Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 845/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 845/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 17-09-2015
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACAU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 845
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 17.09.2015
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE – A. ILVIU
JUDECĂTOR – P. D.
GREFIER- P. E.
.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău- legal reprezentat de PROCUROR- S. M.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul-inculpat A. C. A. – C., împotriva sentinței penale nr.04/2015 din data de 14.01.2015, pronunțată de Judecătoria B..
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.369 al.1 Cod proc.pen., în sensul că au fost înregistrate pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul inculpat A. C. A.-C., în stare de arest, asistat din oficiu de avocat Țifescu M., lipsă fiind intimatul parte civilă V. P. S..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelantul inculpat precizează că își menține apelul formulat în cauză.
Apărătorul apelantului inculpat și procurorul, pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat Țifescu M., având cuvântul pentru apelantul inculpat, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond redozarea pedepsei având în vedere că a acoperit parțial prejudiciul, a recunoscut comiterea faptei și a dorit să se împace cu partea civilă.
Depune la dosar referatul privind plata onorariului avocat oficiu din fondul M.J. care a fost vizat de instanță.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpat, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică și obligarea apelantului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Apelantul inculpat solicită admiterea apelului și redozarea pedepsei, având în vedere că a recunoscut fapta comisă, a achitat o parte din prejudiciu, a dorit să se împace cu partea civilă.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra apelului penal de față, Curtea reține următoarele:
Prin sentința penală nr.04/2015 din data de 14.01.2015, pronunțată de Judecătoria B., a fost condamnat inculpatul A. A. C., fiul lui C. și A., născut la data de 06.05.1990 în Piatra N., jud. N., domiciliat în mun. Moinești, . Social, fără forme legale în B., ., jud. Bacău, cetățean român, studii – 7 clase, necăsătorit, fără ocupație, recidivist, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b din Noul Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 din Noul Cod penal și cu aplicarea a art. 396 alin. 10 din Noul Cod de procedură penală, la pedeapsa principală de 1 (un) an închisoare.
În temeiul art. 104 alin. 2 din Noul Cod penal, s-a revocat liberarea condiționată pentru restul de 326 zile, din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 81/18.12.2009 a Judecătoriei B., rest ce se va executa alături de pedeapsa rezultantă aplicată în prezenta cauză.
Pedeapsă de executat: 1 an, 10 luni și 20 zile închisoare.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Noul Cod penal, pe o durată de 2 ani, în condițiile prevăzute de art. 66 alin. 1 și art. 68 lit. c din Noul Cod penal.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, în condițiile și pe durata prevăzute de art. 65 alin. 3 din Noul cod penal.
În temeiul art. 14, cu art.346 Cod procedură penală și al art.1357 Cod civil, a fost obligat inculpatul să plătească persoanei vătămate V. P. S. suma de 7368 lei despăgubiri civile.
În temeiul art. 274 alin. 1 din Noul Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 450 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 300 lei către Ministerul Public și 150 lei către Ministerul Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 685/P/08.10.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., înregistrat sub nr._ /14.10.2014 la Judecătoria B., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. A. C., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 al. 1-229 al. 1 lit. b N. C. pen., cu aplicarea art. 41 al. 1 N. C. pen.
S-a reținut în sarcina lui că la data 11.09.2014, în jurul orelor 22,30 a sustras din autoturismul marca VW Transporter cu nr. P6514AP aparținând părții vătămate V. P. S., o borseta în care se aflau bani și bunuri în valoare de 9.600 lei.
Părțile au fost legal citate, prezentându-se în instanță doar inculpatul, care a recunoscut săvârșirea faptelor așa cum au fost reținute în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei potrivit probelor administrate la urmărirea penală, conform procedurii recunoașterii prevăzute de art. 374 al. 4, 375 și 396 al. 10 N. C. pr. pen., cerere care a fost încuviințată de instanță.
Nu a contestat probele administrate la urmărirea penală și nu a solicitat proba cu înscrisuri.
Partea vătămată V. P. S., s-a constituit parte civilă la urmărirea penală, cu suma de 8500 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.
Din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 11.09.2014 numitul V. P. S. s-a deplasat cu autoturismul autoturismul marca VW Transporter cu nr. P6514AP în orașul B., împreună cu numitul S. V., pentru a comercializa obiecte de cult cu ocazia bâlciului anual.
Ajunși în orașul B. au parcat autoturismul în parcarea destinată microbuzelor, partea vătămată lăsându-și în mașină o borsetă în care avea bani și mai multe bunuri. Profitând de faptul că numiții V. P. S. și S. V. au intrat într-o pizzerie, inculpatul A. A. C. ce se plimba prin zonă, a deschis portiera stângă a autoturismului și a sustras din interior o borsetă în care a găsit suma de 7.000 lei.
După ce a luat suma de 7.000 lei a ascuns borseta în vegetație la circa 200 de metri de locul săvârșirii faptei, apoi s-a deplasat la numitul A. C. căruia i-a dat suma de 250 lei, pentru ca în aceeași seară să se deplaseze împreună cu concubina și fiul său în mun. Moinești, unde locuiește efectiv.
A doua zi, inculpatul A. A. C., a revenit în orașul B., a luat borseta din locul unde o ascunsese și în interior a mai găsit suma de 600 euro și un stick. Din cei 600 de euro i-a înmânat numitului A. C. suma de 150 euro, precum și stickul, după care a dat foc borsetei în grădina casei
Situația de fapt a fost reținută așa cum a rezultat din declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, coroborate cu declarațiile persoanei vătămate la urmărirea penală, cu declarațiile martorilor audiați la urmărirea penală și cu procesele verbale întocmite de organul de cercetare penală cu ocazia cercetării la fața locului a conducerii în teren și a recunoașterii unor obiecte.
Astfel, persoana vătămată a reclamat că la data 11.09.2014, în jurul orelor 22,30, persoane necunoscute i-au sustras din autoturismul marca VW Transporter cu nr. P6514AP, o borseta în care se afla bani și bunuri în valoare de 9.600 lei. La data de 18.09.2014, la organele de poliție, persoana vătămată a recunoscut mai multe părți componente ale borsetei sale, care fusese arsă. Inițial, persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 9000 lei sustrasă din borsetă, iar ulterior a declarat că a primit de la inculpat mai multe bunuri electronice în valoare de 1160 lei și că se mai constituie parte civilă împotriva inculpatului cu suma de 8500 lei nerecuperată.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și a predat părții civile mai multe bunuri electronice, pentru a acoperi o parte din prejudiciu.
Martorul S. V. a confirmat faptul că la data faptei, se afla împreună cu partea civilă cu care venise la bâlci pentru a comercializa obiecte de cult și că după ce au parcat mașina, au mers la masă. Partea civilă și-a lăsat în mașină borseta cu bani (7000 lei și 600 euro), iar când s-au întors la mașină, au găsit portiera din dreapta față întredeschisă, iar din interior lipsea borseta părții civile.
Martorul A. P., a declarat că în ziua bâlciului, cei doi au mâncat la restaurantul al cărui administrator este, iar la scurt timp după ce au plecat, unul dintre ei s-a întors povestind agitat și speriat, că-i dispăruse borseta cu bani. Același martor a asistat ulterior la cercetările efectuate de organele de poliție la fața locului. Aspectele relatate de acest martor, au fost confirmate și de martora S. G., angajată a aceluiași local.
Martorul A. C., tatăl inculpatului a confirmat faptul că în ziua bâlciului, fiul său i-a arătat o borsetă cu bani, în care se afla fotografia unui preot și că i-a dat și lui suma de 150 euro, după care a dat foc borsetei.
Prin urmare, instanța de fond a reținut că toate probele administrate în cauză se coroborează în sensul reținerii vinovăției inculpatului.
În drept, s-a reținut de către instanța de fond că faptele inculpatului, astfel reținute, întrunesc condițiile constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 al. 1-229 al. 1 lit. b N. C. pen. și în consecință acesta a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
S-a dat eficiență prevederilor art. 396 al. 10 N. C. pr. pen., în sensul de a se reduce cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, natura și frecvența antecedentelor penale ale inculpatului, precum și conduita sinceră a acestuia pe parcursul procesului, precum si celelalte criterii generale de individualizare prevăzute de art. 74 N. C. pen.
În ce privește antecedentele penale ale inculpatului, instanța a constatat că acestea sunt numeroase, ultima dată acesta fiind condamnat la o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare, prin sentința penală nr. 81/18.12.2009 a Judecătoriei B., liberat condiționat, cu un rest de pedeapsă de 326 zile.
Fapta din prezenta cauză fiind săvârșită după liberarea condiționată, anterior împlinirii duratei pedepsei, s-a reținut starea de recidivă postcondamnatorie a inculpatului, prevăzută de art. art. 41 al. 1 N. C. pen.
În raport de gravitatea infracțiunii pentru care a fost judecat în prezenta cauză și având în vedere perseverența inculpatului în comportamentul infracțional, instanța a dispus revocarea liberării condiționate a acestuia, pentru restul de pedeapsă de mai sus, în conformitate cu dispozițiile art. 104 al. 2 N. C. pen., rest ce se va executa alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză.
În latură civilă, dovada prejudiciului produs prin infracțiune, s-a făcut cu declarațiile părților și martorilor anterior expuse, din probe rezultând că o parte din prejudiciu a fost compensat de inculpat, prin predarea către partea civilă a unor bunuri electronice.
Pentru aceste motive, instanța, în temeiul art. 13 cu 397 al. 1 N. C. pr. pen. și 1357 C. civ., a admis în parte pretențiile civile ale părții vătămate, obligându-l pe inculpat să-i plătească acesteia despăgubirile civile reprezentând contravaloarea prejudiciului nerecuperat.
Față de condamnarea inculpatului, acesta a fost obligat in temeiul art. 274 al. 1 N. C. pr. pen., la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel inculpatul.
În motivarea scrisă a apelului inculpatul a susținut că instanța i-a „promis muncă în folosul comunității” și a fost condamnat la pedeapsa închisorii și că întreține relații de concubinaj, relații din care au rezultat 13 copii, care sunt minori.
În susținerile orale făcute și prin avocatul desemnat din oficiu, inculpatul a solicitat, față de faptul că a achitat parțial prejudiciul, a recunoscut fapta și că a dorit să se împace cu persoana vătămată, să fie „redozată pedeapsa aplicată”.
Analizând hotărârea apelată, în raport de motivele de apel invocate și examinând-o și din oficiu, în conformitate cu prevederile art.417 alin.2 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelul urmează a fi respins, pentru considerentele care vor fi prezentate.
În cauză, instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, a dat faptei săvârșite de inculpat o corectă încadrare juridică și adat dovadă de înțelegere prin aplicarea, pentru infracțiunea săvârșită, a unei pedepse de doar 1 (un) an închisoare.
Instanța de fond a respectat dispozițiile procedurale referitoare la motivarea hotărârii, în sensul că a descris faptei săvârșite, cu arătarea timpului și locului unde a fost comisă, încadrarea juridică dată acesteia; de asemenea a analizat probele care au servit ca temei pentru soluționarea atât a laturii penale a cauzei, cât și laturii civile și a arătat temeiurilor de drept care justifică soluțiile date în cauză.
Instanța de control judiciar își însușește motivarea hotărârii apelate făcută de instanța de fond, desigur cu completările care vor fi făcute.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă pe deplin vinovăția apelantului-inculpat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de instanța de fond.
De altfel, inculpatul a declarat, înainte de începerea cercetării judecătorești, că recunoaște săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, așa cum a fost reținută în actul de sesizare a instanței, că solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a cerut aplicarea procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii, cerere care, în mod legal, a fost admisă de instanța de fond.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate pentru infracțiunea săvârșită, așa cu se arăta mai sus, instanța de fond a dat dovadă de multă înțelegere, prin aplicarea unei pedepse de doar 1 (un) an închisoare.
În conformitate cu dispozițiile art.74 Cod penal, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;
d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;
e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;
g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Curtea va avea în vedere gradul de pericol social concret ridicat al faptelor comise, în raport cu circumstanțele reale de săvârșire, astfel cum au fost reținute de instanța de fond, inculpatul comițând infracțiunea de furt pe timp de noapte.
În ceea ce privește persoana inculpatului, așa cum rezultă din copia cazierului judiciar-fl.57 dosar urmărire penale, acesta a cunoscut de foarte multe ori rigorile legii penale, atât pentru infracțiuni contra patrimoniului, unele comise cu violență, dar și pentru infracțiuni de violare de domiciliu, fapte comise atât în perioada minorității, pentru care s-a internarea în centru de reeducare, precum și aplicarea unor pedepse cu închisoare, dar și după împlinirea vârstei majoratului.
De asemenea, inculpatul a beneficiat de mai multe ori de clemență din partea organelor judiciare, fiind liberare condiționat și infracțiunea dedusă judecății fiind comisă până la împlinirea duratei ultimei pedepse aplicate, din executarea căreia a fost liberat condiționat la data de 06.11.2013.
Curtea constată că nu se impune reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante.
Recunoașterea circumstanțelor atenuante judiciare este atributul instanței de judecată și deci lăsată doar la aprecierea acesteia.
Gravitatea și pericolul social al faptelor sunt elemente care nu pot fi omise și care trebuiesc bine evaluate de instanță în alegerea pedepsei și a cuantumului acesteia.
Având în vedere gradul de pericol al infracțiunii săvârșite și de inculpat, Curtea constată că faptele comise de acesta au o asemenea gravitate, încât face inoportună reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea acestuia, deoarece prin reținerea acestora se ajunge la o pedeapsă vădit disproporționată față de gravitatea faptelor și persoana inculpatului, pedeapsă care nu-și atinge scopul preventiv-educativ.
Desigur că, având în vedere faptul că hotărârea a fost apelată doar de inculpat, față de principiul non reformatio in pejus, Curtea nu poate majora cuantumul pedepsei principale aplicate.
Cât privește adăugarea la pedeapsa aplicată pentru infracțiunea săvârșită a restului de pedeapsă de 326 zile închisoare, rămas de executat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 81/18.12.2009 a Judecătoriei B., acest lucru decurge din lege, deoarece în conformitate cu dispozițiile art.43 alin.1 Cod penal: „Dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.”
Pentru aceste considerente, în temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat.
Văzând și dispozițiile art.275 alin.2 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE :
În temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat A. C. A. - C. împotriva sentinței penale nr.04/2015 din data de 14.01.2015, pronunțată de Judecătoria B..
În baza art.275 alin.2 și Cod procedură penală, obligă apelantul-inculpat să plătească statului suma de 500 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
S. A. D. P.
GREFIER,
E. P.
Red.sent.A.M.C.
Red.dec.D.P.
Tehnoredactat El.P.
06.10/06.10.2015/6 EX
| ← Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 844/2015. Curtea... | Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 849/2015. Curtea... → |
|---|
