Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 611/2013. Curtea de Apel BACĂU

Curtea de Apel BACĂU - Sentințe și decizii penale / 2013

Decizia nr. 611/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 31-05-2013 în dosarul nr. 1616/291/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 611

Ședința publică de la 31 mai 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: A. B.

JUDECĂTORI: A. S.

I. N. C.

GREFIER- S. G.

***********

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de –E. C.- procuror

Pe rol fiind pronunțarea recursurilor declarate de părtile civile V. K. BLAGOEVA, V. K. G., T. G. N. și asiguratorul A. Ț. ASIGURĂRI S.A. împotriva sentinței penale nr. 12 din 16.01.2013, pronunțată de Judecătoria R., în dosarul nr._ .

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în ședința publică din data de 16. mai 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.

CURTEA

DELIBERÂND

Prin sentința penală nr.12/16.01.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei R. s-a dispus pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere in culpă, prev. de art.178, alin.1 și 2, Cod.pen, cu aplicarea art. 320 indice 1 cod proced pen comisă la data de 27/28.11.2010 asupra părții vătămate B. Georgi Slavchev condamnarea inculpatului H. C., fiul lui I. și E., născut la 13.01.1964 în Iași, cu domiciliul în V., ., cetățenie română, studii medii, conducător auto la ., fără antecedente penale, cnp._ la 2 (doi) ani închisoare.

Pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art.184, alin.1 și 3, Cod.pen, cu aplicarea art. 320 indice 1 cod proced. pen. comisă la aceiași dată asupra părții vătămate G. N. T. din ., sat Voivodinovo, ., Bulgaria s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la 6 (șase) luni închisoare.

În baza art.34, lit.b, rap. la art.33, lit.b, cod.pen, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului pentru cele două infracțiuni concurente și s-a dispus ca acest să execute pedeapsa cea mai grea, aceia de 2 (doi) ani închisoare.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prev.de art.64, alin.1, lit.a, teza a II-a și lit b, pe durata și în condițiile prev. de art.71 din același cod.

În baza art.81 Cod.pen, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 4 (patru) ani stabilit în condițiile art.82 din același cod

S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 Cod.pen. privind consecințele ce decurg din comiterea unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare stabilit.

În baza art.71, alin. Ultim Cod.pen, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale rezultante aplicate s-a suspendat de drept și executarea pedepsei accesorii.

S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile vătămate împotriva inculpatului, atașată acțiunii penale și în consecință;

În baza art.50, alin.2, rap. la art.49, alin.1 din Legea nr.136/1995, a fost obligat asiguratorul, Soc.. ” S.A. cu sediul în București, sector 1, .. 80-84, prin subrogarea sa în obligațiile inculpatului asigurat, la plata despăgubirilor civile pentru prejudiciile cauzate de acesta, în limitele Poliței de asigurare după cum urmează:

- părților civile V. K. BLAGOEVA soție supraviețuitoare VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B. și K. GHEORGHIEV B. fii ai defunctului, câte 100.000 lei, reprezentând despăgubiri civile delictuale, din care 40.000 lei despăgubiri materiale și 60.000 lei daune morale pentru fiecare iar pentru . B. în prezent . CUI_ suma de 20 000 de lei daune materiale .

- părții civile T. G. NICOLAY, suma de 50.000 lei despăgubiri civile delictuale din care 15.000 lei despăgubiri civile materiale și 35.000 lei daune morale.

În baza art.191, alin.1, Cod.proc.pen, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate în cauză.

În baza art.193, alin.1, Cod.proc.pen, rap. la art.50, alin.1 din L.nr.136/1995 și art.26, alin.1, lit.d, din O.nr.11/02.10.2007 a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, a fost obligat asigurătorul de răspundere civilă să plătească părților civile V. K. BLAGOEVA soție supraviețuitoare VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B. și K. GHEORGHIEV B. fii ai defunctului B. Georgi Slavchev și părții civile T. G. NICOLAY suma de 5947 reprezentând cheltuieli judiciare efectuate separat în cauză cu plata onorariului de avocat.

În baza art. 193 cod proced. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părților vătămate și civile suma de 1763 lei cheltuieli judiciare .

Pentru a dispune astfel, prima instanță a arătat că H. C. se deplasa în noaptea de 27/28.11.2010 la volanul unui autocamion cu semiremorca marca Mercedes cu numărul de înmatriculare_ /_, proprietate S.C. C. V., pe DN 15D, pe raza localității Gâdinti, jud N., cu sensul de mers R. -V..

Ajungând în jurul orei 2330 la km 51-500 m, pe un segment de drum în curbă la stânga și pe un carosabil acoperit cu polei, pierde controlul autocamionului cu semiremorca și intră în derapaj pătrunzând pe sensul opus de mers și s-a oprit în poziția oblic față de axul drumului, respectiv autocamionul pe un teren agricol de la marginea părții carosabile a sensului opus, iar semiremorca a rămas poziționată pe partea carosabilă.

În același timp și loc din sens opus circula regulamentar, autoutilitara frigorifică marca DAF, cu numărul de înmatriculare PB-0411-BA, la volanul căreia se afla numitul Blagiev G. Slavchev, însoțit în cabina vehiculului de numitul G. Nikolai T..

În aceste condiții, autoutilitara marca DAF a intrat în coliziune cu partea din față, în colțul din dreapta față a semiremorcii tractată de autocamionul marca Mercedes.

În urma impactului violent dintre cele două vehicule, numitul B. G. Slavchev a suferit leziuni ce i-au produs decesul iar partea vătămata G. N. T. a necesitat pentru vindecare un număr de 25-30 zile de îngrijiri medicale( conform constatării medico - legale nr. 5/11.01.2012).

La cercetarea efectuată la fața locului s-a constatat că sectorul de drum pe care s-a produs accidentul are o lățime a părții carosabile de 7,0 m delimitarea benzilor și a părții carosabile fiind materializate prin marcaj longitudinal continuu, carosabil acoperit de polei într-un segment de drum în curbă, vizibilitate pe timp de noapte, fără iluminat public, sector de drum fără indicatoare rutiere.

Pe banda de deplasare V. - R. la 0,9 m de axul drumului și la 16 m din dreptul reperului fix, pe direcția R.- V., a fost identificată o urma de frânare cu o lungime de 11, l m, orientată pe direcția R. V., care are o traiectorie oblică față de axul drumului către stânga și care se încheie la marginea părții carosabile a sensului V. - R..

În cauză s-a efectuat o expertiză tehnică auto care a stabilit că în zona km 51-500m, la ieșirea dintr-o curbă la stânga în direcția R. - V., H. C. neadaptând viteza la condițiile de drum, pe un sector de drum acoperit cu polei, autotrenul intră în derapaj necontrolat și pătrunde pe banda din sens opus, când între autotren și autoutilitara care se apropia era o distanță de aprox. 60 m (distanță relativă, măsurată în urma declarației verbale a inculpatului ).

Accidentul putea fi evitat de H. C., dacă nu pătrundea pe banda din sens opus, trecând peste marcajul longitudinal continuu și se încadra pe banda de circulație R. -V., adaptând viteza la condițiile de drum. Pe sectorul de drum pe care s-a produs evenimentul rutier nu erau instalate indicatoare rutiere de avertizare pentru drum alunecos.

Viteza de deplasare a autotrenului condus de către inculpat în momentul premergător impactului a fost de aprox. 61km/h.

În ceea ce-1 privește pe conducătorul auto B. Georgi Slavchev, ar fi putut evita accidentul prin manevra de schimbare a direcției de mers viraj spre stânga, cu pătrunderea pe banda din sens opus sau părăsirea părții carosabile, deși nu putea să prevadă intențiile inculpatului H. C. care putea să revină pe banda de circulație R. - V., în încercarea de redresare a traiectoriei necontrolate a autotrenului.

Viteza de deplasare a autoutilitarei frigorifice, în momentul premergător impactului a fost de aprox 60km/h.

Având în vedere tonajul autotractorului cu semiremorca marca Mercedes, anvelopele cu care era echipat, faptul că partea carosabilă era acoperită cu polei și circulând cu o viteză de aprox 61km/h în curbă, a pierdut stabilitatea transversală deoarece viteza limită de alunecare laterală era de 49km/h, mai mică decât cea cu care a circulat inculpatul astfel încât a intrat în derapaj necontrolat.

Prin adresa 68/18.01.2011, Centrul meteorologic Regional M. comunică datele meteorologice înregistrate în data de 27.11 2010 astfel: vremea a prezentat un regim termic apropiat de valorile normale pentru această perioadă, cerul mai mult noros în prima parte a zilei când s-au semnalat precipitații predominant sub forma de ninsoare, apoi cerul s-a degajat treptat de venind variabil până la senin.

În intervalul orar 17.30-24.30 temperatura aerului fost între 3 și 0,1°, nu s-au semnalat fenomene meteorologice, iar grosimea stratului de zăpadă era de 2 cm. La stația meteorologică R. nu s-a semnalat polei.

Atât în timpul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești inculpatul a avut o poziție procesuală de recunoaștere totală și necondiționată a faptelor, cu invocarea unor circumstanțe atenuante Astfel, inculpatul a arătat că în ziua de 27.11.2010 s-a deplasat la volanul ansamblului de vehicule din mun. V. în mun. Suceava, pentru a transporta cereale, acesta având calitatea de conducător auto la S.C. C. S.A. V.. În jurul orelor 18, după ce a descărcat marfa, s-a reîntors spre municipiul V., pe traseul Fălticeni - R.. De asemenea susține faptul că acest drum îl cunoștea foarte bine, că după podul de pe râul Siret urma o curbă spre stânga care putea fi abordată cu o viteză de 50 km /h fără a crea probleme.

În timp ce rula spre ieșirea din curbă a fost surprins de apariția pe carosabil a poleiului pe care 1-a perceput în momentul în care autocamionul a început să derapeze spre stânga. În momentul în care cabina autocamionului părăsea partea carosabil spre stânga s-a produs impactul cu autoutilitara marca DAF.

Coroborând toate probele administrate în cauză, instanța a constatat că faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată există și întrunesc în drept elementele infracțiunilor concurente de ucidere din culpă, prev. de art.178, alin.1 și 2 Cod.pen. și de vătămare corporală din culpă, prev.de art.184, alin.1 și 3 Cod.pen, ambele cu aplicarea dispozițiilor art.33, lit.b, din același cod privind concursul de infracțiuni, pentru care a aplicat acestuia câte o pedeapsă privativă de libertate.

Starea de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite cu probele administrate în timpul urmăririi penale .

Din toate aceste probe instanța a constatat că inculpatul se face vinovat în exclusivitate de comiterea celor două infracțiuni concurente de ucidere in culpă, prev. de art.178, alin.1 și 2, Cod.pen, comisă la data de 27/28.11.2010 asupra părții vătămate B. Georgi Slavchev și de vătămare corporală din culpă, prev. de art.184, alin.1 și 3, Cod. pen, comisă la aceiași dată asupra părții vătămate G. N. T. din ., ., Bulgaria în condițiile calificate agravate, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, inculpatul făcându-se culpabil de încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale în materie de circulație rutieră cu consecințe deosebit de periculoase.

Chiar dacă inculpatul a avut o conduită socială relativ bună anterior comiterii faptelor, instanța nu a reținut în favoarea acestuia nici un fel de circumstanțe atenuante tocmai pentru gravitatea faptelor sale, lipsa de responsabilitate în exercitarea profesiei pe care o desfășura, dar și dezinteresul în repararea prejudiciului produs. La individualizarea fiecărei pedepse în parte instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 Cod.pen. privind gradul de pericol social sporit al infracțiunilor comise, condițiile concrete în care au fost săvârșite, consecințele vătămătoare produse ca și persoana inculpatului care este infractor primar, cu o bună conduită socială anterioară comiterii infracțiunilor și o poziție procesuală sinceră în timpul procesului penal ce a facilitat elucidarea întocmai a circumstanțelor producerii accidentului. Ambele fapte ale inculpatului deși săvârșite fără intenție, sunt îndreptate împotriva relațiilor sociale ce reglementează dreptul la viață și la integritate corporală a persoanei.

Fiind vorba de două infracțiuni concurente instanța a dispus în baza art.34, lit.b, rap. la art.33, lit.b, Cod.pen, contopirea celor două pedepse și în consecință executarea de către inculpat a pedepsei celei mai grele fără aplicarea vreunui spor.

Totodată inculpatului i-a fost aplicată și pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prev.de art.64, alin.1, lit.a, teza a II-a și lit b, Cod.pen. pe durata și în condițiile prev. de art.71 din același cod.

Având în vedere însă că ambele infracțiuni au fost comise din culpă, într-un domeniu în care asemenea incidente se produc frecvent fără intenție, lipsa antecedenței penale a inculpatului, buna sa conduită socială, familială și educațională anterioară comiterii faptelor, atitudinea sa procesuală manifestă de regret și semne de îndreptare ca și posibilitatea ca pedeapsa rezultantă aplicată să-și producă efectul educativ și coercitiv scontat, instanța a dispus în baza art.81 Cod.pen. suspendarea condiționată a executării pedepsei privative de libertate aplicate pe durata termenului de încercare prevăzut de art.82 din același cod.

Totodată instanța a atras atenția inculpatului cu privire la consecințele comiterii unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare stabilit și posibilitatea revocării măsurii suspendării.

În condițiile suspendării condiționate a executării pedepsei principale rezultante aplicate inculpatului instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art.71, alin. ultim Cod.pen. și a dispus suspendarea și a executării pedepsei accesorii pe aceiași durată cu pedeapsa principală.

Soluționând latura civilă a cauzei în temeiul art.346 Cod.proc.pen, instanța a constatat în cauză constituirea de părți civile a părților vătămate și a celorlalte persoane fizice și juridice implicate Acțiunile civile sunt parțial sau total întemeiate și în consecință au fost admise în asemenea măsură după cum urmează:

- părții civile T. G. NICOLAY, suma de 50.000 lei despăgubiri civile delictuale din care 15.000 lei despăgubiri civile materiale și 35.000 lei daune morale.

Fiind vorba de o răspundere delictuală a făptuitorului ea trebuie să fie integrală, situată în limitele rezonabile ale probării sale. Este adevărat că prin provocarea neprevăzută a decesului părții vătămate, moștenitorii acesteia au suportat câte un prejudiciu moral considerabil dar diferențiat de la caz la caz, dar din administrarea și coroborarea tuturor probelor de la dosar și apelând la prezumții ca mijloace de probă instanța a constatat că sumele solicitate de aceste părți sunt exagerate, nu corespund realității, mediului social și economic al țării noastre. Pierderea unui membru al familiei produce consecințe emoționale deosebite și pierderi de natură morală de neînlocuit dar acestea nu pot fi exacerbate bănește în sume care la nivelul plătitorului, chiar societate de asigurări ar fi imposibil de suportat.

Astfel, luând ca reper scopul daunelor morale ca fiind acela de a compensa bănește un prejudiciu afectiv, fizic, psihic, moral, etc, produs printr-o faptă ilicită, instanța a constatat că din acest punct de vedere cererile formulate nu pot depăși sumele acordate. În stabilirea cuantumului acestor daune un rol covârșitor l-au avut prezumțiile ca mijloace de probă, raportate la celelalte criterii socio-economice descrise mai sus și practica judiciară în domeniu. Cuantificarea exactă a daunelor morale în lipsa unor criterii legislative speciale este și va fi deosebit de anevoioasă până la o nouă reglementare a lor. Dar orice motivație ar avea cererile părților vătămate descrise mai sus, sumele solicitate sunt exagerate, fără corespondent în realitate și în final necuvenite iar acordarea lor ar conduce în fapt la o îmbogățire fără justă cauză.

În privința despăgubirilor civile delictuale materiale, instanța a constatat că de această dată cererea excede prejudiciului real creat. Potrivit înscrisurilor medicale existente la dosar și celorlalte probe, inclusiv prezumțiile legate de acestea, instanța constată că aceste cheltuieli materiale ce nu pot depăși suma de 40 000 de lei pentru moștenitorii persoanei decedate și 15 000 de lei pentru partea vătămată T. G. Nicolay . Vătămarea corporală a acestei victime i-a produs în mod neprevăzut un prejudiciu material ca urmare a cheltuielilor de transport la unitățile sanitare la care a fost consultată și spitalizată, a celor cu medicamentația și alimentația specială ulterioară ca și indisponibilizării sale fizice de a efectua anumite munci în gospodărie.

Răspunderea civilă delictuală pentru toate aceste prejudicii incumbă făptuitorului în baza dispozițiilor art.998-999 Cod.civ. potrivit cărora „Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara” „Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce cauzat prin fapta sa dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa” și conform art.14, alin.3, lit.b, Cod.proc.pen, repararea pagubei se face prin plata de despăgubiri bănești deoarece repararea în natură a prejudiciului nu este posibilă.

Dar cum în cazul de față făptuitorul beneficiază de efectele poliței de asigurare de răspundere civilă, potrivit dispozițiilor art. 11 și 48, alin.2 din L.nr.136/1995, răspunderea civilă pentru prejudiciul în integralitatea sa se transferă în sarcina asigurătorului. Potrivit art.49, alin.1, din lege” Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule… și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil…” iar art. 50, alin.1-3 din același act normativ stipulează în continuare că ”Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri. În caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile se acordă atât pentru persoanele aflate în afara vehiculului care a produs accidentul, cât și pentru persoanele aflate în acel vehicul, cu excepția conducătorului vehiculului respectiv. Se acordă despăgubiri și în cazul în care persoanele care formulează pretenții de despăgubiri sunt soțul (soția) sau persoane care se află în întreținerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului.”

Ori cum asigurătorul preia riscul, instanța a dispus obligarea acestuia prin subrogarea sa în obligațiile inculpatului asigurat, la plata tuturor despăgubirilor civile pentru prejudiciile cauzate de către inculpat, inclusiv a cheltuielilor judiciare efectuate de părți în cauză .

În baza art.191, alin.1, cod. proc. pen, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză.

În cauză au formulat recurs în termen legal părțile civile V. K. BLAGOEVA, VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B. și K. GHEORGHIEV B., . B. în prezent . CUI_ și T. G. NICOLAY, precum și asigurătorul .-Reasigurare” SA.

În motivele scrise de recurs ale asigurătorului se arată că solicită admiterea recursului și pe cale de consecință, în principal: respingerea cererii de constituire parte civilă a numiților B. georgiev, Blogoev Atanas G., Blagoeva Ladislav G., în calitate de moștenitori ai decedatului Georgi Slavchev B., cu suma de 200.000 EURO, reprezentând daune materiale și 1.000.000 euro daune morale.

Pe latură civilă:

Inițial aceștia au solicitat:

Cuprivire la cererea de constituire parte civilă a numiților B. K. G., B. ATANAS G.. BLAGOEVA, VLADISLAV GERGIEV, VELICICACA K. BLAGOEVA in calitate de moștenitori al decedatului GEORGI SLAVCHEV B., cu suma de 200.000 EUR reprezentând daune materiale si 1.000.000 eur daune morale, din care:

-1.000.000 euro reprezentând daune morale;

-200.000 euro reprezentând daune materiale - cheltuieli /cheltuieli efectuate in scopul înmormântării si efectuării ritualurilor religioase pt. persoana decedata.

Instanța de fond a soluționat latura civila, prin acordarea părților civile de mai sus cate 100.000 ron de fiecare, astfel:

1.V. K. Blagoeva - soție supraviețuitoare - 100.00 ron din care :40.000 ron depagubiri materiale + 60.000 ron daune morale;

2. .B. K. G. 100.00 ron din care :40.000 ron depagubiri materiale + 60.000 ron daune morale;

3. B. ATANAS G. -100.00 ron din care: 40.000 ron depagubiri materiale + 60.000 ron daune morale:

4. BLAGOEVA VLADISLAV GERGIEV-100.00 ron din care: -40.000 ron depagubiri materiale + 60.000 ron daune morale;

Astfel, însumate cuantumul daunelor materiale 40.000 ron x 4 = 160.000 ron. Face următoarele precizări:

Considera acordarea acestei sume - de 160.000 ron - daune materiale – NELEGALA SI NETEMEINICA, in sensul ca in mod incorect instanța de fond a acordat aceasta suma, in mare măsura, care NU este dovedită/probată cu acte justificative, respectiv documente fiscale, in conformitate cu prevederile art. 49. pct. 1 din normele de aplicare a ordinului CSA nr. 5/2010. ordin aplicabil la data evenimentului rutier, pe care le reinterează:

CAPITOLUL II

Stabilirea despăgubirilor in cazul vătămării corporale sau al decesului

Art. 49. — La stabilirea despăgubirilor in cazul vătămării corporale sau al decesului unor

persoane se au in vedere următoarele:

2. in caz de deces.

a) cheltuielile de înmormântare, inclusiv pentru piatra funerara, precum si cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative;

b) cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul pana la localitatea in care se face înmormântarea;

c) daunele morale: in conformitate cu legislația si jurisprudenta din România.

Menționează că, deși a solicitat prin tabelul anexa la cererea de constituire parte civila suma de 544.397,69 ron, în conf. cu fișa de cheltuieli si anexe depuse de partea civila, acesta a menționează ca a efectuat cheltuieli cu înmormântarea, deplasări si ritualuri religioase ulterioare in cuantum de 80.070 ron - suma reieșita prin însumare sumelor menționate pe anexa iar facturi/bonurile fiscale-documentele justificative depuse la dosar însumeaza - deci cele dovedite doar, cel mult suma de 9.938 ron, sume pe care le exemplifică:

1.taxa transport cadavru si imbalsamare - 220 ron

2.sicriu, cruce, draperie, transport cadavru Bulgaria - 3.497 leva -8.085 ron

3.benzina si taxa transbordare - 706,29 leva - 1.633 ron

iar in ceea ce privește solicitarea privind suma de 4.000 eur - cheltuieli cu înmormântarea si pomeni ulterioare menționam aceste nu sunt dovedite conf. textului legal respectiv, legea solicita ca aceste cheltuieli sa fie „probate cu documente justificative" adică facturi fiscale si chitanțe/bonuri fiscale, . plații unor sume de bani ori aceasta ridica mari semne de întrebare ca si cuantum, fiind exagerat de mari fata de practica din România.

Chiar si in considerentul in care in care instanța de fond ar fi luat in calcul si aceasta ultima solicitare de 4.000 eur însemnând aproximativ, la un curs mediu de 1 euro =4.3 ron, suma de 17.200 ron, insumând 9.938 ron cu 17.200 ron, rezulta suma de 27.138 ron iar pana la suma acordata de 160.000 ron fiind o diferența imensă.

In concluzie, solicită reducerea sumei de 160.000 ron la suma de 9.938 ron –aceasta fiind cea dovedita/corespunde textului legal iar in subsidiar, luând in calcul si prezumțiile legale la suma de 27.138 ron (inclusiv solicitarea de 4.000 eur - cheltuieli cu inmormantarea si pomeni ulterioare)

Cu privire la solicitarea inițiala, privind plata sumei de 29.975 leva -69.305,19 ron reprezentând contravaloare reparații camion avariat, si acordarea de către instanța a sumei de 20.000 ron, face următoarele precizări, in sensul ca, consideră legala si temeinica sentința instanței de fond cu privire la acest capăt de cerere, conform motivației exprimata la dosarul de fond.

În conformitate cu actele depuse respectiv, expertiza comparativa si procesul verbal nr. 42/15.04.2011 reies următoarele sume:

- valoarea reparațiilor - 29.975 leva

- valoarea reala a camionului - 26.880 ron

- valoare epava - 5.300 leva - 20% din valoarea reala

- propunere de plata - pana la 21.500 leva

In concluzie, apreciază că evenimentul produs se încadrează in categoria daunelor totale pe RCA, astfel exemplificam mai jos textele legale si modalitatea de calcul.

Menționează că, în conf. cu prevederi!e_Art. 52. — (1) Valoarea vehiculului la data producerii accidentului se stabilește scăzându-se din valoarea de nou a acestuia uzura corespunzătoare.

12) Modalitatea de stabilire a valorii de nou si a uzurii corespunzătoare, prevăzute de prezentele norme, se aplica inclusiv in cazul despăgubirii stabilite prin hotărâre judecătoreasca.

Calculația Asigurătorului a plecat de la prețul de vânzare al unui vehicul cu caracteristici și performanțe similare, valoarea rezultată fiind la nivelul valorii medii de piață.

„Art. 50. — (1) Despăgubirile pentru vehicule nu pot depasi cuantumul pagubei, valoarea vehiculului la data producerii accidentului si nici limita de despăgubire prevăzuta in polița de asigurare RCA.

(2) Prin valoare rămasa se înțelege valoarea acelor parti din vehicul ramase neavariate, demontabile si valorificabile, cuprinsa intre 0,1% si cel mult 25% din valoarea vehiculului la data producerii accidentului. In cazul unei daune totale, daca persoana păgubita face dovada radierii din circulație a vehiculului avariat si valorificării integrale a acestuia către o societate specializata in dezmembrarea si reciclarea vehiculelor, valoarea rămasa este cea menționata in documentele fiscale justificative eliberate de societatea respectiva, fara a putea deposi 25% din valoarea vehiculului la data producerii accidentului."

(12)Despăgubirile nu pot depasi:

a) cuantumul despăgubirii, valoarea vehiculului la data producerii evenimentului si nici limita de despăgubire prevăzuta in polița de asigurare RCA, in cazul unei daune totale, in situația in care păgubitul face dovada reparării vehiculului;

b) cuantumul despăgubirii, diferența dintre valoarea vehiculului la data producerii accidentului si valoarea rămasa si nici limita de despăgubire prevăzuta in polița de asigurare RCA, in cazul unei daune totale, in situația in care păgubitul nu face dovada reparării vehiculului, si in cazul daunelor parțiale.

(13)Dauna totala se definește ca fiind situația in care cuantumul pagubei, asa cum a fost definit la alin. (3), depășește 75 % din valoarea vehiculului la data producerii evenimentului.

In speța de față, devizul antecalcul este în cuantum de 29.975 leva iar acesta depășește 22.481.25 leva ( 75% din 29.975 ron - valoarea reală a auto la data daunei).

Valoarea maximă a despăgubirii: 26.880 leva x 75% = 20.160 leva x 2,3121ron = 46.611 ron iar valoare epavei - 5.300 leva - 20% din valoarea reala, epava care a fost si rămâne in proprietatea păgubitului.

În concluzie, suma care poate fi acordata in mod legal si justificat pt. pagele aduse camionului bulgar este de pana la maxim 46.611 ron.

3. Cu privire la solicitarea de plata a sumei de 175.000 leva - venituri nerealizate pe acest camion, consideră legala si temeinica sentința instanței de fond cu privire la acest capăt de cerere, respectiv neacordarea acestei sume, conform motivației noastre exprimata la dosarul de fond, reinvocând prevederile legale următoare:

Art. 45. - Despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească, în cazul în care:

Se formulează pretenții de despăgubiri pentru lipsa de folosință a bunului avariat ori distrus, pentru partea respectivă de despăgubire, cu excepția lipsei de folosintă a mijloacelor de transport cu care persoana prejudiciată îsi realizează obiectul de activitate si pentru care deține licență si autorizare în acest sens, dar numai pentru timpul normat necesar efectuării reparației pagubelor produse la mijloacele de transport. Partea de despăgubire aferentă lipsei de folosința se determină luându-se în calcul tarifele pentru transporturi de mărfuri sau de persoane, practicate de păgubit la data producerii pagubei.

Sarcina probei aparține păgubitului si se face cu înscrisuri doveditoare;

Ori in cazul de fata partea păgubita nu a depus/nu a făcut dovada ca deține licența si autorizare ca si transportator iar singurul act depus este o situație a veniturilor nete din activitatea societătii pt. perioada 01.01._10.

In concluzie, solicită respingerea acestei solicitari de constituire ca parte civila ca nedovedita.

Cu privire la acordarea de daune morale de 1.000.000 EUR - inițiala, solicită respingerea sau in subsidiar reducerea acesteia, cuantum acesteia fiind prea mare in raport cu suferința psihica suferita, respectiv:

- Instanța de fond a soluționat latura civila, prin acordarea părtilor civile de mai sus cate100.000 ron de fiecare, astfel:

1.V. K. Blagoeva - soție supraviețuitoare - 100.00 ron din care: 40.000 ron depagubiri materiale + 60.000 ron daune morale:

2.B. K. G. 100.00 ron din care: 40.000 ron depagubiri materiale + 60.000 ron daune morale;

3.B. ATANAS G. -100.00 ron din care: 40.000 ron depagubiri materiale + 60.000 ron daune morale:

4.BLAGOEVA VLADISLAV GERGIEV-100.00 ron din care :-40.000 ron depagubiri materiale + 60.000 ron daune morale

Astfel, însumate cuantumul daunelor morale 60.000 ron x 4 = 240.000 ron.

Tot instanța de fond, in motivarea sentinței penale, constata ca sumele solicitate de părțile civile sunt exagerate, nu corespund realității, mediului social si economic al româniei, sunt fara corespondent in realitate si in final necuvenite iar acordarea lor ar conduce in fapt la o îmbogățire fara justa cauza.

Astfel, solicită ca instanța de control sa observe ca in raport cu practica instanțelor judecătorești, suma de 240.000 ron acordata de instanța de fond si solicitata cu titlu de compensație pentru prejudiciul personal nepatrimonial suferit de aceasta parte civila, consecința a decesului autorului lor este vădit disproporționata.

Acoperirea acestui prejudiciu presupune insa o justa evaluarea compensației sau a satisfacției acordate persoanei vătămate si nu o amendare excesiva a inculpatului ori o modalitate de îmbogățite fara justa cauza.

În concluzie, fata de criteriile expuse anterior. cuantumul daunelor morale ce urmează a fi stabilite in acest grad de jurisdicție este exagerat, impunandu-se reducerea acestora la o suma apreciata ca suficienta si proporționala raportata la calitatea pârtilor. jurisprudenta interna in materiei precum si la rapoartul de expertiza judiciara auto.

Mai mult decât atât, ca si instanța de fond solicită a se constata ca solicitarea părtilor vătămate este mult exagerata si ca pretentiile sale bănești trebuie sa respecte limita rezonabilitatii a suport abilitații lor.

2. Cu privire la cererea inițiala de constituire parte civilă a numitului T. G. Nicolay cu suma de 120.000 EUR, din care:

100.000 EUR reprezentând daune morale

20.000 EUR reprezentând daune materiale-cheltuieli /cheltuieli efectuate in scopul recuperării stării de sănătate .

Instanța de fond a soluționat latura civila, prin acordarea părtii civile de mai sus a sumei de 50.000 ron. astfel: 15.000. ron daune materile si 35.000 ron daune morale.

Face următoarele precizări:

Consideră sentința penala cu privire la acordarea de daune materiale in cuantum de 15.000 ron - daune materiale - nelegala si netemeinica, in sensul ca in mod incorect instanța a luat in calcul pe baza prezumțiilor acordarea acestei sume, care NU este dovedită/probată cu acte justificative, respectiv documente fiscale, in conformitate cu prevederile art. 49, pct. 1 din normele de aplicare a ordinului CSA nr. 5/2010, ordin aplicabil la data evenimentului rutier, pe care le reinterează:

CAPITOLUL II .Stabilirea despăgubirilor in cazul vătămării corporale sau al decesului.

Art. 49. — La stabilirea despăgubirilor in cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane se au in vedere următoarele: 1. in caz de vătămare corporala:

a) diferența dintre veniturile nete ale persoanei vătămate, probate cu documente fiscale, si indemnizația primita din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul isi desfășoară activitatea si/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării si a concediului medical;

b) venitul mediu lunar net realizat din activități desfășurate de persoana vătămata, probat cu documente justificative, in cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;

c) salariul de baza minim brut pe economie, in cazul persoanelor păgubite aflate la data producerii accidentului in ultimul an de studii sau de calificare;

d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident — cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentație suplimentara, conform prescripțiilor medicale, probate cu documente justificative, si care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările in vigoare;

e) cheltuielile cu ingrijitori pe perioada incapacității de munca, daca prin certificatul medical se recomanda acest lucru, insa nu mai mult decât salariul de baza minim brut pe economie;

f) daunele morale: in conformitate cu legislația si jurisprudenta din România;

Menționează că, deși a solicitat prin cererea de constituire parte civila suma de 20.000 EUR în conf. cu fisa de cheltuieli depuse de partea civila, acesta a menționează ca a efectuat cheltuieli cu spitalizarea,tratament ulterior si lipsa venitului net nerealizat, dar fara proba cu înscrisurile solicitate de lege.

Cu privire la aceste simple alegații, arătă ca acestea n u au forța probanta ceruta de legislația in vigoare pt. a fi luate in calcul, respectiv legea solicita ca aceste cheltuieli sa fie „probate cu documente justificative" si sa fie „cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentație suplimentara, conform prescripțiilor medicale" respectiv sa fie facturi fiscale si chitanțe/bonuri fiscale, . plații unor sume de bani,si nu simple afirmații trecute pe hârtie, de asemenea acestea sa fie conf. prescrise de medic dar pe de o parte va rugam sa observați ca acestea nu exista.

Solicită ca si instanța de control, sa constatați ca aceste pretenții sunt mult exagerate si nu a fost dovedite prin nici un document, respectiv mijloc de proba concret prin care sa se înlăture orice echivoc si pe cale de consecința respingerea acestei solicitări.

Cu privire la acordarea de daune morale de 100.000 eur - inițiala - si acordarea sumei de 35.000 ron, solicită respingerea sau in subsidiar reducerea acesteia, cuantum acesteia fiind prea mare in raport cu suferința psihica suferita, respectiv:

Astfel, solicită ca instanța de fond sa observe ca in raport cu practica instanțelor judecătorești, suma de 100.000 eur/acordat 35.000 ron solicitata cu titlu de compensație pentru prejudiciul personal nepatrimonial suferit de aceasta parte civila, consecința a vătămărilor corporale suferite este vădit disproporționata.

În concluzie, fata de criteriile expuse anterior. cuantumul daunelor morale stabilite in gradul de jurisdicție anterior este exagerat. impunându-se reducerea acestora la o suma apreciata ca suficienta si proporționala raportata la calitatea pârtii. jurisprudența interna in materiei precum si la raportul de expertiza judiciara auto.

Mai mult decât atât solicită a se constata, ca cererea inițiala a părtilor vătămate este mult exagerata si ca pretentiile sale bănești trebuie sa respecte limita rezonabilitatea suportabilitatii lor.

Părțile civile nu au formulat motive scrise de recurs însă nemulțumirile acestora au fost expuse oral prin apărător ales și sunt redate în practicaua prezentei decizii.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința penală recurată sub aspectele care privesc declarația de recurs, Curtea de Apel reține următoarele:

Toate recursurile formulate în cauză vizează modul de soluționare de către prima instanță a laturii civile, astfel că instanța de recurs va verifica hotărârea atacată doar în această parte.

În ceea ce privește daunele morale acordate părților civile, acestea sunt de natură să compenseze efectul negativ al faptelor ilicite imputabile inculpatului și anume suferința psihică determinată de urmările produse, după cum reiese din declarațiile martorilor audiați și necesitatea internării în spital a părții civile T. G. NICOLAY, conform actelor medicale depuse, sumele de bani fiind proporționale cu intensitatea suferinței și importanța valorilor sociale lezate. Prejudiciile suferite de către recurentele-părți civile prin încălcarea dreptului subiectiv nepatrimonial sunt de natură morală, astfel încât despăgubirile morale pe care instanța le acordă, nu reprezintă o modalitate de repunere în situația anterioară săvârșirii faptei, ci o modalitate prin care se urmărește a se compensa echitabil valorile de care a fost privată, în raport de modalitatea în care a resimțit impactul decesului victimei și a accidentului în viața obișnuită. Față de cele arătate, Curtea nu consideră necesar a majora aceste daune, prin raportare la consecințele negative suferite de părțile civile în urma accidentului, în plan fizic, psihic și afectiv. Totodată Curtea consideră că suma de 60.000 lei pentru fiecare dintre părțile civile V. K. BLAGOEVA, VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B. și K. GHEORGHIEV B., respectiv suma de 35.000 lei pentru partea civilă T. G. NICOLAY, drept daune morale, este suficientă și în același timp destul de însemnată și echitabilă, în raport consecințele negative pe care le-a produs accidentul în ceea ce-i privește.

În ceea ce privește daunele materiale, Curtea constată, în acord cu prima instanță, că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale: fapta ilicită - infracțiunea săvârșită, prejudiciul cert (cuantumul a fost stabilit cu respectarea principiului disponibilității care guvernează acțiunea civilă chiar și atunci când este alăturată acțiunii penale) și nereparat încă, legătura de cauzalitate directă dintre faptele ilicite și prejudiciul produs, vinovăția inculpatei sub forma culpei fără previziune.

Fapta ilicită întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzută de art.178 alin. 1 și 2 din codul penal și vătămare corporală din culpă, prev. de art.184, alin.1 și 3, Cod penal.

Instanța reține că prin prejudiciu se înțelege efectul negativ suferit de o persoană, ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite de către o altă persoană. Totodată, pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare se cer a fi întrunite următoarele condiții: să fie cert și să nu fi fost reparat încă.

Caracterul cert al prejudiciului presupune că acesta este sigur, atât în privința existenței, cât și în privința posibilității de evaluare. Prejudiciul actual, cel care a fost deja produs la data când se pretinde repararea lui, este întotdeauna cert. De asemenea, este cert prejudiciul viitor, care, deși nu s-a produs încă, este sigur că se va produce în viitor, el fiind, astfel, susceptibil de evaluare, spre deosebire de prejudiciul eventual, care este lipsit de certitudine și deci nu poate justifica acordarea de despăgubiri.

Sub aspectul prejudiciului material, instanța reține că acesta constă din sumele de bani pe care părțile civile au fost nevoite să le cheltuiască pentru organizarea ritualurilor de înmormântare și comemorare a victimei din prezenta cauză sau cu refacerea propriei sănătăți.

În privința reparării prejudiciului, instanța reține că principiul general este acela al reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, însemnând că autorul prejudiciului este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar și beneficiul nerealizat de victimă (lucrum cessans), atât pentru prejudiciile previzibile, cât și pentru cele neprevizibile.

În privința cheltuielilor de înmormântare, precum și cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase instanța reține mai întâi înscrisurile pe care le-au depus părțile civile, aflate la filele 94, 97, 131, 132, 136, 161-163, 195 și 199-202 din dosarul primei instanțe.

Instanța, luând în considerare toate aspectele de fapt, astfel cum au fost reținute, apreciază că părțile civile V. K. BLAGOEVA, VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B. și K. GHEORGHIEV B. au făcut dovada parțială a daunelor materiale pe care le-au suportat și pe care le-au solicitat împreună, iar nu separat, respectiv suma de 75.000 lei. În aceste daune se cuantifică și cheltuielile făcute cu apărătorii aleși. Prin urmare, recursul asigurătorului va fi admis sub acest aspect.

Partea civilă T. G. NICOLAY a primit daune materiale în cuantum de 15.000 lei, pentru spitalizare și recuperare medicală ulterioară, diferența solicitată, până la 20.000 euro, neputând fi acordată întrucât nu este confirmată de înscrisuri doveditoare suficiente ori martori obiectivi. Leziunile suferite conduc la prezumția suportării unor cheltuieli necesare refacerii sănătății, în mod echitabil apreciate de prima instanță la 15.000 lei.

Pentru aceste considerente, în baza art.385/15, pct.l, lit.b c.pr.pen., va respinge recursurile formulate de recurenții-părți civile V. K. BLAGOEVA, VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B., K. GHEORGHIEV B., . B. în prezent ., CUI_ și TSENOVGEORGIEV NICOLAY, împotriva sentinței penale nr.12/16.01.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei R., canefondate.

În baza art.192, alin.2 și 4 c.pr.pen., va obliga fiecare dintre recurenții-părți civile V. K. BLAGOEVA, VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B., K. GHEORGHIEV B., . B. în prezent ., CUI_ și T. G. NICOLAY la plata a 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

II.În baza art._, pct.2, lit.d c.pr.pen., va admite recursul formulat de recurentul-asigurator S.C. "Allianz Tiriac Asigurări" S.A. împotriva aceleiași sentințe penale, doar în ceea ce privește cuantumul daunelor materiale acordate părților civile V. K. BLAGOEVA, VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B. și K. GHEORGHIEV B..

Va casa sentința penală recurată sub acest aspect, iar în rejudecare.

Va înlocui dispoziția de obligare a asigurătorului S.C. "Allianz Tiriac Asigurări" S.A. la plata a câte 40.000 lei către fiecare dintre părțile civile V. K. BLAGOEVA, VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B. și K. GHEORGHIEV B., daune materiale cu dispoziția de obligare a asigurătorului S.C. "Allianz Tiriac Asigurări" S.A. la plata a 75.000 lei către toate părțile civile V. K. BLAGOEVA, VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B. și K. GHEORGHIEV B..

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.

În baza art.192, alin.3 c.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs asigurătorului vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

I. În baza art.385/15, pct.l, lit.b c.pr.pen., respinge recursurile formulate de recurenții-părți civile V. K. BLAGOEVA, VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B., K. GHEORGHIEV B., . B. în prezent ., CUI_ și TSENOVGEORGIEV NICOLAY, împotriva sentinței penale nr.12/16.01.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei R., ca nefondate.

În baza art.192, alin.2 și 4 c.pr.pen., obligă fiecare dintre recurenții-părți civile V. K. BLAGOEVA, VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B., K. GHEORGHIEV B., . B. în prezent ., CUI_ și T. G. NICOLAY la plata a 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

II.În baza art._, pct.2, lit.d c.pr.pen., admite recursul formulat de recurentul-asigurator S.C. "Allianz Tiriac Asigurări" S.A. împotriva aceleiași sentințe penale, doar în ceea ce privește cuantumul daunelor materiale acordate părților civile V. K. BLAGOEVA, VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B. și K. GHEORGHIEV B..

Casează sentința penală recurată sub acest aspect, iar în rejudecare.

Înlocuiește dispoziția de obligare a asigurătorului S.C. "Allianz Tiriac Asigurări" S.A. la plata a câte 40.000 lei către fiecare dintre părțile civile V. K. BLAGOEVA, VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B. și K. GHEORGHIEV B., daune materiale cu dispoziția de obligare a asigurătorului S.C. "Allianz Tiriac Asigurări" S.A. la plata a 75.000 lei către toate părțile civile V. K. BLAGOEVA, VLADISLAV GHEORGHIEV B., ATANAS GHEORGHIEV B. și K. GHEORGHIEV B..

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.

În baza art.192, alin.3 c.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs asigurătorului rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 31.05.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

A. B. A. S.

I. N. C.

GREFIER

S. G.

Red. s.f. S. I

Red.. dec. rec. A.S.

Tehnored. S.G./ 18.06.2013/ 3 EX

← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1115/2013. Curtea...		Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1344/2013.... →

Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 611/2013. Curtea de Apel BACĂU

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 611/2013. Curtea de Apel BACĂU