Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 133/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 133/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 05-02-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.133
Ședința publică din 05 februarie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. A. A.
JUDECĂTOR: C. C. - Președinte secție
*********************************************
GREFIER: A. D. - I.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău a fost reprezentat legal de B. C. – procuror.
Pe rol judecarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Onești și partea civilă O. D. împotriva sentinței penale nr.789 din data de 20.10.2014 pronunțată de Judecătoria Onești în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.369 al.1 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul ales al apelantului - parte civilă O. D., avocat P. R. D. și apărătorul ales al intimatului - inculpat T. C. A., avocat C. C., lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimatului - inculpat, avocat C. C., depune la dosar contract de muncă, în limba engleză și în traducere.
Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată apelurile în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Onești motivat de faptul că instanța de fond în mod greșit, prin schimbarea încadrării juridice, a condamnat inculpatul la pedeapsa amenzii penale în condițiile reținerii circumstanței agravante prev. de art.77 lit.d Cp și având în vedere și împrejurările concrete ale comiterii infracțiunii precum și modalitatea de săvârșire a acesteia, inculpatul fiind ajutat de minora V. E. S. să sustragă din locuința unchiului acesteia mai multe sume de bani, inculpatul conducând-o și așteptând-o pe minoră după comiterea faptei. Arată că pedeapsa amenzii penale este nelegală și se impune aplicarea pedepsei închisorii, în temeiul art.396 al.1,4 Cpp și art.83 alin.1 Cpp și art.85 al.1 Cp, cu amânarea aplicării pedepsei.
Apărătorul apelantului - parte civilă, avocat P. R. D., arată că a formulat apel și a solicitat, conform art.421 al.2 lit.a Cpp, admiterea apelului, desființarea sentinței penale pronunțată de prima instanță și pronunțarea unei hotărâri care să aibă în vedere susținerile părții civile, cu cheltuieli de judecată. Precizează că pedeapsa i se pare prea blândă raportat la gravitatea faptei. Susține că inculpatul T. a fost autorul moral al faptei, a abuzat de sentimentele minorei de 13 ani și a determinat-o să intre în casa unchiului și să sustragă suma de bani. Afirmă că inculpatul, până la 20 de ani, nu a muncit, are 10 clase, practică jocuri de noroc și după sustragerea sumei de bani a cumpărat mașini, telefoane scumpe. Menționează că acesta a declarat că a sustras mai puțini bani, nu_ lei și 4500 euro, dar nici măcar nu i-a numărat și a declarat că a sustras_ lei și 1800 de euro. Învederează faptul că se pune întrebarea cum a putut fi luat în considerare cuvântul făptuitorului contra cuvântului părții civile, inculpatul fiind o persoană ce nu are prețuirea banilor munciți, pe când partea civilă a făcut cu martori dovada sumei. Arată că după pronunțarea hotărârii instanței de fond, inculpatul nu a mai achitat nicio sumă. Solicită obligarea acestuia la restituirea sumei neachitate și precizează că a solicitat_ lei și 4120 euro și ar mai fi de dat conform instanței 2515 lei și 1420 euro. Susține că inculpatul nu se poate reabilita doar printr-o amendă și lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru societate. Afirmă că instanța a neîndreptățit partea civilă nereținând suma pe care aceasta a spus că o are în casă și reținând suma pe care a spus-o inculpatul. Depune la dosar chitanțele nr.82 și 83 din data de 01.11.2014 reprezentând plata onorariului de avocat.
Apărătorul intimatului - inculpat, avocat C. C., solicită respingerea motivelor de apel ale Parchetului. Cu privire la neaplicarea dispozițiilor art.77 lit.d Cp, arată că instanța de fond a avut în vedere acest motiv, însă a avut în vedere și art.396 - a luat în considerare achitarea prejudiciului, cum a fost recunoscut, recunoașterea faptelor, vârsta inculpatului și lipsa cazierului judiciar și a dispus o pedeapsă cu amenda. Precizează că instanța a avut în vedere scopul legii penale și a considerat că o condamnare cu privare de libertate ar fi în contradicție cu acest scop. Susține că dacă se aplica o pedeapsă cu executare, prejudiciul reclamat nu mai putea fi achitat. Afirmă că inculpatul s-a angajat și veniturile lui vor fi distribuite către plata contravalorii bunurilor sechestrate și a diferenței neachitate. Menționează că sunt neîntemeiate motivele de apel ale părții civile și în contradicție cu scopul legii penale. Învederează faptul că reeducarea inculpatului nu se va face cu pedeapsa solicitată de partea civilă. Arată că s-a făcut vorbire că prejudiciul ar fi mai mare, însă invocă prezumția de nevinovăție, inclusiv pe latură civilă, care, în lipsa altor dovezi, nu poate fi răsturnată doar de declarațiile părții civile. Precizează că motivele de apel sunt nefondate. Nu solicită cheltuieli.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere parțială a apelului părții civile, doar pe latură penală. Pe latură civilă, solicită respingerea apelului părții civile ca nefondat - aceasta nu a făcut dovada unui prejudiciu mai mare.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra apelului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 789/20.10.2014 pronunțată de Judecătoria Onești s - a dispus, în baza art. 386 Cod Procedură Penală schimbarea încadrării juridice dată prin rechizitoriu faptei pentru care inculpatul T. C. A. a fost trimis în judecată, respectiv din infracțiunea prev. de art.26 raportat la art. 208 al.1 cu referire la art.210 al.1 Cod penal cu aplicarea art.75 lit. c Cod penal în infracțiunea prev. de art. 48 raportat la art. 228 al. 1 noul Cod Penal cu referire la art.77 lit. d noul Cod Penal, cu aplicarea art. 5 noul Cod Penal.
În baza art. 48 raportat la art.228 al. 1 noul Cod Penal cu referire la art.77 lit. d noul Cod Penal, cu aplicarea art. 396 al. 10 Noul Cod Procedura Penală și art. 5 noul Cod Penal a fost condamnat inculpatul T. C. A., fiul lui V. și M. D., născut la data de 31.01.1994 în Onești, jud. Bacău, domiciliat în Tg. Ocna, ., jud. Bacău, fără ocupație,cu antecedente penale, studii – 10 clase, CNP-_,la o pedeapsă de:
- 3000 (trei mii lei) amendă penală, reprezentând 200 de zile - amendă, suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 15 lei pentru comiterea infracțiunii de „furt”
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 Noul Cod Penal în sensul că dacă cu rea - credință,nu execută pedeapsa amenzii în tot sau în parte, numărul zilelor amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.
În baza art. 19, 397 al. 1 cod proc.pen., art.1357 cod civil a fost admisă în parte acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile către partea civilă O. D. în cuantum de 2515 lei și 1420 euro.
S-a luat act că partea civilă O. D. a recuperat din prejudiciul infracțional prin restituire următoarele sume de bani: 17.485 lei, 100 dolari și 380 euro.
În baza art. 397 alin. (2) C. proc. pen. s-a menținut măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanța emisă de Pachetul de pe lângă Judecătoria Onești în data de 17.12.2013 în dosarul nr. 3707/P/2013 în baza art. 163-166 C. proc. pen. cu privire la un autoturism marca BMW, model 328,cu nr. de inmatriculare_, nr de identificare WBABM52000JM21327 în valoare de 1500 lei și un telefon mobil marca Samsung Galaxi S4, IMEI356997/05/_/9 în valoare de 800 lei.
În baza art. 112 alin. (1) lit. lit. e Cod Penal s-a dispus confiscarea specială în favoarea statului a unui telefon mobil marca „ Samsung Galaxy S4”, bun dobândit prin săvârșirea infracțiunii, aflat în custodia numitei O. F. cu domiciliul în com Buciumi, ..
În baza art.274 al 1 cod proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1800 lei cheltuieli judiciare către stat în faza de urmărire penală (1500 lei) și în faza de judecată (300 lei).
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei către partea civilă O. D. reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Onești la data de 21.05.2014 în dosarul nr. 3707/P/2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului T. C. A. pentru săvârșirea infracțiunii prev . de art.26 raportat la art. 208 al.1 cu referire la art.210 al.1 Cod penal cu aplicarea art.75 lit. c Cod penal.
S-a reținut în esență prin actul de sesizare a instanței că inculpatul în data de 09.12.2013 a ajutat pe minora V. E. S., în vârstă de 13 ani, să sustragă din locuința părții vătămate O. D., din . nepoata părții vătămate) cca.20.000 lei, 1800 Euro și 100 USD, sus-numitul fiind cel care a condus-o pe minoră la locul faptei și a așteptat-o după comiterea furtului, plecând împreună cu un autoturism condus de acesta, neputându-se proba de către partea vătămată existența sumei reclamate și anume 50.000 lei și 4500 Euro.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: sesizarea și declarațiile părții vătămate (fl. 8, 22-25), proces verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (fl.9-21), dovada de predare primire a banilor ridicați de la învinuit și restituiți reclamantului (fl.26), declarație făptuitoare minoră (fl.27-29), proces verbal de control corporal (fl.53), declarații martori (fl.54-98), proces verbal de aplicare a sechestrului (fl.112), proces verbal privind listarea conversațiilor dintre părți de pe rețeaua „Messenger” (fl.123-172), declarații învinuit (fl.32-47, 52).
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Onești la data de 24.01.2014 sub nr._ .
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 10.03.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
În cursul urmăririi penale și în fața instanței s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului persoana vătămată O. D., solicitând restituirea de către inculpat a următoarelor sume de bani: 43.115 lei și 4120 euro. Până la încheierea dezbaterilor, partea civilă și-a restrâns pretențiile civile la sumele de 32.515 lei și 4120 euro, retsul sumei de bani în lei fiind achitată de către inculpat pe parcursul procesului penal .
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită (07.04.2014), înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a declarat personal că recunoaște în totalitate săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor prezentate, probe pe care nu le contestă.
Instanța a admis această cerere.
Pe parcursul cercetării judecătorești, după citirea actului de sesizare, instanța a procedat la audierea inculpatului, asistat de către avocat ales ,care a declarat personal că recunoaște în totalitate săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor prezentate ,probe pe care nu le-a contestat.
Cu privire la situația de fapt, instanța a reținut că în data de 09.12.2013, partea vătămată O. D. a sesizat Poliția Buciumi, reclamând faptul că, în perioada 05-09.12.2013 i s-a sustras din locuință suma de 50.000 lei, 4500 euro și 100 USD, bani ținuți într-un dulap neîncuiat dintr-o cameră a locuinței sale de pe raza . ca autor pe numitul P. L..
A reieșit din primele verificări că, numitul P. L., vecinul părții vătămate, lucra zilier în gospodăria acesteia, iar la data când partea vătămată O. D. a sesizat furtul banilor din locuință acesta lucrase în gospodăria sa, fiind lăsat singur, ușa locuinței rămânând descuiată.
Cu ocazia cercetării la fața locului nu s-au identificat urme de efracție, ci doar trei fragmente de urme papilare ridicate de pe dulapul în care se aflau banii, stabilindu-se însă că acestea aparțineau reclamantului și soției acestuia, O. F..
De asemenea, nu s-au identificat urme de escaladare sau forțare a sistemului de închidere automat timp interfon, cu care era prevăzută poarta de acces în curte, aceasta, cât și gardul împrejmuitor, având o înălțime de cca.2 m.
Audiat, reclamantul O. D. a susținut că ținea în casă în dulapul amintit suma de cca.50.000 lei, aproximativ 4500-4800 Euro și 100 USD, bani economisiți din veniturile sale și ale soției, fără a putea însă face dovada acestui cuantum prin vreun mijloc de probă.
Sus-numitul a declarat că, în data de 09.12.2013, a sesizat lipsa banilor, bănuind ca autor al furtului pe zilierul P. L., însă din cercetări a reieșit că nu acesta este autorul furtului, în data de 14.12.2013 nepoata părții vătămate, minora V. E. S., în vârstă de 13 ani, recunoscând că ea a comis furtul banilor în după-amiaza zilei de 09.12.2013, cât la domiciliul familiei O. nu se afla nimeni.
Din audierea făptuitoarei minore V. E. S. (născută la 21.05.2000) a reieșit că, de cca. un an este prietenă cu învinuitul T. C. A., în vârstă de 19 ani, iar în vara anului 2013 a aflat de la verișoara sa, O. M. B., fiica părții vătămate, că părinții acesteia dețin în locuință sume mari de bani, sens în care a împrumutat de la fiica familiei O. mai multe sume, în total aproximativ 1000 lei și cca.200-300 Euro, pe care nu i-a mai restituit, banii fiind dați învinuitului.
În legătură cu fapta prezentei cauze, minora V. E. S. a declarat că a hotărât să fure din locuința unchiului său O. D. întreaga sumă de bani, la propunerea învinuitului, urmând să plece cu acesta în străinătate – părinții atât ai minorei cât și ai prietenului acesteia, respectiv învinuitul major, fiind plecați în străinătate la muncă.
Anterior comiterii faptei, cei doi au conversat prin rețeaua de socializare „messenger”, pe parcursul mai multor zile, respectiv din luna noiembrie 2013 până pe 08.12.2013, când au hotărât ca a doua zi minora să sustragă banii, în lipsa familiei O., căreia îi cunoștea programul, stabilind că în jurul orelor 15:00 nu se află nimeni acasă.
Ca urmare, în data de 09.12.2013, ora 15:00, făptuitoarea minoră a intrat pe poarta unchiului său O. D., învinuitul așteptând-o în exterior, în mașină, stând de pază pentru ca minora să nu fie surprinsă de proprietari.
Din interior, minora a sustras din dulapul aflat în dormitorul familiei O. toți banii pe care i-a găsit, a ieșit din curte și împreună cu învinuitul, care avea închiriată o mașină „Dacia Duster” cu numărul_, s-au deplasat până în mun.Piatra N., ambii intenționând să plece în străinătate. Pe drum învinuitul a numărat doar suma în valută, constatându-se un total de cca.1500-1800 Euro și 100 USD, fără a număra și suma în lei.
Întrucât minora a discutat cu verișoara sa, O. M. B., aflând că partea vătămată O. D. anunțase organele de poliție și temându-se să nu fie bănuită de furt, aceasta s-a întors pe raza mun.Onești cu învinuitul pentru a nu da de bănuit.
Întreaga sumă de bani sustrasă în lei și valută a rămas la învinuit, minora primind din acești bani de la învinuit un telefon „Samsung Galaxy S4”.
În seara zilei de 14.12.2013, pe raza mun. Onești a fost identificat și învinuitul, care condus la sediul P.. Onești a recunoscut fapta, găsindu-se asupra sa sume de bani în lei și valută, un telefon mobil „Samsung Galaxy S3” și cheia unui autoturism BMW cu număr de Anglia, pe care acesta îl achiziționase din loc. Urziceni cu cca.1500 Euro din banii sustrași (fl.53).
Audiat, învinuitul a recunoscut faptul că a ajutat-o pe prietena sa minoră să sustragă banii din casa părții vătămate, declarând însă că banii sustrași însumau doar 20.000 lei, cca.1900 Euro și 100 USD.
T. C. A. a precizat că, inițial vroiau să plece în străinătate, după ce în prealabil hotărâseră comiterea faptei prin discuții purtate pe rețeaua „messenger”, iar după furt s-au deplasat până în Piatra N., după care s-au reîntors seara în Onești.
Banii au rămas în posesia lui și din aceștia a cheltuit în interes personal mai multe sume, cumpărând două telefoane mobile Samsung, găsite asupra sa și asupra făptuitoarei minore, precum și un autoturism BMW înmatriculat în Anglia, cu suma de 1500 Euro, pe care îl conducea în momentul depistării pe raza mun.Onești, cheltuind de asemenea diverse sume în sălile cu jocuri de noroc din Onești și Bacău.
În momentul depistării avea asupra sa telefonul mobil „Samsung” și cheia autoturismului BMW, precum și sumele de 6885 lei, 380 Euro și 100 USD, proveniți din banii sustrași de minoră.
Sus-numitul a fost de acord să prezinte de bună voie conversațiile avute cu minora pe rețeaua „Messenger”, conversații care au fost listate și printate, fiind atașate la dosarul cauzei, fiind efectuată și o percheziție informatică în calculatorul învinuitului (fl.103,_-181).
Asupra telefonului mobil Samsung și autoturismului BMW cu numărul_ s-a aplicat măsura asiguratorie a sechestrului pe parcursul urmării penale, conform art.163-166/Cod pr. pen. (fl.111-118).
Banii găsiți asupra învinuitului s-au predat părții vătămate, care a recunoscut că aceștia îi aparțin după o bancnotă de 50 Euro cu seria X_, pe care inscripționase anterior cu pixul de culoare albastră cifrele „1350, 1250 și 5400” și după faptul că printre suma de bani în Euro se afla și singura bancnotă de 100 USD la fel ca banii pe care-i ținea în casă (fl.24-26).
În ce privește telefonul mobil Samsung Galaxy S4 ridicat de la făptuitoarea minoră, acesta a fost lăsat în custodia mătușii sale O. F., soția părții vătămate, întrucât mama minorei se afla plecată la lucru în Italia (fl.122).
Inițial s-a efectuat și o percheziție domiciliară la locuința părinților învinuitului, aflată în com. Buciumi, . bunica învinuitului și anume C. M., de unde s-a ridicat unitatea centrală a unui calculator „Acer” ce aparținea învinuitului și prin care acesta corespondase prin rețeaua de socializare „Messenger” cu făptuitoarea minoră (fl.93-101).
Pe parcursul urmăririi penale organele de poliție Buciumi au procedat și la audierea ca martori a numiților D. Nicușor S., B. Nicușor și L. I., care l-au însoțit pe învinuit în loc. Urziceni, jud Ialomița, în data de 13.12.2013, pentru ca acesta să cumpere autoturismul BMW, susnumiții declarând că nu au cunoscut inițial proveniența sumei de 1500 Euro cu care învinuitul a cumpărat mașina, acesta susținând că ar fi câștigat suma de 8000 lei la jocuri de noroc, fără însă ca acest lucru să poată fi dovedit.
Tranzacția de vânzare-cumpărare privind mașina s-a încheiat între învinuit și un bărbat din Urziceni, la o stație PECO din această localitate, actul de tranzacționare a mașinii fiind o simplă chitanță de mână semnată de ambele părți (fl.61-72, 118).
Având în vedere incidența dispozițiilor art. 374 al. 4 Noul Cod Procedură Penală, recunoașterea în totalitate a faptei, soluționarea cauzei în ceea ce îl privește pe inculpatul T. C. A. s-a făcut fără administrarea de dovezi în cursul judecății. Au fost însușite fără rezerve de către acesta probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv sesizarea și declarațiile părții vătămate (fl.8, 22-25), proces verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (fl.9-21), dovada de predare primire a banilor ridicați de la învinuit și restituiți reclamantului (fl.26), declarație făptuitoare minoră (fl.27-29), proces verbal de control corporal (fl.53), declarații martori (fl.54-98), proces verbal de aplicare a sechestrului (fl.112), proces verbal privind listarea conversațiilor dintre părți de pe rețeaua „Messenger” (fl.123-172), declarații învinuit (fl.32-47, 52).
Instanța a fost sesizată prin rechizitoriu la data de 24.01.2014 sub imperiul prevederilor vechiului CPP (Legea nr. 29/1968, modificată), calificarea juridică a faptelor deduse judecății făcându-se în conformitate cu dispozițiile vechiului CP (Legea nr. 15/1968). La data de 1 februarie 2014 au intrat în vigoare prevederile NCP (Legea nr.286/2009) și ale NCPP (Legea nr. 135/2010). În raport cu prevederile art. 5 NCP s-a făcut calificarea juridică a faptelor deduse judecății în raport de legea penală mai favorabilă.
În temeiul art. 5 din Codul penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă .
În speță, faptele deduse judecății au fost săvârșite sub legea veche (09.12.2013) ale cărei limite de pedeapsă sunt cuprinse între 1 și 12 ani închisoare.
Potrivit legii noi limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 6 luni și 3 ani închisoare sau cu amendă.
Stabilind provizoriu pedeapsa la care s-ar putea ajunge, prin reținerea cauzelor de atenuare și agravare a răspunderii penale, instanța a reținut că pedeapsa mai blândă este conform legii noi. Totodată, instanța a admis cererea reprezentantului Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești și a schimbat încadrarea juridică dată prin rechizitoriu faptei, în sensul înlăturării dispozițiile privind furtul între rude, pre. De art. 210 cod penal 1969, deoarece între inculpat și autoarea minoră a furtului V. E. nu există nicio legătură de rudenie, rude fiind doar partea civilă și numita V. E..
În consecință, în baza art. 386 Cod Procedură Penală instanța a schimbat încadrarea juridică dată prin rechizitoriu faptei pentru care inculpatul T. C. A., a fost trimis în judecată respectiv din infracțiunea prev. de art.26 raportat la art. 208 al.1 cu referire la art. 210 al.1 Cod penal cu aplicarea art.75 lit. c Cod penal în infracțiunea prev. de art. 48 raportat la art. 228 al. 1 noul Cod Penal cu referire la art. 77 lit. d noul Cod Penal, cu aplicarea art. 5 noul CodPenalșia dispus condamnarea acestuia potrivit încadrării juridice din Codul penal din 1969, aceasta fiind legea penală mai favorabilă.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin dec. nr. 265/2014 în sensul că, legea penala mai favorabila se aplica global, in sensul ca nu pot fi combinate dispoziții din legile succesive .
În drept, fapta inculpatului T. C. A. constând în aceea că în data de 09.12.2013, a ajutat-o, pe minora V. E. S. ,în vârstă de 13 ani, să sustragă din locuința părții vătămate O. D. mai multe sume de bani în lei și valută, conducând-o la locul faptei și așteptând-o după comiterea faptei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „complicitate la furt”, prevăzută și pedepsită de art. 48 raportat la art. 228 al. 1 noul Cod Penal cu referire la art.77 lit. d noul Cod Penal, cu aplicarea art. 5 noul CodPenal. Instanța a reținut și circumstanța agravantă prev. de art. 77 lit. d Cod penal, respectiv comiterea faptei de către un inculpat major împreună cu un minor, agravanta fiind aplicabilă chiar dacă minorul nu răspunde penal.
Latura subiectivă a infracțiunii de furt, presupune existența vinovăției sub forma intenției.
Inculpatul a săvârșit fapta cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozitiilor art. 16 alin. (3) lit. a) cod penal, întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei și a urmărit producerea lui prin savârșirea faptei.
Astfel, fiind administrate probe concludente și pertinente în cauză (declarații părți vătămate, declarații martori, declarații de recunoaștere inculpat etc.) din care rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii arătate mai sus, fiind dovedită cu certitudine existența infracțiunii, instanța a dispus antrenarea răspunderii penale a acestuia pentru infracțiunea reținută.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Astfel, s-a reținut că inculpatul a avut o bună conduită în societate înainte de comiterea acestei fapte, fapt rezultat și din lipsa antecedentelor penale (fișa cazier judiciar) și că pe parcursul procesului penal a achitat o parte din prejudiciul infracțional.
Pentru aceste motive, instanța a apreciat că o pedeapsă cu amenda penală este suficientă pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei. Astfel, în baza art. 48 raportat la art. 228 al. 1 noul Cod Penal cu referire la art. 77 lit. d noul Cod Penal, cu aplicarea art. 396 al. 10 Noul Cod Procedura Penală și art. 5 noul Cod Penal a condamnat inculpatul T. C. A. la o pedeapsă de: 3000 (trei mii lei) amendă penală, reprezentând 200 de zile- amendă, suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 15 lei pentru comiterea infracțiunii de „complicitate la furt”
A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 Noul Cod Penal în sensul că dacă cu rea- credință ,nu execută pedeapsa amenzii în tot sau în parte, numărul zilelor amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.
În cursul urmăririi penale și în fața instanței s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului persoana vătămată O. D., solicitând restituirea de către inculpat a următoarelor sume de bani: 43.115 lei și 4120 euro. Până la încheierea dezbaterilor, partea civilă și-a restrâns pretențiile civile la sumele de 32.515 lei și 4120 euro, restul sumei de bani în lei fiind achitată de către inculpat pe parcursul procesului penal.
Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut că au fost sustrase de către inculpat prin intermediul minorei cca. 20.000 lei ,1800 euro și 100 USD, deși partea civilă a reclamat sumele de 50.000 lei și 4500 euro . Inculpatul, prin declarația sa, a recunoscut că a ajutat-o pe minoră să sustragă sumele de bani reținute prin rechizitoriu (cca. 20.000 lei ,1800 euro și 100 USD) și a fost de acord să achite integral acest prejudiciu.
S-au administrat și probele cu martori și înscrisuri cu privire la diferența sumelor de bani reclamate de către partea civilă, probe care nu au condus la certitudinea că această parte ar fi deținut aceste sume de bani, motiv pentru care instanța a reținut că prejudiciul infracțional este cel reținut prin actul de sesizare.
Astfel, având în vedere principiul disponibilității acțiunii civile (acordul inculpatului de achita integral despăgubirile arătate) și faptul că partea civilă O. D. a recuperat din prejudiciul infracțional prin restituire următoarele sume: 17.485 lei, 100 dolari și 380 euro, în baza art. 19, 397 al. 1 Cod proc. pen., art. 1357 Cod civil a admis în parte acțiunea civilă și a obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile către partea civilă O. D. în cuantum de 2515 lei și 1420 euro.
S-a luat act că partea civilă O. D. a recuperat din prejudiciul infracțional prin restituire următoarele sume: 17.485 lei, 100 dolari și 380 euro.
De asemenea, având în vedere faptul că în timpul urmăririi penale s-a dispus instituirea unui sechestru asiguratoriu, față de soluția ce a fost dată în latura penală a cauzei, în baza art. 397 alin. (2) C. proc. pen. a menținut măsura asiguratorie a sechestrului instituit prin ordonanța emisă de Pachetul de pe lângă Judecătoria Onești în data de 17.12.2013 în dosarul nr. 3707/P/2013 în baza art. 163-166 C. proc. pen. cu privire la un autoturism marca BMW, model 328 ,cu nr. de înmatriculare_, nr de identificare WBABM52000JM21327 în valoare de 1500 lei și un telefon mobil marca Samsung Galaxi S4, IMEI356997/05/_/9 în valoare de 800 lei.
În baza art. 112 alin. (1) lit. lit. e Cod Penal a dispus confiscarea specială a unui telefon mobil marca „Samsung Galaxy S4”, bun dobândit prin săvârșirea infracțiunii, aflat în custodia numitei O. F. cu domiciliul în com Buciumi, ..
Ca o consecință a condamnării, inculpatul a fost îndatorat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, potrivit art. 398 cu referire la art. 274 alin. 1 NCPP și la plata cheltuielilor judiciare efectuate de către partea civilă.
Împotriva sentinței penale menționată mai sus a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Onești pentru nelegalitate, invocând greșita încadrarea juridică dată infracțiunii de furt calificat comisă de inculpatul T. C. și aplicarea unei pedepse netemeinice, excesiv de blânde în raport de împrejurările comiterii infracțiunii și persoana inculpatului, motivele de apel fiind detaliate în preambulul prezentei decizii penale.
Împotriva aceleiași sentințe penale a declarat apel în termen legal și partea civilă O. D. pentru netemeinicie, solicitând aplicarea unei pedepse adecvate gradului concret de pericol social al faptei comise, pedeapsa aplicată fiind extrem de blândă.
Curtea, analizând sentința penală atacată atât sub aspectul motivelor de apel invocate dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept existente, în virtutea caracterului devolutiv al apelului prev. de art. 417 alin.1 și 2 C. proc. pen., constată că apelurile declarate de reprezentantul parchetului și partea civilă sunt întemeiate pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare.
În cauză, instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate în cauză, însă în mod greșit a apreciat ca lege mai favorabilă dispozițiile noului cod penal. Raportat la regimul sancționator al executării pedepsei și la imposibilitatea aplicării dispozițiilor art.81 Vcp, în condițiile noii legi penale, instanța de control judiciar constată că, în raport de prevederile art.5 Ncp privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, dispozițiile vechiului cod penale sunt mai favorabile.
Totuși, instanța de control judiciar constată că prima instanță a respectat dispozițiile procedurale referitoare la motivarea hotărârii, în sensul că a descris fapta săvârșită de inculpat, cu arătarea timpului și locului unde a fost comisă, a analizat probele care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, a arătat temeiurile de drept care justifică soluția dată, atât în latura penală, cât și în latura civilă a cauzei, dar a manifestat îngăduință în individualizarea judiciară a pedepsei sub aspectul pedepsei aplicate.
Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate de prima instanță, nelegală și neîndestulătoare din punctul de vedere al instanței de control judiciar, trebuie avut în vedere faptul că inculpatul, este fără ocupație, a pregătit minuțios, profitând de lipsa de maturitate a minorei, rudă de gradul III cu victima, întreaga activitate ilicită și a instigat un minor în vârstă de 13 ani la comiterea faptei de furt comisă într-o locuință personală. Toate aceste aspecte de fapt conduc la formarea convingerii de necesitatea aplicării unei pedepse adecvate, suficiente și eficiente în reinserția socială a inculpatului intimat, pedeapsa amenzii penale fiind neîndestulătoare.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ce privește comportamentul inculpatului.
Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, vor fi individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și să evite în viitor săvârșirea de noi fapte penale.
Pentru toate aceste considerente, curtea în temeiul art. 421 alin.2 lit. a N C.pr.pen. va admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Onești și partea civilă O. D., cu privire la încadrarea juridică dată infracțiunii deduse judecății, aplicarea dispozițiilor art. 386 C.pr.pen., condamnarea inculpatului, aplicarea dispozițiilor art. 81 și urm. VC.pen, și la aplicarea dispozițiilor legale privind pedepsa accesorie, va desființa în parte sentința penală atacată, sub aceste aspecte și, prin reținerea ca temei legal al încadrării juridice date infracțiunii dispozițiile art. 26 rap.la art. 208 alin. 1 cu ref. la art. 210 alin.l v C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c v C. pen. și art. 5 alin.l C.pen, va condamna inculpatul pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, cu aplicarea art.81 Vcp privind suspendarea condiționată a executării pedepsei. I se va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin.l lit.a teza a II a și lit b VC.pen în condițiile și pe durata prev. de art. 71 alin.2 VC.pen, se va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 386 C. pr. pen. și art. 63/1 VC. P. și vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin.3 C.pr.pen
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 alin.2 lit. a N C.pr.pen. admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Onești și partea civilă O. D. împotriva sentinței penale nr. 789/20.10.2014 pronunțată de Judecătoria Onești cu privire la încadrarea juridică dată infracțiunii deduse judecății, aplicarea dispozițiilor art. 386 C.pr.pen., condamnarea inculpatului, aplicarea dispozițiilor art. 81 și urm. VC.pen, și la aplicarea dispozițiilor legale privind pedepsa accesorie.
Desființează în parte sentința penală atacată, sub aceste aspecte.
Reține cauza spre rejudecare și în fond.
Reține ca temei legal al încadrării juridice date infracțiunii dispozițiile art. 26 rap.la art. 208 alin. 1 cu ref. la art. 210 alin.l v C. pen. cu aplic. art. 75 lit. c v C. pen. și art. 5 alin.l C.pen.
În temeiul art. 26 rap.la art. 208 alin.l cu ref. la art. 210 alin.l v C. pen. cu aplic, art. 75 lit. c v C. pen. și art. 5 alin.l C.pen. condamnă inculpatul T. C. A., cu date cunoscute la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.
În temeiul art. 81 VC.pen dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În temeiul art. 82 VC.pen fixează un termen de încercare de 3 ani și 2 luni, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
În temeiul art. 359 VC.pr.pen atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 VC.pen
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin.l lit.a teza a II a și lit b VC.pen în condițiile și pe durata prev. de art. 71 alin.2 VC.pen
În temeiul art. 71 alin.5 VC.pen pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se va suspenda pedeapsa accesorii.
Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 386 C. pr. pen. și art. 63/1 VC. pen.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Obligă inculpatul intimat să plătească părții civile O. D. suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în apel, reprezentând onorariu avocat.
În temeiul art. 275 alin.3 N C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 05.02.2015
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. A. A. C. C.
GREFIER
A. D. - I.
Pron.sent.pen.P. L.M.
Red.d.a.C.C.
Tehnored.A.D.I.
3 ex.
02.03.2015/02.03.2015
| ← Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 357/2015. Curtea... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 134/2015. Curtea de... → |
|---|
