fost realizate la un nivel de calitate foarte apropiată de ambalajul de cafea AMAROY, original. Mai mult, înv. C. G., a recunoscut că, prin punerea la dispoziție a unor angajați de la firma sa, a contribuit la ambalarea cafelei METROPOL aflată la sediul firmelor inc. I. F., în ambalaje de cafea AMAROY, precum și că, la cererea acestuia din urmă, a produs și etichetele autocolante cu datele producătorului și ale „unicilor distribuitori” ., respectiv .. Învinuitul recunoaște săvârșirea faptelor dar consideră că acestea nu constituie infracțiuni (pag. nr. 108 – 112, vol. 1);
•Declarațiile repetate ale învinuitului H. C., din care reiese că, la început, acesta a recunoscut comiterea faptelor, dar ulterior, deși nu a negat aspectele esențiale, a invocat uitarea care a intervenit odată cu trecerea timpului cu privire la anumite aspecte, încercând să-i ajute pe inc. I. F. și înv. C. G.. Învinuitul a recunoscut însă, că la cererea inc. I. F., a întocmit facturile fiscale de comercializare a cafelei cu marca AMAROY, de la societățile intermediare către distribuitori, a modificat prin adăugire factura fiscală dintre . și . prin adăugarea cuvântului AMAROY, s-a ocupat de organizarea și înlocuirea ambalajelor de cafea METROPOL cu ambalaje de cafea AMAROY, ambalaje care au fost produse tot cu ajutorul său de înv. C. G., a comandat și s-a ocupat de realizarea și obținerea etichetelor autocolante false – cu datele producătorului și ale distribuitorului, precum și de identificarea cumpărătorilor și distribuirea cafelei astfel contrafăcute (pag. nr. 113 – 119, vol. 1);
•Declarațiile învinuiților Ibrahim Mohd Ibrahim și Essam Abu Lauz, din care reiese că au solicitat inc. I. F. ajutor pentru a obține rulaj comercial prin ., în vederea creării unor posibilități de creditare bancară, ocazie cu care au acceptat ca Inc. I. F. să întocmească în numele ., facturi fiscale, care i-au fost lăsate acestuia de către Essam Abu Lauz, în alb, semnate și ștampilate. Când aceștia au aflat despre operațiunile ilegale derulate de inc. I. F. prin firma lor, au solicitat susnumitului încetarea colaborării și stornarea tuturor facturilor ce justificau operațiuni comerciale cu cafea. Din declarațiile înv. Essam Abu Lauz, reiese că la solicitarea sa și din dispozițiile inc. I. F., înv. H. C. a făcut adăugirea referitoare la cuvântul AMAROY, înscris lângă cuvântul METROPOL pe factura . de aprovizionare, întrucât numitul F. B. a refuzat a acest lucru, considerându-l o ilegalitate (pag. nr. 120 – 147, vol. 1);
•Declarațiile învinuiților C. A. și U. B., din care reiese că aceștia au transportat sau trebuiau să transporte cafea AMAROY, în vara anului 2005, de la sau către sediul firmelor inc. I. F. (pag. 152 – 159, vol. 1);
•Declarațiile părților civile . și ., formulate prin reprezentanți legali, din care reiese că au cumpărat cafea AMAROY de la înv. P. F., care nu le-a spus despre adevărata situație a acestui produs, respectiv despre contrafacerea lui prin falsificarea ambalajului. Afirmațiile acestora sunt susținute și de declarațiile martorilor V. D., B. V. și S. I. (pag. 163 – 178, vol. 1);
•Declarațiile martorilor C. O. – adm. la . SRL, H. D. – adm. la . SRL și Ș. D. – adm. la ., din care reiese că aceștia se consideră înșelați de inc. I. F. și celelalte persoane din anturajul său, întrucât au cumpărat direct sau indirect, de la acesta, cafea purtând marca AMAROY, pe care au comercializat-o mai departe, deși aceasta era o cafea inferioară calitativ cafelei marca AMAROY, originală. Aceștia au arătat, de asemenea, că nu se constituie părți civile în cauză, deoarece au vândut marfa achiziționată către diferite persoane, astfel că nu au suferit pierderi, precum și că nu ar fi cumpărat-o dacă știau că este contrafăcută. Tot din declarațiile susnumiților reiese că au avut plângeri verbale, formulate de diferiți clienți cu privire la calitate cafelei, precum și că, inc. I. F. și înv. H. C., s-au prezentat la oferirea mărfii ca titulari ai unui contract de distribuție exclusivă și legală în România, a cafelei marca AMAROY (pag. 179 – 225, vol. 1);
•Declarațiile martorilor C. A. – gestionar la COOPERATIVA DE CONSUM BĂRCĂNEȘTI și T. V. G., din care reiese că, primul a cumpărat cafea marca AMAROY de la înv. P. F., la recomandarea numitului T. V., fără ca acesta să le spună că această cafea era contrafăcută (pag. 216 -242, vol. 1);
•Declarațiile martorului F. B. – fost angajat la grupul de firme I., din care reiese că, I. F. a importat cafea marca METROPOL, de pe care, din dispoziția sa și cu ajutorul înv. H. C., au fost rupte ambalajele originale și au fost lipite ambalaje de cafea marca AMAROY, ambalaje care au fost realizate în acest scop și în cunoștință de cauză de către înv. C. G.. Tot din declarațiile susnumitului, reiese că înv. C. G., a avut cunoștință despre acțiunile înc. I. F. și ale înv. H. C., acesta intrând de mai multe ori în depozitul unde se reambala cafeaua, chiar în timpul desfășurării acestor manopere, a contribuit la reambalarea cafelei prin oferirea prestării acestui serviciu de către firma lui, a acceptat ca doi angajați de la firma sa să participe la reambalarea cafelei și chiar a primit mai multe pungi cu cafea marca METROPOL, din acel depozit, pentru satisfacerea unor interese personale (pag. 243 -246, vol. 1);
•Declarațiile martorilor C. E., G. O., G. Ș. și G. I., din care reiese că, pachetele cu cafea marca METROPOL au fost dezambalate și împachetate în ambalaje de cafea marca AMAROY, din dispoziția inc. I. F. (pag. 247 -265, vol. 1);
•Declarațiile martorilor L. D. M., B. C. și B. M., din care reiese că, în calitate de angajate la ., la solicitarea înv. H. C., prin . s-au realizat autocolante cu traduceri pentru produsul cafea marca AMAROY, iar la cererea înv. C. G. au arătat și au ajutat pe angajații inculpatului I. F. să dezambaleze și împacheteze în ambalaje de cafea marca AMAROY, cafeaua marca METROPOL, aprovizionată de inc. I. F. și aflată într-un depozit al firmelor sale. Mai mult, din declarațiile martorilor reiese că, înv. C. G., le-a dus personal pe angajatele sale la depozitul unde se reambala cafeaua, depozit în care înv. C. G. a intrat personal, ocazie cu care a văzut manoperele de reambalare și cantitățile de cafea ce urmau a fi comercializate.(pag. 266 -275, vol. 1);
•Declarațiile martorilor Ludwig I. (asociat la .) și C. Ș. G. (angajat la firma înv. P. F.), din care reiese că, inc. I. F. era cel care în primăvara, vara și toamna anului 2005, deținea actele . și controla activitatea acesteia, precum și că înv. P. F. a aflat despre acțiunile inc. I. F., legate de operațiunile cu cafea derulate prin ., numai la sfârșitul lunii octombrie 2005.(pag. 281 - 296, vol. 1);
•Declarațiile martorilor B. D. și R. R., foști angajați la . Cugir, din care reiese că, o parte din pachetele cu cafea marca AMAROY, reambalate din dispoziția inc. I. F., au fost depozitate fără documente justificative la Cugir, în punctul de lucru al ., folosit anterior ca incubator și au fost ridicate de înv. P. F., care s-a prezentat cu numele B., angajat al inc. I. F.. Mai mult, așa cum reiese din declarațiile martorilor, angajații de la depozitul ., trebuiau să păstreze secretul depozitării cafelei în acel loc. Procesul verbal de recunoaștere după fotografie, din care reiese că înv. P. F., a fost cel care a ridicat în iarna lui 2005, cafeaua din depozitul . (pag. 304 -309, vol. 1);
•Declarațiile martorilor P. G. (administrator la .) și C. V. M. (angajat la .), din care reiese că, învinuiții C. G. și H. C., s-au prezentat împreună la sediul . Cluj N., cu un ambalaj original de cafea marca AMAROY și au cerut scanarea acestuia (copierea identică), precum și realizarea unui număr mare de copii pentru un client, al cărui reprezentant era înv. H. C.. Mai mult, atât înv. C. G. cât și înv. H. C., au spus, în mod repetat martorilor, la întrebările exprese ale acestora, că există licență pentru multiplicarea, comercializarea și folosirea mărcii AMAROY. De asemenea, înv. C. G., a semnat pentru realizarea comenzii, acordând după efectuarea matriței produsului ambalaj de cafea AMAROY, acordul pentru B. DE TIPAR și a semnat un contract prin care își asuma răspunderea pentru eventuala lezare a drepturile de proprietate intelectuală (pag. 311 - 314, vol. 1);
•Procesul verbal de confruntare din 27.03.2006, încheiat între inc. I. F. și înv. P. F., din care reiese că aceștia s-au pus de acord asupra aspectului că, P. F. a luat cunoștință despre acțiunile cu cafea derulate prin firma sa de inc. I. F., numai ulterior, în toamna anului 2005, când P. F. a luat actele ., de la acesta (pag. 315 – 318, vol. 1);
•Procesul verbal de confruntare din 23.03.2006, încheiat între inc. I. F. și învinuiții Essam Abu Lauz și Ibrahim Mohd Ibrahim (adm. la . Iași), din care reiese că aceștia s-au pus de acord asupra aspectului că, învinuiții Essam Abu Lauz și Ibrahim Mohd, nu au știut despre acțiunile faptice și scriptice cu cafea Metropol și Amaroy, derulate prin firma lor de inc. I. F., ci au aflat numai ulterior, în urma controlului gărzii financiare, când aceștia și-au luat actele de la inc. I. F. și au cerut stornarea tuturor operațiunilor comerciale efectuate. Mai mult, cu această ocazie, inc. I. F., a recunoscut că a dorit introducerea în schemă a ., numai pentru a pute realiza scriptic, schimbul din cafea marca METROPOL în cafea marca AMAROY, precum și că, de întocmirea facturilor false s-a ocupat înv. H. C. (pag. 319 – 324, vol. 1);
•Adresa Biroului Județean pentru Străini A., nr._/05.03.07, din care reiese că, numitul HUSSEIN ELIAS AHMED, adm. la . București, a părăsit România la 03.12.2004 și nu a mai intrat legal în țară de la acea dată (pag. nr. 325 – 330, vol. 1);
•Procesul verbal din 11.04.2006, din care reiese că inc. I. F. a pus la dispoziția organelor de anchetă nr. de telefon 0742/_, al unui arab pe nume „AKI”, care a venit însoțit de o altă persoană, ce s-a prezentat ca adm. la ., precum și că, luând legătura telefonic cu persoana care a răspuns la acest număr, aceasta a afirmat că nu-l cunoaște pe inc. I. F. și nu a luat legătura niciodată cu acesta. Ulterior la numărul precizat nu a mai răspuns nimeni (pag. nr. 331, vol.1)
•Procesul verbal nr. 1530/15.08.2005, întocmit de GARDA FINANCIARĂ IAȘI la sediul .. Facturi atașate ca documente justificative și note explicative ale lui Ibrahim Mohd, acte ce confirmă susținerile acestuia formulate cu ocazia declarațiilor aflate la dosar (pag. nr. 334 – 343, vol. 1);
•Sesizările făcute de înv. P. F. către Poliția Mun. București, în noiembrie 2005, din care reiese cert că acesta știa despre împrejurarea că produsul cafea AMAROY, comercializat prin firma sa, este contrafăcut, condiții în care a procedat totuși la comercializarea ulterioară a acestuia, după ridicarea unei cantități nedeterminate și nedeterminabile de la depozitul . Cugir (pag. nr. 435 – 438, vol. 1);
•Procesul verbal de percheziție, efectuată la punctul de lucru al ., din Cugir, din care reiese că, în imobilul în cauză au fost identificate 1189 etichete autocolante, pentru produsul cafea AMAROY, pe care erau inscripționate datele producătorului – „AMAROY ROST KAFFEE EXTRA VOLLES AROMA VKUUMVER PACK” și ale distribuitorului – „. Cugir” (pag. nr. 48 – 50, vol.2);
•Procesul verbal de percheziție, efectuată la sediul ., din care reiese că, în imobilul în cauză au fost identificate matrițe din aluminiu pentru realizarea etichetelor autocolante aferente produsului cafea AMAROY, mai multe coli de calc inscripționate cu mențiunea „CAFEA AMAROY 500g”. De asemenea, în urma efectuării percheziției informatice autorizate, în calculatorul identificat la sediul firmei au fost găsite elemente grafice reprezentând „capace” de la ambalajele de cafea marca AMAROY (scanate), AMARAY și HOFFER, precum și matrițe informatice pentru etichetele autocolante ce se lipesc pe produsele importate (pag. nr. 70 – 75 și 206 – 226, vol.2);
•Procesul verbal de percheziție în mediu informatic și fișierele identificate în HDD-ul SEAGATE ., ridicat de la sediul ., în care au fost găsite mai multe înscrisuri aferente importului de cafea marca METROPOL și comenzi realizate pentru produse din cafea (pag. nr. 272 – 283, vol. 2);
•Procesul verbal de ridicare de la domiciliul înv. P. F., a unui număr de 90 pachete de cafea marca AMAROY. Planșe fotografice (pag. nr. 301 – 305, vol. 2);
•Procesul verbal din 30.03.2006, din care reiese că, numitul P. G., adm. la ., a pus la dispoziția organelor de anchetă: contractul nr. 224/21.07.2005 - pentru prestarea serviciilor de realizare a ambalajelor de cafea AMAROY în favoarea ., facturile - întocmite pentru serviciul prestat și modele ale ambalajelor tipărite. Din conținutul contractului încheiat, reiese expres că, obiectul acestuia îl reprezintă, tipărirea etichetelor și contra-etichetelor, pentru produsul cafea AMAROY, conform modelului adus de beneficiar, într-un nr. de 7000 exemplare.(pag. nr. 317 – 331, vol. 2);
•Procesul verbal de ridicare a unui nr. de 222 pachete cafea purtând marca AMAROY, de la ., cafea despre care numitul B. N. declară, că a cumpărat-o de la înv. P. F. (pag. nr. 364, vol. 2);
•Procesul verbal (nota de prezentare) nr._/AB/03.05.2006, întocmit de Garda Financiară A. și materialele anexă (documente cumulative, alte documente financiar - contabile, etc.), în care este prezentat circuitul scriptic al cafelei AMAROY, comercializată de inc. I. F., cu indicarea datelor calendaristice, cantităților și prețurilor tranzacțiilor. Acest proces verbal este completat cu tabelul anexă, sugestiv în ceea ce privește, rulajul sumelor, plățile efectuate, cantitățile, destinația și justificarea acestora ( pag. 2 – 33, vol.3);
•Procesul verbal nr._/AB/03.05.2006 (nota de constatare), întocmit de Garda Financiară A. cu ocazia controlului efectuat la . Cugir și materialele anexă (document cumulativ, documente financiar – contabile justificative, contracte, etc.), din care reies date ce confirmă cele arătate la rubrica starea de fapt, referitoare la situația intrărilor și ieșirilor produsului cafea AMAROY din societate. (pag. nr. 34 – 76, vol. 3);
•Procesul verbal nr._/03.05.2006 (nota de constatare), întocmit de Garda Financiară A. cu ocazia verificărilor efectuate la . SRL și materialele anexă (documente justificative, documente cumulative, documente vamale, etc.), din care reiese circuitul scriptic al cafelei AMROY, aprovizionările cu cafea METROPOL, sumele de bani plătite – inclusiv către . pentru realizarea ambalajelor și etichetelor autocolante, precum și formalitățile în vamă efectuate pentru importul cafelei METROPOL. Toate aceste aspecte confirmă cele arătate la rubrica starea de fapt (pag. nr. 77 – 138, vol.3) ;
•Procesul verbal nr._/25.04.2006, întocmit de Garda Financiară A. cu ocazia verificărilor efectuate la . și materialele anexă (documente justificative, documente cumulative, notă explicativă, contracte, etc.), din care reiese situația comenzilor, realizării și furnizării ambalajelor de cafea AMAROY, precum și a etichetelor autocolante comandate de inc. I. F. și înv. H. C.. Toate aceste înscrisuri confirmă aspectele reținute la rubrica starea de fapt (pag. nr. 139 – 173 ,vol. 3);
•Acte întocmite de autoritățile vamale, la solicitarea inc. I. F., aferente celor două importuri de cafea marca METROPOL din Olanda. La filele 184 - 186, se află o certificatul de calitate emis de firma DRIE MOLLEN Olanda și o traducere a acestuia, pentru produsul cafea METROPOL, înscris certificat pentru conformitate de reprezentanții . SRL și depus la autoritățile vamale, din care reiese că produsul precizat anterior este un „BRAND” - cafea marca METROPOL și este „o compoziție de cafea spălată și nespălată din tipurile ROBUSTA și ARABICA, având o aromă slabă”, fiind original din America de Sud. (pag. nr. 174 – 212, vol. 3);
•Înscrisuri provenind de la OSIM, din care reiese că marca AMAROY, este protejată în România sub nr._, din 20.03.2000, titularul acestei mărci fiind KRAFT FOODS SCWEIZ AG, reprezentată în România de .. Ulterior, conform clauzelor contractuale existente la dosar, marca AMAROY a fost cumpărată de . A. I. și beneficiază, în continuare de protecție pe teritoriul României, dar în favoarea acestei din urmă societăți. (pag. nr. 213 – 231, vol. 3);
•Cereri depuse la OSIM de inc. I. F.. Acesta a depus la OSIM în martie 2005, o cerere pentru protejarea mărcii AMARAY, cerere care i-a fost respinsă susnumitului în 09.03.2005, pentru motivul similitudinii cu marca AMAROY și opunerea titularului acestei mărci (pag. nr. 232,233, vol. 3);
•Documente financiar – contabile ale ., ., ., IMCOM SRL și . (vol 4);
•Documente bancare interesând cauza, provenind de la BANCA ITALO – ROMENA (VOL. 5);
•Documente bancare interesând cauza, provenind de la BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ (VOL. 6).
•Documente privind importurile de cafea METROPOL, ridicate cu ocazia percheziției de la . SRL; două blocuri cu facturi care conțin facturi emise pentru importurile de cafea METROPOL și vânzarea acestui produs către . și ., ridicate cu aceeași ocazie; contractul de depozit fictiv, încheiat între . și ., privind depozitarea unor cantități neprecizate de cafea, ridicat cu ocazia percheziției de la . Cugir; un CD cu fișierele constituite de . Cluj N., pentru scanarea ambalajului de cafea AMAROY pus la dispoziție de învinuiții C. G. și H. C., CD pus la dispoziția organelor de anchetă de către martorul P. G. (plicul cu corpuri delicte).
P. încheierea interlocutorie din data de 23.11.2009 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la două categorii de infracțiuni, după cum urmează:
1. infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată și inculpații I. F., H. I. C., prev.de art.83 al.1 lit.a și b din Legea 84/1998 cu aplic.art.41 alin.2 Cp;
- infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată inculpații I. F., H. I. C. prev.de art.8 din Legea 39/2003 rap. la art.12 lit.e din Legea 508/2004 și
2. infracțiunea prev.de art. 215 alin.3 Cp pentru care a fost trimis în judecată inculpatul I. F.,
- infracțiunea prev.de art. 26 rap. la art.215 al.1, 3 Cp pentru care a fost trimis în judecată inculpatul H. I. C.,
- infracțiunile prev.de art..297 al.1 cu aplicarea art.41 al.2 Cp pentru care au fost trimiși în judecată inculpații I. F., H. I. C.,
- infracțiunea prev.de art. 25 rap. la art.290 Cp cu aplicarea art.41 al.2 Cp pentru care a fost trimis în judecată inculpatul I. F.,
- infracțiunea prev.de art. 290 Cp cu aplicarea art.41 al.2 Cp pentru care a fost trimis în judecată inculpatul H. I. C..
Cu privire la infracțiunile de la punctul 1, prin decizia penală nr.526/A/2014 pronunțată de Curtea de Apel A. I. în dosar nr._ * s-a dispus, în temeiul art. 386 alin. 1 CPP, schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de constituire a unui grup infracțional nestructurat, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art 12 lit. e din Legea nr. 508/2004, în infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 CP.
În baza art. 17 alin. 2, art. 16 lit. b teza I CPP, s-a dispus achitarea și a inculpaților I. F. și H. I., de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 CP.
În baza art. 17 alin. 2 CPP, art. 16 lit. e CPP (reținând lipsa plângerii prealabile), a dispus încetarea procesului penal și față de inculpații I. F. și H. I., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 83 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 84/1998, cu apl. art. 41 alin. 2 CP din 1968.
Prezentul dosar vizează infracțiunile de la punctul 2, respectiv infracțiunile prevăzute de art. 297 alin.1 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, de art.215 alin.3 C.pen. și art.290 C.pen.
Referitor la încadrarea juridică dată faptelor, Tribunalul a reținut că la data de 1 februarie 2014 au intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul penal și Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a acesteia, dispoziții legale care au adus modificări legislației penale existente până la această dată.
În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile, instanța a constatat că este în prezența situației descrise de art. 5 C. pen. și anume, aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.
Referitor la infracțiunea de înșelăciune, în forma autoratului și a complicității, reținută în sarcina inculpaților I. F. și respectiv, H. I., Tribunalul a reținut că potrivit art. 215 din Codul penal din 1969, înșelăciunea constă în:
1)Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o paguba, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.
2) Înșelăciunea săvârșită prin folosire de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplica regulile privind concursul de infracțiuni.
3) Inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără aceasta eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincțiile acolo arătate.
4) Emiterea unui cec asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o paguba posesorului cecului, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2.
5) Înșelăciunea care a avut consecințe deosebit de grave se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi."
Art. 244 din Codul penal în vigoare - Înșelăciunea:
(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Înșelăciunea săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.
(3) Împăcarea înlătură răspunderea penală.
Faptele inculpatului I. F., săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale de a-i induce în eroare, pe numiții Ibrahim Mohd și Essam Abu Lauz – reprezentanți ai ., precum și pe reprezentanții ., cu prilejul încheierii și executării unor contracte comerciale (convențiile verbale privind comercializarea cafelei marca AMAROY prin intermediul . Iași și . București), fapte săvârșite prin întocmirea din dispoziția sa, de către angajatul său, inculpatul H. C., a unor facturi de aprovizionare a . și ., cu produsul - cafea marca METROPOL, precum și a unor facturi de comercializare, mai departe, de către aceleași societăți, a unor produse din cafea dar purtând marca AMAROY, întrunește elementele constitutive a două infracțiuni de înșelăciune în forma tentativei, respectiv în infracțiunea prev. de art.32 C.penal rap. la art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .) și infracțiunea prev. de art.32 C.penal rap. la art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .).
Faptele inculpatului H. I. săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale, de a-l ajuta pe inculpatul I. F. să-i inducă și mențină în eroare pe numiții Ibrahim Mohd și Essam Abu Lauz – reprezentanți ai ., precum și pe reprezentanții ., cu prilejul încheierii și executării unor contracte comerciale (convențiile verbale privind comercializarea cafelei cu marca AMAROY prin intermediul . Iași și . București), fapte săvârșite prin întocmirea la dispoziția inc. I. F., a unor facturi de aprovizionare a . și ., cu cafea marca METROPOL, precum și a unor facturi de comercializare, mai departe, de către aceleași societăți, a unor produse din cafea dar purtând marca AMAROY, întrunește elementele constitutive a două infracțiuni de complicitate la înșelăciune în forma tentativei, respectiv în infracțiunea prev. de art.48 C.penal rap. la art. 32 și art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .) și infracțiunea prev. de art.48 C.penal rap. la art.32 și art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .).
Aceasta, întrucât faptele reținute în sarcina celor doi inculpați nu au produs prejudicii efective datorită împrejurării că numiții Ibrahim Mohd și Essam Adu Lauz au aflat despre manoperele frauduloase ale inculpatului I. F., în urma controlului Gărzii Financiare Iași și au cerut imediat stornarea tranzacțiilor, iar situația juridică a . și a reprezentanților acesteia era neclară, datorită faptului că reprezentantul legal al acestei societăți apare ca plecat din România la data încheierii convenției (chiar verbală), iar cei care au negociat cu inc. I. F., nu aveau probabil calitatea legală de reprezentanți ai acestei societăți și nu au putut fi identificați. Sub aspectul laturii obiective, infracțiunea de înșelăciune există numai atunci când s-a pricinuit o pagubă.
Față de dispozițiile Deciziei nr.5/2014 a ÎCCJ potrivit cărora nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la condițiile de existență și sancționare ale infracțiunii continuate și ale art.36 alin.1 C.penal care arată că infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni, s-a impus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților, astfel:
-pentru inculpatul I. F. din infracțiunea prev. de art. 215 al. 3 C.pen. din 1968 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1968 în două infracțiuni de înșelăciune în forma tentativei, respectiv în infracțiunea prev. de art.32 C.penal rap. la art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .) și infracțiunea prev. de art.32 C.penal rap. la art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .);
-pentru inculpatului H. I. C. din infracțiunea prev. de 26 rap. la art. 215 al. 1,3 C.pen. din 1968 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1968 în două infracțiuni de complicitate la înșelăciune în forma tentativei, respectiv în infracțiunea prev. de art.48 C.penal rap. la art. 32 și art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .) și infracțiunea prev. de art.48 C.penal rap. la art.32 și art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .).
În conformitate cu dispozițiile art. 159 Cod procedură penală alin.1 împăcarea poate interveni în cazul în care punerea în mișcare a acțiunii penale s-a făcut din oficiu, dacă legea o prevede în mod expres, potrivit alin.3 împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței, iar potrivit alin.2, în cazul persoanei juridice, împăcarea se realizează de reprezentantul său legal sau convențional, or de către persoana desemnată în locul acesteia.
De asemenea, conform dispozițiilor art.244 alin.3 Cpp, în cazul infracțiunii de înșelăciune, împăcarea înlătură răspunderea penală.
Din înscrisurile depuse la filele 40-41; fila 59 rezultă că inculpații s-au împăcat cu persoanele vătămate . și .. Întrucât persoana vătămată . a fost radiată din Registrul Comerțului la data de 16.01.2013 (f.44), împăcarea, în acest caz, a intervenit între fostul reprezentant legal al acestei societăți și inculpați.
Față de aceste considerente, Tribunalul, în baza art. 396 alin.6 Cod procedură penală raportat la art.16 alin.1 lit.g Cod procedură penală, art. 159 Cod penal coroborat cu art. 244 alin.3 Cod penal a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților I. F. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în forma tentativei prev. de art. 32 C.penal rap. la art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .) și infracțiunea prev. de art.32 C.penal rap. la art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .) și H. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune în forma tentativei prev. de art. art.32 C.penal rap. la art. 48 și art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .) și infracțiunea prev. de art.32 C.penal rap. la art.48 și art.244 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. (persoana vătămată .).
Privitor la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, Tribunalul a reținut că faptele repetate ale inculpatului I. F., săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale, de a-i da dispoziții inculpatului H. C. să întocmească facturi fiscale purtând mențiuni false referitoare la produsul comercializat, respectiv cafea Amaroy în loc de cafea Metropol, fără ca prin aceasta să se denatureze rezultatele financiare ce se reflectă în bilanțul contabil al vreunei societăți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 25 rap. la art. 290 C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen.
Faptele repetate ale inculpatului H. C., săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale, de a da ascultare dispozițiilor inculpatului I. F., respectiv de a întocmii facturi fiscale purtând mențiuni false referitoare la produsul comercializat - cafea Amaroy în loc de cafea Metropol, fără ca prin aceasta să se denatureze rezultatele financiare ce se reflectă în bilanțul contabil al vreunei societăți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen..
Infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată se regăsește în art.322 din Codul penal.
În ce privește instituția prescripției răspunderii penale, Tribunalul a constatat, în temeiul art. 5 CP, că se impune a se face analiza acesteia, din perspectiva legii penale mai favorabile inculpaților.
Raportat la termenele de prescripție a răspunderii penale privite comparativ în cele două reglementări, Tribunalul a constatat că art. 122 alin. 1 lit. d CP din 1968 își găsește corelativul în prevederile art. 154 alin.1 lit. d CP, cu același conținut, implicit același termen.
Art. 124 CP din 1968 privind prescripția specială își găsește corespondentul în prevederile art. 155 alin. 4 noul CP.
Potrivit art. 124 CP care reglementează prescripția specială a răspunderii penale, în forma în vigoare la data comiterii faptei, prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art. 122 este depășit cu încă jumătate.
Potrivit art. 124 CP din 1968, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 63/2012 și potrivit art. 155 alin. 4 din noul CP, termenele de prescripție, dacă au fost depășite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite, oricâte întreruperi ar interveni.
Din această perspectivă, a prescripției speciale a răspunderii penale, Tribunalul a constatat că legea penală mai favorabilă inculpaților era cea în vigoare la momentul comiterii faptelor, respectiv CP în forma în vigoare până la momentul modificării prin Legea nr. 63/2012.
Potrivit art. 122 alin. 2 CP din 1968 (actualmente art. 154 alin. 2 CP), termenul de prescripție a răspunderii penale se socotește, în cazul infracțiunii continuate, de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni.
Ca atare, luând în calcul termenul de 5 ani al prescripției răspunderii penale, la care se adaugă încă jumătate, s-a constatat că prin trecerea a 7 ani și 6 luni de la data comiterii faptei, s-a împlinit termenul de prescripție specială a răspunderii penale, cu consecința unei soluții de încetare a procesului penal.
Astfel, în baza art.396 alin.6 C.pr.pen. rap. la art. 16 lit.f C.pr.pen. (reținând intervenirea prescripției răspunderii penale), Tribunalul a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul I. F., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 25 rap. la art. 290 C.pen. din 1968, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1968 și față de inculpatul H. I. C., pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 25 rap. la art. 290 C.pen. din 1968, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1968.
Cu privire la infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, Tribunalul a reținut că potrivit art. 297 alin. 1 C.pen. anterior, falsificarea ori substituirea mărfii sau altor produse, precum și expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemenea bunuri, cunoscând că sunt falsificate ori substituite, constituie infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor.
Conform dispozițiilor art. 357 C.penal, constituie infracțiunea de falsificare sau substituire de alimente ori alte produse, „prepararea, oferirea sau expunerea spre vânzare de alimente, băuturi ori alte produse falsificate sau substituite, dacă sunt vătămătoare sănătății”.
Actuala reglementare incriminează fapta de a prepara, oferi sau expune spre vânzare alimente, băuturi ori alte produse falsificate sau substituite, doar dacă sunt vătămătoare sănătății”.
Rezultă din examinarea stării de fapt că cei doi inculpați au falsificat produse și au vândut către . Iași, . București, . Tg. M., . SRL Hunedoara, COOPERATIVA DE CONSUM BĂRCĂNEȘTI – jud. Prahova, . S. și . A. I., astfel de produse, au determinat expunerea spre vânzare către populație, de către . și . SRL, a unor produse falsificate ori substituite, respectiv cafea METROPOL în ambalaje de cafea AMAROY, fără însă ca aceste produse să fie vătămătoare sănătății.
Potrivit dispozițiilor art.4 C.pen., legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă, iar potrivit art.3 din legea de punere în aplicare a Noului Cod penal, arată că dispozițiile art.4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în cazul în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.
Astfel, instanța, în baza art.396 C.pr.pen. rap. la art.16 alin.1 lit.b) C.pr.pen. cu aplic. art.4 C.penal a dispus achitarea inculpaților întrucât fapta de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prev. de art.297 alin.1 C.penal din 1969, nu mai este prevăzută de legea penală nouă, nefiind îndeplinită condiția ca produsele falsificate să fie vătămătoare pentru sănătate.
Referitor la măsurile preventive dispuse în cauză, a constatat că inculpatul I. F. a fost reținut și arestat preventiv în perioada 10.03._06.
A mai constatat că părțile vătămate . prin administrator judiciar Pro Managment Insolv IPURL și . prin reprezantant Ibrahim Mohd nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art.397 alin.1 C.pr.pen. rap. la art.25 alin.5 a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de părțile civile . prin Cabinet insolvență Z. A. și . prin administrator judiciar Expert Insolvență SPRL.
În baza art.397 alin.1 C.pr.pen. rap. la art.25 alin.3 C.pr.pen. a dispus desființarea următoarelor facturi fiscale: nr._/05.08.2005,_/01.08.2005, nr._/30.08.2005, nr._/31.08.2005, nr._/27.09.2005, nr._/01.09.2005, nr._/29.09.2005,_/08.10.2005.
În baza art. 275 alin.2 lit.d Cod procedură penală a obligat inculpații H. I. C. și I. F. să plătească, fiecare în favoarea statului suma de câte 2000 lei cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei sentințe a exercitat calea de atac a apelului inculpatul I. Franti criticând sentința primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului său a arătat inculpatul că înțelege să critice soluția pronunțată de prima instanță, soluție prin care s-a hotărât încetarea procesului penal pentru cele două infracțiuni de tentativă la înșelăciune. Prima instanță ar fi trebuit să pronunțe o soluție de achitare a inculpatului în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a sau lit. b din Codul de procedură penală.
Argumentând susținerea sa afirmă inculpatul, prin intermediul apărătorilor aleși, că pentru existența infracțiunii de înșelăciune legea pedepsește acțiunea ilicită a celor care induc în eroare pe alții, cu scopul de a obține profit, tocmai pentru a-i apăra pe cei imprudenți și încrezători. Elementul material constă în acțiunea de inducere în eroare, de amăgire a persoanei față de care se efectuează această acțiune. Or în speță probele administrate în fața instanței conduc la concluzia că persoanele vătămate . A. I. nu au fost induse în eroare și nu au suferit un prejudiciu.
În ceea ce privește existența prejudiciului instanța de fond reține în mod corect că faptele nu au produs vreun prejudiciu. Or sub aspectul laturii obiective infracțiunea de înșelăciune există doar atunci când s-a produs un prejudiciu.
În ceea ce privește existența acțiunii de inducere în eroare chiar părțile vătămate precizează în mod expres că nu au fost induse în eroare, înșelate, prejudiciate. Societatea . mod expres prin administrator că nu a fost înșelată iar numitul Abu Lauz, fostul administrator al . textual că nu a fost prejudiciat. În fine, chiar și restul societăților comerciale cu care inculpatul a intrat în relații comerciale arată că nu au fost induse în eroare și că nu au fost înșelate.
Concluzia care se impune, încheie inculpatul motivarea apelului său, este aceea a nevinovăției sale în săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune.
Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, prin prisma criticilor formulate și în baza propriei aprecieri, Curtea de Apel A. I. constată că apelul declarat de inculpat este nefondat pentru considerentele ce urmează.
Din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză rezultă că starea de fapt reținută de către prima instanță este corectă, fiind dovedită săvârșirea de către inculpatul I. F. a infracțiunilor pentru care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii împăcării și respectiv prescripției răspunderii penale, respectiv pentru infracțiunile de tentativă la înșelăciune și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată .
Astfel, faptele inculpatului I. F., săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale, de a induce în eroare, pe numiții Ibrahim Mohd și Essam Abu Lauz – reprezentanți ai .. Iași, precum și pe reprezentanții S.C. A. I. S.R.L. București, cu prilejul încheierii și executării unor contracte comerciale (convențiile verbale privind comercializarea cafelei marca AMAROY prin intermediul .. Iași și S.C. A. I. S.R.L. București), fapte săvârșite prin întocmirea din dispoziția sa, de către angajatul său, inculpatul H. C., a unor facturi de aprovizionare a .. Iași și S.C. A. I. S.R.L. București cu produsul - cafea marca METROPOL, precum și a unor facturi de comercializare, mai departe, de către aceleași societăți, a unor produse din cafea dar purtând marca AMAROY, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de tentativă la înșelăciune prevăzute de art. 32 din Codul penal raportat la art. 244 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal (persoana vătămată S.C. A. I. S.R.L. București) și respectiv de art. 32 din Codul penal raportat la art. 244 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal (persoana vătămată .. Iași).
Faptele inculpatului I. F., săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale, de a-i da dispoziții inculpatului H. C. să întocmească facturi fiscale purtând mențiuni false referitoare la produsul comercializat, respectiv cafea marca Amaroy în loc de cafea marca Metropol, fără ca prin aceasta să se denatureze rezultatele financiare ce se reflectă în bilanțul contabil al vreunei societăți, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 raportat la art. 290 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.
Curtea de Apel A. I. reține, în baza propriei analize a materialului probatoriu administrat în cauză că inculpatul I. Franții, este asociat și respectiv administrator al S.C. I. DISTRIBUTION COMPANY S.R.L. A. I. având ca principal obiect de activitate desfășurarea actelor și faptelor de comerț cu ridicata, pentru produsele din carne.
În data de 11.07.2005 S.C. I. DISTRIBUTION COMPANY S.R.L. a importat din Olanda, de la firma DRIE MOLLEN SINDS, cantitatea de 557 baxuri, de câte 12 pachete de 500 grame fiecare, de cafea prăjită ne-decofeinizată ambalată, marca METROPOL GOUDMERK, la prețul total de 7820,28 EURO. Cu ocazia efectuării acestei aprovizionări, la autoritățile vamale din A. I., au fost depuse și întocmite de către inculpatul I. F. și/sau reprezentanți ai firmelor acestuia, dar din dispoziția sa, toate documentele necesare realizării importului, respectiv: declarația vamală primară, declarația pentru valoarea în vamă, factura nr. SO180103/14.06.2005, certificatul de origine, certificatul de calitate, certificatul sanitar – veterinar și alte documente de transport și plată.
Din toate aceste documente, reiese că, cu ocazia acestui prim import, s-a aprovizionat cantitatea de 6684 pachete cafea de 500 grame, cu prețul de 1,17 Euro/pachet, respectiv 4,2066 Ron/pachet, luând în considerare cursul L. – EURO, de la acea dată, care a fost de 3,5954 RON pentru un EURO, așa cum reiese chiar din mențiunile făcute pe documentele de import.
Mai mult, din certificatele de calitate și origine depuse la autoritățile vamale, reiese că această cafea, comercializată în ambalajul METROPOL GOUDMERK, este o compoziție de cafea din tipurile ARABICA și ROBUSTA, având o aromă salbă, precum și că a fost produsă și comercializată în România de firma DRIE MOLLEN sinds 1818 bv.
Un al doilea transport de cafea, de același tip și în aceleași condiții, a fost importat în 01.08.2005.
Cu această ocazie, verificând documentele justificative, documentele vamale și de transport, s-a constatat că inculpatul I. F., în calitate de reprezentant al S.C. I. DISTRIBUTION COMPANY S.R.L. a importat cu ocazia celui de al doilea transport, cantitatea de 584 baxuri de cafea METROPOL GROUNDMERK, de câte 12 pachete a 500 grame fiecare, la prețul total de 8199,36 EUR.
P. urmare, cu acest al doilea transport, a fost importată în România, cantitatea de 7008 pachete cafea METROPOL la 500 grame, cu același preț de 1,17 EURO/pachet, respectiv 4,1110 RON/pachet, luând în considerare cursul L. – EURO de la acea dată, care a fost de 3,5137 RON pentru un EURO.
La autoritățile vamale au fost depuse documente din care reiese că această cafea, comercializată cu marca METROPOL GOUDMERK, este o compoziție de cafea din tipurile ARABICA și ROBUSTA, având o aromă salbă, precum și că a fost produsă și comercializată în România de firma DRIE MOLLEN sinds 1818 bv.
Deși inculpatul I. F. a importat cafea marca METROPOL GROUNDMERK, cafea care conform specificațiilor producătorului era de calitate inferioară (slab aromatizată), pentru a o putea vinde mai ușor și la un preț mai bun, respectiv la prețul unei cafele de calitate superioară, acesta a luat hotărârea de a rupe ambalajele de cafea METROPOL de pe pachetele importate și de a confecționa, reambala și vinde această cafea, în ambalaje noi, purtând marca AMAROY, beneficiind astfel de toate avantajele materiale ce ar decurge din aceste manopere, respectiv:
-adaosuri comerciale mari (cafea ieftină și de slabă calitate vândută la prețul unui pachet de cafea scumpă, de calitate superioară);
- posibilitate de comercializare mai rapidă și mai ușoară (având în vedere că produsul „cafea AMAROY” era și este căutat în România);
-avantajul oferirii mărfii la un preț de livrare către alți comercianți, sub prețul pieței, în condițiile în care prețul de achiziție era de până la 5 RON iar, un pachet de cafea AMAROY, se vindea la acea dată în România, pe piață, cu aproximativ 15 RON.
În acest sens, inculpatul I. F., imediat după realizarea primului import de cafea marca METROPOL, a luat legătura cu angajatul său H. I. C., căruia i-a spus să se ocupe de identificarea unei posibilități de realizare a unor ambalaje de cafea AMAROY, identice cu acestea și de aceeași calitate sau de calitate foarte asemănătoare, ambalaje care urmau a fi lipite ulterior pe pachetele de cafea METROPOL, după ruperea ambalajelor originale.
Întrucât inculpatul H. C. era finul numitului C. G., administrator la S.C. TIPO REX S.R.L. A. I., societate care avea ca principal obiect de activitate prestarea unor servicii de copiere, fotocopiere și tipografie, inculpatul H. C. a relatat aspectele de mai sus finului său și a stabilit împreună cu acesta o întâlnire cu inculpatul I. F. .
Cu ocazia acestei întâlniri, realizată între inculpații I. F. și H. C. și numitul C. G., aceștia s-au înțeles să producă ambalaje de cafea AMAROY, identice cu cele folosite pe pachetele originale, care să fie lipite pe pachetele de cafea importate de inculpatul I. F. cu marca METROPOL și să vândă acest produs ca și cafea AMAROY.
În acest sens, inculpatul I. F. a dat numitului C. G. un pachet de cafea AMAROY, original, adus din Germania și i-a cerut acestuia din urmă, ca împreună cu inculpatul H. C. să se ocupe de realizarea unui ambalaj identic și de aceeași calitate.
Întrucât C. G. mai realizase anterior ambalaje de cafea pentru .. A. I., firmă administrată de numitul M. G., dar cu denumirea AMARAY și HOFFEN, acesta a încercat să realizeze la firma sa o copie de pe ambalajul de cafea AMAROY primit de la inculpatul I. F. și a prezentat acestuia ambalaje de cafea AMARAY și HOFFEN, realizate anterior pentru ca acesta din urmă să vadă calitatea produsului pe care-l poate realiza el. Mai mult, C. G. s-a oferit să realizeze prin firma sa și operațiunile de ambalare a pachetelor de cafea METROPOL importate, în ambalaje de cafea AMAROY, justificând oferta prin aceea că are experiență în ambalarea cafelei, deoarece a prestat astfel de servicii și pentru M. G., dar cu privire la cafea purtând alte mărci.
Inculpatul I. F. a fost nemulțumit de calitatea ambalajelor prezentate de C. G. precum și de cele realizate anterior pentru numitul M. G., respectiv de luciul pe care C. G. putea să-l imprime hârtiei de ambalaj prin capacitățile tehnice deținute la firma sa, astfel că s-a înțeles cu C. G. și H. C. ca aceștia să se deplaseze la Cluj N. unde C. G. cunoștea o firmă cu capacități tehnice mult mai bune și cu care el colabora, pentru ca aceștia să facă demersurile necesare în vederea realizării corespunzătoare a ambalajelor de cafea AMAROY.
Având în vedere înțelegerea precizată anterior, C. G. și H. C. s-au deplasat la Cluj N., la sediul .. Cluj N., unde au făcut o comandă în numele S.C. TIPO REX S.R.L. A. I. de realizare parțială a ambalajului de cafea AMAROY, respectiv cu privire la ceea ce C. G. nu pute executa prin firma sa, semnând în acest sens un contract de executare a lucrării comandate cu inserarea unei clauze de responsabilitate proprie în ceea ce privește utilizarea ambalajelor, din punctul de vedere al protecției drepturilor de proprietate intelectuală.
După realizarea comenzii de către .. Cluj N., ambalajele de cafea AMAROY, parțial realizate, conform comenzii primite, au fost livrate către S.C. TIPO REX S.R.L. A. I. unde au mai fost prelucrate ulterior prin debitare, ajustare și alte operațiuni mecanice, după care au fost transportate de C. G. și H. C. într-un depozit din incinta sediului grupului de firme aparținând inculpatului I. F.. În acest depozit în care C. G. și H. C. au intrat, se afla în proces de dezambalare și respectiv, reambalare, cafeaua importată de inculpatul I. F. purtând marca METROPOL. Ambalajele realizate de C. G. și H. C. au fost lăsate de către aceștia în acel depozit în vederea folosirii lor la reambalarea cafelei METROPOL, după ruperea ambalajelor originale.
Conform înțelegerii C. G. a deplasat angajați proprii la sediul firmelor inculpatului I. F. unde se realiza reambalarea cafelei METROPOL în ambalaje purtând marca AMAROY, pentru a ajuta la aceste operațiuni. Tot cu aceeași ocazie și în aceeași locație s-a procedat și la dezambalarea cafelei importate, prin ruperea ambalajelor de cafea METROPOL, care au fost arse ulterior.
Tot la S.C. TIPO REX S.R.L. A. I. s-au realizat și etichetele autocolante de culoare albă ce urmau a fi lipite pe pachetele de cafea, etichete pe care într-o primă variantă a fost trecut în mod fals, pe lângă producătorul original al cafelei AMAROY, ALDI GMBH&CO, ca unic importator – .. Iași, iar ulterior, într-o a doua fază – .. Cugir. Rațiunea și obligativitate lipirii pe produsele alimentare a unor astfel de etichete, este așa cum reiese și din dispozițiile normative cuprinse în OUG. nr. 21/1992, HG nr. 106/2002 și normele metodologice privind etichetarea alimentelor, informarea cumpărătorului cu privire la producătorul și/sau importatorul produsului, precum și formularea, practic, a unei declarații de autenticitate cu indicarea celui răspunzător de nerealitatea datelor înscrise, care este importatorul.
Toate aceste operațiuni, au fost efectuate, cu intenție și în cunoștință de cauză, de către inculpatul I. F., inculpatul H. C. și numitul C. G..
Ulterior, în vederea comercializării cafelei, inculpatul I. F. a luat legătura cu o cunoștință mai veche de a sa, respectiv cu numitul Essam Abu Lauz, prieten și fost asociat cu numitul Ibrahim Mohd Ibrahim, administrator la .. Iași, întrucât, anterior, Essam Abu Lauz îi solicitase inculpatului I. F. ajutorul pentru efectuarea unor rulaje comerciale prin societatea fostului său asociat, rulaje care îi erau necesare în vederea obținerii unui credit bancar și care trebuiau să constea în comercializarea scriptică a unor produse prin intermediul .. Având în vedere această solicitare, inculpatul I. F. i-a propus numitului Essam Abu Lauz să-i aducă mai multe facturi ștampilate și semnate, în alb, pe care inculpatul I. F., prin angajații săi, respectiv, cu ajutorul inculpatului H. C., urmau să le completeze cu datele și cantitățile de cafea purtând marca AMAROY, ce vor fi comercializate de . SRL prin intermediul .. Iași. Conform înțelegerii, în mod scriptic, prin .. Iași urmau să treacă, în calitate de intermediar, diferite cantități de cafea AMAROY, comercializate faptic de inculpatul I. F. către diferite persoane identificate de el, cu un adaos comercial de 0,5 Ron/pachet.
Acest mod de a acționa, reprezenta conform înțelegerii dintre inculpatul I. Franții și numitul Essam Abu Lauz, un ajutor pe care inculpatul I. F. s-a oferit să-l ofere prietenului său Essam Abu Lauz, acesta din urmă, urmând ca, în schimb, să încerce și el să identifice, în Iași, unde își avea sediul societatea folosită ca intermediar, pentru comisionul de 0,5 Ron/pachet, eventuali clienți interesați să cumpere cafea AMAROY.
În realitate, inculpatul I. F., a acceptat să-l ajute pe numitul Essam Abu Lauz, doar în mod aparent și numai pentru a realiza schimbul scriptic, prin documente justificative, din cafea METROPOL - importată în mod real de . SRL, în cafea AMAROY - vândută diferitor distribuitori și clienți, după înlocuirea ambalajelor.
La solicitarea inc. I. F., martorul F. B., în calitate de agent vânzări, a întocmit factura fiscală nr._/01.08.2005, prin care, doar în mod scriptic, cantitatea de 6655 pachete cafea marca METROPOL, era vândută către .. Iași.
Ulterior, tot la solicitarea inculpatului I. F., inculpatul H. C. a întocmit factura fiscală nr._/05.08.2005, prin care, tot în mod scriptic și fals, apărea vândută de către .. Iași, către S.C. A. .. Târgu M., cantitatea de 2004 pachete cafea, dar cu marca AMAROY. Diferența dintre cantitatea aprovizionată și vândută a rămas scriptic în proprietatea .. iași și faptic în posesia inculpatului I. F..
Datorită unor sesizări anonime, Garda Financiară din Târgu M. și Iași, a efectuat verificări la S.C. A. .. Târgu M. și .. Iași, ocazie cu care, cerând facturile de aprovizionare și vânzare de la inculpatul I. F., numiții Ibrahim Mohd Ibrahim și Essam Abu Lauz, au observat că aprovizionările .. Iași privesc produsul cafea marca METROPOL, iar vânzările către S.C. A. .. Târgu M., priveau produsul - cafea marca AMAROY.
Având în vedere aceste constatări, la solicitarea numitului Ibrahim Mohd Ibrahim, administrator la .. Iași, numitul Essam Abu Lauz, s-a deplasat la sediul . SRL, unde a luat legătura cu inculpatul H. C. și martorul F. B., întrucât inculpatul I. F. era în concediu în G. și le-a cerut acestora să-i lămurească situația privind aprovizionările și vânzările de cafea, în ceea ce privește corespondența între mărfurile aprovizionate și livrate de .. Iași. După consultările telefonice purtate cu inculpatul I. F., conform dispozițiilor acestuia, inculpatul H. C., a făcut pe factura fiscală nr._/01.08.2005, la rubrica privind denumirea mărfii, lângă cuvântul METROPOL, mențiunea AMAROY, cu litere de tipar, după care, la solicitarea martorului F. Bogadan, care refuzase anterior să facă aceste modificări și conștientizase ilegalitatea ce trebuia comisă, pentru a nu lăsa dubii cu privire la autorul mențiunii făcute în completare pe o factură scrisă de el, inculpatul H. C. a semnat și și-a scris datele sale de identificare.
Ulterior, tot la solicitarea numitului Essam Abu Lauz și după purtarea unor discuții telefonice cu inculpatul I. F. și a administratorul S.C. A. .. Tg. M., Ș. D., s-au întocmit facturi de stornare, pentru o parte din cantitatea de cafea achiziționată de S.C. A. .. Târgu M., respectiv pentru 1638 pachete, întrucât diferența de 66 pachete, fusese deja comercializată de S.C. A. .. Târgu M. către persoane fizice, neidentificabile. Astfel, între S.C. A. .. Târgu M. și .. Iași, s-a întocmit factura fiscală de stornare nr._/10.08.2005, pentru cantitatea de 1638 pachete cafea marca AMAROY, iar între .. Iași și S.C. I. DISTRIBUTION COMPANY S.R.L., s-au întocmit facturile fiscale de stornare nr._/02.08.2005 - pentru cantitatea de 4651 pachete cafea AMAROY și factura nr._/10.08.2005 – pentru cantitatea de 1638 pachete cafea AMAROY.
Pentru derularea în continuare a activității ilicite a fost identificată de către inculpatul I. Franti S.C. A. I. S.R.L. București, societate administrată, în mod scriptic și oficial, de cetățeanul sudanez HUSSEIN ELIAS AHMED.
Întrucât inculpatul I. F., dispunea deja și de cel de al doilea transport de cafea adus din Olanda și reambalat cu ambalaje de cafea AMAROY, acesta a dispus angajaților săi să factureze cantitatea de_ pachete cafea marca METROPOL, către S.C. A. I. S.R.L. București, întocmindu-se factura fiscală nr._/30.08.2005. Ulterior, tot la solicitarea inculpatului I. F. și după aceeași procedură, având facturi ștampilate în alb de la S.C. A. I. S.R.L. București, inculpatul H. C. a întocmit factura fiscală nr._/31.08.2005, care i-a fost pusă la dispoziție de inculpatul I. F., semnată și ștampilată, prin care a fost comercializată scriptic cantitatea de 5952 pachete de cafea marca AMAROY către .. Cugir și respectiv, factura fiscală nr._/27.09.2005, prin care a fost comercializată, în aceleași condiții și tot la cererea inculpatului I. F., cantitatea de 7255 pachete cafea marca AMAROY, către același intermediar .. Cugir, societate administrată de numitul P. F..
De la .. Cugir inculpatul I. F. care deținea facturile și ștampila acestei societăți, obținute cu ocazia unei colaborări comerciale anterioare dintre el și numitul P. F., fără știința acestuia din urmă, a facturat în numele acestei societăți:
-cantitatea de 5952 pachete de cafea marca AMAROY, către S.C. A. .. Târgu M., cu factura nr._/01.09.2005 ;
- cantitatea de 3480 pachete de cafea marca AMAROY, către S.C. T&O PRODCOM S.R.L. Hunedoara, cu factura nr._/29.09.2005 și;
-cantitatea de 3380 pachete de cafea marca AMAROY, către S.C. T&O PRODCOM S.R.L. Hunedoara, cu factura nr._/08.10.2005.
Întreaga cantitate de cafea, achiziționată de S.C. T&O PRODCOM S.R.L. Hunedoara a fost comercializată către diferite persoane fizice și juridice, iar cantitatea de 5307 pachete cafea, au fost returnate de S.C. A. .. Târgu M. cu factura de stornare nr._/19.10.2005, întrucât distribuitorul S.C. A. .. Târgu M. a înregistrat de la clienți, după comercializarea cantității de 645 pachete, reclamații privind calitatea produsului comercializat cu denumirea „cafea AMAROY”,.
Ulterior, tot scriptic a fost stornată de la .. Cugir, către S.C. A. I. S.R.L. București, cantitatea de 5702 pachete de cafea marca AMAROY, întocmindu-se factura fiscală nr._/20.10.2005. Între S.C. A. I. S.R.L. București și S.C. I. DISTRIBUTION COMPANY S.R.L. nu au mai fost întocmite facturi de stornare pentru cafeaua ce apărea restituită de .. Cugir, întrucât, S.C. I. DISTRIBUTION COMPANY S.R.L. nu deținuse scriptic și legal niciodată cafea marca AMAROY, iar operațiunile scriptice erau fictive, cafeaua fiind deținută faptic totdeauna de inculpatul I. F. care a comercializat-o direct către S.C. A. .. Târgu M. M. și S.C. T&O PRODCOM S.R.L. Hunedoara. Toate celelalte societăți intermediare au achiziționat și comercializat cafea, doar scriptic, cu scopul urmărit de inculpat de a îngreuna posibilitatea de identificare și urmărire a traseului faptic și scriptic al produsului comercializat în cauză precum și de a realiza schimbul aparent, în vederea obținerii de documente justificative -facturi, din cafea marca METROPOL în cafea marca AMAROY, cum este cazul .. Iași și S.C. A. I. S.R.L. București - societăți care au fost folosite de inculpatul I. F., doar în acest scop.
Cantitatea de 5702 pachete cafea METROPOL reambalată cu ambalaje purtând marca AMAROY, stornată de .. Cugir, a fost depozitată de inculpatul I. F. în depozitul .. Cugir. De aici, cafeaua a fost luată de P. F., fără acordul inculpatului I. F., după ce acesta a aflat despre operațiunile cu cafea derulate prin firma sa și comercializate de către el la diferite persoane juridice, în contul unor datorii pe care considera că inculpatul I. F. le-ar avea către firma sa, deși știa că marfa luată din depozitul S.C. I. DISTRIBUTION COMPANY S.R.L., este contrafăcută iar comercializarea ei este ilegală.
Starea de fapt astfel cum mai sus a fost expusă a fost stabilită de instanța de apel pe baza analizei depozițiilor martorilor audiați în cauză în faza de urmărire penală și pe baza analizei înscrisurilor existente la dosarul de urmărire penală. La toate acestea a făcut trimitere pe larg prima instanță astfel încât apreciem că nu mai este cazul a relua prezentarea mijloacelor de probă.
Apelul exercitat în cauză de inculpatul I. F., apel prin care se solicită achitarea sa pentru săvârșirea celor două infracțiuni de tentativă la înșelăciune reținute în sentința primei instanțe, este nefondat.
Reținem noi, în baza propriei noastre analize, că inculpatul I. Tranți a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 1D/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial A. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de:
-înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 3 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969;
-înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prevăzută de art. 297 alin. 1 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969 și
-instigarea la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută art. 25 raportat la art. 290 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969.
Prima instanță, Tribunalul A., soluționând cauza, a hotărât următoarele(și ne vom referi strict la infracțiunea de înșelăciune cu privire la care s-a pronunțat soluția criticată de inculpat):
-în baza art. 386 din Codul de procedură penală a hotărât schimbarea încadrării juridice a faptei de înșelăciune în convenții reținută în sarcina inculpatului din infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 3 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969 în două infracțiuni de înșelăciune în forma tentativei, respectiv în infracțiunea prevăzută de art. 32 din Codul penal raportat la art. 244 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal (persoana vătămată S.C. A. I. S.R.L. București) și infracțiunea prevăzută de art. 32 din Codul penal raportat la art. 244 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal (persoana vătămată .. Iași).
- în baza art. 396 alin. 6 din Codul de procedură penală raportat la art.16 alin. 1 lit. g din Codul de procedură penală, art. 159 din Codul penal coroborat cu art. 244 alin. 3 din Codul penal a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea celor două infracțiuni mai sus menționate, ca urmare a intervenirii împăcării părților.
În esență a reținut prima instanță în sarcina inculpatului că a indus în eroare pe numiții Ibrahim Mohd și Essam Abu Lauz, reprezentanți ai .. Iași precum și pe reprezentanții S.C. A. I. S.R.L. București, cu prilejul încheierii și executării unor contracte comerciale (convențiile verbale privind comercializarea cafelei marca AMAROY prin intermediul .. Iași și S.C. A. I. S.R.L. București), fapte săvârșite prin întocmirea din dispoziția sa, de către angajatul său, inculpatul H. C., a unor facturi de aprovizionare a .. Iași și S.C. A. I. S.R.L. București cu produsul cafea marca METROPOL, precum și a unor facturi de comercializare, mai departe, de către aceleași societăți, a unor produse din cafea dar purtând marca AMAROY.
Pentru a dispune încetarea procesului penal pentru aceste fapte, ca urmare a intervenirii împăcării părților, a reținut prima instanță că „în conformitate cu dispozițiile art. 159 alin.1 din Codul de procedură penală, împăcarea poate interveni în cazul în care punerea în mișcare a acțiunii penale s-a făcut din oficiu, dacă legea o prevede în mod expres; potrivit alin.3 împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței iar potrivit alin.2, în cazul persoanei juridice, împăcarea se realizează de reprezentantul său legal sau convențional, or de către persoana desemnată în locul acesteia.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 244 alin. 3 din Codul penal, în cazul infracțiunii de înșelăciune, împăcarea înlătură răspunderea penală.
Din înscrisurile depuse la filele 40-41 și respectiv fila 59 rezultă că inculpații s-au împăcat cu persoanele vătămate S.C. A. I. S.R.L. București și .. Iași. Întrucât persoana vătămată S.C. A. I. S.R.L. București a fost radiată din Registrul Comerțului la data de 16.01.2013 (fila. 44), împăcarea, în acest caz, a intervenit între fostul reprezentant legal al acestei societăți și inculpați”.
Inculpatul critică această soluție de încetare a procesului penal afirmând, pentru argumentele mai sus expuse, că se impunea pronunțarea unei soluții de achitare și nu a uneia de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii împăcării părților.
Critica inculpatului este nefondată și nu o putem accepta.
Prealabil trebuie să facem câteva importante observații:
1. instanța de apel este investită cu soluționarea apelului declarat doar de către inculpat. În aceste condiții trebuie să dăm deplină relevanță principiului statuat de art. 418 din Codul de procedură penală având denumirea marginală „neagravarea situației în propriul apel”.
2. instanța de apel observă că Tribunalul A. a realizat în cuprinsul sentinței sale o nepermisă combinare a dispozițiilor din cele două legi penale succesive, Codul penal din 1969(la momentul la care a pronunțat soluția de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale pentru infracțiunile de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată) și, respectiv Codul penal în vigoare după data de 01.02.2014(la momentul la care a hotărât încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părților pentru cele două infracțiuni de tentativă la înșelăciune). Tribunalul A. a încălcat decizia obligatorie a Curții Constituționale nr. 265/2014 publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din data de 20.05.204. Cu toate acestea instanța de apel nu va avea posibilitatea remedierii acestei nelegalități de vreme ce este sesizată exclusiv cu apelul declarat de inculpat.
3. instanța de apel observă că în mod nelegal prima instanță, Tribunalul A., a luat act de împăcarea părților pentru cele două infracțiuni de tentativă la înșelăciune.
Aceasta întrucât în cazul .. Iași prima instanță nu a constatat nemijlocit acordul de voință al inculpatului și al persoanei vătămate de a se împăca total, necondiționat și definitiv, exprimat în ședința de judecată de aceste părți, personal sau prin persoane cu mandat special, ori prin înscrisuri autentice. La dosarul cauzei nu există decât o simplă adresă (fila 47) din care pare a rezulta faptul că societatea comercială menționată nu se constituie parte civilă întrucât nu a suferit vreun prejudiciu. Nu este menționat în cuprinsul adresei respectiv nici măcar cuvântul „împăcare”. Acest din urmă cuvânt apare în cuprinsul unei alte adrese emisă de societatea comercială, înscris aflat la fila 40 din dosar; înscrisul nu este autentic ci este o simplă adresă. În instanță nu s-a prezentat reprezentantul societății comerciale pentru ca instanța să ia act nemijlocit de acordul de voință al părților de a se împăca.
În cazul S.C. A. I. S.R.L. București situația este cu totul alta. La dosarul cauzei s-a depus la fila 59 o declarație notarială dată de numitul Abu Lauz Essam prin care arată că în anul 2005 era administratorul societății comerciale și că înțelege ca la data declarației(anul 2015) să se împace cu inculpatul. Or la data declarației, societatea comercială S.C. A. I. S.R.L. București era de mult radiată din Registrul Comerțului. În aceste condiții inculpatul s-a „împăcat” cu o terță persoană, persoană ce la momentul împăcării nu mai avea niciun fel de legătură cu societatea comercială. Inculpatul s-a „împăcat” cu o societatea comercială radiată, inexistentă prin intermediul unei persoane ce nu mai avea niciun fel de calitate în raport cu acea societate. Practic o persoană juridică „decedată” s-a împăcat cu inculpatul prin intermediul unui terț. Că acest terț, absolut întâmplător, era fostul administrator al societății este irelevant. Fiind radiată societatea comercială inculpatul nu mai avea posibilitatea să se „împace” cu aceasta.
În ambele cazuri prima instanță, Tribunalul A., a încălcat Decizia nr. XXVII/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recurs în interesul legii, decizie a cărei valabilitate se păstrează și sub imperiul noii reglementări penale.
4. instanța de apel observă că Tribunalul A. a luat act de împăcarea părților deși fusese depășit cu mult termenul de judecată la care s-a citit actul de sesizare. Chiar prima instanță a făcut trimitere în cuprinsul motivării sale la textul de lege ce arată expres până când poate interveni împăcarea. Mai mult, prima instanță a pronunțat încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părților și cu încălcarea Deciziei nr. 508/2014 a Curții Constituționale, decizie publicată în Monitorul Oficial nr. 843/19.11.2014. Potrivit acestei decizii împăcarea poate interveni în cazul situațiilor tranzitorii până la primul termen de judecată stabilit ulterior datei publicării deciziei în Monitorul Oficial(19.11.2014). Or de la acea dată au mai fost acordate numeroase termene(indiferent că dosarul a fost disjuns) până la momentul la care instanța a luat act de împăcarea părților.
Toate aceste nelegalități nu mai pot fi îndreptate de instanța de apel. Aceasta întrucât, repetăm, suntem sesizați exclusiv cu apelul declarat de inculpat și nu putem agrava situația acestuia în propria cale de atac întrucât am încălca principiul la care am făcut referire la punctul 1 al observațiilor noastre.
Revenind acum la motivele de apel expuse de inculpat, simțim nevoia să facem încă dintr-un început o precizare. Analizând dacă sunt sau nu întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune trebuie să facem o clară distincție între existența sau inexistența acțiunii ce caracterizează elementul material al laturii obiective a infracțiunii(inducerea în eroare a persoanei vătămate) și urmarea produsă, (producerea unei pagube). Vom începe considerațiile noastre făcând trimitere la existența sau inexistența unei pagube.
Din probele existente la dosar și din expunerea faptelor, astfel cum mai sus pe larg am detaliat-o, se desprinde ideea că niciuna dintre societățile comerciale persoane vătămate nu au suferit vreo pagubă întrucât fie au comercializat o parte din cafeaua ce le fusese distribuită, fie au returnat acea cafea. Acest fapt(inexistența pagubei) nu face ca fapta inculpatului să nu existe ci conduce la concluzia existenței unei tentative la infracțiunea de înșelăciune. Tentativa a constat în punerea în executare a intenției inculpatului de a induce în eroare societățile comerciale persoane vătămate, executare care a fost însă întreruptă. D. urmare a întreruperii nu s-a pricinuit o pagubă.
Inculpatul a indus în eroare societățile comerciale persoane vătămate la momentul la care le-a comercializat o cantitate de cafea sub o anumită marcă(Amaroy) când, de fapt, el le-a comercializat o altă marcă de cafea(Metropol). Această din urmă marcă de cafea era una slabă calitativ și se comercializa cu un preț net inferior celui pe care societățile comerciale persoane vătămate l-au achitat pentru cafeaua marca Amaroy. Or, în acest fel s-a produs inducerea în eroare a societăților comerciale persoane vătămate și anume prin achiziționarea la un preț ridicat a unui produs(cafea Amaroy) ce în fapt se comercializa la un preț mult inferior datorită calității mai slabe(cafea Metropol).
În fine, apreciem că în mod corect a reținut prima instanță împrejurarea că faptele reținute în sarcina celor doi inculpați nu au produs prejudicii efective datorită împrejurării că numiții Ibrahim Mohd și Essam Adu Lauz au aflat despre manoperele frauduloase ale inculpatului I. F., în urma controlului Gărzii Financiare Iași și au cerut imediat stornarea tranzacțiilor, iar situația juridică a S.C. A. I. S.R.L. București și a reprezentanților acesteia era neclară, datorită faptului că reprezentantul legal al acestei societăți apare ca plecat din România la data încheierii convenției (chiar verbală), iar cei care au negociat cu inculpatul I. F., nu aveau calitatea legală de reprezentanți ai acestei societăți și nu au putut fi identificați.
O ultimă precizare mai dorim să facem. susținerile reprezentanților uneia dintre societățile comerciale cu că „nu au fost înșelați” sunt lispite de orice relevanță în condițiile în care aceștia inițial au arătat modalitatea frauduloasă în care au fost determinați să achiziționeze cafeaua marca „Amaraoy” de la societatea comercială administrată de inculpat, cafea care, în fapt, era marca „Metropol”. Pe de altă parte cei doi reprezentanți ai societății comerciale se mulțumesc doar a afirma că „nu am fost înșelați” fără a detalia în nici un fel această susținere.
Pentru aceste considerente și văzând dispozițiile art. 421 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală, va fi respins ca nefondat apelul exercitat de inculpatul I. F. împotriva sentinței Tribunalului A..
Motivat de culpa sa procesuală exclusivă constând în promovarea unei căi de atac nefondate, va fi obligat inculpatul, în baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală, la plata sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul I. Franti împotriva sentinței penale nr. 70 din data de 30.03.2015, pronunțată de Tribunalul A. I. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă inculpatul apelant la plata sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat în apel.
Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 100 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.10.2015.
Președinte, Judecător,
L. G. O. A. G. M.
Grefier,
A. B. -Concediu de odihnă
potrivit art.406 alin.4 C.p.p semnează
Grefier șef
V. C. V.
Red./tehnored.G.L.O.
2ex/08.01.2016
J.F.M. E. F.
| ← Distrugerea şi semnalizarea falsă. Art. 276 C.p.. Decizia nr.... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 956/2015.... → |
|---|








