Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 50/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 50/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 24-03-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 50/2015
Ședința publică de la 24 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. M.
Grefier D. M.
D.- Serviciul Teritorial A. I. reprezentat prin:
D. Magdea- procuror
Pe rol contestația formulată de inculpata M. P. L. împotriva încheierii penale din 16.03.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ 14.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat F. I. C., lipsă fiind inculpata contestatoare M. P..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se constată că inculpata M. P. față de care s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar, nu este prezentă.
Avocat F. I. C., apărătorul ales pentru inculpata contestatoare M. P. L., învederează că inculpata nu a putut fi prezentă la acest termen deoarece nu are mijloacele financiare pentru a suporta costurile ocazionate cu deplasarea, având în vedere că are domiciliul în municipiul G.. Solicită instanței să încuviințeze cererea inculpatei, formulată oral în fața instanței, de a nu fi prezentă la acest termen de judecată, pentru motivele invocate.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat F. I. C., apărătorul ales pentru inculpata contestatoare M. P. L., solicită încuviințarea cererii de judecare în lipsă a contestației formulată de inculpată, de a nu fi prezentă la acest termen de judecată, apreciind că aceasta este motivată din punct de vedere obiectiv. Solicită admiterea contestației formulată de inculpată și pe cale de consecință revocarea măsurii controlului judiciar, având în vedere că motivele care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă și apreciază că perioada de timp scursă de la înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar, nu ara avea nicio repercusiune asupra procesului penal dacă această din urmă măsură ar fi ridicată. Arată că inculpata ar fi putut oricând să părăsească țara dacă ar fi dorit acest lucru deoarece extra lege oricine poate intra și ieși din țară, deși aveau interdicția de a nu părăsi țara. Apreciază că, pentru actele care le-a depus, pentru situația familială, inculpata având doi copii minori în întreținere, al costurilor cu deplasarea care ar fi mult mai mici dacă inculpata ar putea desfășura o activitate lucrativă în Germania se poate dispune revocarea măsurii controlului judiciar.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea contestației formulată de inculpată ca neîntemeiată, având în vedere că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii controlului judiciar subzistă și impun în continuare respectarea de către inculpată a unor obligații pentru a se garanta prezența acesteia la judecată. Referitor la apărările inculpatei formulate de apărătorul ales, la acest termen, cu privire la oferta de lucru pe care inculpata o are în diverse țări europene și că aceasta nu se poate angaja din cauză că se află sub măsura preventivă a controlului judiciar, apreciază că acestea sunt neîntemeiate deoarece această măsură a fost luată tocmai pentru a se asigura prezența acesteia la judecată. În ceea ce privește costurile cu deplasarea invocate cu inculpată arată că aceasta poate să se deplaseze și cu trenul și precizează că aceasta are obligația să fie prezentă la termene, având în vedere că este trimisă în judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației de față
I. Constată că prin încheierea penală din 16.03.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ 14, în baza art. 242 alin. 1 Cod procedură penală a fost respinsă cererea de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar formulată de inculpata M. P. L., fiica lui T. și V., născută la data de 04.05.1975, domiciliată în G., ., jud. G..
În baza art. II din OUG nr.82/2014 rap. la art. 208 Cod procedură penală, a fost menținută măsura preventivă a controlului judiciar luată de Tribunalul A. prin încheierea din data 17.02.2014, pronunțată în dosar nr._, din care s-a disjuns prezentul dosar, față de inculpata M. P. L..
În considerente instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 5D/P/2013, Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial A. I. a dispus trimiterea în judecată, printre alții, a inculpatei M. P. L., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în forma continuată, prevăzută de art. 13 alin.1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (4 acte materiale).
În actul de sesizare a instanței se menționează că inculpata M. P. L. a recrutat în perioada 2010-2013, pentru prostituție, prin promisiunea unor câștiguri rapide, pe minorele T. F., A. G. D., S. A. S. și V. A. M., le-a cazat în țară, a intermediat transportul lor în Spania, plătind costul acestuia și le-a cazat în Madrid, unde apoi au fost exploatate sexual, unele prin violență, inculpata beneficiind de banii obținuți de minore, la stradă din prostituție.
Prin Decizia penală nr. 58/24.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel A. I. în dosarul nr._ /a6 – față de inculpata M. P. L. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Prin încheierea de ședință din data de 17.02.2014, Tribunalul A., în baza art. 16 alin. 3 din Legea nr. 255/2013 de punere în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală rap. la art. 202 alin. 4 lit. b CPP, având în vedere că temeiurile care au determinat luarea unor măsuri preventive neprivative de libertate nu s-au schimbat și se impune în continuare respectarea unor obligații de natură să garanteze prezența inculpatului M. P. L. la judecată și aflarea adevărului în cauză, a luat măsura preventivă a controlului judiciar față de aceasta, având în vedere menținerea temeiurilor și a indiciilor că acesta a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată.
Conform art. 215 alin. 1 CPP, instanța a stabilit în sarcina inculpatei următoarele obligații:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
- să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;
- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de către organul judiciar care a dispus măsura, respectiv Poliția Municipiului Ploiești conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemată.
A mai stabilit în sarcina inculpatei, conform art. 215 alin. 2 lit. a și d NCPP, următoarele obligații:
- să nu depășească limita teritorială a țării, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței;
- să nu se apropie de persoanele vătămate sau de membrii familiilor acestora, de alți participanți la comiterea infracțiunii, de martori, experți și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale.
Ulterior datei de 17.02.2014, la termenul de judecată din data de 23 iunie 2014, inculpata a comunicat instanței că și-a schimbat adresa de domiciliu din Ploiești, respectiv în G., . jud. G., împrejurare față de care s-a dispus desemnarea Poliției Municipiului G. ca organ desemnat cu supravegherea inculpatei.
Conform art. 211 C. proc. pen., „măsura controlului judiciar se poate dispune dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 C. proc. pen., respectiv buna desfășurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori prevenirea săvârșirii unei alte infracțiuni.”
Potrivit art. 207 alin. 4 și 5 din noul Cod de procedură penală, când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, instanța dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat, iar când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive și nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, instanța dispune prin încheiere revocarea acesteia.
Tribunalul a constatat că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii controlului judiciar subzistă și impun în continuare respectarea unor obligații de natură să garanteze prezența inculpatei la judecată și aflarea adevărului în cauză.
Împrejurarea că inculpata a respectat obligațiile stabilite de instanță nu este de natură să atragă revocarea măsurii preventive.
Durata rezonabilă a măsurii preventive nu a fost depășită având în vedere complexitatea cauzei, gravitatea infracțiunii de care este acuzată, respectiv trafic de minori în forma continuată, prevăzută de art. 13 alin.1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (4 acte materiale) precum și circumstanțele reale al comiterii faptei, faptul că dosarul a parcurs procedura de cameră preliminară, iar pentru doi dintre inculpații trimiși în judecată alături de inculpata M. P., instanța de judecată a pronunțat o soluție de condamnare.
Potrivit dispozițiilor art.II din OUG nr.82/2014 pentru completarea și modificarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală „măsura preventivă a controlului judiciar și cea a controlului judiciar pe cauțiune, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, continuă și se mențin până la efectuarea verificării prevăzute la alin. (2).
În termen de cel mult 60 de zile de la . prezentei ordonanțe de urgență, procurorul, în cauzele aflate în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, și instanța, în cursul judecății, verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune ori dacă există temeiuri noi care justifică una dintre aceste măsuri preventive, dispunând, după caz, prelungirea, menținerea sau revocarea măsurii preventive, dispozițiile art. 207, 208, 215^1 si 216 din Codul de procedura penala aplicându-se în mod corespunzător.”
Tribunalul a constatat că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive subzistă, iar, totodată, această măsură restrictivă de libertate se justifică și din perspectiva necesității unei normale desfășurări a procesului penal în sensul art. 202 alin. 1 Cpp. aflat în faza incipientă a cercetării judecătorești, în cauză urmând a fi administrat probatoriul în acuzare și apărare.
Referitor la apărările inculpatei că a primit o ofertă de lucru în Spania, însă din cauza menținerii măsurii controlului judiciar nu poate să se angajeze, instanța le-a apreciat ca neîntemeiate, măsura preventivă fiind luată față de inculpată tocmai pentru a garanta prezența acesteia la judecarea cauzei.
Având în vedere că temeiurile care au determinat luarea unor măsuri preventive neprivative de libertate nu s-au schimbat, instanța, în baza art. 242 alin. 1 Cod procedură penală a respins cererea de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar formulată de inculpată, prin apărător ales.
Față de aceleași considerente, în baza art. art. II din OUG nr.82/2014 rap. la art. 208 CPP a menținut măsura preventivă a controlului judiciar luată de Tribunalul A. prin încheierea din data 17.02.2014 față de inculpata M. P. L..
II. Împotriva acestei hotărâri a declarat contestație în termenul prevăzut de art.206 alin. 1 C.pr.pen. inculpata M. P. L. care solicită prin apărător ales revocarea măsurii pentru a putea să-și exercite dreptul la muncă în mod efectiv înafara granițelor țării.
III. Examinând contestația penală atacată prin prisma motivelor invocate și în raport de principiile care reglementează soluționarea contestației prev. de art. 206 C.pr.pen. constată nefondată contestația pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.362 alin. 2 C. pr. pen. coroborat cu art. 208 alin. 5 C.pr.pen. :” În tot cursul judecății, instanța verifică prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. Dispozițiile art. 207 alin. (3) - (5) se aplică în mod corespunzător.”
Potrivit ultimei dispoziției legale menționate coroborat cu justificarea soluției adoptate de judecătorul instanței de fond pe măsura preventivă rezultă cu necesitate că atunci când temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive se mențin sau există temeiuri noi care justifică această măsură, judecătorul dispune prin încheiere menținerea în măsura în care circumstanțele cauzale și factuale care au determinat adoptarea acestei măsuri subzistă la momentul analizei efectuate.
Judecătorul instanței de fond a analizat aceste circumstanțe cauzale și din perspectiva mențiunilor prevăzute la art.207 alin.5 C. pr. pen și a constatat în raport de probele aflate în dosarul de urmărire penală, de stadiul procesual în care se află această cauză - care este în fază incipientă din perspectiva derulării cercetării judecătorești raportat la poziția procesuală manifestată de această inculpată și de datele menționate în încheierea de ședință din 01.09.2014 ( filele 1-2 dosar fond ) și din 10.11.2014 (fila 77 ), cauza fiind disjunsă raportat la solicitarea expres formulată a altor coinculpați de aplicare a procedurii simplificate, constată că măsura preventivă dispusă cu privire la inculpata-contestator M. P. L. este proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse și este necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia potrivit art. 202 C. pr. pen.
Din analiza actelor procesuale aflate la dosarul cauzei Curtea reține că această cauză se află în fața instanței de fond care a fost investită în raport de inculpata – contestatoare M. P. L. prin rechizitoriul emis în dosar nr. 5D/P/2013 de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S.T. A. I., pentru săvârșirea infracțiunii de trafioc de minori în forma continuată, prev. de art. 13 alin. 1,2 și 3 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. ( 4 acte materiale ).
Măsura controlului judiciar s-a luat față de inculpată în dosar penal nr._, prin încheierea din ședința publică din data de 17 Februarie 2014 și, ulterior modificărilor legislative prin O.U.G. nr. 82/2014, măsura a fost verificată în termen și menținută.
Din perspectiva normei procesual penale judecătorul fondului a analizat dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar.
Curtea este datoare să verifice și în ce măsură măsura preventivă dispusă față de inculpata contestatoare este la acest moment necesară pentru interesul bunei desfășurări a procesului penal și în ce măsură aceasta este proporțională cu gravitatea acuzațiilor penale aduse și cu scopul urmărit.
Curtea apreciază că în cauză nu a fost depășit termenul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive, așa cum este prevăzut de art. 6 alin. 1 CEDO și statuat în art. 215¹ C.pr.pen., raportat la durata măsurii preventive a controlului judiciar și ținând seamă de obiectul și complexitatea cauzei, gravitatea acuzației și faza procesuală în care se află procedurile judiciare la acest moment.
Curtea constată că aspectele invocate în control judiciar ( intenția de a obține venituri licite profesând în afara granițelor țării deoarece nu își găsește de lucru în România ) nu sunt dovedite reprezentând simple aserțiuni.
Curtea apreciază, din perspectiva motivelor invocate de inculpata contestatoare în fața judecătorului din control judiciar, că exigențele respectării dreptului la muncă nu sunt îngrădite în vreun fel deoarece aceasta poate formula cereri justificate și dovedite la momentul la care ar proba împrejurarea că este în imposibilitatea exercitării dreptului la muncă în mod efectiv în raza de domiciliu, unde trebuie să execute obligațiile impuse de instanță pe fondul măsurii preventive luate. De asemenea, reține că obligațiile stabilite trebuie exercitate cu bună-credință de către inculpată, cererile referitoare la exercitarea dreptului la muncă impunându-se a fi invocate în cadrul procesual impus de verificările ce justifică adoptarea acestor obligații, pe de o parte, dar și prin prisma asigurării echitabile a drepturilor inculpatei raportat la dovezile aduse în susținerea unui anume punct de vedere exprimat.
Sub alt aspect, în această fază a procedurilor revocarea măsurii preventive în acest moment nu este compatibilă cu imperativele realizării unei protecții reale și eficiente a ordinii de drept.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază că soluția instanței de fond este proporțională cu scopul urmărit: prevenirea săvârșirii altor infracțiuni și protejarea drepturilor și libertăților persoanelor.
IV. Pentru aceste motive, în raport de dispozițiile art. 206 C.pr.pen.va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpata M. P. L. împotriva încheierii penale din 16.03.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ 14.
În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală va obliga contestatoarea să achite statului 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpata M. P. L. împotriva încheierii penale din 16.03.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ 14.
În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă contestatoarea să achite statului 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24.03.2015.
Președinte, Grefier,
C. M. M. D. M.
Red./tehn./CMM/DM
2ex/31.03.2015
Jud.fond. M. E. F.
| ← Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466... | Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 151/2015.... → |
|---|
