Favorizarea infractorului. Art. 264 C.p.. Decizia nr. 53/2013. Curtea de Apel BACĂU

Curtea de Apel BACĂU - Sentințe și decizii penale / 2013

Decizia nr. 53/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 26-03-2013 în dosarul nr. 3155/110/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 53

Ședința publică din data de 26.03. 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE – A. B.

JUDECĂTOR- G. V. N.

***

GREFIER –P. E.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat prin procuror: P. V.

La ordine a venit spre pronunțare apelurile declarate de inculpatele R. M. și R. V., împotriva sentinței penale nr. 20/D din 29.01.2013, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ / 2012..

Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în ședința publică din data de 19.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.

CURTEA

DELIBERÂND

Asupra apelului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 20 din 29.091.2013, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr._, s-a dispus în baza art.264 alin.1 din Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, faptă din perioada 13.10.2011 -1.12.2011, condamnarea inculpatelor: R. V., fiica lui I. și M., născută la data de 10.05.1982, domiciliată în Miercurea C., județul Harghita, ., nr.29 A, ., f.f.l. pe ., . și în com.G. F., ., CNP_, fără antecedente penale și R. M., fiica lui A. și V., născută la data de 11.09.1956, domiciliată în ., CNP_, fără antecedente penale, la pedeapsa de câte 1 (un) an închisoare fiecare.

S-a interzis inculpatelor exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a-II-a și lit.b din Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzute de art.71 alin.2 din Cod penal.

In baza art.81 din Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru fiecare inculpată.

In baza art.82 din Cod penal s-a stabilit termen de încercare de 3 ani pentru fiecare inculpată, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

S-a atras atenția inculpatelor asupra dispozițiilor art.83 din Cod penal.

In baza art.71 alin.5 din Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii pentru fiecare inculpată s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

In baza art.88 din Cod penal, s-a dedus pentru fiecare inculpată reținerea de 24 ore la data de 21.12.2011.

S-a constatat că inculpatele au fost asistate de apărător ales.

In baza art.191 Cod pr.penală au fost obligate inculpatele la câte 41.500 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a avut în vedere următoarele:

Inculpatul K. Tihamer are domiciliul în ., însă de circa 3 ani de zile trăiește în concubinaj cu inculpata R. V., fiica inculpatei R. M., din ..Bacău, cea din urmă fiind și secretara comunei G. – F..

Inculpatul este un infractor cunoscut de către autoritățile judiciare din județele Harghita și B., pe numele acestuia fiind emise de altfel mandatul european de arestare preventivă nr.7 din data de 07.04.2011, de către Judecătoria miercurea C., în dosarul nr._ .

Inculpatul era dat în urmărire generală din data de 07.10.2010, de către I.P.J. B., ca urmare a comiterii mai multor fapte de furt calificat (inclusiv din locuințe, fapte care, în practică, se pot lesne transforma în tâlhării în locuințe sau chiar în omor deosebit de grav – în scop de jaf).

Pentru a nu fi depistat la domiciliu sau în locuința unor rude ale sale, inculpatul s-a refugiat pe raza jud. Bacău, mai exact în locuința „soacrei" sale R. M., din com. G. - F., . de adăpost, alimente, etc., atât din partea acesteia, cât și din partea fiicei sale, R. V..

Cu toate acestea, dobândind în timp certitudinea că nu este căutat de autorități în . nu este cunoscut de nimeni, localnicii cunoscându-l sub pseudonimul de C., inculpatul a început să iasă sporadic din locuință și chiar să comită fapte antisociale

În noaptea de 13/14.10.2011, în jurul orei 02:30, împreună cu martorul Șimon A., inculpatul s-a deplasat la o stână din apropiere, cu scopul de a-i oferi ajutor acestuia în cadrul unei acțiuni cu violență asupra părților vătămate N. - M. S. și N. - M. D. și a martorului N.- M. G. (ciobani).

La stână, inculpatul și martorul au amenințat-o pe partea vătămată N. - M. D. cu o armă tip pistol, că o vor împușca, timp în care la fața locului a apărut și partea vătămată N. - M. S., alături de alți doi frați ai săi, după care între cele două grupuri a avut loc o altercație ce a presupus aplicarea de lovituri reciproce.

În aceeași zi (14.10.2011), organele de poliție au început să-l caute și pe inculpat, sens în care s-au deplasat și la locuința inculpatei R. M., pentru a face verificări, informativ stabilindu-se că acesta locuia atunci la ea.

Aflând despre faptul că este căutat în locuință, inculpatul a părăsit în fugă domiciliul inculpatei R. M. și nu a putut fi prins de organele de poliție.

Inculpatele au negat în mod constant faptul că inculpatul K. Tihamer s-ar fi aflat în locuința lor și ulterior au continuat să-i ofere ajutor, pentru ca acesta să se sustragă urmăririi penale și de la executarea mandatului internațional.

Cu aceeași ocazie, despre antecedentele penale ale inculpatului și faptul că era căutat internațional, au luat cunoștință și organele judiciare din județul Bacău, însă cele două inculpate aveau cunoștință despre aceasta cu mult anterior.

Inculpata R. V. era prietena inculpatului și trăia în concubinaj cu acesta de cca. 3 ani de zile, inculpatul locuia efectiv la aceasta, în mun. Miercurea C. și mergeau sporadic în vizită și la inculpata R. M., iar de cca. un an de zile inculpatul se mutase efectiv în locuința celei din urmă, în .>

În toată această perioadă, organele de poliție din jud. Harghita și B. l-au căutat pe inculpat atât la domiciliul și reședința inculpatei R. V., cât și la domiciliul inculpatei R. M., care au tăgăduit de fiecare dată că s-ar afla acolo, însă au aflat cu acele ocazii că era căutat, pe numele său fiind emise mandate de executarea pedepsei cu închisoarea. Cu toate acestea, cele două inculpate au continuat să-i ofere adăpost, alimente și toate cele necesare traiului ferit al inculpatului și nu l-au denunțat organelor de poliție, deși acesta nu le era nici soț și nici rudă niciuneia dintre ele.

În vederea prinderii și audierii inculpatului K. Tihamer, a fost necesară demararea în cauză a unor acțiuni de supraveghere și interceptare de posturi telefonice ce au presupus efectuarea unor cheltuieli suplimentare, însă prinderea inculpatului a fost mult îngreunată prin activitatea de sprijin pe care i-au acordat-o inculpatele R. M. și R. V..

Cu toate acestea, în seara zilei de 01.12.2011, în jurul orei 19:00, în baza unor informații precum că inculpatul se află la acel moment în locuința inculpatei R. M., din . a fost identificat în casa inculpatei, fiind găsit chiar în pat, lângă fiica ei (de lângă inculpata R. V.), acțiunea fiind întreprinsă în vederea executării Mandatului European de Arestare nr. 7, emis de Judecătoria Miercurea C. în dosarul nr._, ce fusese emis încă din data de 07.04.2011.

Atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată, inculpatele nu au recunoscut fapta pentru care au fost trimise în judecată, susținând că la dosar nu sunt probe din care să rezulte în mod clar sprijinul pe care l-au acordat inculpatului K. Tihamer în perioada 13.10.2011 – 30.11.2011.

Este adevărat că la 14.10.2011 a fost surprins în grădina familiei R., dar aceasta pentru a se spăla de sânge, iar la 30.11.2011, s-a prezentat la familia R. neanunțat, cerând găzduirea temporară pentru a-și spăla hainele și a le usca.

Cu ocazia dezbaterilor pe fond a cauzei s-a solicitat, în principal, achitarea în baza art.10 lit.d din Cod pr.penală întrucât este exclusă o complicitate a inculpatelor în cauza de față, iar în subsidiar reținerea dispozițiilor art.74 din Cod penal, pedeapsa urmând să fie suspendată conform art.81 din Cod penal.

Aceste aspecte expuse de către cele două inculpate nu au putut fi reținute de către instanță ca fiind în totalitate corespunzătoare adevărului, întrucât se observă în mod vădit că ele reprezintă exagerări de ordin subiectiv ale inculpatelor, făcute din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii penale sau cel puțin a atenua impactul acestor consecințe.

Astfel, din discuțiile telefonice, interceptate autorizat, rezultă cu certitudine faptul că, periodic, inculpatele se interesau despre activitățile organelor judiciare și îl informau pe inculpat dacă se mai află sau nu în atenția acestora și în ce măsură.

De asemenea la data de 12.06.2012, a fost admisă la cererea inculpatei R. M. efectuarea unei expertize criminalistice pentru stabilirea voii și vorbirii în legătură cu discuțiile telefonice purtate de către aceasta cu inculpatul K. Tihamer la data de 20.10.2011 ora 13,10 și 18,04 (convorbiri transcrise în procesele verbale aflate la fila 177 și 178 dosar urmărire penală), concluziile acestei expertize aflându-se la fila 69 din dosarul instanței, din care se reține că nu se poate stabili dacă vocea persoanei de sex feminin aparține sau nu inculpatei R. M., arătându-se în același timp valoarea indicelui P de 43,01 (fila 15 raport), în condițiile în care la fila 6 din raport se arată că sub 40% din valorile indicelui P nu se poate stabili dacă vocea aparține suspectului, iar sub 60% fiind probabil ca vocea să aparțină suspectului.

Mai mult, inculpata R. V. a declarat în cursul urmăririi penale (fila 125-126), faptul că știa despre inculpatul K. Tihamer, cu care era prieten de 3 ani, că are un mandat de executare de aproximativ 1 an de zile, despre care le-a spus și părinților ei, iar în urmă cu o lună și jumătate de a fi prins inculpatul K. Tihamer în casa părinților ei din G., au venit niște polițiști care au întrebat atât pe ea, cât și pe inculpata R. M. despre K. Tihamer și în același timp le-a spus că pe numele acestuia există un mandat de executare a pedepsei.

Și martorul Bilibok T. a declarat faptul că îl cunoaște pe K. Tihamer din vedere întrucât era prieten cu „fata secretarei”, iar în stația PECO unde lucra martorul, K. Tihamer a venit de mai multe ori însoțit de inculpata R. V..

Se reține, în drept, că fapta inculpatelor R. M. și R. V. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea infractorului prevăzută de art.264 alin.1 din Cod penal, text de lege în baza căruia se va dispune condamnarea fiecărei inculpate.

Fiind stabilită vinovăția inculpatelor s-a dispus condamnarea acestora, ținându-se seamala individualizarea pedepsei pentru fiecare inculpată de criteriile generale de individualizare cuprinse în art.72 din Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, condițiile și împrejurările concrete în care a fost comisă infracțiunea, urmarea produsă, precum și datele ce caracterizează persoana celor două inculpate care nu sunt cunoscute cu antecedente penale și au avut o poziție oscilantă pe parcursul procesului penal.

S-a aplicat inculpatelor și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a-II-a și lit.b din Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzute de art.71 alin.2 din Cod penal.

Față de datele cauzei, Tribunalul a apreciat că scopul educativ al pedepsei ce s-a aplicat fiecărei inculpate, poate fi atins fără executare într-un loc de detenție, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 din Cod penal.

S-a stabilit un termen de încercare pentru fiecare inculpată, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

S-a atras atenția celor două inculpate asupra dispozițiilor art.83 din Cod penal.

In baza art.71 alin.5 din Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii pentru fiecare din inculpate.

In baza art.88 din Cod penal, s-a dedus pentru fiecare inculpată reținerea de 24 ore la data de 21.12.2011.

S-a constatat că inculpatele au fost asistate de apărător ales.

In baza art.191 Cod pr.penală au fost obligate inculpatele la câte 41.500 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, cheltuieli care includ onorariul de avocat oficiu la urmărirea penală, costul înregistrărilor autorizate și a acțiunilor întreprinse de organele judiciare în vederea prinderii și identificării inculpatului K. Tihamer în perioada 14.10.2011 – 1.12.2011 ce au reprezentat efectuarea autorizată de înregistrări telefonice și acțiuni de supraveghere și filaj, deplasări în teren, actualizată care au fost îngreunate și de activitatea infracțională a inculpatelor R. M. și R. V..

Împotriva sentinței penale mai sus menționate au formulat recurs, în termen legal, inculpatele R. V. și R. M. pentru următoarele motive:

- fapta pentru care inculpatele au fost trimise în judecată s-a comis în perioada 20.11.- 01.12.2011 și nu așa cum s-a reținut în actul de inculpare.

- faptele pretins a fi comise de inculpate nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea infractorului, impunându-se achitarea inculpatelor în temeiul art. 10 lit d c.p.p.

- pedeapsa aplicată inculpatelor este prea mare în raport de circumstanțele atenuante incidente în cauza de față- art. 74 lit. a și 76 lit e cod penal, sancțiunea prevăzută de lege fiind amenda sau închisdoarea,

- cheltuielile judiciare la care au fost obligate inculpatele sunt prea mari.

Analizând sentința penală recurată sub aspectul motivelor de apel invocate, dar și potrivit art. 371 cod pr. penală, Curtea de Apel reține următoarele:

Instanța de fond a apreciat judicios în baza probatoriului eficient administrat pe parcursul procesului penal că inculpatele R. M. și R. V. au comis infracțiunea de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 alin. 1 Cod penal.

Astfel, așa cum corect a reținut instanța de fond inculpatul K. Yihamer este un infractor cunoscut de autoritățile judiciare din județele Harghita și B. ( având domiciliul în jud. Harghita, . acestuia fiind emis mandatul european de arestare preventivă nr. 7 din 27.03.2011 de către Judecătoria Miercurea C., fiind dat în urmărire generală din data de7.10.2010 de către I.P.J. B., pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt calificat.

Aflând despre faptul că este căutat în locuință, inculpatul a părăsit în fugă domiciliul inculpatei R. M. și nu a putut fi prins de organele de poliție.

Recurentele inculpate, audiate pe parcursul procesului penal, nu au recunoscut faptele pentru care au fost trimise în judecată, susținând că la dosar nu sunt probe din care să rezulte în mod clar sprijinul pe care l-au acordat inculpatului K. Tihamer în perioada 13.10._11.

Audiat în fața instanței de fond- Tribunalul Bacăi, în dosarul nr_, la termenul din 13.03.2012 inculpatul K. Tihamer a recunoscut în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței solicitând ca judecata să aibă loc în baza robelor administrate în faza de urmărire penală potrivit art. 320/1 c.p.p.( fiind trimis în judecată pentru contrabandă calificată cu arme, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, lovire sau alte violențe și, amenințare în dauna părții vătămate N. mate S. și N. M. D., fapte din 13/14.10.2011. Prin același rechizitoriu fiind trimise în judecată și recurentele inculpate R. V. și R. M. pentru favorizarea infractorului, respectiv inculpatul K. Tihamer).

Martorul Șimon A., audiat la instanța de fond a precizat” l-am văzut de două- trei ori pe inculpat venind în vizită la familia R. fiind prieten cu fiica R. V..”

Martorul R. I., soțul inculpatei R. maria, a precizat ” În după amiaza aceleiași zile ( 30.11.2011), a sosit și inculpatul, nu rețin dacă avea bagaj asupra sa… Inculpatul a spus că vrea să își spele hainele și că intenționează să se predea autorităților mâine.La data de 1.12.2011, în jurul orelor 21,00, am fost trezit din somn de o gălăgie mare la mine acasă. Am văzut casa mea plină de polițiști mascați și fără mască. Nu am fost de față în momentul în care a fost imobilizat inculpatul …”.

Martorul Bilibok T., audiat pe parcursul rocesului penal, a arătat că este vânzător la stația PECO din . pe recurentele inculpate întrucât locuiesc în aceiași comună, iar pe inculpatul K. Tihamer îl știe din vedere, întrucât a venit la stație ”o dată a luat o butelie, și parcă o dată sau de două ori, dar nu mai rețin exact a venit însoțit de R. V., cu mașina acesteia”.

Audiat de procuror la data de 2.12.2011, în dosarul nr. 773/P/2011, inculpatul K. Tihamer a precizat” Desăre aceste aspecte nu am discutat nici cu R. M. nici cu R. V. însă ultima dată m-am deplasat la acestea în data de 30.11.2011 ( alaltăieri seară) pentru a-mi cere scuze de la ele, pentru neplăcerile care ei le-am produs, ocazie cu care și ele m-au sfătuit să mă predau organelor de politie”. Rezultă așadar că recurentele inculpate cunoșteau că inculpatul K. Tihamer era căutat de organele judiciare, iar prin faptul că l-au primit în locuința lor au fost expuse încălcării normelor legale, motiv pentru care și organele judiciare au venit la domiciliul lor .

Martorul Bilibok T. în declarația dată la 14.10.2011, a arătat că a fost se serviciu în stația PECO în ziua de 13.10.2011, ora 19,00, până în ziua de 14.10.2011, ora 7,00, iar la ora 22,00 a venit în stație inculpatul K. Tihamer ” acesta și-a dat casca jos și m-a întrebat dacă îl cunosc, eu spunându-i că din vedere, fiind prieten cu fata secretarei din comună și văzându-l în ultima vreme pe raza comunei”.

Având în vedere că inculpatul K. Tihamer a fost văzut pe raza .. Bacău, împreună cu recurenta inculpată R. V., organele de urmărire penală au mers la locuința recurentei inculpatului R. M., ocazie cu care în momentul apropierii de locuința acesteia agenții de poliție din cadrul I.P.J. Bacău au observat o persoană de sex masculin având semnalmentele suspectului, fugind prin curtea din spatele casei și apoi îndreptându-se în pădurea din apropierea satului. S-a trecut la urmărirea acestuia, însă nu a putut fi prins și reținut, acesta ascunzându-se în pădure. În acest sens s-a încheiat procesul verbal din 14.10.2011 (fl. 139 dos urm. pen.).

Din dosarul de urmărire penală privind pe inculpatul K. Tihamer, respectiv datele informative obținute de organele judiciare din cadrul I.P.J. Bacău, s-a stabilit că inculpatul se află în continuare pe raza .. Bacău și se ascunde la locuința numitei R. M..

Întrucât recurentele nu au înțeles să coopereze cu organele de urmărire penală, în sensul că au oferit adăpost inculpatului deși cunoșteau că s-a emis un mandat de arestare pe numele acestuia și este cautat de poliție, a fost necesară demararea în cauză a unor acțiuni de pândă operativă, supraveghere și interceptare de posturi telefonice cde au presupus eforturi materiale și umane, însă prinderea acestuia a fost îngreunată prin activitatea de sprijin a recurentelor.

Din discuțiile telefonice interceptate autorizat- aflate la dosarul de urmarire penală, fl. 243-253, rezultă că, periodic, recurentele se informau despre activitățile organelor judiciare și îl informa pe inculpat dacă se mai află sau nu în atenția acestora și în ce măsură.

Așa fiind, fapta inculpatelor recurente, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin. 1 Cod penal.

La individualizarea pedepselor, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal și de faptul că recurentele au dat dovadă de periculozitate socială sporită, întrucât prin acțiunile lor au oferit ajutorul unei persoane periculoase cautată de o perioadă însemnată de timp de către organele judiciare și au îngreunat urmărirea penală în cauza de față și în executarea pedepsei la care fusese condamnat sporind totodată și efortul financiar al statului român.

Așa fiind pedepsele aplicate au fost judicios apreciate, neimpunându-se redozarea acestora.

În ceea ce privește cheltuielile judiciare la care au fost obligate recurentele inculpate, acestea au fost stabilite corect de organele judiciare, eforturile financiare fiind ridicate datorită unor acțiuni de pândă operativă, supraveghere, interceptare de posturi telefonice și alte acte de urmărire penală.

Curtea de Apel reține că aceste cheltuieli sunt justificate și au fost provocate de activitatea ilegală desfășurată de recurente.

Față de cele mai sus reținute,Curtea de Apel, în temeiul art. 379, pct.1, lit. b cod pr. penală, va respinge apelurile potrivit dispozitivului prezentei.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod pr. penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 379 pct. 1 lit b C.pr.pen respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpatele R. M. și R. Valera, împotriva sentinței penale nr.20/D din 29.01.2013, pronunțată de Tribunalul Bacău, in dosar nr._ .

În temeiul art. 192 al. 2 C.pr.pen, obligă fiecare apelantă inculpată la plata sumei a câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat .

Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronunțare .

Pronunțată in ședință publica azi,26.03.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

A. B. G. V. N.

GREFIER

P. E.

Red. sent. f. G. D

Red. dec. ..

Tehnored,P.E./ 3.04.2013/ 2 ex

← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 509/2013. Curtea de...		Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 460/2013.... →

Favorizarea infractorului. Art. 264 C.p.. Decizia nr. 53/2013. Curtea de Apel BACĂU

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Favorizarea infractorului. Art. 264 C.p.. Decizia nr. 53/2013. Curtea de Apel BACĂU