Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 126/2015. Curtea de Apel BACĂU

Decizia nr. 126/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 05-02-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.126

Ședința publică din 05 februarie 2015

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: M. A. A.

JUDECĂTOR: C. C. - Președinte secție

*********************************************

GREFIER: A. D. - I.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel B. a fost reprezentat legal de B. C. – procuror.

Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul B. M. I. împotriva sentinței penale nr.334 din data de 10.10.2014 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul nr._ .

Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.369 al.1 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul - inculpat B. M. I., în stare de detenție, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat I. Ș., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.

Apărătorul apelantului - inculpat arată că apelul declarat de inculpat vizează netemeinicia sentinței atacate. Precizează că acesta s-a prevalat de procedura simplificată, a recunoscut fapta și consideră că pedeapsa aplicată este prea drastică, solicitând diminuarea acesteia. Depune la dosar referatul pentru plata onorariului de apărător desemnat din oficiu.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat. Arată că pedeapsa reflectă gravitatea faptei și periculozitatea inculpatului, care este recidivist.

Apelantul - inculpat B. M. I. lasă soluția la aprecierea instanței.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Prin sentința penală nr. 334 din 10.10.2014 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul penal nr._ s-a dispus, în baza art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b Noul Cod Penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Noul Cod Penal și art. 396 alin. 10 Noul Cod de procedură penală, art. 43 alin. 5 NCP condamnarea inculpatului B. M. I., fiul lui N. și I., născut la 02.04.1976 în B., județul B., domiciliat în Moinești . nr. 60, județul B., CNP_, cetățean român, recidivist, la 2 ani închisoare.

În baza art. 65 alin.1 NCP rap. la art. 66 alin. 1 lit. a și b NCP i s-a interzis exercitarea drepturilor, pe durata și în condițiile art. 65 alin. 3 NCP.

În baza art. 25 NCPP, art. 397 NCPP rap. la art. art. 1357 Cod. civ., au fost admise pretențiile civile formulate și a fost obligat inculpatul la plată către partea civilă C. V. a sumei de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a avut în vedere că prin rechizitoriul nr. 695/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești, a fost trimis în judecată inculpatul B. M. I., fiul lui N. și I., născut la data de 02.04.1976 în B., jud. B., domiciliat în Moinești . nr. 60, jud. B., CNP_, arestat în altă cauză, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1lit. d, alin. 2 lit. b C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen.

În esență, prin actul de sesizare al instanței s-a reținut că, în data de 11.03.2014, inculpatul a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate C. V., de unde a sustras mai multe bijuterii din aur și din argint, cauzând un prejudiciu de_ lei nerecuperat.

În faza de urmărire penală a fost administrat următorul probatoriu:

proces verbal de consemnare a plângerii sau denunțului, declarația părții vătămate, proces verbal de cercetare la fața locului, raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopică, declarații martori, declarații inculpat.

Inculpatul, fiind audiat la termenul de judecată din data de 12.09.2014, arată că recunoaște fapta pentru care a fost trimis în judecată, astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare al instanței, își însușește materialul de urmărire penală și solicită ca judecarea ei să fie efectuată în baza acestuia, nu solicită alte probe în latură penală, dorind aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. 4, art. 375 alin. 1, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

În urma punerii în discuție, instanța a admis cererea inculpatului.

Analizând actele și lucrările dosarului din ambele faze ale procesului penal, instanța a reținut următoarele:

În data de 11.03.2014, persoana vătămată C. V. a anunțat organele de poliție cu privire la faptul că persoane necunoscute au pătruns prin efracție în domiciliul său, ocazie cu care i-a sustras bijuterii din aur și din argint, în valoare de_ lei.

În cauză au fost efectuate cercetări, în urma acestora fiind identificat făptuitorul în persoana inculpatului care cu ocazia audierii, a recunoscut săvârșirea faptei. Cu ocazia reconstituirii a indicat în mod explicit cum a săvârșit fapta, declarând că în ziua de 11.03.2014 s-a deplasat în satul Măgirești, unde a intrat în curtea părții vătămate. A fost observat de un vecin și a fost întrebat ce caută acolo, motiv pentru care a plecat, însă a revenit câteva minute mai târziu, a pătruns din nou în curte și cu ajutorul unui cuțit a forțat geamul termopan și a intrat în locuință de unde a sustras mai multe bijuterii de aur și de argint pe care le-a vândut ulterior unor persoane necunoscute de pe raza municipiului B..

Situația de fapt a fost reținută în urma coroborării declarației inculpatului din faza cercetării judecătorești, cu probele administrate la urmărirea penală, respectiv: proces verbal de consemnare a plângerii sau denunțului, declarația părții vătămate, proces verbal de cercetare la fața locului, raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopică, declarații martori,

Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de_ lei reprezentând contravaloarea bijuteriilor sustrase.

Inculpatul a adoptat o poziție procesuală sinceră, recunoscând în totalitate comiterea infracțiunii solicitând aplicarea procedurii simplificate, însușindu-și probele administrate la urmărirea penală, pe care nu le-a contestat.

Având în vedere incidența dispozițiilor art. 374 alin. 4 C.pr.pen., soluționarea cauzei s-a făcut fără administrarea de dovezi în cursul judecății. Au fost însușite fără rezerve probele administrate în cursul urmării penale, respectiv: proces verbal de consemnare a plângerii sau denunțului, declarația părții vătămate, proces verbal de cercetare la fața locului, raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopică, declarații martori,

Inculpatul, asistat de apărător din oficiu, nu a solicitat probe în circumstanțiere.

Instanța a apreciat că, în raport de probatoriul administrat în cauză în cursul urmăririi penale și de poziția procesuală de recunoaștere necondiționată adoptată de inculpat în faza de judecată, vinovăția acestuia este pe deplin probată. Nu subzistă niciun echivoc asupra veridicității aspectelor de fapt reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, în condițiile în care acestea rezultă cu prisosință din probele administrate și care nu au fost contestate.

Conform art. 15 NCP, infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o, iar conform art. 16 alin. 1 din NCP, fapta constituie infracțiune numai dacă este săvârșită cu forma de vinovăție cerută de legea penală.

În cauza de față, raportat la materialul probator administrat în cauză, coroborat cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, instanța a constatat că fapta există, constituie infracțiune, fiind săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege de către inculpat.

La dozarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare legală prevăzute de art.74 din Noul Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei, periculozitatea infractorului, starea de recidivă și împrejurările concrete în care s-a comis infracțiunea. În concret, instanța a apreciat ca fapta săvârșită prezintă grad ridicat de pericol, aducând atingere normelor penale ce protejează valori sociale importante, precum patrimoniul persoanelor.

Instanța a reținut și că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise.

Având în vedere că inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate, instanța a redus limitele speciale ale pedepsei conform art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, urmând să fie avute în vedere la stabilirea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului.

Pentru motivele expuse mai sus, instanța a considerat că este necesară aplicarea unei pedepse cu închisoarea pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, făcând și aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.pr.pen, în ceea ce privește reducerea pedepsei cu 1/3, precum și prevederile art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 43 alin. 5 C.pen. .

În concret, în baza art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b Noul Cod Penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Noul Cod Penal și art. 396 alin. 10 Noul Cod de procedură penală, art. 43 alin. 5 NCP a condamnat inculpatul recidivist, la 2 ani închisoare.

În baza art. 65 alin.1 NCP rap. la art. 66 alin. 1 lit. a și b NCP a interzis exercitarea drepturilor, pe durata și în condițiile art. 65 alin. 3 NCP.

În privința laturii civile, s-a constatat că partea vătămată C. V. s-a constituit parte civilă cu suma de_ lei în procesul penal, în termenul prevăzut de lege, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de bani, reprezentând prejudiciul creat.

Având în vedere și soluția ce a fost dată în latura penală a cauzei, instanța a apreciat că sunt întrunite cele patru condiții ale răspunderii civile delictuale și având în vedere și principiul disponibilității relativ la acțiunea civilă, respectiv angajamentul inculpatului de a plăti despăgubirile civile solicitate, disponibilitate manifestată la termenul din 10.10.2014, în baza art. 25 și art. 397 c.pr.pen., instanța a admis această acțiune și a obligat inculpatul la plata integrală a sumei solicitate.

În baza art.274 alin. 1 Cod procedură penală, ca o consecință a condamnării, a obligat inculpatul la 350 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul B. M. I. solicitând micșorarea pedepsei aplicate, față de poziția procesuală de recunoaștere .

Procedând la verificarea sentinței apelate în raport de actele și lucrările dosarului și de motivele de apel invocate Curtea reține următoarele:

Se reține astfel că, într - adevăr, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei reținută în actul de sesizare al instanței, cu consecința favorabilă a reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime.

În condițiile în care inculpatul a săvârșit anterior fapte similare, iar poziția sa procesuală a fost deja avută în vedere prin aplicarea unui tratament sancționator favorabil, în cauză nu pot fi reținute și circumstanțe atenuante față de apelant.

Prin urmare aspectul invocat de către apelant, respectiv poziția sa procesuală, a fost deja avut în vedere de către prima instanță, cu consecința aplicării unei pedepse orientată spre minimul special, astfel cum a fost redus cu o treime potrivit art. 396 al. 10 C.p.p..

În aceste condiții apare evident faptul că o nouă reducere a pedepsei nu ar fi conformă cu atingerea scopului educativ – preventiv al pedepsei.

Se reține, în consecință, că hotărârea apelată nu evidențiază motive de desființare care să poată fi luate în considerare, atât cu privire la aspectele invocate de inculpat cât și din oficiu, impunându-se respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C .p .p . respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul – inculpat B. M. I. împotriva sentinței penale nr. 334 din 10.10.2014 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul nr._ .

În temeiul art. 275 al. 2 C.p.p. obligă inculpatul să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 05.02.2015.

PREȘEDINTE Pt.JUDECĂTOR

M. A. A. C. C., aflat în C.O.

Semnează președintele completului

M. A. A.

GREFIER

A. D. - I.

Pron.sent.pen.M. L.A.

Red.d.a.M.A.A.

Tehnored.A.D.I.

2 ex.

26.02.2015/27.02.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 126/2015. Curtea de Apel BACĂU