Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Decizia nr. 587/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 587/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 30-05-2013 în dosarul nr. 380/32/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 587
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 30 mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - V. M. - judecător
JUDECĂTORI - C. C.
- M. A. A.
GREFIER – S. G.
MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL
reprezentat de procuror P. V.
La ordine a venit soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul P. I., împotriva deciziei penale nr.264 din 14.03.2013 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosar nr._/180/2012.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit contestatorul.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care Curtea, a dat cuvântul procurorului pe admisibilitatea în principiu a contestației în anulare.
Reprezentantul Parchetului, a solicitat respingerea contestației în anulare, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 386 Cod procedură penală.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin decizia penală nr. 264 din 14.03.2013 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul penal nr._ a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul – petent P. I. împotriva sentinței penale nr. 264 din 14.03.2013 pronunțată de Judecătoria Bacău .
A reținut instanța de recurs că prin sentința penală nr. 1800 din 7.11.2012, pronunțată de Judecătoria Bacău, în dosar nr._/180/2012, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul P. I., în temeiul art. 2781 al. 8 lit. a Cod procedură penală.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin rezoluția procurorului de la P. de pe lângă Judecătoria Bacău, emisă în dosarul penal nr. 8708/P/2011 la data de15.05.2011, s-a dispus, în temeiul art. 228 al.6 C.p.p. rap. la art. 10 lit. d C.p.p. neînceperea urmăririi penale fata de S. I. A..
Rezoluția a fost atacată la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, în termenul prevăzut de art.278 al.3 C.p.p.
Prin rezoluția nr.1191/II/2/2012, prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, în baza art.278 C.p.p., a respins plângerea petentului Puslengher I., considerând că soluția procurorului este temeinică și legală.
P.-procurorul a retinut la data de 19.09.2011 organele de cercetare penala au primit plangerea penala a lui Puslengher I. impotriva numitului S. I. A. pentru savarsirea infractiunilor de violare de domiciliu si amenintare.
S-a stabilit ca intre familia intimatului si petent exista un litigiu de natura civila ce se afla pe rolul Judecatoriei Bacau.
La data de 17.09.2011 numita S. E. se afla in vizita la petent. La fata locului au sosit și intimatul însoțit de mama sa. La un moment dat intre petent si intimat a intervenit un conflict in urma caruia intimatul l-a amenintat si i-a adresat cuvinte jignitoare interlocutorului sau.In urma audiierii petentului s-a stabilit ca el nu i-a interzis niciodata nepotului sau, intimatul sa-l viziteze. Mai mult decat atat amenintarile din data de 17.09.2011 nu l-au alarmat.
Împotriva rezolutiei procurorului de la P. de pe lângă Judecătoria Bacău, emisă în dosarul 8708/P/2011, a formulat plângere petentul, în termenul legal prevăzut de art. 278/1 alin.1 C.p.p., plângerea fiind înregistrată la Judecătoria Bacău sub nr._/180/2012.
Petentul a solicitat desfiintarea acesteia, retinerea in vederea judecarii cauzei in complet legal constituit si darea unei solutii legale si temeinice.
Petentul a prezentat înscrisuri noi la dosarul.
Legal citat, intimatul s-a prezentat in instanta.
Analizând rezolutia atacată prin prisma motivelor invocate și pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, instanța a apreciat ca actul de dispoziție al procurorului este legal și temeinic, ca incadrarea juridica este corecta, la fel si situatia de fapt.
Amenintarea presupune „Fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, a soțului ori a unei rude apropiate, dacă este de natură să o alarmeze, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăși sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea care a format obiectul amenințării.”
In declaratia petentului afla la fl. 4 d.u.p., acesta precizeaza „ nu am avut teama de amenintarile lui”, pe cale de consecinta nu poate fi retinuta infractiunea de amenintare petentul nu s-a alarmat in urma manifestarilor intimatului.
In baza art. 192 C.p. violarea de domiciliu reprezinta „Pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără consimțământul persoanei care le folosește, sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 4 ani.
În cazul în care fapta se săvârșește de o persoană înarmată, de două sau mai multe persoane împreună, în timpul nopții sau prin folosire de calități mincinoase, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.”
Asa cum reiese din declaratia petentului data in fata organelor de politie in data 23.11.2011 „nu le-am interzit niciodata sa ma viziteze”. In aceste conditii nu poate fi retinuta in sarcina petentului comiterea infractiunii de violare de domiciliu.
Pe timpul cercetării judecătorești nu au fost descoperite fapte, ori împrejurări noi care să conducă la o altă soluție .
Avându-se în vedere toate cele ce precedă, instanța, în baza art.278/1 alin.8 lit.a teza I C.proc.pen., a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul Puslengher I. împotriva rezolutiei procurorului, dată în dosarul penal 8708/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecatoria Bacău și, în baza art.278/1 alin.8 lit.a teza a II-a C.proc.pen., menținându-o ca fiind temeinică și legală.
Împotriva sentinței penale mai sus menționate a formulat recurs petentul P. I..
Curtea de Apel a reținut că recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 2781, alin.10 Cod procedură penală, așa cum a fost modificat prin art. XVIII. pct. 39 din Legea nr. 202/2010, hotărârile judecătorului pronunțate în soluționarea plângerilor formulate împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată sunt definitive. Acest lucru înseamnă că nicio cale ordinară de atac nu mai poate fi formulată împotriva unor asemenea hotărâri, ele dobândind autoritate de lucru judecat.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515, pct. 1, lit. a Cod procedură penală, s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de petentul R. M..
În baza art. 192, alin.2 Cod procedură penală, a obligat recurentul-petent la plata a 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei decizii s-a formulat de către recurent contestație în anulare.
Analizând cererea formulată de contestator în funcție de motivul invocat Curtea urmează să constate inadmisibilitatea contestației pentru următoarele motive:
Potrivit art. 391 al. 2 C .p .p . contestația în anulare estre admisibilă în principiu dacă instanța constată că cererea este făcută în termen, că motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute în art. 386 și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar.
Contestatorul reiterează în motivarea cererii de contestație motivele plângerii formulate împotriva soluției procurorului de netrimitere în judecată, iar nu critici care ar putea fi încadrabile în dispozițiile art. 386 C.p.p.
Se reține, în consecință că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 391 al. 2 C .p .p ., motivele invocate neregăsindu-se în dispozițiile art. 386 C.p.p. care prevăd în mod limitativ cazurile de contestație în anulare, drept pentru care urmează a fi respinsă contestația ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 391 C.p.p. respinge ca inadmisibilă în principiu contestația în anulare formulată de contestatorul P. I. împotriva deciziei penale nr. 264 din data de 14.03.2013 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul penal nr._ .
În conformitate cu dispozițiile art. 192 al. 2 C.p.p. obligă contestatorul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.05.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. M. C. C.
M. A. A.
GREFIER,
S. G.
Red.d.cont. – M.A.A.
Tehnored. SG – 2 ex.
11.06.2013
| ← Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 641/2013. Curtea de Apel... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1244/2013. Curtea... → |
|---|
