Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 29/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 29/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 17-01-2013 în dosarul nr. 5242/279/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.29
Ședința publică de la 17.01.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I. N. C.
JUDECĂTOR: G. V. N.
JUDECĂTOR: A. B.
**************
GREFIER: P. E.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău – legal reprezentat prin: PROCUROR: E. C.
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de partea civilă D.G.F.P. N. ÎN NUMELE ȘI PENTRU A.N.A.F. BUCUREȘTI, împotriva sentinței penale nr. 351 din data de 08.06.2012, pronunțată de Judecătoria Piatra N...
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura este completă .
S-a făcut referatul asupra cauzei, după care:
Procurorul precizează că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Procurorul având cuvântul solicită admiterea recursului declarat de partea civilă, casarea sentinței recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond obligarea inculpatului la plata accesoriilor fiscale.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.351 din 08.06.2012, pronunțată de Judecătoria Piatra N., în dosar nr._, s-a dispus condamnarea inculpatului F. M. - fiul lui I. și T., născut la data de 12.08.1983 în ., CNP_, cetățean moldovean, studii liceale, necăsătorit, domiciliat în ., Republica M., fără forme legale în mun. Piatra N., ., jud. N. - pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 al. 2 cod penal, în condițiile art. 74 al. 1 lit. a,c Cod penal, art. 76 al. 1 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare.
În temeiul art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 81 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii pe o durată de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni, calculată potrivit art. 82 alin. 1 Cod penal și care constituie termen de încercare pentru inculpat.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii, pe durata termenului de încercare.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală, s-a atras inculpatului atenția asupra consecințelor comiterii unei noi infracțiuni intenționate în cursul termenului de încercare, prevăzute de art. 83 Cod penal.
În temeiul art. 346 combinat cu art. 14-15 C. proc. pen. și art. 998-999, art. 1000 alin.3 C. civ., s-a admis acțiunea civilă exercitată de Ministerul Finanțelor Publice- Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în municipiul București, ., sector 5, și a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente . SRL, cu ultimul sediu cunoscut în municipiul P.N., ., scara A, etaj 4, apartament 18, județul N., să plătească părții civile suma de 2548 lei, sumă ce se va reactualiza la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile.
În temeiul art. 353 raportat la art.163 Cod proc. pen. și art.11 din Legea nr.241/2005, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și ale părții responsabile civilmente până la concurența sumei datorate bugetului de stat, inclusiv accesoriile fiscale.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a avut în vedere următoarele:
La data de 02.03.2010, la P. de pe lângă Judecătoria Piatra N. s-a înregistrat adresa Gărzii Financiare - Secția Județeană N. nr.701.275/18.02.2010, prin care s-a solicitat efectuarea de cercetări față de administratorul . SRL Piatra N. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev.de art.9 alin.1 lit.f din Legea nr.241/2005, constând în aceea că s-a sustras de la efectuarea verificărilor financiar-fiscale, prin declararea fictivă a sediului principal și a celui secundar.
În motivarea actului de sesizare s-a arătat că la data de 05.01.2010 . SRL a fost planificată pentru un control, ocazie cu care s-a constatat că la sediul social declarat al societății, situat pe ., ..Piatra N., locuia numita H. V. care a declarat că a închiriat societății mai sus amintite numai cutia poștală din casa scării, iar de circa 9 luni corespondența societății nu a mai fost ridicată. Administratora societății a fost contactată și telefonic, însă nu s-a putut lua legătura cu aceasta, motiv pentru care s-au trimis invitațiile nr._/05.01.2010 și nr._ din 08.01.2010 și invitația-somație nr._/19,01.2010 la domiciliul acesteia din satul Bărcănești, ., dar la niciuna din invitații nu s-a dat curs, pe confirmarea de primire fiind înscrisă mențiunea „destinatar necunoscut în localitate” (f.8-9).
Din cercetările efectuate de organele de urmărire penală a reieșit că . SRL a fost înființată în anul 2008, având ca obiect principal de activitate „activități de consultanță pentru afaceri și management”, iar sediul social declarat în mun.Piatra N., asociatul unic și administratorul societății fiind numita F. T. (f.49-50 dos. u.p.).
Sediul social a fost declarat în mun. Piatra N., pe ., ., ., fiind deținut în baza unui contract de comodat încheiat de numita F. T., la data de 18.08.2008, cu proprietarii H. C. și H. V. (f.49-51 dos. u.p.).
Cu prilejul audierii din data de 08.03.2011 de către organele de urmărire penală, inculpatul F. M. a declarat că, în fapt, el a fost cel care s-a ocupat de administrarea . SRL, primind împuternicire scrisă de la mama sa, F. T. (f.97 dos. u.p.), depunând în acest sens la dosarul cauzei o copie a înscrisului sub semnătură privată intitulat „Decizie”, emisă de administratorul ., F. T., în care se menționează că, „începând cu data de 01.09.2008 se numește dl.F. M. (...) în postul de Director Executiv, fără salarizare, la . SRL.Acționând ca un reprezentant al societății, dl. F. M. va avea drepturi depline să se prezinte la orice instituție sau autoritate competentă, unde va face cereri și declarații, va depune și va ridica orice înscrisuri, va prezenta actele necesare, va lua decizii în ceea ce privește administrarea societății, va face plăți și încasări, va deschide conturi bancare (...)” (f.68 dos. u.p.).
De asemenea din declarația numitei F. T., reiese că aceasta a înființat . SRL în anul 2008, stabilind sediul social în Piatra N., la adresa din ., . înființarea societății i-a dat procură de administrare fiului său, inculpatul F. M..
Prin urmare, rezultă că în temeiul împuternicirii acordate de F. T., în calitate de administrator al ., inculpatului îi reveneau atribuțiunile legale pe linia îndeplinirii obligațiilor fiscale ale societății, deoarece acesta avea în fapt și în drept calitatea cerută pentru a deveni subiect activ al infracțiunii prev de art.6 din Legea nr.241/2005.
Totodată, în cuprinsul aceleiași declarații date cu prilejul aducerii la cunoștință a învinuirii, inculpatul a recunoscut neplata impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, motivându-și fapta prin lipsa disponibilităților bănești, arătând că până în luna octombrie 2009 a depus la A.F.P. Piatra N. declarațiile de impunere, însă începând cu luna noiembrie 2009 nu a mai avut bani pentru a-și angaja un contabil și nu a mai tinut contabilitatea firmei.
Din adresa nr. 2450/IE/NB/22.02.2012 emisă de Administrația Finanțelor Publice prin DGFP Piatra N. rezultă că . SRL nu a efectuat de la înființare nicio plată la bugetul general consolidat figurând cu debite din categoria impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă în cuantum total de 2.548 lei, astfel: impozit pe venituri din salarii - 803 lei, CAS asigurați - 1099 lei, șomaj asigurați - 58 lei și sănătate asigurați - 588 lei (f.55 dos. instanță).
La adresa A.F.P. Piatra N. au fost atașate situația obligațiilor de plată și fișa plătitorului, din care rezultă neplata impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă în perioada ianuarie 2009-martie 2010 (f.29-30 dos. instanță).
De asemenea, la dosarul de urmărire penală au fost atașate balanțele de verificare contabilă ale . SRL, întocmite pe lunile ianuarie-octombrie 2009, din care rezultă că inculpatul a reținut impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă și nu le-a virat la bugetul general consolidat (f.99-127 dos. u.p.).
Balanțele de verificare ale . SRL întocmite pe lunile ianuarie-octombrie 2009 contrazic susținerile inculpatului privind lipsa disponibilităților bănești, întrucât în contul „Casă” societatea a avut rulaje, astfel că învinuitul, cu intenție, nu a achitat impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă în termenul de 30 de zile de la scadență.
Pe de altă parte, din verificările efectuate în baza de date a Administrației Finanțelor Publice Piatra N. se mai reține faptul că . SRL Piatra N. figurează ca fiind activă, fiind înregistrată ca plătitoare de impozit pe salarii și contribuții sociale - lunar, impozit pe profit și TVA - trimestrial. Societatea nu a depus declarațiile fiscale aferente lunii decembrie 2009, iar în evidența de plătitori figurează cu obligații de plată reprezentând debite și accesorii în sumă totală de 7966 lei (f.22 dos. u.p.).
Apărarea inculpatului privind lipsa banilor pentru a-și angaja un contabil pentru perioada noiembrie 2009 la zi nu poate fi primită, întrucât acesta, în calitate de administrator de fapt al . SRL, avea obligația legală, prev.de art.1 din Legea nr.82/1991, de a ține contabilitatea societății.
S-a reținut, în drept că, fapta inculpatului F. M. care, în calitate de reprezentant în fapt al . SRL Piatra N., în perioada ianuarie 2009- martie 2010, a reținut impozite și contribuții cu reținere la sursă în cuantum total de 2.548 lei și, cu intenție, nu le-a virat la bugetul general consolidat în termen de 30 de zile de la scadență, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, prev.de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplic.art.41 alin.2 C.pen.
În procesul complex de individualizare a pedepselor ce au fost aplicate inculpatului pentru săvârșirea acestei infracțiuni, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, raportat la împrejurările comiterii acesteia, urmările produse, natura și limitele pedepsei prevăzute de lege, persoana și conduita inculpatului, care este cetățean moldovean, a manifestat o atitudine sinceră și cooperantă cu organele de urmărire penală, nefiind cunoscut cu antecedente penale, aspecte de natură a atrage aplicabilitatea circumstanțelor atenuante prev de art. 74 lit. a și c C. pen.
Conform art.52 Cod penal pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul său este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, instanța apreciind că se impune în cauză aplicarea unei pedepse cu închisoarea dat fiind pericolul social al faptelor inculpatului, prin modalitatea de comitere, prin urmările produse, prejudiciul nefiind recuperat nici până la această dată .
În consecință, ținând seama și de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, instanța a apreciat că o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege este suficientă în cauză pentru îndeplinirea funcției de exemplaritate a pedepsei, și pentru ca inculpatul să nu mai săvârșească în viitor și alte infracțiuni.
În temeiul disp. art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, în condițiile art. 74 al. 1 lit. a,c Cod penal, art. 76 al. 1 lit. d Cod penal, a condamnat pe inculpatul F. M. la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare. pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, aplicarea acesteia inculpatului trebuie realizată atât în baza art. 71 alin. 2 și 3 C.pen. și art. 64 C.pen., cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului (citată în continuare Convenția), a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în special cauzele S. și P. contra României și Hirst contra Marii Britanii, care, în conformitate cu art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România, prin Legea nr. 30/1994.
Astfel, restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților poate fi dispusă numai dacă este necesară, iar o atare măsură trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o. În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă atât principiul proporționalității, cât și art. 3 din Protocolul adițional nr. 1, așa cum a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 74/2007, pronunțată în interesul legii.
Așadar, conform art. 71 alin. 3 C.pen., instanța a reținut că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care a interzis inculpatului exercitarea acestor drepturi pe durata executării pedepsei principale.
Sub aspectul executării, instanța a procedat la individualizarea judiciară a executării pedepselor, constatând că sunt întrunite condițiile de aplicare a suspendării condiționate a executării pedepsei, astfel cum sunt acestea prevăzute de art. 81 alin. 1 C.pen.: pedeapsa aplicată inculpatului e de 4 luni închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni - din fișa de cazier a inculpatului rezultă că acesta nu are antecedente penale.
De asemenea, având în vedere împrejurările comiterii faptei, față de conduita inculpatului anterior comiterii faptei, instanța a considerat că reeducarea inculpatului poate avea loc și fără executarea pedepsei în regim de detenție. D. urmare, în temeiul art. 81 Cod penal, a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii, pe o durată de 2 (doi) ani și 4 (patru) luni, calculată potrivit art. 82 alin. 1 Cod penal și care constituie termen de încercare pentru inculpat.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii, pe durata termenului de încercare.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală, a atras inculpatului atenția asupra consecințelor comiterii unei noi infracțiuni intenționate în cursul termenului de încercare, prevăzut de art. 83 Cod penal.
Pe latura civilă, instanța a reținut că Ministerul Finanțelor Publice - ANAF, prin D.G.F.P. N., în temeiul art. 119-120 Cod procedură fiscală și art. 14-16 Cod proc. pen., s-au constituit parte civilă în cauză cu suma de2548 lei - conform adresei nr._/09.11.2011 depusă la dosarul cauzei prin serviciul de registratură al instanței ( filele 28-29), precum și cererii de constituire de parte civilă nr. 2450/IE/NB/22.02.2012 (fila 55) - reprezentând prejudiciul produs de inculpat prin comiterea infracțiunii, la care se adaugă plata accesoriilor fiscale calculate conform dispozițiilor Codului de procedură fiscală.
Analizând materialul probator, cu referire îndeosebi la documentația întocmită de Garda Financiara Piatra N., în urma controlului efectuat la firma administrată de inculpat, instanța a constatat că prejudiciul produs prin chiar fapta dedusă judecății este în cuantum de 2548 lei, la care se adaugă penalitățile de întârziere, conform disp. Codului de procedură fiscală, apreciindu-se că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența faptei ilicite, constând în încălcarea normelor de drept penal substanțial, prejudiciul cert, atât în privința existentei cât și a posibilității de evaluare, a legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu, dedusă inclusiv din prevederile de drept penal care statornicesc răspunderea, inclusiv răspunderea civilă pentru prejudiciile cauzate prin fapte penale precum și vinovăția inculpatului.
D. urmare, în temeiul art. 346 combinat cu art. 14-15 C. proc. pen. și art. 998-999, art. 1000 alin.3 C. civ., a admis acțiunea civilă exercitată de Ministerul Finanțelor Publice- Agenția Națională de Administrare Fiscală și va obliga inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente . SRL, să plătească părții civile suma de 2548 lei, sumă ce se va reactualiza la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile.
Referitor la cererea părții civile de instituire a măsurilor asiguratorii asupra bunurilor inculpatului și ale părții responsabile civilmente, instanța a reținut următoarele:
Temeiul în drept al luării măsurilor asiguratorii este art.163 Cod procedură penală, text potrivit căruia:” Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanța de judecată și constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile și imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a pagubei. Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua la cererea părții civile sau din oficiu. Luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă.”
Derogator de la dispozițiile art.163 alin.6 Cod procedură penală, privind situațiile în care luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie, sunt prevederile din legea specială, respectiv din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, mai precis dispozițiile art.11, text potrivit căruia: „În cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.”.
Măsurile asiguratorii constau în indisponibilizarea bunurilor mobile ori imobile ale inculpatului sau ale părții responsabile civilmente, prin instituirea unui sechestru în vederea asigurării reparării pagubei produse prin infracțiune.
Măsurile asiguratorii care urmăresc reparării pagubei produse prin infracțiune poate fi luată dacă există o acțiune civilă alăturată cele penale. În cauză, există o asemenea acțiune civilă, partea vătămată constituindu-se parte civilă.
Bunurile mobile care nu se pot urmări sunt cele prevăzute de art.406 Cod procedură civilă, ceea ce înseamnă că pot fi sechestrate toate celelalte bunuri din patrimoniul inculpatului și al părții responsabile civilmente.
Ori, inculpatul și desigur și partea responsabilă civilmente răspund pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiune cu toate bunurile din patrimoniul lor, mai puțin cele exceptate de lege de la urmărire, iar nu doar nu bunurile impozabile.
Instanța a solicitat Primăriei municipiului Piatra N. să comunice bunurile impozabile cu care figurează înregistrat inculpatul și partea responsabilă civilmente, din evidențe nereieșind existența unor bunuri impozabile ale acestora.
Astfel, conform adreselor nr. 8952DI/22.11.2011 și nr. 10644DI/14.12.2011 emise de Municipiul Piatra N.- Direcția de Impozite și Taxe (fila 36, 39), partea responsabilă civilmente . SRL figurează în calitate de utilizator - deci nu este proprietar - al autoturismului marca Skoda O., cap cil. 1595 cmc, ._, . TMBCA21Z08C011304, conform contractului de leasing nr._/_ (filele 40-44).
Întrucât patrimoniile inculpatului și ale părții responsabile civilmente nu sunt constituite doar din bunuri impozabile, în condițiile în care există o cerere expresă de luare a măsurilor asiguratorii, în temeiul art. 353 raportat la art.163 Cod procedură penală și art.11 din Legea nr.241/2005, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și ale părții responsabile civilmente până la concurența sumei datorate bugetului de stat, inclusiv accesoriile fiscale.
Împotriva sentinței penale mai sus menționate a formulat în termen legal recurs D.G.F.P. N. – A.N.A.F. București cu privire la modul de soluționare a acțiunii civile, privind data la care au fost acordate dobânzile și penalitățile de întârziere.
Analizând sentința penală recurată, sub aspectul motivelor de recurs invocate, dar și din perspectiva art.3856 al.3 Cod pr.penală, Curtea de Apel reține următoarele:
Sub aspectul laturii civile, se constată că partea civilă Ministerul Finanțelor Publice – A.N.A.F. prin Direcția Finanțelor Publice N. a solicitat obligarea inculpatului și a părții responsabile civilmente S.C. E. I. GROUP srl Piatra N., la plata sumei de 2548 lei precum și plata dobânzilor și majorărilor de întârziere.
Instanța de fond a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 2548 lei către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală București cu dobânzi și penalități, începând cu rămânerea definitivă a hotărârii și până la achitarea integrală a debitului.
În mod greșit instanța de fond a obligat inculpatul și partea responsabilă civilmente la plata accesoriilor începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
Potrivit art.119 alin.1 din OG 92/2003 pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere.
Potrivit art.120 alin.1 din OG 92/2003 dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Potrivit art.120 ind.1 alin.1 din OG 92/2003 plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale principale.
Din interpretarea acestor dispoziții rezultă că prejudiciul creat statului este compus din obligația principală și accesoriile aferente acesteia, calculate începând cu ziua 8imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv și nu de la data rămânerii definitive ale hotărârii.
Față de considerentele mai sus arătate, Curtea de Apel, constată fondat recursul declarat de partea civilă D.G.F.P. N. – A.N.A.F. București, urmând ca în temeiul art.3859 al.1 pct.172 Cod pr.penală raportat la art.38515 pct.2 lit.d Cod pr.penală, să admită recursul potrivit dispozitivului prezentei.
Văzând și dispozițiile art.192 al.3 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 385/15 pct. 2 lit d C.pr.pen admite recursul declarat de Direcția G. a Finanțelor Publice N. - A.N.A.F. București, împotriva deciziei penale nr. 351 din 08.06.2012, pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosar nr._, cu privire la modul de soluționare a acțiunii civile privind data de la care au fost acordate dobânzile și a penalitățile de întârziere.
Casează în parte sentința penala recurată sub aspectul arătat si rejudecând cauza in recurs:
Dispune obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente . S.R.L. să plătească părții civile dobânzi și penalități la suma stabilită cu titlu de despăgubiri civile începând cu ziua imediat următoare termenului scadenței și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.
În temeiul art. 192 al.3 C.pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân in sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publica azi, 17.01.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. N. C. G. V. N.
A. B.
GREFIER
P. E.
Red. sent. f. A. I.E.
Red. dec. rec.G.V.N.
Tehnored.P.E./ 23.01.2013/ 3 ex
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 821/2013. Curtea de Apel BACĂU | Contestaţie. Plângere cu privire la măsurile asigurătorii.... → |
|---|
