Revocare măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 73/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 73/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 29-04-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 73/2015
Ședința publică de la 29 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. T.
Grefier C. M. N.
Ministerul Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial A. I. este reprezentat de procuror D. Magdea.
Pe rol fiind soluționarea contestațiile declarate de inculpații B. S. C., G. I. M., G. F. R. și N. T. L. împotriva încheierii penale din 20 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ 0.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns:
- inculpatul contestator B. S. C., asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat S. L. în substituirea domnului avocat C. M.,
- inculpatul contestator G. I. M., asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat S. L. în substituirea domnului avocat C. M.,
- inculpatul contestator G. F. R., asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat S. L. în substituirea domnului avocat C. M.,
- inculpatul contestator N. T. L., asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat S. L. în substituirea domnului avocat C. M. și apărător ales, avocat S. S..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul contestator N. T. L., avocat S. L., față de prezentarea apărătorului ales al inculpatului, solicită să se ia act de încetarea mandatului său.
Curtea, față de prezentarea apărătorului ales al inculpatului contestator N. T. L., avocat S. S., constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu pentru acesta.
Întrebați fiind pe rând de instanță, inculpații contestatori B. S. C., G. I. M., G. F. R. arată că sunt de acord să fie asistați de apărătorul desemnat din oficiu.
Curtea constată că nu sunt alte cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpații contestatori B. S. C., G. I. M., G. F. R., avocat S. L., solicită admiterea contestației în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a din codul de procedură penală, desființarea încheierii ca netemeinică și nelegală prin raportare la art. 242 din codul de procedură penală. Apreciază că la acest moment procesual scopul prevăzut de legiuitor la art. 202 ar putea fi atins și fără menținerea controlului judiciar. Învederează că nu există indicii temeinice care să arate că inculpații ar periclita buna desfășurare a procesului penal. Susține că o relevanță deosebită o are și situația juridică a celorlalți inculpați cărora prin decizia penală nr. 53 din martie 2015 a Curții de Apel A. I. li s-a ridicat măsura controlului judiciar, având în vedere că începând cu anul 2009 față de ei s-au luat măsuri preventive restrictive de libertate și nu se poate aprecia că desfășurarea procesului penal ar fi afectată. Precizează că probatoriul a fost administrat în cauză iar termenul rezonabil este împlinit. Concluzionând, solicită admiterea contestației, precizând că inculpații întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă.
Apărătorul ales al inculpatului contestator N. T. L., avocat S. S., solicită admiterea contestației, desființarea în parte a încheierii, în ce privește respingerea cererii de revocare, admiterea cererii și revocarea măsurii. Învederează că inculpatul N. e într-o măsură preventivă din 10 iunie 2009, a fost prezent la toate termenele și a respectat toate obligațiile stabilite de instanță sau de organul de supraveghere. Arată că dosarul este la instanța de fond aproape de finalizare. Apreciază că durata de 6 ani de măsuri preventive este suficientă, în acest stadiu procesual, să asigure garanții că dosarul se poate soluționa și fără măsuri preventive. Arată că prin încheierea nr. 53 pronunțată de Curtea de Apel A. I. în dosarul nr._ 0/a23 s-a reținut că pentru inculpații O., U., B. și G. nu se mai impune menținerea măsurii controlului judiciar. Arată că atâta timp cât procedurile au avansat, față de durata rezonabilă a măsurii, se poate dispune ridicarea măsurii controlului judiciar. Învederează că inculpatul nu se poate angaja nici în Sibiu pentru că trebuie să se prezinte la semnat. Pentru durata rezonabilă și tratamentul juridic egal solicită admiterea contestației și admiterea cererii de revocare a măsurii controlului judiciar.
Reprezentanta D. solicită respingerea contestațiilor formulate de inculpați și menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul A. vizavi de cererile formulate de inculpați privind revocarea măsurii controlului judiciar. Arată că considerentele pentru respingerea contestațiilor sunt următoarele:
- nu a fost depășit termenul de 5 ani cum a fost stabilit prin OUG nr. 82/2014, considerând că prin raportare la perioada în care măsurile au fost suspendate la acest moment nu a fost depășit acel termen de 5 ani stabilit prin Ordonanța nr. 82;
- faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, și anume, fapte de violență, comise în grup organizat, în formă continuată și în număr deosebit de mare, fiind peste 81 de fapte reținute în sarcina inculpaților, numărul mare de inculpați (29), precizând că inculpații au comis fapte de tâlhărie, tentativă de omor, vătămare corporală, șantaj, lipsire de libertate, etc.
Arată că în acest context nu o dată s-a discutat înlocuirea măsurilor, iar inculpații și-au încălcat obligațiile impuse. Apreciază că raportat la acest moment este important ca inculpații să nu rămână fără nici o măsură preventivă. Arată că măsura nu-i împiedică să se angajeze pentru că perioada de deplasare la poliție nu implică o perioadă de timp foarte îndelungată încât să le afecteze programul de muncă. Învederează că există pericolul să dispară sau să plece în străinătate. Arată că inculpatul C. a fost scos de sub măsura preventivă și a ajuns în Germania unde a comis alte fapte penale.
Concluzionând, solicită respingerea contestațiilor și menținerea încheierii.
În replică, doamna avocat S. S. arată că inculpatul N. nu are cazier, o parte din infracțiuni s-au prescris, iar cu privire la o parte din infracțiuni se pot schimba încadrările juridice. Mai arată că situația unui inculpat nu ar trebui să-i afecteze pe ceilalți.
Inculpatul contestator B. S. C., având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii, arătând că nu se poate angaja datorită semnăturilor. Precizează că logodnica sa este gravidă și dorește să se angajeze.
Inculpatul contestator G. I. M., având ultimul cuvânt, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
Inculpatul contestator G. F. R., având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii, învederând că nu are cum să se angajeze deoarece luni și joi trebuie să se prezinte la semnat.
Inculpatul contestator N. T. L., având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii arătând că dorește să fie tratat ca și ceilalți inculpați din grup.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra contestațiilor penale de față, reține următoarele:
I.Prin încheierea penală din 20 aprilie 2015 pronunțată în dosar nr._ 0 Tribunalul A., Secția penală a dispus, printre altele, în baza art. 242 Cod procedură penală respingerea cererilor de revocare a măsurii controlului judiciar formulată de inculpații: N. T. L., B. S.-C., zis „S.”, G. I. M. și G. F. R. zis „C.”.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut și motivat că prin cererile formulate inculpații N. T. L., B. S. C., G. I. M. și G. F. R. au solicitat revocarea măsurii controlului judiciar .
Referitor la aceste cereri se reține, în esență, cu referire la actele și lucrările dosarului că atât față de inculpatul G. F. R. cât și față de inculpatul B. S. C., urmare a încălcării obligațiilor controlului judiciar la data de 09.09.2013, la data de 12.05.2014 a fost înlocuită arestarea preventivă cu arestul la domiciliu – deci au stat în arest la domiciliu aproximativ 8 luni și nu 1 an.
Prin încheierea din 17.02.2014, în baza art. 16 alin. 3 din Legea nr. 255/2013 de punere în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală raportat la art. 202 alin. 4 lit. b NCPP, s-a luat față de N. T. L. și G. I. M., măsura controlului judiciar.
Tribunalul reține că faptele de care sunt acuzați inculpații petenți sunt grave, de o mare rezonanță în Municipiul Sibiu, de violență, comise în grup organizat, în formă continuată și în număr mare.
Menținerea controlului judiciar se impune, deci, pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru evitarea săvârșirii de noi fapte penale ori a sustragerii inculpaților, mai ales că față de unii măsura controlului judiciar a fost înlocuită cu arestarea preventivă ca urmare a încălcării obligațiilor, fie prin sustragere, fie prin alte fapte.
Ca atare, nu există o garanție că inculpații lăsați fără nicio măsură de supraveghere nu ar afecta probațiunea ori desfășurarea în condiții bune a procesului penal.
Opinia publică ar putea fi afectată prin crearea unui sentiment de neîncredere în justiție și de nesiguranță, în sensul că un grup violent de persoane peste care planează acuzațiile săvârșirii unor infracțiuni grave, este cercetat fără nicio măsură preventivă.
Chiar dacă măsura controlului judiciar, conform OUG 82/2014, nu poate depăși un termen rezonabil și nu mai mult de 5 ani în cursul judecății, se reține că din luna iulie 2010 (când e data cea mai recentă a luării măsurii obligării de a nu părăsi țara față de un inculpat) termenul de 5 ani nu s-a depășit.
De asemenea, instanța constată că nu s-a împlinit nici termenul rezonabil al măsurii controlului judiciar în raport de criteriile CEDO – gravitatea faptei, dificultatea probelor, numărul mare de părți, martori, fapte, comportament procesual al inculpaților, întrucât unii dintre aceștia au încălcat controlul judiciar, fiind înlocuită această măsură cu arestarea preventivă, în anumite momente pe durata controlului judiciar.
II. Împotriva acestei hotărâri au formulat contestație în termenul prevăzut de legea procesual penală inculpații B. S. C., G. I. M., G. F. R. și N. T. L..
În expunere motivelor de contestație inculpații, personal și prin apărătorii legali au solicitat admiterea contestațiilor, desființarea încheierii penale atacate și rejudecând, a se dispune revocarea măsurii controlului judiciar, motivând, în esență, că temeiurile care au stat la baza luării măsurii controlului judiciar nu mai subzistă și nu mai există temeiuri noi care să justifice această măsura, scopul prev. de art. 202 Cod procedură penală poate fi atins și prin revocarea măsurii controlului judiciar, iar în cauză este împlinită durata rezonabilă a măsurii preventive.
III. Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii contestate, prin prisma motivelor invocate în contestație, precum și din oficiu, cu referire la textele de lege incidente cauzei, art. 202, 211 alin. 1, 215 242 alin. 1 Cod procedură penală, Curtea de Apel constată că prezentele contestații formulate de inculpați sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
Curtea de Apel constată că inculpații au fost trimiși în judecată, alături de alții, prin rechizitoriul nr. 2D/P/2009 al D. S. Teritorial A. din 25.11.2009 pentru săvârșirea mai multor infracțiuni deosebit de grave, printre care ,,inițiere, constituire a unui grup infracțional organizat’’, ,, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat’’, șantaj, înșelăciune, lipsirea de libertate.
Se reține în esență, în fapt, în actul de acuzare, inculpații contestatori, B. S. C., G. I. M., G. F. R. și N. T. L., împreună cu alți inculpați, în cursul anilor 2007, 2008 și 2009 s-au unit într-o singură grupare de dimensiuni foarte mari (aproximativ 40-50 persoane), care și-a propus ca scop obținerea supremației în cadrul cluburilor de noapte, barurilor și sălilor de jocuri de noroc din Sibiu, scop pentru realizarea căruia membrii grupării au săvârșit o multitudine de fapte antisociale, cu violență, creând în mod deliberat, un sentiment pronunțat de teamă, chiar teroare în rândul patronilor cluburilor, barurilor și sălilor de jocuri de noroc, clienților acestora și agenților de pază ai acestor societăți. Atingerea acestui obiectiv avea ca și scop final obținerea prin șantaj, în mod mascat, de importante sume de bani cu titlu de taxă de protecție și chiar săvârșirea de tâlhării, a căror sesizare nu era făcută de persoanele vătămate din cauza sentimentului de teamă creat și precizat anterior, ori persoanele vătămate erau determinate să-și retragă plângerile depuse sau își modificau declarațiile din același motiv.
Inculpații B. S. C., G. I. M. au fost arestați preventiv la data de 11.06.2009, incupatul N. T. L. a fost arestat preventiv la data de 21.08.2009, iar inculpatul G. F. R. a fost arestat preventiv la data de 27.08.2009 .
Într-o primă fază, cauza s-a înregistrat pe rolul Tribunalului A. sub dosar nr._, fiind stabilit primul termen de judecată în 27.11. 2009. Prin sentința penală nr. 4/11.01.2010, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.
Prin sentința penală nr. 107/14.05.2010 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului A..
Urmare a soluționării conflictului negativ de competență, s-a stabilit competența de judecare în favoarea Tribunalului A..
Dosarul s-a reînregistrat la Tribunalul A. sub numărul_ 0, fiind stabilit un prim termen de judecată în 09.06.2010. De la acel moment și până în prezent, judecata s-a desfășurat pe parcursul a 74 termene de judecată, următorul termen de judecată fiind stabilit pentru data de 18.05.2015. În cauză, administrarea probațiunii este încă în curs.
În privința inculpatului B. S. C., Curtea de Apel reține următoarele:
- a fost reținut și arestat preventiv din 10.06.2009 până în 4.10.2010;
- în 4.10.2010, prin decizia penală nr. 150/2010 pronunțată de Curtea de Apel A. I., Secția pentru Minori și Familie în dosarul nr._, s-a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, inculpatul fiind supus acestei măsuri până la data de 09.09.2013 ;
- prin încheierea din 9.09.2013, s-a înlocuit măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, cu arestul preventiv, inculpatul fiind supus acestei măsuri până în 12.05.2014.
- prin încheierea din 12.05.2014, s-a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, inculpatul fiind supus acestei măsuri până în 16.12.2014.
- prin decizia penală nr. 640/2014 pronunțată de Curtea de Apel A. I. în dosarul nr._ 0/a14, s-a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.
În privința inculpatului G. I. M., Curtea de Apel reține următoarele:
- a fost reținut și arestat preventiv din 10.06.2009 până în 4.10.2010;
- în 4.10.2010, prin decizia penală nr. 150/2010 pronunțată de Curtea de Apel A. I., Secția pentru Minori și Familie în dosarul nr._, s-a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, inculpatul fiind supus acestei măsuri până la data de 17.02.2014 ;
- prin încheierea din 17.02.2014, în baza art. 16 alin. 3 din Legea nr. 255/2013, s-a luat față de inculpați măsura preventivă a controlului judiciar.
În privința inculpatului N. T. L., Curtea de Apel reține următoarele:
- a fost reținut și arestat preventiv din 21.08.2009 până în 4.10.2010;
- în 4.10.2010, prin decizia penală nr. 150/2010 pronunțată de Curtea de Apel A. I., Secția pentru Minori și Familie în dosarul nr._, s-a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, inculpatul fiind supus acestei măsuri până la data de 17.02.2014.
- prin încheierea din 17.02.2014, în baza art. 16 alin. 3 din Legea nr. 255/2013, s-a luat față de inculpați măsura preventivă a controlului judiciar.
În privința inculpatului G. F. R., Curtea de Apel reține următoarele:
- a fost reținut și arestat preventiv din 27.08.2009 până în 4.10.2010;
- în 4.10.2010, prin decizia penală nr. 150/2010 pronunțată de Curtea de Apel A. I., Secția pentru Minori și Familie în dosarul nr._, s-a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, inculpatul fiind supus acestei măsuri până la data de 09.09.2013 ;
- prin încheierea din 9.09.2013, s-a înlocuit măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, cu arestul preventiv, inculpatul fiind supus acestei măsuri până în 12.05.2014.
- prin încheierea din 12.05.2014, s-a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, inculpatul fiind supus acestei măsuri până în 27.01.2015.
- prin decizia penală nr. 15/2015 pronunțată de Curtea de Apel A. I. în dosarul nr._ 0/a16, s-a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.
Curtea reține ca atare, că inculpații se află de aproape 6 ani sub imperiul unei măsuri preventive.
Curtea de Apel reține că, în conformitate cu jurisprudența constantă a CEDO (ex. cauza Slezevicius vs. Lituania, cauza T. vs. România), caracterul rezonabil al procedurilor în materie penală se apreciază în funcție de complexitatea cauzei, atitudinea inculpatului și comportamentul autorităților.
CEDO a stabilit că pentru infracțiuni de criminalitate organizată care sunt cauze complexe cu mulți acuzați, riscul general ce derivă din natura organizată a activității infracționale poate justifica detenția provizorie atât într-o primă fază cât și ulterior, pentru o anumită perioadă, argumentat de motive relevante și suficiente (cauza Kankowski c. Poloniei).
În mod constant, jurisprudența CEDO a arătat că severitatea pedepsei pentru infracțiunile grave reprezintă în sine un risc de sustragere de la proces și după un interval de timp, chiar dacă limitele de pedeapsă rămân aceleași, riscul de sustragere se diminuează. S-a arătat că gravitatea pedepsei la care acuzatul se poate aștepta în caz de condamnare poate fi consideră, în mod legitim a fi de natură a-l incita să fugă (cauza Wemhoff c. Germaniei).
Pornind de la aceste premise aplicate dosarului de față, Curtea de Apel concluzionează că durata măsurilor preventive luate față de inculpați, de la momentul instituirii lor și până în momentul de față, a depășit o perioadă care să poată fi apreciată ca rezonabilă.
Inculpații au fost arestați preventiv în 10.06.2009, au executat 2 ani, respectiv 1 an și 4 luni în arest preventiv, iar apoi s-au aflat sub imperiul restricțiilor aferente măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, apoi a arestului la domiciliu și a controlului judiciar.
Nu se poate face abstracție de durata mare a procedurilor, generată de numărul mare de inculpați, numărul mare de acte infracționale imputabile acestora, probațiunea vastă, însă după trecerea unui termen de 5 ani și 8 luni de la data luării măsurii arestării preventive a inculpaților, respectiv de 5 ani și 3 luni de la momentul sesizării instanței de judecată, nu se mai poate susține că măsura preventivă a controlului judiciar, fie ea și cea mai puțin restrictivă, se încadrează într-un termen rezonabil.
În aprecierea caracterului rezonabil al duratei controlului judiciar, inclusiv legiuitorul român a impus prin dispozițiile art. 215/1 alin. 8 Cod procedură penală, condiția ca durata controlului judiciar să nu poată depăși 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.
Această limitare trebuie transpusă cel puțin comparativ, și în aprecierea duratei rezonabile a ansamblului măsurilor preventive luate față de inculpați, câtă vreme unele din aceste măsuri preventive au avut un conținut mult mai restrictiv decât cel al controlului judiciar.
De asemenea, menținerea la acest moment a măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpați nu se mai dovedește pertinentă, nici prin raportare la diligența particulară a autorității care trebuia să gestioneze desfășurarea procesului penal cu celeritate.
Toți factorii care au putut justifica o perioadă de restricție a libertății inculpaților relativ lungă, având în vedere natura infracțiunilor supuse judecății – criminalitate organizată – nu pot însă acorda instanței de judecată o putere nelimitată de a menține măsurile preventive, ei pierzându-și din importanță, pe măsură ce judecata a progresat și martorii au fost audiați.
Ca atare, Curtea de Apel în acord cu opinia inculpaților contestatori, apreciază că la acest moment al procedurilor, nu se mai justifică, nici cu argumente juridice de drept intern, nici din perspectiva practicii CEDO, menținerea inculpaților din prezenta cauză, sub restricțiile măsurii preventive a controlului judiciar.
În consecință, în temeiul art. 425/1 alin. 7 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, se vor admite contestațiile declarate de inculpații B. S. C., G. I. M., G. F. R. și N. T. L., se va desființa în parte încheierea penală contestată, în ce privește dispoziția de respingere a cererilor de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar formulate de inculpații B. S. C., G. I. M., G. F. R. și N. T. L. .
În temeiul art. 242 alin. 1 cod procedură penală se vor admite cererile de revocare a măsurii controlului judiciar formulate de inculpații B. S. C., G. I. M., G. F. R. și N. T. L. și revocă măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpații:
1. B. S.-C. (CNP_), zis „S.”, fiul lui S.-I. și V., născut la data de 10.06.1988 în mun. Sibiu, jud. Sibiu, domiciliat în mun. Sibiu, ., ., .;
prin decizia penală nr. 640/2014 a Curții de Apel A. I.
2. G. I. M. (CNP_), fiul lui I. și M., născut la 06.02.1988 în loc. Sibiu, jud. Sibiu, dom. în ., ., jud. Sibiu;
3. N. T. L. (CNP_), fiul lui T. T. și V., născut la 19.03.1989 în loc. Sibiu, jud. Sibiu., dom. în loc. Sibiu, .. 19, jud. Sibiu;
prin încheierea din 17.02.2014 a Tribunalului A.,
4. G. F. R. (CNP_), zis „C.”, fiul lui D. și E., născut la data de 23.03.1979 în orașul A., jud. Sibiu, domiciliat în mun. Sibiu, ., ..
prin încheierea din 27.01.2015 a Tribunalului A..
Se vor menține celelalte dispoziții ale încheierii penale contestate.
În temeiul art. 275 alin. 3 CPP cheltuielile judiciare în prezenta contestație rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații B. S. C., G. I. M. și G. F. R. în sumă de câte 100 lei, precum și onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul N. T. L. în sumă de 25 lei vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Admite contestațiile declarate de inculpații B. S. C., G. I. M., G. F. R. și N. T. L. împotriva încheierii penale din 20 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ 0.
Desființează în parte încheierea penală contestată, în ce privește dispoziția de respingere a cererilor de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar formulate de inculpații B. S. C., G. I. M., G. F. R. și N. T. L. și rejudecând cauza în aceste limite:
În temeiul art. 242 alin. 1 cod procedură penală admite cererile de revocare a măsurii controlului judiciar formulate de inculpații B. S. C., G. I. M., G. F. R. și N. T. L. și revocă măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpații:
1. B. S.-C. (CNP_), zis „S.”, fiul lui S.-I. și V., născut la data de 10.06.1988 în mun. Sibiu, jud. Sibiu, domiciliat în mun. Sibiu, ., ., .;
prin decizia penală nr. 640/2014 a Curții de Apel A. I.
2. G. I. M. (CNP_), fiul lui I. și M., născut la 06.02.1988 în loc. Sibiu, jud. Sibiu, dom. în ., ., jud. Sibiu;
3. N. T. L. (CNP_), fiul lui T. T. și V., născut la 19.03.1989 în loc. Sibiu, jud. Sibiu., dom. în loc. Sibiu, .. 19, jud. Sibiu;
prin încheierea din 17.02.2014 a Tribunalului A.,
4. G. F. R. (CNP_), zis „C.”, fiul lui D. și E., născut la data de 23.03.1979 în orașul A., jud. Sibiu, domiciliat în mun. Sibiu, ., ..
prin încheierea din 27.01.2015 a Tribunalului A..
Menține celelalte dispoziții ale încheierii penale contestate.
În temeiul art. 275 alin. 3 CPP cheltuielile judiciare în prezenta contestație rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații B. S. C., G. I. M. și G. F. R. în sumă de câte 100 lei, precum și onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul N. T. L. în sumă de 25 lei vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29 aprilie 2015.
Președinte,Grefier,
S. TrifCornelia M. N.
Red. / tehnored. S.T.
2 ex./ 07.05.2015
Jud. fond D.M.S.
| ← Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 421/2015. Curtea de Apel... | Conflict de interese. Art.301 NCP. Decizia nr. 412/2015. Curtea... → |
|---|
