Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 632/2013. Curtea de Apel BACĂU

Decizia nr. 632/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 10777/180/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ nr. 632

Ședința publică din data de 06 iunie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: D. P.

JUDECĂTOR: S. A.

JUDECĂTOR: I. V.

GREFIER: E. D.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de – G. B. – procuror

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BACĂU, împotriva sentinței penale nr. 367 din data de 05 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ .

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns av.F. A. – apărător desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat P. C. M., lipsă fiind părțile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului formulat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău, casarea sentinței penale nr. 367/05.03.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Bacău și pe fond aplicarea pentru inculpatul P. C. M. a unei pedepse în limitele speciale prevăzute de lege întrucât i s-a aplicat o pedeapsa nelegală sub minimul special și pentru inculpata persoană juridică . înlăturarea dispozițiilor art.631 C.p. întrucât au fost greșit aplicate.

Av.F. A. – având cuvântul pentru intimatul inculpat P. C. M. – solicită respingerea recursului formulat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău și menținerea sentinței penale recurate ca fiind legală și temeinică având în vedere că pedeapsa a fost corect aplicată, iar dispozițiile art.631 C.p. au fost înserate din eroare.

Depune la dosar referatul pentru plata onorariilor din fondurile Ministerului Justiției, instanța procedează la avizarea referatului și dispune plata sumei de 200 lei.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 367/2013 din data de 05 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Bacău, în temeiul art. 6 din Legea 241/2005 cu art. 41 al. 2 C.p. l-a condamnat pe inculpatul P. C. M., fiul lui C. și E., n. la 13.03.1972 în Bacău, dom. in ., cetătean roman, fără antecedente penale, CNP-_, la pedeapsa de 6 luni închisoare.

A mai fost condamnat același inculpat, pentru săvarsirea infracțiunii prev. de art. 303 din Legea 95/2006 raportat la art. 302 ind. 1 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare.

In temeiul art. 33 lit. a rap. la art. 34 al. 1 lit. b C.p.s-au contopite cele două pedepse urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare.

Pedeapsă rezultantă de executat 1 (un) an închisoare.

S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a C.p. și lit. b C.p. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 al. 2 C.p..

In temeiul art. 81 C.p.s-a dispus suspendarea condiționată a executarii pedepsei, iar in temeiul art. 82 C.p.s-a stabilit un termen de încercare de 3 ani.

In temeiul art. 359 C.p.p.s-a atraa atenția inculpatului asupra prev. art. 83 C.p.

In temeiul art. 71 al. 5 C.p.s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării conditionate a executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului.

S-a mai dispus și condamnarea inculpatei . CUI_, J_, sediul social in com. /., reprezentată prin mandatar Babuș R. R. pentru săv. infracțiunii prev. de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. la pedeapsa de 6000 lei amendă penală.

A fost condamnată aceiași inculpată pentru săv. infrac. Prev. de art. 303 din Legea 95/2006 rap. la art. 302 ind. 1 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. la pedeapsa de 7.000 lei amendă penală.

In temeiul art. 33 lit. a rap. la art. 34 al. 1 lit. c C.p. s-au contopit cele două pedepse urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 7.000 lei amendă penală.

Pedeapsă rezultantă de executat 7.000 lei amendă penală.

S-a atras atenția inculpatei persoane juridică asupra dispoz. art. 63 ind. 1 C.p. referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii penale.

In temeiul art. 14, 346 C.p.p. a obligat în solidar inculpații la plata sumei de 8614 lei, plus accesorii la debite neachitate pana la data executării integrale a obligatiei de plată, către A.F.P. Bacău- A. București.

In temeiul art.191 al. 1,2 C.p.p. a obligat fiecare inculpat în parte la plata sumei de 800 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat în care s-a inclus și onorariu apărător oficiu.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langă Judecătoria Bacău nr. 4124/P/2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale si trimiterea in judecata a inculpaților P. C. M. și . Măgura jud. Bacău, pentru art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu art. 41 al. 2 C.p. respectiv, pentru art. 303 ind.1 din Legea n. 95/2006 raportat la art. 302 ind. 1 al. 1 C.p., cu art. 41 al. 2 C.p. totul cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

Cauza penală a fost înregistrată instanță sub nr._ /07.08.2012.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a reținut că la data de 30.05.2011, P. de pe lângă Judecătoria Bacău a fost sesizat de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Bacău cu plângere penală împotriva reprezentanților . pentru săv. infrac. prev, de art. 6 din Legea nr. 241/2005 și art. 303 din Legea nr. 95/2006, raportat la art. 302 ind. 1 al. 1 C.p., constând în aceea că, în perioada 25.02._11, au reținut de la angajați suma de 5.535 lei, fără a fi virată la bugetul de stat la care se adaugă 3.079 accesorii, totalizând suma de 8.614 lei.

Ca urmare a cercetărilor efectuate, s-a stabilit că persoana juridică . a fost înființată în anul 2007, avându-l ca administrator pe inculpatul P. C. M..

Obligațiile de plată cu reținere la sursă ale societății învinuite au fost stabilite de către AFP Bacău în baza declarațiilor de plată întocmite și depuse la această instituție de către societatea debitoare în perioada 25.02-_11.

Ca urmare a administrării probelor, s-a stabilit că debitul datorat de către inculpați este în cuantum de 5.535 lei, la care se adaugă majorări de întârziere în cuantum de 3.079 lei, debit ce a fost acumulat ca urmare a neplății în perioada mai sus menționată a sumelor rezultate din următoarele obligații fiscale:

- impozit pe veniturile din salarii reținute de la salariați în perioada 25.02._10 în cuantum de 1.893 lei la care se adaugă 1.050 lei majorări de întârziere;

- contribuția de asigurări sociale reținută de la asigurați în perioada 25.02._09 în cuantum de 2.356 lei, la care se adaugă 1.306 lei majorări de întârziere;

- contribuția de asigurări de sănătate în perioada 25.02._10 reținută de la asigurați în cuantum de 1.176 lei, la care se adaugă 661 lei majorări de întârziere;

- contribuția individuală de asigurări pentru șomaj în perioada 25.02._10 reținută de la asigurați în cuantum de 110 lei, la care se adaugă 59 lei majorări de întârziere.

Aceste obligații de plată sunt stabilite prin dispoziții legale, după cum urmează:

Astfel, potrivit art. 58 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, plătitorii de salarii au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Conform art. 215 al. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, obligația virării la fond a contribuției pentru asigurări sociale de sănătate a asiguraților - angajați cu contract individual de muncă revine angajatorului.

De asemenea, art. 27 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă prevede ca angajatorii au obligația de a reține și vira lunar contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj.

În vederea stabilirii exacte a prejudiciului creat bugetului de stat prin faptele inculpatului, precum și pentru lămurirea unor fapte și împrejurări ale cauzei, la data de 20.12.2011, s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize contabile.

Potrivit raportului de expertiză contabilă întocmit de către expertul contabil G. I. depus la dosarul cauzei, obligațiile fiscale de plată ale . sunt în cuantum de 5.491 lei, provenite din stopajul la sursă, au fost constituie în perioada februarie 2009- iunie 2010, fiind constituite ca urmare a plății drepturilor salariale către angajați, fără ca debitul să fi fost achitat, adăugându-se ca atare suma de 2.731 lei reprezentând dobândă și majorări de întârziere.

Expertiza a concluzionat totodată că societatea în cursul anului 2009 a realizat venituri în cuantum de 196.192 lei, ceea ce dovedește că au existat disponibilitățile bănești necesare stingerii obligațiilor fiscale de plată.

Conform art. 27 lit. b din OG nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, răspunderea pentru îndeplinirea obligației de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat aparține administratorului societății, iar potrivit art. 11 al. 1 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, modificată și completată prin OG nr. 61/2001, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității unei societăți comerciale revine administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei care are obligația gestionării unității respective.

În cursul urmăririi penale, inculpatul P. M. a declarat că neplata obligațiilor fiscale s-a datorat lipsei disponibilităților bănești, însă expertiza contabilă a dovedit contrariul.

Potrivit art. 156 din Legea nr. 53/2003 privind Codul munci, salariile se plătesc înaintea oricăror obligații bănești ale angajatorului, contribuțiile de stopaj la sursă având același regim de plată ca salariile.

Situația de fapt prezentată mai sus a rezultă din următoarele mijloace de probă:

- plângerea AFP Bacău, fișe sintetice;

- declarațiile inculpatului P. C. M.;

- raport de expertiză contabilă;

- adresă O.R.C. Bacău;

- bilanțul prescurtat al . pentru 2009;

- declarațiile fiscale;

În drept:

Faptele inculpatului P. C. M. care, în calitate de administrator al ., în perioada februarie 2009-februarie 2011, cu intenție, a reținut și nu a virat către bugetul general consolidat al statului sumele reprezentând impozite pe salarii ale angajaților, contribuțiile pentru asigurările de șomaj, contribuțiile pentru asigurări sociale, precum și contribuțiile de asigurări de sănătate, toate reținute de la salariați, producând prin aceasta statului un prejudiciu total de 8.222 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p., precum și ale infracțiunii prev. și ped. de art. 303 din Legea nr. 95/2006, raportat la art. 302 ind. 1 al. 1 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, urmată de omisiunea de virare a acestor sume către bugetul de stat, aducându-se astfel atingere relațiilor sociale privind realizarea veniturilor bugetului de stat.

Urmarea imediată constă în producerea unui prejudiciu material statului constând în sumele nevirate de către inculpați la care se adaugă majorări de întârziere, penalități de întârziere și dobânzi.

Legătura de cauzalitate dintre acțiunea și inacțiunea ce constituie elementul material al infracțiunii și urmarea imediată produsă rezultă din însăși materialitatea faptei săvârșite.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta cu forma de vinovăție a intenției directe, acesta prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea acesteia.

Infracțiunea se prezintă sub forma continuată, în condițiile art. 41 al. 2 C.p. astfel infracțiunea s-a consumat în momentul în care inculpații nu și-au îndeplinit prima obligație de vărsare la bugetul de stat a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, realizându-se astfel forma tip a infracțiunii. Prin neîndeplinirea obligațiilor ulterioare de plată a sumelor respective, în termenele legale, în baza aceleiași rezoluții infracționale, s-a realizat forma continuată a infracțiunii, aceasta epuizându-se în momentul neîndeplinirii ultimei obligații fiscale.

Având în vedere că aceste infracțiuni au fost comise în interesul ., instanța a constatat că sunt îndeplinite și condițiile răspunderii penale ale persoanei juridice.

S-a mai reținut că Administrația Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă cu suma de 8.614 lei (o diferență în plus de 44 lei față de cea constatată de expertul contabil), nerecuperat.

S-a constatat că în cursul urmăririi penale, inculpații au dat declarații și nu au dorit să fie asistați de apărător.

In temeiul art.345 C.p.p. avand in vedere ca faptele exista, fiecare constituie infractiune si ca au fost savarsite de catre inculpati, s-a dispus condamnarea acestora.

La individualizarea judiciara a pedepselor, instanța a ținut seama de criteriile generale prev. de art.72 C.p. respectiv dispozitiile părtii generale ale C.p., limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana inculpatilor si împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penala.

Instanța constatand întrunite condițiile prevăzute de art.81 C.p., a dispus suspendarea condiționată a executarii acesteia, a stabilit termenul de încercare pe durata prev.de art.82 C.p. si a atras atenția inculpaților asupra prev.art.83 C.p.privind inculpatul persoană fizică.

In temeiul art.14 C.p.p., art.346 C.p.p, instanța constatând îndeplinite in mod cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale subiective pentru fapta proprie respectiv fapta ilicita prezentata mai sus, raportul de cauzalitate intre aceasta si prejudiciul produs, existenta prejudiciului si culpa inculpaților, a dispus obligarea acestora în solidar la plata despăgubirilor civile către partea civilă A.N.A.F. București, A.F.P. Bacău.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs, P. de pe lângă Judecătoria Bacău, criticând-o sub aspectul nelegalității, față de inculpatul Petroia C. M., întrucât i s-a aplicat o pedeapsă sub minimul special, iar referitor la inculpata persoană juridică S.C. P. I. S.R.L. atragerea atenției în mod greșit asupra dispozițiilor art. 63 Cod penal.

Instanța de control judiciar, analizând hotărârea atacată, atât prin prisma motivelor invocate de către parchet, dar și din oficiu, pe baza întregului material probator administrat în cauză, constată că recursul este întemeiat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:

Instanța de fond, l-a condamnat pe inculpatul Petroia C. M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de ari 6 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal la o pedeapsă de 6 luni închisoare.

Verificând dispoziția legală susmenționată, se constată însă că potrivit art. 6 din Legea 241/2005, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani, reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă.

Față de dispoziția legală susmenționată, Curtea constată că prima instanță, i-a aplicat acestuia o pedeapsă nelegală, fiind sub minimul special de un an închisoare, în condițiile în care nu există nici-o cauză care să oblige instanța să coboare sub acest minim pedeapsa aplicată, cum ar circumstanțele atenuante.

Totodată, Curtea constată că instanța de fond a dispus și condamnarea inculpatei, persoana juridică S.C. P. I. S.R.L. la o pedeapsă rezultantă de 7000 lei amendă, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.6 din Legea 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și de art. 303 din Legea 95/2006 raportat la art. 3021 alin, 1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal.

De asemenea instanța a atras atenția inculpatei persoană juridică asupra dispozițiilor art. 631 Cod penal referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii penale.

Curtea constată că art. 631 Cod penal prevede, că dacă cel condamnat se sustrage cu rea-credință de la executarea amenzii, instanța poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, ținând seama de partea din amendă care a fost achitată.

De asemenea, potrivit art.531 alin. 2 Cod penal, pedeapsa principală pentru persoana juridică este amenda de la 2.500 lei la 2.000.000 lei.

Analizând celor două texte legale, Curtea constată că dispozițiile art. 631 Cod penal sunt incompatibile persoanei juridice, deoarece pedeapsa principală aplicabilă acesteia este doar amenda, nu si închisoarea,de aceea din motive lesne de înțeles, nu se poate pune problema înlocuirii acesteia cu o altă pedeapsă, considerând sub acest aspect că instanța de fond, a greșit când a făcut mențiunea în dispozitivul sentinței penale referitoare la atragerea atenției inculpatei persoana juridică asupra dispozițiilor art. 631 Cod penal.

Față de cele arătate, în baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod pr.penală, urmează a fi admis recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău, împotriva sentinței penale nr.367 din 05 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Bacău, doar cu privire cuantumul pedepsei aplicate inculpatului P. C. M. pentru art.6 din Legea nr.241/2005 cu art.41 alin.2 Cod penal și greșita aplicare a disp.art.63/1 Cod penal, inculpatei persoane juridice ..

Se va casa sentința recurată sub aceste aspecte, va fi rețină cauza spre rejudecare și pe fond:

- se va majora pedeapsa aplicată inculpatului P. C. M., pentru art.6 din Legea nr.241/2055, de la 6 luni închisoare, la 1 an închisoare;

- se va înlătură art.63/1 Cod penal, aplicat inculpatei persoane juridice ..

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale susmenționate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.3 Cod pr.penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

În baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod pr.penală;

Admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău, împotriva sentinței penale nr.367 din 05 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Bacău, doar cu privire cuantumul pedepsei aplicate inculpatului P. C. M. pentru art.6 din Legea nr.241/2005 cu art.41 alin.2 Cod penal și greșita aplicare a disp.art.63/1 Cod penal, inculpatei persoane juridice ..

Casează sentința recurată sub aceste aspecte, reține cauza spre rejudecare și pe fond:

- majorează pedeapsa aplicată inculpatului P. C. M., pentru art.6 din Legea nr.241/2055, de la 6 luni închisoare, la 1 an închisoare;

- înlătură disp.art.63/1 Cod penal, aplicate inculpatei persoane juridice ..

Menține celelalte dispoziții ale sentinței susmenționate.

În baza art. 192 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate în recurs rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 06 iunie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

D. P. S. A.

I. V.

GREFIER,

E. D.

Red.s.p. – V.S.C.

Red.d.r. – I.V.

Tehnored. E.D. – 3 ex.

14.06.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 632/2013. Curtea de Apel BACĂU