Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 753/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 753/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 28-06-2013 în dosarul nr. 6665/180/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 753/2013
Ședința publică de la 28 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. S.
JUDECĂTORI: I. N. C.
A. B.
P. G.- grefier
***********
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de
–E. C.- procuror
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor penale declarate de inculpatul H. L. C., părțile civile S. L., S. L. M., S. I. M., S. C. V., S. F. C. și asiguratorul . Group SA, împotriva sentinței penale nr.291/20.02.2013, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic, în ședința publică din data de 13 iunie 2013, susținerile fiind consemnate în încheierea din acea zi care face parte integrantă din prezenta.
CURTEA
- deliberând –
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.291 din 20.02.2013 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul_, s-a dispus:
I. În temeiul art.178 al.2 C.p. cu aplicarea art.74 lit.a C.p. și art.76 lit.d C.p. condamnarea inculpatului H. L. C., fiul lui I. si D., nascut la data de 31.07.1973 in orasul Moinești, jud.Bacau cu domiciliul in Bacău . pedeapsa închisorii în cuantum de un an si 10 luni pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
II. În temeiul art.89 din OUG 195/2002 cu aplicarea art 74 lit.a C.p. si art.76 lit.d C.p. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii în cuantum de un an și 6 luni .
În temeiul art.33 lit.a C.p. și art.34 lit.b C.p. s-au contopit pedepsele astfel cum au fost stabilite la pct. I și II.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai mare.
Pedeapsa de executat închisoare în cuantum de un an si zece luni
În temeiul art.7 din Legea 76/2008 s-a dispus recoltarea de la inculpat a probelor biologice în vederea stocării acestora în SNDGJ.
În temeiul art.81 C.p. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În temeiul art.82 C.p. s-a stabilit termenul de încercare pe o durată de 3 ani si zece luni
S-a atras atenția inculpatului asupra prev.art.83 C.p.
În temeiul art.14 C.p.p., art.346 C.p.p. și art.998 C.civ. si art.39-41 din Lg.135/1996 a fost obligat asiguratorul de răspundere civilă . V. INSURANCE GROUP SA Bacău să plătească părții civile S. L. sumele de_ cu titlu de daune materiale și_ lei cu titlu de daune morale.
În temeiul art.14 C.p.p., art.346 C.p.p. și art.998 C.civ. si art.39-41 din Lg.135/1996a fost obligat asiguratorul de răspundere civilă . V. INSURANCE GROUP SA Bacău să plătească părților civile S. L. M. și S. I. M., S. F. C. și S. C. V. fiecăreia câte 40000lei cu titlu de daune morale.
În temeiul art.14 C.p.p., art.346 C.p.p. și art.998 C.civ. si art.39-41 din Lg.135/1996 a fost obligat asiguratorul de răspundere civilă . V. INSURANCE GROUP SA Bacău să plătească părților civile S. L. M. și S. I. M., S. F. C. și S. C. V. fiecăreia câte o prestație periodică lunară de întreținere in cuantum de 47lei începând cu data de 29.04.2009 și până la majoratul acestora, iar dacă acestea vor fi în continuarea studiilor, pana la implinirea vârstei de 26ani .
În temeiul art.191 al.1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
În temeiul art.193 C.p.p. si art.39-41 din Lg. 135/1996 a fost obligat obligă asiguratorul de răspundere civilă . V. INSURANCE GROUP SA Bacău să plătească să plătească părților civile S. L., S. L. M. și S. I. M., S. F. C. și S. C. V. cate 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt :
Prin rechizitoriul procurorului de la P. de pe lângă Judecătoria Bacău nr.3754/P/2009 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului fiul lui loan și D., născut la data de 31.07.1973 în Moinești, județul Bacău, domiciliat în Bacău, .. 42/_ _, cetățean român, cu antecedente penale, fără antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului, prev. și ped. de art. Cp și art. 89din OUG nr. 195/2002 republicată, cu aplic. art. 33 lit. a Cp.
In motivarea actului de sesizare se afirmă că /a data de 29.04.2009 în jurul orei 22,20 ca urmare a conducerii autovehiculului cu numărul de înmatriculare_ având defecțiuni la sistemul de frânare și iluminare, pe DJ 207 D la km 31+500m situat în afara localității Dămienești, a acroșat mortal victima S. V. care se afla în traversarea carosabilului prin loc nepermis.
După producerea evenimentului rutier inculpatul a părăsit locul accidentului pentru a evita tragerea sa la răspundere penală fiind însă depistat la scurt timp de către organele de poliție.
Pentru dovedirea situației de fapt au fost propuse spre administrare următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului împreună cu planșă foto ,raport de verificare tehnică,raport de constatare medico-legală nr. 159/2009 ,buletin de analiză toxicologică pentru victima S. V. nr. 1205-1206/2009, buletin de analiză toxicologică pentru inculpatului H. L. C. nr. 1203-1204/2009;declarația părții vătămate S. L.;declarațiile martorilor M. C.; P. R. C.; raport de expertiză terpico-judiciară; declarațiile inculpatului H. L.-C..
Inculpatul a recunoscut uciderea din culpa a victimei dar, a negat parasirea locului accidentului.
In declaratia data in faza de cercetare judecatoreasca inculpatul a afirmat ca: “Recunosc savarsirea faptelor. Mention declaratiile date la urmarirea penala.Mergeam spre Damienesti fiind insotit de catre un coleg de serviciu cu numitul Parvulescu R. dupa orele 22-22,30. La . timp ce circulam cu masina am observat la 2-3m inaintea mea partea vatamata care voia sa traverseze . influienta bauturilor alcoolice. Am tras brus stanga de volan, iar in cele din urma l-am lovit cu partea dreapta a masinii.Am oprit masina si am vazut ca partea vatmata a cazut in sant.Prima data am creyut ca este vorba despre vre-un animal, iar martorul care se afla în masina cu mine, l-a recunoscut pe acesta ca fiind S. V.. L-am intrebat pe marorul care se afla la mine in masina daca stie vre-un drum laturalnic pentru a putea intoarce masina.Am intrat pe acel drum, dar după ce m-am intors am observat ca venea masina politiei.Revin si arat ca am luat-o pe acel drum laturalnic si am mers inainte. Nu m-am intors la locul savarsirii faptei.Am intrebat pe martorul care se afla in masina de un drum pentru a merge la politie.Recunosc vinovatia. Revin si arat si faptul ca recunosc doar savarsirea accidentului de circulatie, respectiv uciderea din culpa, nu și faptul ca am vrut sa fug de la locul accidentului. Carosabilul era nemarcat, neiluminat, iar partea vatamata era imbracata in negru. Arat ca eu conduceam masina cu 40Km/h deoarece martorul care se afla cu mine in masina m-a avertizat ca in apropiere se afla un pod in reparatie. Arat faptul ca masina pe care o conduceam nu era a mea ci imprumutata de la un prieten.Nu puteam evita accidentul. Arat faptul ca am plecat spre politie si nu am luat victima cu mine in masina pentru a nu-i face mai rau.Celalalt martor avea la el un telefon mobil. Victima se afla pe mijlocul strayii fiind angajat in traversarea strazii. La fata locului nu era o trecere de pietoni ”
In apărare inculpatul a propus spre administrare proba cu expertiza tehnica cu urmatoarele obiective: Dinamica producerii accidentului, cu referire expresa la urmatoarele aspecte :. Daca in conditiile de trafic concrete –noapte, lipsa altor autovehicule pe drumul respectiv, lipsa iluminatului public, autoturismul condus de inculpat era corect pozitionat pe banda de mers, daca, in conformitate cu dispoyitiile legale, inculpatul conducea autoturismul cu viteza adecvata conditiilor de trafic, daca in zona exista semn sau marcaj specific pentru trecerea de pietoni sau alte semne de restrictionare viteza, daca partea carosabila era marcata in vre-un fel. In ceea ce o priveste pe victima, au solicitat sa se stabileasca locul in care se afla acesta in momentul premergator impactului, daca fata de faptul ca era imbracat in haine de culoare neagra, putea fi observat avand in vedere conditiile concrete aratate mai sus, in special lipsa iluminatului. Daca accidentul putea fi evitat si de catre cine, date fiind aspectele concrete stabilite anterior sa se precizeze daca inculpatul a respectat dispoyiutiile legale privind circulatia pe drumurile publice si daca acesta putea evita producerea accidentului și raportat la situatia de fapt stabilita prin obiectivele anteriorare, sa se stabileasca daca victima a respectat sau nu regulile de circulatie si de asemenea, daca putea evita producerea accidentului .Mijlocul de proba a fost admis la termenul din 28.06.2012.Desi instanta i-a pus in vedere plata onorariului pentru efectuarea expertizei, la termenul din 03.09.2012 inculpatul nu a depus la dosar dovada platii.Pentru aceste motive la termenul din 20.09.2012 instanta a decazut inculpatul din proba .
I.SOLUȚIONAREA ACȚIUNII PENALE
Prin coroborarea probelor administrate, instanța a reținut că în seara de 29.04.2009, inculpatul H. L. C. s-a deplasat împreună cu martorul P. R. C., cu autoturismul proprietate marca Dacia P. cu nr. : de înmatriculare_ din localitatea de domiciliu spre corn. Dămienești, jud. Bacău. în jurul orei $2,00, în timp ce se deplasa pe DJ207D, între satele Dămienești și Călugăreni, inculpatul a surprins în trafic și a accidentat victima S. V., care circula oe axul drumului.
In urma impactului, victima a suferit un politraumatism cu dilacerare cerebrală, hemoragie meningiană, fractură deschisă gamba dreaptă, leziuni ce au fost sigur și direct mortale. Totodată, prin raportul de constatare medico-legală pe cadavru nr.159/11.05.2009 al SML Bacău s-a stabilit și legătura de cauzalitate dintre leziuni și accidentul de circulație.
După ce a constatat că a accidentat victima, inculpatul H. L. C. a luat rezoluția infracțională de a părăsi locul faptei, solicitându-i martorului P. R. C. (locuitor al . in drume pe drumuri lăturalnice,pentru a se putea întoarce în mun. Bacău.
Accidentul a fost observat, însă, de martorul M. C., care a anuntat imediat lucrătorii Postului de Poliție Dămienești, aceștia pornind în urmărirea inculpatul H. L. C., reușind să îl oprească pe un drum agricol care face legătura între.localitățile Dămienești și Icușești.,
La momentul identificării sale, inculpatul a recunoscut fapta comisă. în urma testării sale cu etilotestul marca Drager a rezultat faptul că nu consumase băuturi alcoolice. Victimei S. V. i-au fost recoltate probe biologice, stabilindu-se faptul ca, la momentul impactului, avea o alcoolemie de2,10g%o.
Pentru elucidarea tuturor aspectelor legate de producerea accidentului, în.fc^uză s-a dispus și efectuat o expertiză tehnică, raportul concluzionând faptul că inculpatul H. L. C. rula autoturismul cu o viteză de aproximativ 30 km/h, însă defecțiunile descoperite cu ocazia verificării autoturismului au fost determinante în producerea accidentului. Astfel, defecțiunea la sistemul de frânare (eficiență sub limita admisă) ar fi putut influența spațiul de frânare al autoturismului în sensul reducerii acestuia, situație în care, dacă autoturismul nu ar fi oprit înainte de locul impactului cu victima, forța de impact ar fi fost redusă și leziunile provocate victimei nu ar fi avut ca efect, probabil,, decesul .De asemenea, în cazul în care ar fi funcționat, sistemul de iluminare (faza lungă) ar fi condus la o creștere a timpului de reacție a șoferului din momentul în care acesta a putut observa victima până la momentul în care a avut loc coliziunea. în aceste condiții, șoferul ar fi avut timpul necesar să oprească autoturismul înainte de locul impactului. Prin rularea autoturismului care prezenta defecțiuni majore la sistemul de frânare și iluminare, inculpatul a încălcat dispozițiile art. 114 alin. 4 și ale art. 147 alin. 3 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002.
La producerea accidentului a contribuit și atitudinea culpabilă a vicțimei S. V., care, aflat în stare de ebrietate, s-a angajat in traversarea șoseieifără să se asigure, prin loc nepermis. Prin acțiunea sa, victima a încălcat dispozițiile art. 72 alin.1,2,3 din OUG nr. 195/2002.
Declarația inculpatului necoroborată cu alte probe nu poate forma convingerea instanței asupra existenței altei situații de fapt decât cea care a fost reținută și expusă pe larg mai sus.
La reținerea situației de fapt instanța a avut în vedere următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului împreună cu planșă foto ,raport de verificare tehnică,raport de constatare medico-legală nr. 159/2009 ,buletin de analiză toxicologică pentru victima S. V. nr. 1205-1206/2009, buletin de analiză toxicologică pentru inculpatului H. L. C. nr. 1203-1204/2009;declarația părții vătămate S. L.;declarațiile martorilor M. C.; P. R. C.; raport de expertiză terpico-judiciară; declarațiile inculpatului H. L.-C..
In drept, faptele inculpatului întrunesc conținutul constitutiv al infracțiunilor de ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului, prev. și ped. de art. 178 alin. 2 Cp și art. 89 din OUG nr. 195/2002 republicată, cu aplic. art. 33 lit. a Cp.
In temeiul art.345 C.p.p. având în vedere că fapta, faptele există, fiecare constituie infracțiune și că au fost săvârșite de către inculpat, ,s-a dispus condamnarea acestuia.
La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a ținut seama de criteriile generale prev.de art.72 C.p. respectiv dispozițiile părții generale ale C.p., limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei, faptelor săvârșite, persoana inculpatului, și imprejurările care atenueaza răspunderea penală prev de art 74 lit.a Cp, respectiv buna conduita anterioara.
Având în vedere că pedeapsa aplicată este mai mică de 2 ani, că inculpatul, nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni și că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executare, instanța constatând întrunite condițiile prevăzute de art.81 C.p., a dispus suspendarea condiționată a executării acesteia, a stabilit termenul de încercare pe durata prev.de art.82 C.p. și a atras atenția inculpatului, asupra prev.art.83 C.p.
In temeiul art.71 al.1,2 C.p.instanța a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II si b C.p.
In temeiul art.71 al.5 C.p.instanța a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II si b C.p. pe durata suspendării condiționate a executarii pedepsei închisorii.
In temeiul art. 7 din Lg. 76/2008 instanța a dispus recoltarea de la inculpat a probelor biologice în vederea stocării acestora în S.N.D.G.J.
II.SOLUȚIONAREA ACȚIUNII CIVILE
Părțile vătămate S. L.-sotia victime, S. LucianMaria – fiul victimei, S. I. M.- fiica victimei, S. F. C.- fiul victimei și S. C. V.-fiul victimei, s-au constituit parti civileimpoitriva asiguratorului de raspundere civila cu urmatoarele sume: S. L.- daune materiale in cuantum de 30 000lei, reprezentand contravaloarea cheltuielilor de inmormantare si alte obiceiuri crestinesti si daune morale in cuantum 1 000 000lei, S. L. M. daune morale in cuantum de 1 000 000lei si prestatii periodice in cuantum de 500pe luna, de la data producerii accidentului si pana la majorat si in continuare până la împlinirea vârstei de 26 de ani, cu conditia continuarii stuidiilor, S. I. M. daune morale in cuantum de 1 000 000lei si prestatii periodice in cuantum de 500 pe luna, de la data producerii accidentului si până la majorat si in continuare pana la implinirea varstei de 26ani, cu conditia continuarii studiilor, S. F. C.-daune morale in cuantum de 1 000 000lei si prestatii periodice in cuantum de 500 pe luna, de la data producerii accidentului si până la majorat si in continuare pana la implinirea varstei de 26ani, cu conditia continuarii studiilor și S. C. Vasilicădaune morale in cuantum de 1 000 000lei si prestatii periodice in cuantum de 500 pe luna, de la data producerii accidentului si până la majorat si in continuare pana la implinirea varstei de 26ani, cu conditia continuarii studiilor.
Pentru dovedirea pretențiilor părțile civile au propus spre administrare proba cu declaratiile martorilor S. I. si M. C. și proba cu inscrisuri, respectiv inscrisuri care dovedesc identitatea acestora si legatura de rudenie cu victima.
Examinând pretențiile părților civile prin prisma probelor administrate, instanța a reținut elementele de fapt și împrejurările care vor fi expuse în continuare .
Cu privire la acțiunea inculpatului ( fapta ilicită) rezultatul socialmente periculos generator de prejudicii în patrimoniul părților civile legătura de cauzalitate între acțiunea inculpatului și rezultatul generator de prejudicii și culpa acestuia, instanța va avea în vedere aceeași situație de fapt așa cum a fost expusă în mod detaliat la soluționarea acțiunii penale.
Instanța mai reține că accidentul a avut loc pe durata contractului de asigurare RCA încheiat între ASIGURAREA ROMANEASCA - A. SA BACAU în calitate de asigurator de răspundere civilă și proprietarul autovehiculului condus de către inculpat în calitate de asigurat.
In scopul înmormântării victimei și pentru organizarea și desfășurarea ritualurilor religioase concomitente și ulterioare, părțile civile au efectuat cheltuieli estimate la 20000lei potrivit declaratiei martorului S. I. (f.98 dosar).
Părților civile le-au fost aduse atingere drepturilor personal nepatrimoniale izvorâte din raporturile de familie.
Părțile civile S. L. M., S. I. M., S. F. C. și S. C. V. sunt copiii victimei .
Anterior decesului victima nu obținea venituri cu caracter de periodicitate(salariu, indemnizație, pensie)
La reținerea situației de fapt, instanța a avut în vedere următoarele mijloace de probă: declasratia martorului S. I., inscrisurile care dovedesc identitatea părtilor civile si legatura de rudenie a acestora cu victima, probele administrate la solutionarea acțiunii penale.
Potrivit art. 14 alin.1-3 din Codul de procedură penală, ,, acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum și a părții responsabile civilmente, ea poate fi alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, iar recuperarea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile”.
Prin art. 998 din Codul civil, care constituie temeiul răspunderii civile delictuale, se prevede că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara și potrivit art. 6 paragraful 1 din CEDO, orice persoană are dreptul la judecarea, în mod echitabil și ., de către o instanță care să hotărască nu numai cu privire la temeinicia acuzației penale, ci și asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil.
Repararea prejudiciului moral este tot atât de legitimă ca și repararea prejudiciului patrimonial, iar despăgubirile acordate părților vătămate trebuie să constituie întotdeauna o justă și integrală reparație a daunelor morale suferite și pot fi stabilite după principiile dreptului civil, într-o sumă globală corectă și fără exagerări.
Instanța a apreciat că la cuantificarea prejudiciului moral, criteriile de acordare a daunelor morale sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs părților civile.
Importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială și socială, părțile civile, impun netăgăduit acordarea de daune morale, dar cuantumul ce se impune a fi acordat trebuie să îl constituie o sumă rezonabilă și echitabilă în raport de prejudiciul nepatrimonial efectiv suferit.
In temeiul art.14 C.p.p. și art.346 C.p.p., având în vedere că riscul (evenimentul rutier) a avut loc pe durata contractului de asigurare RCA, și întrucât între materializarea acestuia și prejudiciile de natura patrimonială (materială) și extrapatrimonială (morală) există o legătură de cauzalitate, instanța apreciind îndeplinite condițiile prev. de art.49-51 din Legea 136/1995, a admis în parte pretențiile părților civile și a dispune obligarea asiguratorului de răspundere civilă la repararea prejudiciului provocat acestora ca rezultat al săvârșirii de către inculpat a infracțiunii de vatamare din culpa.
La cuantificarea valorii despăgubirilor cu izvor moral și material, instanța a avut în vedere cheltuielile efectuate pentru înmormântarea victimei și pentru organizarea și desfășurarea ritualurilor religioase concomitente și ulterioare, precum și suferințele psihice provocate succesorilor ca urmare a atingerii aduse drepturilor personal nepatrimoniale, privind raporturile de familie, intensitatea suferințelor psihice și fizice, și culpa comună (50 o/o - 50 o/o) a inculpatului și victimei .
Având în vedere că părțile civile sunt minori și că decesul victimei a condus la încetarea obligației de întreținere pe care acesta o executa, instanța a admis în parte cererea acestora cu privire la obligarea asigurătorului de răspundere civilă la plata prestațiilor periodice de întreținere .
Instanța a stabilit cuantumul prestației de întreținere în raport de salariul minim garantat în plata la data accidentului respectiv 750lei și tinând cont de numărul părtilor civile minori si de culpa . a victimei.
In temeiul art.191 al 1 C.p.p. instanța constatând culpa procesuală a inculpatului a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.
In temeiul art.193 C.p.p., art 49-51 din Legea 136/1995 a obligat asigurătorul de răspundere civilă la plata cheltuielilor judiciare efectuate de partea civilă.
Împotriva deciziei penale mai sus menționate au declarat recurs în termen legal părțile civile S. L., S. L. M.,S. I. M., S. C. V. și S. F. C. și asiguratorul de răspundere civilă . Group S.A. București și inculpatul H. L..
Motivele de recurs expuse de părți au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii astfel că nu vor mai fi reluate ci doar analizate.
Curtea, examinând prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu hotărârea primei instanțe constată că doar recursurile inculpatului și asiguratorului de răspundere civilă sunt fondate, urmând a fi admise în următoarele.
Motivul de recurs al inculpatului H. L. C. referitor la greșita soluție de condamnare a acestuia, în considerarea culpei exclusive a victimei nu poate fi împărtășit de către instanța de recurs.
În mod corect, prima instanța în baza probelor administrate în cauză (în special raportul de expertiză tehnică, declarațiile martorilor),a reținut culpa comună a inculpatului și victimei S. V. la producerea accidentului rutier soldat cu moartea acesteia.
Astfel, victima S. V. a nesocotit dispozițiile art. 72 al.1, 2 ,3 OUG 195/2002 traversând drumul public prin loc nepermis, în stare ebrietate și fără să se asigure.
Curtea apreciază că și conduita inculpatului a contribuit la producerea tragicului accident rutier care a avut ca urmare decesul victimei S. V..
Atitudinea culpabilă a inculpatului rezidă din faptul că nu a verificat starea tehnică a autoturismului anterior urcării la volanului acestuia și a acceptat deplasarea cu acest autovehicul în condițiile existenței unor grave defecțiuni ale sistemului de frânare și lumini.
Astfel, din raportul de verificare efectuat de reprezentanța RAR din Bacău la data de 30.04 2009, rezultă că autoturismul Dacia 1304 implicat în accidentul rutier și condus de inculpat prezenta defecțiuni majore la sistemul de frânare a cărui eficacitate era de 50 % și la cel de iluminare, căruia nu îi funcționa luminile de drum( faza lungă)
În atare condiții, Curtea în concordanță cu opinia procurorului și a primei instanțe, apreciază că defecțiunile tehnice ale autoutilitarei conduse de inculpat expuse mai sus, au constituit un factor concurator la producerea accidentului rutier soldat cu moartea victimei S. V.. Curtea apreciază existența unei legături de cauzalitate între defecțiunile de la sistemul de frânare și lumini a autovehiculului implicat în accident și impactul acestuia cu victima care a produs decesul acesteia din urmă.
Curtea notează că în condițiile în care starea tehnică a autoutilitarei ar fi fost adecvată, (sistemul de frânare și de iluminare s-ar fi situat în parametrii acceptați de normele tehnice în vigoare), accidentul rutier nu s-ar fi produs, întrucât funcționarea luminilor de drum i-ar fi permis inculpatului să observe victima mult mai devreme pe de o parte, iar pe de altă parte funcționarea adecvată a frânelor ar fi redus spațiul de frânare, împrejurare care ar fi putut să determine evitarea impactului sau cel puțin reducerea consecințelor acestuia prin diminuarea forței de impact, care nu ar mai fi avut efect tanatogenerator.
În raport de împrejurările în care s-a produs accidentul rutier, Curtea apreciază că proporția de culpă majoritară aparține victimei care, aflându-se în stare de ebrietate circula pe axul grupului,
În consecință, Curte reține culpa victimei la producerea accidentului rutier în procent de 75%, iar a inculpatului în procent de 25%.
În ceea ce privește infracțiunea prev. de art.89 din OUG 195/2002 contestată de inculpat, Curtea constată că probele administrate în cauză relevă existența acestei fapte și vinovăția inculpatului față de aceasta.
Vinovăția inculpatului rezultă cu precădere din declarațiile martorilor oculari M. Contantin și P. R. C. care au arătat că după producerea impactului cu victima nu a acordat primul ajutor acesteia, nu a anunțat organele de poliție și sanitare, părăsind locul accidentului.
Intenția inculpatului de a părăsi locul accidentului în scopul sustragerii de la cercetări, este evidentă, fiind evidențiată de elementele de fapt ce rezultă din declarația martorului P. R. C. ( fila 45-46 DUP) care a arătat că inculpatul, după producerea accidentului, i-a cerut martorului sa-l conducă pe un drum agricol lăturalnic.
În ceea ce privește criticile asiguratorului referitoare la cuantumul excesiv al despăgubirilor acordate, Curtea le apreciază a fi fondate.
Din analiza cauzei în ceea ce privește latura civilă, respectiv a acțiunilor civile exercitate de părțile civile, rezultă că instanța de fond în mod judicios și temeinic motivat a stabilit existența prejudiciilor produse prin fapta penală dedusă judecății asupra părților civile, rezultatul dăunător direct, de natură materială și morală, concretizându-se în vătămări asupra valorilor și drepturilor strâns legate de personalitatea umană.
Curtea remarcă că despăgubirile acordate părții civile S. L. cu titlu daune materiale sunt excesive, neconstituind expresia prejudiciului suferit de partea civilă ca urmare a faptei comise de inculpat.
În acest sens, Curtea subliniază că răspunderea civilă delictuală impune în speță repararea integrală a prejudiciilor cauzate din culpa inculpatului, reținând ca probe pentru dovedirea pretențiilor cu titlu de daune materiale acordate părții civile S. L. declarația martorului S. I..
Chiar dacă martorul a susținut că partea civilă a cheltuit suma de 20.000 lei, cu titlu de cheltuieli de înmormântare și de alte ritualuri creștinești ulterioare, Curtea, în absența altor mijloace de probă care să ateste cheltuielile solicitate în cererea de constituire de parte civilă, cu care să se coroboreze elementele de fapt din conținutul depoziției martorului, nu va reține cuantumul sumei relatată de martor, ci doar jumătate din această sumă (10.000 lei), pe care o apreciază a fi rezonabilă în raport cu izvorul acestor cheltuieli.
În ceea ce privește stabilirea cuantumului daunelor morale acordate pentru repararea prejudiciilor nepatrimoniale cauzate prin săvârșirea unei infracțiuni,contestate deopotrivă de părțile civile și asigurator, Curtea reamintește că această evaluare presupune o apreciere, în raport cu criterii precum consecințele negative suferite de părțile civile, importanța și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării precum și măsura în care părților civile le-a fost afectată situația familială, profesională și socială.
În considerarea acestor criterii, Curtea apreciază că instanța de fond nu a procedat la o apreciere corectă asupra cuantumului daunelor morale în raport cu forma, natura infracțiunii, nefiind proporțional și adecvat scopului preventiv-educativ, dar și reparator al răspunderii civile delictuale, în această modalitate specifică.
Curtea subliniază că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, ceea ce este de esența unui proces de apreciere, nefiind expresia unei realități materiale, susceptibilă de o constatare obiectivă, însă pot fi avute în vedere o . criterii, și anume consecințele negative suferite de cel în cauză în plan fizic și psihic, importanța valorilor sociale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, iar celui care le pretinde îi revine sarcina să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură i-a fost produs un prejudiciu nepatrimonial.
Curtea consideră că întinderea despăgubirilor reprezentând daune morale acordate părților civile, așa cum a fost stabilite de instanța de fond, nu reflectă indiciile și argumentele pretinse de acestea, precum și celelalte criterii arătate, astfel încât cuantumul despăgubirilor acordate apare a fi nerezonabil, inadecvat în raport cu traumele produse acestora, gradul de culpă al victimei, consecințele psihice și valorile lezate, justificându-se reducerea acestora.
Față de toate aceste considerații teoretice, instanța de recurs apreciază că sumele de câte 70.000, respectiv 80.000 lei cu titlu de daune morale (reduse cu 50 % ca urmare a culpei concurente a victimei) sunt excesive, urmând ca instanța de recurs să procedeze la o reevaluare a acestora, ținând cont la stabilirea lor, de nivelul traumelor suferite de părțile civile, ca urmare a morții soțului, respectiv tatălui, cauzată de fapta inculpatului, justificându-se din aceste motive reducerea daunelor morale la sume de câte 40.000 lei (ce vor fi reduse proporțional cu gradul de culpă al victimei), apreciate ca fiind proporționale, adecvate, suficiente, în raport cu traumele produse, consecințele psihice, valorile lezate, gradul de percepție al acestora.
În ceea ce privește criticile părților civile recurente cu referire la cuantumul prea redus al despăgubirilor acordate de prima instanță cu titlu de daune morale, Curtea în raport de argumentele expuse mai sus care au condus la reducerea cuantumurilor acestor despăgubiri, Curtea le constată nefondate.
În ceea ce privește sumele acordate părților civile S. L. M., S. I. M., S. F. C. și S. C. V. cu titlu de prestație periodică lunară, contestă de asemnea de părțile civile,sub aspectul cuantumului insuficient, Curtea constată că întinderea acestei contribuții periodice a fost corect stabilită, ținând cont de salariul minim garantat de la momentul producerii accidentului, având în vedere că victima nu realiza venituri.
Relativ la solicitarea recurenților părți civile de a se dispune actualizarea sumelor acordate cu titlu de despăgubiri civile la dobânda BNR de la data producerii accidentului până la data plății efective, Curtea, constată că este un capăt de cerere nou formulat în recurs.
În consecință, având în vedere că părțile civile nu au formulat în cererea sus menționată în fața primei instanțe cu ocazia constituirii de părți civile, Curtea constată că cererea de actualizare a despăgubirilor este inadmisibilă, neputându-i-se da curs.
În considerarea celor expuse, în baza art. 385/15 pct.2 lit. d C.p.p. va admite recursurile declarate de inculpatul H. L. și asiguratorul de răspundere civilă . Group S.A. București și va casa în parte sentința penală recurată.
Rejudecând cauza va reține culpa inculpatului la săvârșirea faptei supuse judecății în procent de 25%.
Va reduce daunele materiale acordate părții civile S. L..
Va reduce daunele morale acordate părții civile S. L..
Va reduce daunele morale acordate părților civile S. L. M., S. I. M., S. F. C. și S. C. V..
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.
În baza art. 192 al.3 C.p.p, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
În baza art 385/15 pct.1 lit. b C.p.p.va respinge ca nefondate recursurile declarate de părțile civile S. L., S. L. M.,S. I. M., S. C. V. și S. F. C..
În baza art. 192 al.2,4 C.p.p. va obliga părțile civile să plătească statului cheltuielile judiciare avansate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
I. În baza art. 385/15 pct.2 lit.d C.p.p. admite recursurile declarate de inculpatul H. L. și asigurătorul de răspundere civilă . Group S.A. București împotriva s.p. nr. 291 din 20.02.2013 pronunțată de Judecătoria Bacău în dos._ .
Casează în parte sentința penală recurată, reține cauza spre rejudecare și, în fond:
Reține culpa inculpatului la săvârșirea faptei supuse judecății în procent de 25%.
Reduce daunele materiale acordate părții civile S. L. de la 10.000 lei la 2000 lei.
Reduce daunele morale acordate părții civile S. L. de la 35.000 lei la 10.000 lei.
Reduce daunele morale acordate părților civile S. L. M., S. I. M., S. F. C. și S. C. V. de la câte 40.000 lei la câte 10.000 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.
In baza art. 192 al.3 C.p.p, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
II. In baza art.385/15 pct.l lit. b C.p.p. respinge ca nefondate recursurile declarate de părțile civile S. L., S. L. M.,S. I. M., S. C. V. și S. F. C..
In baza art.192 al.2,4 C.p.p. obligă fiecare inculpat să plătească statului câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 28.06.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. S. I. N. C.
Pentru judecător A. S. aflat în C.O. A. B.
PREȘEDINTE INSTANȚĂ,
GREFIER,
P. G.
red. sent.S. L.
red. dec. recurs A.B.
tehnored. P.G.
3 ex.
10.iulie.2013
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | (Legea 161/2003 modificată şi completată. Decizia nr.... → |
|---|
