Distrugere. Art.253 NCP. Decizia nr. 386/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 386/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 07-04-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL A. I.

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 386/A/2015

Ședința publică de la 07 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE E. B.

Judecător C. M. M.

Grefier D. M.

P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. reprezentat prin:

M. C. – procuror

Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de inculpații P. F. D. și P. R. împotriva sentinței penale nr. 173/25.11.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă:

- inculpatul apelant P. F. D., asistat de apărătorul ales, avocat R. I.;

- inculpatul apelant P. R., asistat de apărătorul ales, avocat R. I.;

- partea civilă intimată A. V. asistat de apărătorul ales, domnul avocat I. O..

- Martorii L. I. și P. P..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

În conformitate cu dispozițiile art. 120 alin.(1) și (2) C proc. pen. instanța comunică martorului L. I. calitatea în care este audiat și faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor, precum și următoarele drepturi și obligații de care beneficiază în cursul procedurii judiciare.

La solicitarea instanței, martorul L. I. depune jurământul religios prevăzut de art. 121. alin.3 C.pr.pen.

Se procedează la audierea martorului L. I. în condițiile prev. de art. 114 raportat la 381 C.pr.pen., declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal, atașat separat la dosarul cauzei.

După finalizarea procedurii de audiere, instanța acordă permisiunea martorului L. I. să părăsească în sala de judecată.

În conformitate cu dispozițiile art. 120 alin.(1) și (2) C proc. pen. instanța comunică martorei P. P. calitatea în care este audiat și faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor, precum și următoarele drepturi și obligații de care beneficiază în cursul procedurii judiciare.

La solicitarea instanței, martora P. P. depune jurământul religios prevăzut de art. 121. alin.3 C.pr.pen.

Se procedează la audierea martorei P. P. în condițiile prev. de art. 114 raportat la 381 C.pr.pen., declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal, atașat separat la dosarul cauzei.

După finalizarea procedurii de audiere, instanța acordă permisiunea martorei P. P. să părăsească în sala de judecată.

Instanța solicită părților să precizeze dacă mai au alte cereri de formulat.

Avocat R. I., apărătorul ales al inculpaților apelanți P. F. D. și P. R. la interpelarea instanței arată că renunță la audierea martorului A. I. C.. Depune la dosar un proces verbal de constatare la fața locului întocmit de poliția Arieșeni ca urmare a plângerii formulate pentru mărturie mincinoasă împotriva celor doi martori A. D. și A. I.. Comunică un exemplar apărătorului ales al părții civile.

Domnul avocat I. O., apărătorul ales pentru partea civilă partea civilă intimată A. V., depune la dosar expertiză judiciară din care rezultă că inculpații ocupa mai mult teren decât au în realitate.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat R. I., apărătorul ales al inculpaților apelanți P. F. D. și P. R. solicită admiterea apelului desființarea sentinței penale atacată și procedând la o nouă judecată, achitarea inculpatului P. F. D. în baza art. 16 alin.1 lit.a C.pr.pen. cu aplicarea art.5 C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere și achitarea inculpatului P. R. în baza art. 18 ind.1 C.pr.pen. anterior pentru infracțiunea de distrugere, în principal, iar în subsidiar, renunțarea la aplicarea pedepsei în condițiile noului Cod Penal, precum și respingerea cererilor cu privire la pretențiile civile formulate de către partea civilă cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare.

Apreciază că soluția dată de instanța de fond este greșită în ceea ce-l privește pe inculpatul P. F. D.. După o scurtă prezentare a situației de fapt arată că instanța a luat în considerare pentru condamnarea inculpatului P. R., declarația lui avram I. și A. D. precum și a martorului A. I., declarații infirmate de constatările făcute la fața locului din data de 01.04.2015 ca urmare a plângerii penale pentru mărturie mincinoasă împotriva martorilor. Apreciază că datorită interpretării greșite dată de către instanța de fond acestor probe a fost condamnat inculpatul P. F. D.. Solicită ca instanța de apel, având în vedere și declarația martorilor dată la acest termen, solicită achitarea inculpatului.

În ceea ce-l privește pe inculpatul P. R., având în vedere situația de fapt, în condițiile în care inculpatul a săvârșit această faptă pe considerentul că partea civilă a construit o parte din construcții pe terenul său, nu se poate spune că acesta a comis o faptă atât de gravă astfel încât acesta să fie condamnat la închisoare cu suspendare în condițiile în care există alternativa pedepsei cu amenda, având în vedere că inculpatul este la prima confruntare cu legea penală. Apreciază că această pedeapsă este exagerată, apreciind că soluția corectă ar fi fost achitarea inculpatului având în vedere că fapta a fost comisă în ianuarie 2014 înainte de intrare în vigoare a Noului Cod penal, în temeiul art. 18 ind.1 C.pen. anterior sau în temeiul Noului Cod penal prin aplicarea instituției amânării aplicării pedepsei.

În ceea ce privește despăgubirile solicitate de partea vătămată, solicită respingerea cererilor, arătând că scocurile au fost montate și practic partea vătămată a fost despăgubită, așa cum rezultă și din declarațiile soției părții civile, și apreciază că aceste despăgubiri nu reprezintă decât o îmbogățire fără justă cauză. Solicită un termen pentru depunerea de concluzii scrise.

Domnul avocat I. O., apărătorul ales pentru partea civilă partea civilă intimată A. V., solicită respingerea apelului declarat de inculpați și menținerea sentinței penale atacate ca temeinică și legală. Din actele dosarului se poate constata că s-a săvârșit infracțiunea de către inculpați și că există un dosar civil în desfășurare. Face mențiunea că la dosar s-a depus o expertiză judiciară. Arată că dacă inculpații au considerat că apa pluvială distrugea scândurile, inculpații puteau face plângere penală. Arată că la dosar există declarațiile date de martori în faza de urmărire penală cât și în cea de cercetare judecătorească precum și procesele verbale de constatare la fața locului prin acre poliția a constatat că aceste bunuri au fost distruse. Deși inculpații au încercat să le remonteze, lucrarea nu este de calitate și mai mult au distrus și pereții și raportat la actele dosarului apreciază că infracțiunea a fost comisă. Precizează că inculpatul P. F. D. are antecedente penale.

Reprezentantul Ministerului Public, solicită admiterea apelului declarat de inculpați, desființarea în parte a sentinței penale atacate și aplicarea legii penale mai favorabile și rejudecând cauza, achitarea inculpaților în temeiul art. 19 C.pen. anterior și aplicarea unei sancțiuni administrative constatându-se că fapta nu constituie gradul de pericol al unei infracțiuni, având în vedere că a fost comisă în condițiile codului penal anterior, acesta fiind lege penală mai favorabilă raportat la efectele renunțării. Apreciază că soluția este justă raportat la fapta care s-a comis, prejudiciul cauzat părții civile a fost reparat în integralitate așa cum rezultă din datele de la dosar și având în vedere litigiul civil care există între părți și care a determinat inculpații să acționeze în această manieră.

Inculpatul P. R., având ultimul cuvânt, solicită să nu fie condamnat deoarece are 69 de ani și nu a făcut altceva decât să-și apere proprietatea.

Inculpatul P. F. D., având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat.

Instanța reține cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față

I. Constată că prin sentința penală nr. 173/25.11.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpeni a condamnat pe inculpatul P. R. fiul lui F. și E., născut la data de 07.06.1946, în ., domiciliat în comuna Arieșeni, .. județul A., CNP_3cetățenia română, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, studii 4 clase, pensionar, fără antecedente penale, la:

- 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 217 alin 1 Cod penal - 1969 cu reținerea dispozițiilor art. 5 Cod penal .

Potrivit art. 81-82 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilind un termen de încercare de 2 ani și 2 luni, care începe să curgă începând cu data rămânerii definitive a acestei hotărârii.

A condamnat pe inculpatul P. F. D. - fiul lui R. și P., născut la data de 14.06.1974, în ., domiciliat în comuna Arieșeni, .. județul A., CNP_, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, studii 12 clase, fără loc de muncă, cu antecedente penale, la:

- 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 217 alin 1 Cod penal – 1969 cu reținerea dispozițiilor art. 5 Cod penal.

Potrivit art. 85 Cod penal – 1969 a dispus anularea măsurii suspendării condiționate a executării pedepsei pentru pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 39/2013 a Judecătoriei Cîmpeni, pronunțată în dosar nr._ .

Potrivit art. 33 lit. „a” Cod penal – 1969 a constatat că infracțiunile sunt concurente iar potrivit art. 34 lit. „b” Cod penal – 1969 dispune contopirea pedepselor aplicând pedeapsa cumulată de 11 luni închisoare.

Potrivit art. 81 - 82 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a pedepsei aplicate stabilind un termen de încercare de 2 ani și 11 luni care începe să curgă de la momentul rămânerii definite a sentinței penale nr. 39/2013 a Judecătoriei Cîmpeni, pronunțată în dosar nr._ .

Potrivit art. 71 CP a aplicat ambilor inculpați pedepsele accesorii prev. la art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal a căror executare se suspendă pe durata termenelor de încercare.

Au fost făcute cunoscute inculpaților dispozițiile art. 83 - 84 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepselor.

A admis acțiunea părții civile A. V. și obligă inculpații, în solidar, să achite suma de 708,70 de lei daune materiale.

A respins despăgubirile morale solicitate.

A obligat pe fiecare dintre inculpați să achite în favoarea părții civile câte 750 de lei cheltuieli judiciare.

A respins cheltuielile de judecată solicitate de către inculpați.

A obligat pe fiecare dintre inculpați să achite în favoarea statului câte 350 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, în cadrul cărora sunt cuprinse și cheltuielile din faza urmăririi penale.

În considerente instanța de fond a reținut următoarele:

Între numiții A. V. și P. R. există de mai mult timp o stare conflictuală cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului situat între locuințele acestora. In data de 24.01.2014, după o discuție în contradictoriu cu privire la faptul că, apa stocată, în urma ploii, curge prin burlane, pe terenul lor, inculpații P. R. și P. F. au smuls jgheaburile, confecționate din tablă ce erau prinse în 5 cârlige, pe o lungime de 3,8 m precum și burlanele ce colectau apa adunată în jgheaburi, montate pe o anexă a locuinței persoanei vătămate A. V.. De la anexă, s-a constatat, cu ocazia cercetării la fața locului, că lipsesc 3,8 m de burlane metalice. Cu aceeași ocazie, inculpații au dislocat de la casa de locuit a persoanei vătămate, un burlan metalic de 4,5 m pe care, împreună cu celelalte jgheaburi și burlane le-au aruncat peste gard în curtea persoanei vătămate, A. V..

Atât persoana vătămată cât și inculpații susțin că terenul pe care cade apa le aparține și depun la dosar copii a mai multor acte pentru a dovedi dreptul de proprietate.

Starea de fapt se dovedește cu următoarele mijloace de probă:

- declarațiile inculpatului P. R., prin care acesta menționează că la data de 24.01.2014, întrucât persoana vătămată nu a luat scocurile de la casă, dar și burlanele, pentru a nu se mai scurge apa pe terenul lui, a procedat la demontarea acestora . A încercat să găsească ca și scuză faptul că în timpul iernii apa cade pe șosea și creează impedimente la deplasarea autoturismului fiului său. Menționează că, aceste obiecte au fost luate fără ca să fie deteriorate iar ulterior le-a pus în curtea persoanei vătămate. Menționează că, acestea au fost luate doar de către el. În fața instanței inculpatul menționează că, a procedat în acest mod întrucât construcțiile au fost ridicate de către persoana vătămată pe terenul său. Acesta afirmă că acțiunea de demontare a scocurilor și burlanelor a fost observată de către numita P. D. și prietenii acesteia.

-declarațiile inculpatului P. F. D., prin care acesta confirmă faptul că în data de 24.01.2014, s-a deplasat cu tatăl său la poarta persoanei vătămate pentru a-i solicita acestuia să ia burlanele de la marginea casei întrucât apa curge pe terenul lor. În această situație tatăl său P. R. a luat burlanele de unul singur, fără a le distruge și le-a pus peste gard. Afirmă că burlanele au fost montate cu circa o săptămână înainte. În fața instanței acesta își menține poziția de a nega participarea sa, la acțiunea de demontare a scocurilor și burlanelor și arată că s-a deplasat în aproprierea locuinței persoanei vătămate după ce a aflat de la soția sa că tatăl său se afla în acel loc. Consideră că acțiunea de demontare a acestor piese nu putea fi observată de către persoanele din curtea părții civile.

-declarațiile persoanei vătămate A. V., care confirmă faptul că la data de 24.01.2014, cei doi inculpați enervându-se în urma unor discuții contradictorii, au rupt scocul de la casă, considerând că apa cade pe terenul lor, iar ulterior l-a aruncat în mijlocul curții. Menționează că, scocul a fost distrus parțial. În faza urmării penale acesta a arătat că se constituie parte civilă, solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 1000 de lei daune materiale, reprezentând contravaloarea bunurilor și 10.000 lei daune morale. Referitor la despăgubirile materiale arată că suma reprezintă contravaloarea burlanelor și jgheaburilor distruse de către inculpați dar și prejudiciul adus locuinței. Daunele morale solicitate reprezintă echivalentul rușinii suferite în urma acțiunii inculpaților. Acesta mai afirmă că incidentul a fost observat de soția sa.

-declarația martorului M. N., care menționează că la data de 24.01.2014, se afla la locuința lui A. V., iar la un moment dat a auzit zgomot afară iar când s-a uitat a observat că scocurile de la casă erau aruncate în curte. Apreciază că această acțiune se datorează ambilor inculpați, întrucât cu câteva zile persoana vătămată s-a certat cu aceștia pe motivul că i s-ar fi imputat că ar fi montat scocul de la casă pe terenul inculpaților. Acesta menționează că la momentul în care a ieșit afară a observat-o pe soția părții civile dar și pe martorul A. I.. Acesta confirmă că, din curtea părții civile s-ar fi putut observa scocurile și burlanele desprinse, cu condiția ca persoana să se fi aflat pe scările locuinței.

-declarația martorului A. I., care menționează că în data de 24.01.2014, se afla la domiciliul persoanei vătămate și i-a văzut pe ambii inculpați în fața porții persoanei vătămate, inculpatul P. R., chiar încercând să intre în curte. Ulterior cei doi s-au deplasat în spatele locuinței persoanei vătămate după care au rupt scocurile din lateralul locuinței și le-au aruncat în curte. În fața instanței acesta a arătat inițial că inculpatul P. F. D., doar privea când tatăl său desprindea scocurile și burlanele, fără a participa la această acțiune . Ulterior, acesta a revenit asupra afirmației sale și a arătat că la această acțiunea au participat ambii inculpați.

- proces-verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 28 martie 2014 de către Postul de Poliție Arieșeni, în care se menționează că, la momentul deplasării existau un număr de 5 cârlige metalice de susținere a jgheaburilor de la o anexă, dar jgheaburile pe o lungime de 3,8 m lipsesc. S-a constat de asemenea și lipsa a 3,8 m de burlane metalice de la anexă și a 4,5 m, de burlan metalic de la locuință. Burlanele și jgheaburile se aflau însă în curtea persoanei vătămate iar potrivit afirmației persoanei vătămate acestea au fost aruncate de către cei doi inculpați în data de 24.01.2014.

- planșe fotografice, care surprind aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia cercetării la fața locului în care se pot observa cârligele de susținere pentru jgheaburi de la anexă, lipsa burlanului de pe o parte de la locuință precum și jgheaburile și burlanele aflate în curtea persoanei vătămate.

- note scrise - P. R. ( F.) prin care acesta menționează că în data de 2.06.2014, a montat ceternele la loc operațiunea fiind realizată cu o firmă autorizată

- copii acte de proprietate - P. R. .

- copii acte de proprietate - A. V. .

- declarația martorei A. D., dată în instanță prin care aceasta arată că în data de 24.01.2014, când a ieșit dintr-o anexă și se îndrepta spre casă au fost aruncate în curte burlanele de la anexă. În această situație s-a urcat pe scările de la casă și a văzut pe ambii inculpați când au smuls burlanul de la casa de locuit și l-au aruncat în curte. Cei doi inculpați au fost întrebați de martoră ce fac iar aceștia au înjurat-o. Confirmă că în aceea zi anterior mai avusese loc un incident, când inculpatul P. R., ar fi încercat să intre în curte pentru a le arăta anumite acte prin care ar face dovada dreptului de proprietate pentru teren. Menționează că la momentul în care s-au aruncat aceste piese, martorul M. N. se afla în anexă. Aceasta arată că majoritatea pieselor aruncate în curte erau deteriorate, mai exact burlanul era deteriorat. Apreciază că lucrarea efectuată ulterior de către inculpatul P. R., constând în remontarea scocurilor și burlanelor o consideră necorespunzătoare întrucât lipsesc anumite piese.

- declarația martorei P. D., prin care aceasta menționează că în data de 24.01.2014, înspre seară inculpatul P. R., s-a deplasat în spatele locuinței părții civile și i-a desprins jgheaburile pe care le-a aruncat în curte. Menționează că la această acțiune nu a participat și inculpatul Pertruse F. D.. Afirmă că, piesele au fost desprinse cu mâna de către inculpatul P. R. și nu a sesizat ca acestea să fi fost deteriorate .

- listă de deviz pentru montat burlane prezentată în instanță de către partea civilă, prin care se atestă valoarea de 708,70 lei pentru montarea pieselor în discuție dar și contravaloarea acestora.

Fapta inculpaților P. R. și P. F., care, în data de 24.01.2014, au degradat și adus în stare de neîntrebuințare jgheaburi și burlane montate pe casa de locuit și o anexă ale persoanei vătămate, prin smulgerea acestora din cârlige și aruncarea lor în curtea persoanei vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 253, alin.l Cod penal, corespondent art. 217, alin. 1, Cod penal (1969).

Legea penală mai favorabilă în această cauză este Cod penal din 1969, întrucât prin art. 217, alin. 1, infracțiunea de distrugere era pedepsită cu închisoarea de la o lună la 3 ani sau amendă, în timp ce actualul Cod penal, prin art. 253, alin.l, sancționează aceeași infracțiune cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

La individualizarea pedepselor de câte 2 luni închisoare aplicate fiecăruia dintre inculpați pentru comiterea infracțiuni de distrugere prev. de art. 217 alin.1 Cod penal, s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute la art. 72 Cod penal, respectiv: dispozițiile generale ale Codului penal, categoriile de pedeapsă, în acest sens instanța apreciind că doar sancțiunea închisorii ar fi suficientă pentru îndreptarea inculpaților și pentru formarea unei conduite normale a acestora, limitele speciale ale pedepsei, instanța aplicând o pedeapsă înspre limita minimă, luându-se în considerare gravitatea mai scăzută a faptei, persoana inculpaților care au avut o poziție parțial sinceră, cu referire la inculpatul P. R. și total nesinceră în ceea ce-l privește pe celălalt inculpat, împrejurarea în care fapta a fost comisă și motivul concret care a stat la baza comiterii faptei, faptul că inculpatul P. F. D., posedă antecedente penale .

Astfel s-a constatat pentru inculpatul, P. F. D. că acesta a fost condamnat anterior la pedeapsa de 10 luni închisoare cu suspendare potrivit art. 81 și 82 prin sentința penală nr. 39/2013 pronunțată în dosar nr._ a Judecătoriei Cîmpeni, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 28/14.02.2014 a Curții de Apel A. I.. Astfel s-a constatat că, infracțiunea analizată în dosarul de față a fost comisă după momentul pronunțării unei soluții de condamnare în primă instanță, însă anterior rămânerii definitive a acelei soluții. În consecință potrivit art. 85 alin. 1 Cod procedură penală se va dispune anularea măsurii suspendării condiționate a executării pedepsei de 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 39/2013 a Judecătoriei Cîmpeni.

S-a constatat că infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea la pedeapsa de 10 luni închisoare cu suspendare dar și infracțiunea de distrugere care se analizează în dosarul de față, sunt infracțiuni concurente potrivit art. 33 lit. „a” Cod penal, astfel încât se procedează la contopirea juridică a pedepselor potrivit art. 34 lit. „b” Cod penal aplicându-se o pedeapsă de 11 luni închisoare. Instanța a apreciat că este necesar să se plice un spor de o lună la pedeapsa cea mai grea, întrucât s-a constat că sancțiunea inițială chiar nedefinitivă nu a avut rolul de-al reeduca pe inculpat, prin neaplicarea acestui spor s-ar ceea impresia că, inculpații sunt încurajați să comită mai multe infracțiuni, cu grad d pericol social diferit, cunoscând că li s-ar aplica în final doar pedeapsa cea mai grea.

S-a constatat că pedeapsa aplicată celor doi inculpații este închisoare de 2 luni pentru inculpatul P. R. și închisoare de 11 luni pentru inculpatul P. F. D. și s-a apreciat că scopul pedepsei, respectiv de a se forma o conduită normală față de normele de drept și de a reprezenta totodată o măsură de constrângere, ar fi atins, chiar fără executarea pedepselor se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilind un termen de încercare de 2 ani și 2 luni pentru inculpatul P. R., care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și de 2 ani și 11 luni, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a primei condamnări dispuse prin sentința penală nr. 39/2013 a Judecătoriei Cîmpeni.

Potrivit art. 71 CP aplică ambilor inculpați pedepsele accesorii prev. la art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal a căror executare se suspendă pe durata termenelor de încercare.

S-au făcut cunoscute inculpaților dispozițiile art. 83 - 84 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepselor.

Potrivit art. 20, 25 Cod procedură penală și art. 1357, 1371 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea părții civile A. V. și au fost obligați inculpații, în solidar, să achite suma de 708,70 de lei daune materiale, conform notei de evaluare prezentate de partea civilă.

Instanța a apreciat că despăgubirile de natură morală solicitate de partea civilă nu vor fi acordare acestuia întrucât nu au fost administrate probe din care să rezulte prejudiciul pe care acesta îl invocă.

Potrivit art. 276 alin. 1 și 4 Cod procedură civilă, au fost în favoarea părții civile A. V. cheltuieli judiciare în cuantum de 1500 de lei constând din onorariu pentru avocat iar fiecare dintre inculpați va achita jumătate din aceste cheltuieli, respectiv suma de 750 de lei.

Cheltuielile judiciare solicitate de către inculpați au fost respinse ca neîntemeiate în condițiile în care s-a stabilit pentru aceștia vinovăția și totodată o culpă procesuală.

Potrivit art. 274 alin. 2 Cod procedură penală a obligat pe fiecare dintre inculpați să achite în favoarea statului câte 350 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, în cadrul cărora sunt cuprinse și cheltuielile din faza urmăririi penale.

II. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prevăzut de art.410 C.pr.pen. inculpații P. R. și P. F. D. care solicită achitarea inculpatului P. F. D. de sub acuzația săvârșirii infracțiunii de distrugere în raport de art. 16 alin.1 lit.a sau lit.c C.pr.pen. și achitarea coinculpatului P. R. pentru aceeași acuzația în raport de art. 16 alin.1 lit.b C.pr.pen.

În subsidiar solicită renunțarea aplicării pedepsei față de inculpatul P. R..

Pe latură civilă solicită respingerea acțiunii civilii formulată de partea civilă A. V. și obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare efectuate de inculpați la instanța de fond și în apel.

Invocă greșita interpretare a probelor și reținerea unei stări de fapt neconforme realității, în temeiul căreia au fost condamnați, dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Pe fondul probelor enunțate la fila 3 din motivele de apel (fila 14 dosar apel), esențial în stabilirea corectă a stării de fapt, rezultă împrejurări ce justifică achitarea inculpaților.

Inculpații susțin că împotriva martorilor părții civile au formulat plângere penală pentru mărturie mincinoasă deoarece au declarat aspecte neconforme realității.

Menționează că în mod greșit instanța de fond a reținut că scocurile și burlanele demontate au fost distruse, reținându-se valoarea acestora la suma de 708,70 lei când, din raportul întocmit de Postul de Poliție a comunei Arieșeni și din declarațiile părții civile și ale martorilor acesteia rezultă că nu au fost distruse și deteriorate putând fi demontate.

Critică greșita obligare individuală la plata cheltuielilor judiciare în favoarea părții civile și a statului, în fapt impunându-se obligarea părții civile la plata cheltuielilor judiciare către inculpați.

În probațiune au depus fotografii ale locului și zonei pretins afectate (filele 22-29 dosar Curte).

III. Examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate și în raport de principiile care reglementează soluționarea căii de atac prev. de art.416 – 419 C.pr.pen.

În cursul procedurii judiciare a apelului părțile au depus înscrisuri sub semnătură privată, fotocopii ale unor documente referitor la situația juridică a suprafeței pe care s-a consumat pretinsul incident, la toponimia locului, demersuri efectuate de părți pe latură civilă sau penală în legătură cu suprafața de teren care a generat starea conflictuală dintre părți (filele 38- 68 dosar Curte, coroborat cu filele 85- 101).

În apel s-a procedat la audierea martorilor P. P. și L. I., ale căror declarații sunt consemnate la filele 99-100 și 103-104 dosar Curte.

Din declarația martorei P. P. rezultă că nu a fost martor ocular la incidentul dintre inculpați și partea civilă dar cunoaște de la soțul său, P. R., că acesta din urmă i-a solicitat părții civile în repetate rânduri să ridice scocurile de pe terenul familiei P.. De asemenea, că în ianuarie 2014, urmare unor discuții similare, soțul său a dat o parte din scocurile părții civile jos, în sensul că le-a desprins din cârlige și le-a trecut peste gard, în curtea părții civile. Soțul i-a relatat că nu le-a dat pe toate jos, deoarece fiul lor i-a interzis acest lucru. Motivul acestei acțiuni a fost scurgerea apelor pluviale pe materialele de construcții depozitate pe terenul inculpaților.

A precizat că au fost montate la imobilul părții civile scocuri noi, cumpărate de inculpatul P. - soțul și montate de o persoană autorizată pe cheltuiala familiei inculpaților.

Martorul L. I. a fost audiat în calitate de expert topograf, căruia i s-a solicitat din partea inculpatului P. R. efectuarea unei expertize extrajudiciare de identificare topometrică a terenului proprietatea inculpaților, învecinat cu imobilul părții civile. Martorul susține că măsurătorile au identificat depășirea liniei de graniță de către partea civilă cu 38 m. martorul susține că în curtea părții civile nu se poate vedea datorită gardului înalt de 2 m.

În raport de criticile formulate de inculpați și din examinarea cauzei sub toate aspectele, conform prev. de art. 417 alin.2 C.pr.pen., coroborând materialul probator administrat în mod direct și nemijlocit în calea de atac cu probele administrat de instanța de fond, curtea de Apel constată că se impune reaprecierea probelor cf. art. 420 alin.9 C.pr.pen.

Astfel, referitor la acuzația reținută în sarcina inculpatul P. F. D., de comitere a infracțiunii de distrugere în calitate de autor, Curtea reține că în mod nejustificat s-a reținut în sarcina acestuia săvârșirea faptei deoarece probele converg în direcția evidentă, lipsită de orice îndoială rezonabilă că acțiunea de desprindere a scocurilor și burlanelor, a fost efectuată doar de către P. R..

Acest fapt rezultă din coroborarea declarațiilor date de inculpați (filele 96-100 dosar fond) cu declarația martorilor P. D. (filele 142-143 dosar fond), A. I. (filele144-145 dosar fond), P. P. (filele 99-100 dosar Curte).

Singura persoană care susține că l-a văzut pe inculpatul P. F. D. desprinzând scocurile, este soția inculpatului, celelalte probe directe evidențiind faptul cp acesta a venit la locul incidentului fără a fi acționat în sensul de care este acuzat.

Împrejurarea că în procesul verbal de cercetare la locul faptei, rezultă că respectivele obiecte ar fi fost aruncate de ambii inculpați (fila 34 dosar U.P.) este evidențiat în asociere cu susținerile persoanei vătămate A. V., reprezentanții organelor constatatoare nefiind martori direcți la momentul derulării acțiunilor.

În acest context, având în vedere că instanța hotărăște asupra învinuirii și condamnă persoana doar în ipoteza în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat (art. 396 alin 1 și 2 C.pr.pen.) coroborat cu prezumția de nevinovăție garantată oricărei persoane pe tot parcursul derulării procedurilor judiciare și cu împrejurarea că orice îndoială se interpretează în favoarea inculpatului (art.4 C.pr.pen.), se impune aplicarea disp. art. 16 lit.c C.pr.pen. în raport de acuzația comiterii infracțiunii prev. de art. 217 alin 1 Cod penal – 1969 cu reținerea dispozițiilor art. 5 Cod penal de către P. F. D..

În ceea ce privește acuzația reținută în sarcina inculpatului P. R. Curtea precizează faptul că acesta recunoaște că a desprins scocurile și burlanele, nemulțumit fiind de indiferența părții civile în legătură cu scurgerea apei pluviale provenită de pe proprietatea acestuia pe terenul ce îi aparține inculpatului, coroborat și cu conflictul dintre aceste părți generate de o potențială ocupare a unei suprafețe de teren aparținând inculpatului, de către partea civilă.

Nu rezultă din probe că aceste ar fi fost deteriorate, martorii evidențiind faptul că au fost doar desprinse și poziționate dincolo de gardul părții civile, nefiind aduse în stare de neîntrebuințare, dar, prin acțiunea inculpatului sistemul de scurgere a apelor pluviale montat pe construcția părții civile, a fost degradat.

Din declarația martorei P. Parashiva rezultă că inculpații, pe cheltuiala lor au refăcut sistemul de scurgere a apelor pluviale la imobilul părții civile.

Infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală. Potrivit legii, infracțiunea este singurul temei al răspunderii penale - art.17 CP.

Aceasta deoarece trebuie raportate actele materiale săvârșite la:

modul si mijloacele de săvârșire a acestor fapte: este evidenta reprezentarea de către inculpat a rezultatului acțiunilor exercitate asupra imobilului;

2. scopul urmărit de inculpat care a fost, conform probelor, înlăturarea sursei de deteriorare a materialului depozitat pe terenul proprietatea sa.

3. împrejurările în care faptele de care este acuzat au fost comise – respectiv datele concrete probate si reținute ca stare de fapt în considerentele acestei decizii;

urmarea produsa – se reține faptul că a fost restabilită situația dinaintea acționării inculpatului ;
persoana si conduita făptuitorului – trebuie sa ne raportam la nivelul educațional de care beneficiază acuzatul, conduita dinaintea acționării dar și ulterior producerii incidentului care evidențiază faptul că a fost un incident izolat.

Acest ansamblu de situații întărește convingerea ca acuzatul, prin actele materiale efectuate a adus o atingere minima valorii sociale ocrotită de lege (proprietatea) si, prin conținutul concret în care s-au consumat actele materiale ale faptei reținute în sarcina sa, si care a fost detaliat în considerentele acestei hotărâri, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Această situație justifică în legătură cu inculpatul P. R. incidența art. 10 lit. b¹C.pr.pen. anterior raportat la acuzația comiterii infracțiunii prev. de art. 217 alin 1 Cod penal - 1969 și aplicarea unei amenzi în cuantum de 100 lei.

Raportat la împrejurarea că s.a dovedit faptul că, inculpații pe cheltuiala lor au refăcut sistemul de scurgere a apelor pluviale la imobilul părții civile, acțiunea civilă formulată în cauză rămâne fără obiect și urmează să fie respinsă.

În rejudecarea fondului cauze, raportat la soluția adoptată în apel, se impune înlăturarea obligației inculpatului P. F. D. de la plata cheltuielilor judiciare efectuate de către partea civilă A. V. și către stat la instanța de fond.

În baza art. 275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare efectuate de stat la fond în raport de inc. P. F. D. vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 19 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 5 C.pen., cu aplicarea art. 192 alin.1 lit.d C.pr.pen.ant., va obliga inc. P. R. la plata către stat a sumei de 350 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate la fond.

Va respinge cererea părților civile de acordare a cheltuielilor judiciare efectuate la instanța de fond ca neîntemeiată.

În baza art. 275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare efectuate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

În baza art. 276 alin.6 C.pr.pen. cheltuielile judiciare efectuate de inculpații-apelanți în apel vor rămâne în sarcina acestora.

IV. Pentru aceste motive, în raport de dispozițiile art. 421 pct.2 lit.a C.pr.pen. va admiteapelul declarat de inculpații P. R. și P. F. D. împotriva sentinței penale nr. 173/25.11.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr._ 7/2014.

Va desființa sentința penală atacată în integralitate și rejudecând cauza:

În baza art. 396 alin.5 C.pr.pen. raportat la art. 16 lit. c C.pr.pen. va achita pe inculpatul P. F. D. - fiul lui R. și P., născut la data de 14.06.1974, în ., domiciliat în comuna Arieșeni, .. județul A., CNP_, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, studii 12 clase, fără loc de muncă, cu antecedente penale de sub acuzația comiterii infracțiunii prev. de art. 217 alin 1 Cod penal – 1969 cu reținerea dispozițiilor art. 5 Cod penal.
În baza art. 19 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 5 C.pen., cu aplicarea art. 11 pct.2 lit.a C.pr.pen. anterior și art. 10 lit. b¹C.pr.pen. anterior va achita pe inculpatul P. R. fiul lui F. și E., născut la data de 07.06.1946, în ., domiciliat în comuna Arieșeni, .. județul A., CNP_, cetățenia română, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, studii 4 clase, pensionar, fără antecedente penale de sub acuzația comiterii infracțiunii prev. de art. 217 alin 1 Cod penal - 1969.

În baza art. 91 lit.c C.pen. 1969 va aplica inculpatului P. R. amenda în cuantum de 100 lei.

În baza art. 397 C.pr.pen. va respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă A. V..

Va înlătura obligarea inc. P. F. D. de la plata cheltuielilor judiciare efectuate de către partea civilă A. V. și către stat la instanța de fond.

În baza art. 275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare efectuate de stat la fond în raport de inc. P. F. D. vor rămâne în sarcina statului.

Va respinge cererea părților civile de acordare a cheltuielilor judiciare efectuate la instanța de fond.

În baza art. 275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare efectuate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

În baza art. 276 alin.6 C.pr.pen. cheltuielile judiciare efectuate de inculpații-apelanți în apel vor rămâne în sarcina acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de inculpații P. R. și P. F. D. împotriva sentinței penale nr. 173/25.11.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr._ 7/2014.

Desființează sentința penală atacată în integralitate și rejudecând cauza:

În baza art. 396 alin.5 C.pr.pen. raportat la art. 16 lit. c C.pr.pen. achită pe inculpatul P. F. D. - fiul lui R. și P., născut la data de 14.06.1974, în ., domiciliat în comuna Arieșeni, .. județul A., CNP_, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, studii 12 clase, fără loc de muncă, cu antecedente penale de sub acuzația comiterii infracțiunii prev. de art. 217 alin 1 Cod penal – 1969 cu reținerea dispozițiilor art. 5 Cod penal.
În baza art. 19 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 5 C.pen., cu aplicarea art. 11 pct.2 lit.a C.pr.pen. anterior și art. 10 lit. b¹C.pr.pen.anterior achită inculpatul P. R. fiul lui F. și E., născut la data de 07.06.1946, în ., domiciliat în comuna Arieșeni, .. județul A., CNP_, cetățenia română, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, studii 4 clase, pensionar, fără antecedente penale de sub acuzația comiterii infracțiunii prev. de art. 217 alin 1 Cod penal - 1969.

În baza art. 91 lit.c C.pen. 1969 aplică inculpatului P. R. amenda în cuantum de 100 lei.

În baza art. 397 C.pr.pen. respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă A. V..

Înlătură obligarea inc. P. F. D. de la plata cheltuielilor judiciare efectuate de către partea civilă A. V. și către stat la instanța de fond.

În baza art. 19 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 5 C.pen., cu aplicarea art. 192 alin.1 lit.d C.pr.pen.ant., obligă inc. P. R. la plata către stat a sumei de 350 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate la fond.

În baza art. 275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare efectuate de stat la fond în raport de inc. P. F. D. rămân în sarcina statului.

Respinge cererea părților civile de acordare a cheltuielilor judiciare efectuate la instanța de fond.

În baza art. 275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare efectuate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

În baza art. 276 alin.6 C.pr.pen. cheltuielile judiciare efectuate de inculpații-apelanți în apel rămân în sarcina acestora.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 07.04.2015.

Președinte, Judecător,

E. B. C. M. M.

Grefier

D. M.

Red./tehn./C.M.M/D.M.

2ex./26.06.2015

Jud.fond C. V. D.

← Conflict de interese. Art.301 NCP. Decizia nr. 412/2015. Curtea...		Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 431/2015. Curtea de... →

Distrugere. Art.253 NCP. Decizia nr. 386/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Distrugere. Art.253 NCP. Decizia nr. 386/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA