Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 120/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 120/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 05-02-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 120/2015
Ședința publică de la 05 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. A.
Judecător C. D.
Grefier N. C.
&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel B.
Reprezentat legal prin procuror N. S.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de către inculpatul B. I.-A. împotriva sentinței penale nr. 366 din 14.11.2014 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 al.1 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul-inculpat B. I.-A., aflat în stare de arest, asistat de apărător ales av. T. B., lipsă fiind intimata-parte vătămată I. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat T. B., pentru inculpat, depune la dosar un memoriu.
Avocat O. C. depune la dosar referatul privind plata onorariului pentru apărător desemnat din oficiu și solicită ca instanța să aprecieze cuantumul acestuia.
Apărătorul inculpatului și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat T. B., pentru inculpat, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale pronunțată de Judecătoria R., reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond să se dispună reindividualizarea pedepsei, precizând că inculpatul nu a beneficiat de dispozițiile art. 396 al.10 Cod pr.penală rap. la art. 375 al.4 Cod pr.penală, cu toate că a recunoscut fapta comisă.
De asemenea, solicită a se avea în vedere circumstanțele reale și personale ce pledează în favoarea inculpatului, împrejurarea că acesta nu a premeditat fapta ci a comis-o pe fondul consumului de etnobotanice.
Față de aceste aspecte, solicită a se aplica o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului formulat de inculpat, ca inadmisibil și să se mențină hotărârea pronunțată de instanța de fond, ca legală și temeinică, apreciind că pedeapsa a fost corect individualizată, având în vedere gravitatea faptei și împrejurarea că acesta a mai fost condamnat anterior pentru o faptă de tâlhărie.
Inculpatul B. I. AQlexandru, având cuvântul, arată că regretă fapta comisă și solicită reducerea pedepsei.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Prin sentința penală nr.366/14.11.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei R., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 din noul Cod penal (NCP), cu aplicarea art. 41 alin. 1 și art. 43 alin. 1 NCP, în dauna persoanei vătămate I. E., domiciliată în mun. R., .. 25, CNP_, s-a dispus condamnarea inculpatului B. I.-A., fiul natural al lui B. I., născut la 13 decembrie 1992 în mun. R., cu același domiciliu – .. 17, ., arestat preventiv în P. B., studii – 12 clase, ocupația – muncitor necalificat, starea civilă – necăsătorit, fără copii minori, cu antecedente penale (recidivist post-condamnatoriu), CNP_, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, în condițiile art. 375 din noul Cod de procedură penală (NCPP) și art. 396 alin. 10 NCPP.
Potrivit art. 67 NCP s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate de art. 66 alin. 1 lit. a, b NCP (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pe o durată de 1 (un) an.
În temeiul art. 404 alin. 5 NCPP s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 NCP, constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate de art. 66 alin. 1 lit. a, b NCP (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat).
În temeiul art. 96 alin. 4 NCP s-a revocat măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 119 din 28 martie 2014 a Judecătoriei R., definitivă prin neapelare.
În temeiul art. 96 alin. 5 NCP cu referire la art. 43 alin. 1 NCP pedeapsa stabilită pentru infracțiunea curentă s-a adaugat la restul de 1 (un) an și 304 (trei sute patru) zile de închisoare rămas neexecutat din pedeapsa cu privire la care s-a revocat măsura suspendării sub supraveghere, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani și 304 (trei sute patru) zile de închisoare.
S-a constatat că prin sentința penală nr. 119 din 28 martie 2014 a Judecătoriei R., definitivă prin neapelare, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate de art. 66 alin. 1 lit. a, b NCP (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pe o durată de 2 (doi) ani.
În temeiul art. 45 alin. 3 lit. b NCP inculpatul are de executat pe lângă pedeapsa principală rezultantă de 3 (trei) ani și 304 (trei sute patru) zile de închisoare, stabilită potrivit celor ce preced, pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b NCP (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pe o perioadă de 2 (doi) ani și 146 (o sută patruzeci și șase) de zile, în condițiile art. 68 alin. 1 lit. c NCP.
S-a constatat că prin sentința penală nr. 119 din 28 martie 2014 a Judecătoriei R., definitivă prin neapelare, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 NCP, constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate de art. 66 alin. 1 lit. a, b NCP (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat).
În temeiul art. 45 alin. 5 NCP s-au cumulat pedepsele accesorii aplicate inculpatului pe lângă pedepsele principale, acesta având de executat pedeapsa accesorie rezultantă prevăzută de art. 65 alin. 1 NCP, constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate de art. 66 alin. 1 lit. a, b NCP (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.
În temeiul art. 399 alin. 1 NCPP s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, luată față de acesta prin încheierea nr. 29A din 3 septembrie 2014 a Judecătoriei R. (dosar nr._, mandat de arestare preventivă nr. 32 din 3 septembrie 2014).
În temeiul art. 72 alin. 1 NCP s-a dedus din pedeapsa închisorii durata reținerii inculpatului timp de 24 de ore începând cu data de 2 septembrie 2014, ora 16,00, și durata arestării preventive de la data de 3 septembrie 2014 la zi, perioade considerate deja executate.
S-a admis cererea formulată de persoana vătămată I. E. – constituită parte civilă și, în temeiul art. 397 alin. 1 NCPP raportat la art. 19 NCPP, cu aplicarea art. 1357 NCC, a fost obligat inculpatul să plătească acesteia despăgubiri civile în valoare de 1.800 RON, reprezentând contravaloarea bunului sustras (lănțișor din aur cu gramajul de 12 g).
În condițiile art. 272 alin. 1 NCPP onorariul apărătorului desemnat din oficiu (av. A. L.), în sumă de 200 RON, a fost achitat din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 274 alin. 1 NCPP a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 600 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate în cauză.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a arătat că prin sentința penală nr. 119 din 28 martie 2014 a Judecătoriei R., definitivă prin neapelare, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie calificată la data de 19 ianuarie 2014, stabilindu-se un termen de supraveghere de 3 (trei) ani. În esență, la data respectivă, în jurul orei 19,30, în timp ce se deplasa pe .. R., fiind sub influența băuturilor alcoolice și a substanțelor etnobotanice, inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată C. S. cu cotul mâinii drepte în față și i-a smuls telefonul mobil din mână.
În dimineața zilei de 30 august 2014, în jurul orei 09,30, în timp ce se deplasa pe . mun. R., a observat-o în fața sa pe persoana vătămată în vârstă de 62 de ani, deplasându-se către Piața R. V.. Observând că persoana vătămată purta la gât un lănțișor din aur, inculpatul a luat hotărârea de a-l sustrage, având nevoie de bani pentru a-și procura alimente și țigări (în perioada respectivă inculpatul era plecat din locuința familiei și stătea la N. A.-F.). Inculpatul a urmărit-o pe persoana vătămată, mimând o convorbire telefonică pentru a nu-i da de bănuit, și a ajuns-o din urmă la intersecția . . prins-o de bluză și i-a smuls lănțișorul de la gât, pandantivul atașat de acesta rămânând agățat în îmbrăcămintea victimei. Persoana vătămată a reușit să-i observe fizionomia inculpatului înainte ca acesta să reușească să fugă printre blocuri, astfel că l-a recunoscut din planșele foto prezentate la Poliția mun. R.. După comiterea faptei inculpatul s-a deplasat până în . de aici în barul „La Țuți” administrat de numita Z. A.. Aici s-a întâlnit cu N. A.-F., căruia i-a arătat lănțișorul sustras, iar acesta l-a vândut numitei Z. A. pentru suma de 250 RON. Din suma obținută cei doi au cumpărat alimente, băuturi alcoolice și substanțe etnobotanice, iar restul au cheltuit-o la aparatele de jocuri electronice din barul respectiv.
Inculpatul a fost inițial reținut pentru 24 de ore de organele de cercetare penală din cadrul Poliției mun. R. începând cu data de 2 septembrie 2014 ora 16,00. Prin încheierea nr. 29A din 3 septembrie 2014 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei R. (dosar nr._ ) s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului. Inculpatul nu a formulat contestație împotriva acestei încheieri.
Instanța a fost sesizată prin rechizitoriu la data de 26 septembrie 2014, iar prin încheierea de ședință din data de 30 septembrie 2014, în considerarea dispozițiilor art. 348 NCPP, judecătorul de cameră preliminară a menținut măsura arestării preventive, constatându-se legalitatea și temeinicia acesteia. Inculpatul nu a formulat contestație împotriva acestei încheieri.
După finalizarea procedurii de cameră preliminară, la data de 24 octombrie 2014 instanța a verificat din nou legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, în conformitate cu prevederile art. 362 NCPP. Contestația inculpatului a fost respinsă prin încheierea nr. 68/CJ din 29 octombrie 2014 a Tribunalului N..
Instanța a apreciat că, în raport de probatoriul administrat în cauză în cursul urmăririi penale și de poziția procesuală adoptată de inculpat în faza de judecată (când a invocat prevederile art. 375 NCPP), vinovăția acestuia este pe deplin probată. Nu subzistă nici un echivoc asupra veridicității aspectelor de fapt reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, în condițiile în care acestea rezultă cu prisosință din probele administrate și nu au fost contestate.
Fapta inculpatului de a sustrage un lănțișor din aur de la gâtul persoanei vătămate prin smulgere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 NCP. Având în vedere că fapta curentă a fost comisă ulterior condamnării la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie calificată, în cursul termenului de supraveghere, s-a constatat incidența dispozițiilor art. 41 alin. 1 NCP, referitoare la recidiva post-condamnatorie.
La stabilirea cuantumului pedepsei cu închisoarea instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare judiciară enumerate la art. 74 NCP, dând eficiență gradului relativ ridicat de pericol social al faptei, modalității concrete în care aceasta a fost comisă (prin raportare la circumstanțele de loc și timp, la valoarea prejudiciului material, la circumstanțele personale ale victimei și la gravitatea lezării valorilor sociale ocrotite de legea penală), conținutului acțiunilor inculpatului și circumstanțelor personale ale acestuia. De asemenea, au fost avute în vedere aspectele referitoare la motivele săvârșirii infracțiunii (asigurarea sumelor de bani necesare achiziționării de băuturi alcoolice și substanțe etnobotanice, precum și pentru practicarea jocurilor electronice), prezența antecedenței penale (concretizată în aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu suspendarea sub supraveghere în cursul lunii martie a acestui an), conduita inculpatului anterior comiterii infracțiunii și pe parcursul procesului penal, precum și elemente circumstanțiale cu caracter personal (nivelul de școlarizare, starea de sănătate, situația social-familială, neimplicarea în raporturi de muncă, consumul de substanțe etnobotanice). Nu în ultimul rând, s-a avut în vedere perseverența infracțională dovedită de inculpat, acesta comițând infracțiunea de față în cursul termenului de supraveghere, la aproximativ 5 luni de la condamnarea anterioară și la circa 7 luni de la săvârșirea infracțiunii care a ocazionat-o. Cu toate că în perioada 27 ianuarie 2014 – 28 martie 2014 s-a aflat în arest preventiv și că ulterior i-au fost aduse la cunoștință obligațiile și restricțiile care decurg din aplicarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere, luând contact cu consilierul de probațiune, inculpatul a perseverat în activitatea infracțională, oferind indicii care permit să se anticipeze conduita sa ulterioară.
Având în vedere dispozițiile art. 96 alin. 4 NCP instanța a revocat măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 119 din 28 martie 2014 a Judecătoriei R., definitivă prin neapelare. În temeiul art. 96 alin. 5 NCP cu referire la art. 43 alin. 1 NCP pedeapsa stabilită pentru infracțiunea curentă se adaugă la restul de 1 (un) an și 304 (trei sute patru) zile de închisoare rămas neexecutat din pedeapsa cu privire la care s-a revocat măsura suspendării sub supraveghere,
Referitor la individualizarea modului de executare a pedepsei rezultante, instanța a apreciat că pedeapsa închisorii are ca finalitate restabilirea ordinii juridice încălcate prin săvârșirea infracțiunii. În aplicarea acesteia instanța trebuie să aibă în vedere că, prin natura ei, pedeapsa are o dublă natură, preventivă și în același timp coercitivă. Ea se adresează individului autor al infracțiunii și urmărește să împiedice reiterarea comportamentului infracțional. În același timp, are rolul de prevenție generală, întrucât prin expunerea infractorului la anumite privațiuni membrii comunității pot anticipa consecințele unui comportament similar. Pedeapsa are și un vădit rol aflictiv și retributiv, fiind percepută ca o consecință directă a lezării valorilor ocrotite de legea penală și concretizându-se în restrângerea exercițiului drepturilor civile.
Instanța a mai reținut că inculpatul a mai fost condamnat până în prezent tot pentru o infracțiune de tâlhărie, nu este încadrat în muncă, nu are o sursă licită de venituri și a dovedit o conduită perseverent infracțională. Mai mult, a desconsiderat beneficiul rezultat din aplicarea unei măsuri de individualizare judiciară neprivative de libertate, comițând o nouă infracțiune în timpul termenului de supraveghere. Prin aceasta, inculpatul a dovedit că singura modalitate de individualizare execuțională adecvată pentru reeducarea sa constă în impunerea privării de libertate. Nu se poate pune problema aplicării unei măsuri de individualizare neprivative, în condițiile în care este lesne de anticipat că viitoarea conduită a inculpatului se va axa pe reiterarea comportamentului infracțional imediat după punerea în libertate. De altfel, în condițiile existenței recidivei post-condamnatorii posibilitățile de individualizare execuțională sunt limitate. D. urmare, instanța a considerat că este necesară privarea de libertate a inculpatului.
Apreciind că temeiurile care au justificat luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent, existând riscul obiectiv ca inculpatul să se sustragă de la judecata în calea de atac sau de la executarea pedepsei ori să comită noi infracțiuni, instanța a menținut măsura arestării preventive, potrivit art. 399 alin. 1 NCPP. În condițiile art. 404 alin. 4 lit. a NCPP cu referire la art. 72 alin. 1 NCP s-a dedus din pedeapsa închisorii durata reținerii inculpatului timp de 24 de ore începând cu data de 2 septembrie 2014 ora 16,00 și durata arestării preventive de la data de 3 septembrie 2014 la zi, perioade considerate deja executate.
Potrivit art. 67 alin. 2 NCP s-a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate de art. 66 alin. 1 lit. a, b NCP pe o durată de 1 (un) an. Având în vedere că în privința pedepsei principale operează cumulul aritmetic cu restul rămas neexecutat din pedeapsa anterioară, acesta se va răsfrânge și asupra pedepsei complementare, Astfel, în temeiul art. 45 alin. 3 lit. b NCP inculpatul va executa pe lângă pedeapsa principală rezultantă a închisorii și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b NCP pe o perioadă de 2 (doi) ani și 146 (o sută patruzeci și șase) de zile, în condițiile art. 68 alin. 1 lit. c NCP.
De asemenea, conform art. 404 alin. 5 NCPP s-a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa principală pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. 1 NCP, constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate de art. 66 alin. 1 lit. a, b NCP. Și în acest caz pedeapsa accesorie aplicată prin sentința de față s-a cumulat cu cea aplicată prin sentința de condamnare anterioară, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa accesorie rezultantă prevăzută de art. 65 alin. 1 NCP, constând în interzicerea exercițiului drepturilor enunțate de art. 66 alin. 1 lit. a, b NCP (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.
Referitor la prejudiciul cauzat persoanei vătămate I. E., instanța a reținut că aceasta s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.800 RON, reprezentând contravaloarea bunului sustras (lănțișor din aur de 12 g). Inculpatul a contestat pretențiile părții civile, apreciind că suma solicitată este excesivă. Chiar dacă partea civilă nu a administrat dovezi care să poată conduce la stabilirea cu precizie a valorii bunului sustras (prezentând doar o fotografie care pare să confirme gramajul lănțișorului), instanța apreciază că valoarea pretinsă este una rezonabilă, similară unor bunuri de aceeași natură. D. urmare, instanța va admite cererea părții civile și va dispune obligarea inculpatului la plata despăgubirilor în valoare de 1.800 RON.
Inculpatul a fost îndatorat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, potrivit art. 398 raportat la art. 274 alin. 1 NCPP. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu inculpatului urmează a fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Văzând și dispozițiile art. 408 NCPP,
În cauză a formulat apel, în termen legal, inculpatul B. I.-A., nemotivat în scris. Oral, prin apărător ales, solicită reducerea pedepsei, întrucât a recunoscut fapta și a comis-o pe fondul consumului de etnobotanice.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința penală apelată, prin prisma motivelor invocate de apelant, precum și sub toate aspectele, Curtea de Apel reține următoarele:
Prima instanță a apreciat în mod corect că din probele administrate legal și declarația de recunoaștere a inculpatului rezultă situația de fapt redată în considerentele sentinței penale recurate și vinovăția inculpatului. De asemenea, a dat o încadrare juridică legală, corespunzătoare reglementărilor în vigoare la acea dată, în concordanță cu faptele reținute potrivit procedurii speciale și simplificate de judecare a cauzei în baza recunoașterii vinovăției, în conformitate cu prevederile art.375 c.pr.pen.
Rezultă din întregul materialul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, la care se adaugă pledoaria de vinovăție a inculpatului, că în dimineața zilei de 30 august 2014, în jurul orei 09,30, în timp ce se deplasa pe . mun. R., B. I.-A. a observat-o în fața sa pe I. E. în vârstă de 62 de ani, deplasându-se către Piața R. V.. Observând că persoana vătămată purta la gât un lănțișor din aur, a luat hotărârea de a-l sustrage de la gâtul persoanei vătămate prin smulgere, lucru pe care l-a și realizat.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea constată că aceasta corespunde criteriilor de individualizare prevăzute de art.74 c.pen., mai ales că au fost stabilite spre limita minimă prevăzută de lege, ca urmare a reducerii cu o treime, chiar în condițiile reținerii stării de recidivă. Curtea, la rândul său, pe baza propriei reevaluări asupra individualizării pedepsei aplicate inculpatului, față și de criticile formulate în apel, consideră că, în contextul cauzei, nu se justifică o diminuare și mai accentuată a pedepsei, deoarece examinarea criteriilor obiective prevăzute în art.74 c.pen. se efectuează în mod plural, fără preeminența vreunuia din acestea. În mod corect Judecătoria R. a avut în vedere perseverența infracțională dovedită de inculpat, prin săvârșirea infracțiunii în cursul termenului de supraveghere, la aproximativ 5 luni de la condamnarea anterioară și la circa 7 luni de la săvârșirea infracțiunii anterioare. Cu toate că în perioada 27 ianuarie 2014 – 28 martie 2014 s-a aflat în arest preventiv și că ulterior i-au fost aduse la cunoștință obligațiile și restricțiile care decurg din aplicarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere, luând contact cu consilierul de probațiune, inculpatul a perseverat în activitatea infracțională, oferind indicii care permit să se anticipeze conduita sa ulterioară.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 421, pct.1, lit.b c.pr.pen., se va respinge apelul formulat de apelantul-inculpat B. I.-A. împotriva sentinței penale nr. 366/14.11.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei R., ca nefondat.
În baza art.422 c.pr.pen., se va deduce în continuare arestul preventiv de la 14.11.2014 la zi.
În baza art.275, alin.2 c.pr.pen., va fi obligat apelantul-inculpat la plata a 350 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421, pct.1, lit.b c.pr.pen., respinge apelul formulat de apelantul-inculpat B. I.-A. împotriva sentinței penale nr.366/14.11.2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei R., ca nefondat.
În baza art.422 c.pr.pen., deduce în continuare arestul preventiv de la 14.11.2014 la zi.
În baza art.275, alin.2 c.pr.pen., obligă apelantul-inculpat la plata a 350 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.02.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
S. A. C. D. N. C.
Red.s.p. B. C.
Red.d.a. S.A./24.02.2015
Tehnored. NCC
Ex.6
2.03.2015
| ← Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 127/2015. Curtea de Apel BACĂU | Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 129/2015. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
