Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Decizia nr. 728/2015. Curtea de Apel BACĂU

Curtea de Apel BACĂU - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 728/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 16-07-2015 în dosarul nr. 1264/279/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 728/2015

Ședința publică de la 16 Iulie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE -N. C. I.

JUDECĂTOR -B. A.

GREFIER -L. G.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău

Reprezentat legal prin procuror C. B.

La ordine a venit spre soluționare apelul declarat de inculpatul I. G., împotriva sentinței penale nr. 197 din 09.04.2015, pronunțată de Judecătoria Piatra-N..

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-inculpat I. G., în stare de detenție, asistat de avocat oficiu Țifescu M., lipsă fiind intimata-persoană vătămată B. R..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul asupra cauzei, după care:

Fiind întrebat apelantul-inculpat arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Curtea, aduce la cunostinta apelantului-inculpat prevederile art.83 lit.a C.pr.penală în sensul că care dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenția că dacă refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa.

Apelantul-inculpat arată că își mentine declaratiile date si nu are de făcut relatări noi în fata instantei de apel.

Nefiind alte cereri de formulat s-a constatat apelul în stare de judecată si s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.

Avocat oficiu Tifescu M., solicită admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale si pe fond reindividualizarea pedepsei, redozarea sub minimul special. Arată faptul că inculpatul sustine că pedeapsa aplicată este prea mare si solicită a se reaprecia asupra cuantumului având în vedere si pozitia sa de a acoperi prejudiciul cauzat persoanei vătămate.

Solicită onorariu avocat oficiu din fondurile M.J. potrivit referatului depus, avizat de instantă si fată de care s-a dispus plata sumei de 260 lei.

Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefundat cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat. În cauza fată de gravitatea faptei pedeapsa a fost corect individualizata raportata la starea de recidivă si faptul că nu s-a aplicat dispozitiile art.396 C.pr.penală.

Apelantul-inculpat având cuvântul arată că regretă fapta săvârsită si solicita reducerea pedepsei.

S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.

CURTEA

-deliberând-

Prin sentința penală nr. 197 din data de 09.04.2015, pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._ s-a dispus următoarele:

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală nou respingerea ca nefondată a cererii de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului I. G., fiul lui G. si I., născut la data de 27.12.1988 în orașul Târgu-N., județul N., cu domiciliul în comuna Bălțătești, . N., CNP_, aflat în P. Bacău, din infracțiunea de tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 Cod penal nou raportat la art. 233 alin. 1, art. 234 alin. 1, lit. a, c, f Cod penal nou cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal nou și art. 77 lit. e Cod penal nou în infracțiunea de tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 Cod penal nou raportat la art. 233 alin. 1, art. 234 alin. 1, lit. a, c, f Cod penal nou cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal nou.

În baza art. 32 Cod penal nou raportat la art. 233 alin. 1, art. 234 alin. 1, lit. a, c, f Cod penal nou cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal nou, art. 77 lit. e Cod penal nou, art.43 alin.5 Cod penal nou, art.78 Cod penal nou, art.79 Cod penal nou, art.375 alin.1 Cod procedură penală nou și art.396 alin.10 Cod procedură penală nou condamnarea inculpatului I. G. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tentativă de tâlhărie calificată.

În baza art.67 alin.2 Cod penal nou s-a aplicat inculpatului I. G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a,,b,h) Cod penal nou respectiv:

a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

h) dreptul de a deține, purta sau folosi orice categorie de arme.

În baza art.65 alin.1 Cod penal nou s-au interzis inculpatului I. G. pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 3 ani a drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a,,b,h) Cod penal nou respectiv:

a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

h) dreptul de a deține, purta sau folosi orice categorie de arme.

În baza art. 399 alin.1 Cod Procedură Penală NOU raportat la art.202, 208 și 223 Cod Procedură Penală NOU menținerea măsurii arestării preventive luate față de inculpatul I. G., respingând ca nefondată solicitarea acestuia de a fi revocată această măsură.

În baza art.404 alin.4 lit. a) Cod procedură penală nou deducerea din pedeapsa aplicată inculpatului I. G. durata reținerii acestuia din data de 28.01.2015 și durata arestării preventive a acestuia din data de 29.01.2015 la zi.

S-a luat act că persoana vătămată B. R. nu s-a constituit parte civilă în cauza de față.

În baza art.272 Cod Procedură Penală nou avansarea onorariului avocatului desemnat din oficiu inculpatului I. G. în faza de judecată, în sumă de 200 lei, din fondurile Ministerului Justiției și libertăților cetățenești către Baroul de avocați N., pentru avocat B. P. L..

În baza art.274 alin.1 Cod Procedură Penală nou obligarea inculpatului să plătească către stat suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul nr.473/P/2015/16.02.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra-N. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului I. G., pentru comiterea infracțiunii de tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 Cod penal nou raportat la art. 233 alin. 1, art. 234 alin. 1, lit. a, c, f Cod penal nou cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal nou și art. 77 lit. e Cod penal nou, dosarul de urmărire penală fiind înaintat acestei instanțe prin adresa nr. 473/P/2015/16.02.2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra-N., formându-se astfel dosarul penal nr._ .

În motivarea rechizitoriului s-a arătat că, în data de 28.01.2015 în jurul orei 08^.30 inculpatul I. G. a pătruns în locuința familiei B. C. si B. R. situată în comuna Tupilați, . cu intenția de a sustrage bani și bunuri de valoare, profitând de faptul că persoanele vătămate plecaseră de la domiciliu pentru o scurtă perioadă de timp, pentru a transporta o cantitate de lapte la un centru de colectare din apropiere.

Persoana vătămată B. R. a revenit la domiciliu și a intrat in sufrageria locuinței, loc în care a fost imobilizată de inculpat - care avea fața acoperită cu un prosop cu motive tradiționale pe care îl luase din locuință - care a strâns-o în brațe și prin amenințări cu un cuțit, pe care îl ținea în mâna dreaptă, i-a solicitat să îi dea banii pe care îi deține, iar dacă nu se va supune o va omorî. Persoana vătămată a încercat să se elibereze, însă suspectul a strâns-o cu putere de gură pentru a nu țipa și a cere ajutor si i-a rupt astfel un dinte. Persoana vătămată a încercat să împingă mâna dreapta a inculpatului, pentru a îndepărta din zona feței cuțitul și ca urmare s-a tăiat

la un deget de la mâna dreaptă.

În continuare B. R. i-a comunicat inculpatului că îi va da suma de 100 de lei dintr-o altă încăpere, acesta a fost de acord, dar în acest timp în interior a pătruns soțul persoanei vătămate, care la rândul său a fost agresat, fiind îmbrâncit. Profitând de neatenția inculpatului, persoana vătămata B. R. a părăsit locuința și a ieșit în curte, loc în care o aștepta vecinul său, B. C. (văr al soțului său), alertat de strigătele de ajutor.

În acest context, inculpatul a ieșit din locuință și a fugit prin spatele casei, pe câmp.

La scurt timp după comiterea faptei, inculpatul a fost depistat pe raza comunei Tupilați de un echipaj de politie. Cu ocazia efectuării controlului corporal sumar asupra inculpatului s-a găsit o mănușă din material textil de culoare închisa, deteriorată. Procedând la cercetarea zonei în care a fost depistat inculpatul, în imediata apropiere a acestuia, pe sol, polițiștii au găsit un cuțit.

Persoană vătămată a anunțat organele de poliție că în interiorul locuinței, în încăperea în care s-a comis infracțiunea, a găsit o altă mănușă din material textil care nu îi aparține. Pe traseul dintre casa persoanei vătămate și locul unde inculpatul a fost depistat, a fost găsit prosopul cu care autorul și-a acoperit fața.

Din cercetări a reieșit ca inculpatul I. Gheorghită era cunoscut de persoana vătămată, întrucât in toamna anului 2014 în mai multe rânduri a prestat diferite activități in gospodăria acesteia, fiind plătit pentru munca depusă. Cu ocazia cercetării la fața locului, în fața porții imobilului persoanei vătămate a fost identificată o bicicleta de tip mountain bike, cu cadrul negru, fără apărători. În urma investigațiilor s-a stabilit ca bicicleta în cauza aparține numitului S. M..

În urma audierii, martorul S. M. a declarat ca locuiește în satul Valea Arini din . distanta de aproximativ 100 de metri de locuința inculpatului I. G. si ca în data de 27.01.2015 în jurul orei 20^.30acesta din urma s-a prezentat la domiciliul său pentru a îi cere cu titlu de împrumut bicicleta, motivând ca dorește sa meargă la o stana din . ca l-a refuzat spunându-i ca bicicleta aparține copiilor săi, motiv pentru care inculpatul a plecat. În dimineața de 28.01.2015 martorul S. M. a constatat lipsa bicicletei din curtea locuinței sale. Acesta a declarat ca nu are dubii cu privire la faptul că I. G. i-a sustras bicicleta, însa nu a dorit sa depună plângere împotriva sa pentru comiterea infracțiunii de furt, bunul fiindu-i restituit.

În urma examinării din punct de vedere medico-legal a persoanei vătămate, medicii din cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală N., prin raportul A1/41 din 28.01.2015 au concluzionat ca numita B. R. prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur si tăietor si pot data din 28.01.2015, acestea necesitând 6-7 zile de îngrijire medicala pentru vindecare.

Cu ocazia audierii inculpatulul I. G. a recunoscut faptul ca a muncit in toamana anului 2014 in gospodăria persoanei vătămate, dar a negat ca a comis infracțiunea de care este acuzat. Inculpatul a mai declarat ca in data de 28.01.2015 in jurul orelor 08.00-09.00 a trecut, pe jos la o distanta de aproximativ 100 de metri de locuința familiei B., întrucât avea intenția de a merge de la o stână, la un unchi de al sau.

În timpul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: Declarația persoanei vătămate (filele dosar urmărire penală 50-53); Procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă (filele dosar urmărire penală 42-49); Raport de expertiză medico-legală nr. A1/41 din 28.01.2015 (filele dosar urmărire penală 56);Declarațiile martorilor B. C. (filele dosar urmărire penală 57-59), S. M. (filele dosar urmărire penală 62); Proces verbal de predare bun (filele dosar urmărire penală 63); Proces verbal ridicare mănușă din locuința persoanei vătămate, copie proces verbal de control corporal la introducerea în arest, raport ag. șef D. T. (filele dosar urmărire penală 64-66); Mijloace materiale de probă (3 plicuri anexă); Declarații inculpat (filele dosar urmărire penală 27-31).

În faza de judecată nu au fost administrate probe, inculpatul arătând prin declarația dată în ședința publică din data de 08.04.2015 că recunoaște comiterea faptelor, solicitând ca judecarea cauzei să se facă în temeiul prevederilor art.375 și 396 alin.10Cod procedură penală nou, respectiv în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Analizând actele si lucrările dosarului instanța a reținut că: în data de 28.01.2015 în jurul orei 08^.30 inculpatul I. G. a pătruns în locuința familiei B. C. si B. R. situată în comuna Tupilați, . cu intenția de a sustrage bani și bunuri de valoare, profitând de faptul că persoanele vătămate plecaseră de la domiciliu pentru o scurtă perioadă de timp, pentru a transporta o cantitate de lapte la un centru de colectare din apropiere.

Persoana vătămată B. R. a revenit la domiciliu și a intrat in sufrageria locuinței, loc în care a fost imobilizată de inculpat - care avea fața acoperită cu un prosop cu motive tradiționale pe care îl luase din locuință - care a strâns-o în brațe și prin amenințări cu un cuțit, pe care îl ținea în mâna dreaptă, i-a solicitat să îi dea banii pe care îi deține, iar dacă nu se va supune o va omorî. Persoana vătămată a încercat să se elibereze, însă suspectul a strâns-o cu putere de gură pentru a nu țipa și a cere ajutor si i-a rupt astfel un dinte. Persoana vătămata a încercat să împingă mâna dreapta a inculpatului, pentru a îndepărta din zona feței cuțitul și ca urmare s-a tăiat la un deget de la mâna dreaptă.

În acest context, inculpatul a ieșit din locuință și a fugit prin spatele casei, pe câmp.

Din cercetări a reieșit ca inculpatul I. Gheorghită era cunoscut de persoana vătămată, întrucât in toamna anului 2014 în mai multe rânduri a prestat diferite activități in gospodăria acesteia, fiind plătit pentru munca depusă.Cu ocazia cercetării la fața locului, în fața porții imobilului persoanei vătămate a fost identificată o bicicleta de tip mountain bike, cu cadrul negru, fără apărători. În urma investigațiilor s-a stabilit ca bicicleta în cauza aparține numitului S. M..

În urma audierii, în faza de urmărire penală, martorul S. M. a declarat ca locuiește în satul Valea Arini din . distanta de aproximativ 100 de metri de locuința inculpatului I. G. si ca în data de 27.01.2015 în jurul orei 20^.30acesta din urma s-a prezentat la domiciliul său pentru a îi cere cu titlu de împrumut bicicleta, motivând ca dorește sa meargă la o stana din . ca l-a refuzat spunându-i ca bicicleta aparține copiilor săi, motiv pentru care inculpatul a plecat. În dimineața de 28.01.2015 martorul S. M. a constatat lipsa bicicletei din curtea locuinței sale. Acesta a declarat ca nu are dubii cu privire la faptul că I. G. i-a sustras bicicleta, însa nu a dorit sa depună plângere împotriva sa pentru comiterea infracțiunii de furt, bunul fiindu-i restituit.

Acesta situație de fapt rezultă din coroborarea următoarelor probe: Declarația persoanei vătămate (filele dosar urmărire penală 50-53); Procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă (filele dosar urmărire penală 42-49); Raport de expertiză medico-legală nr. A1/41 din 28.01.2015 (filele dosar urmărire penală 56);Declarațiile martorilor B. C. (filele dosar urmărire penală 57-59), S. M. (filele dosar urmărire penală 62); Proces verbal de predare bun (filele dosar urmărire penală 63); Proces verbal ridicare mănușă din locuința persoanei vătămate, copie proces verbal de control corporal la introducerea în arest, raport ag. șef D. T. (filele dosar urmărire penală 64-66); Mijloace materiale de probă (3 plicuri anexă); Declarații inculpat (filele dosar urmărire penală 27-31), administrate în cursul urmăririi penale și declarația de recunoaștere a inculpatului, administrată în faza de judecată.

În baza art.386 alin.1 Cod procedură penală nou raportat la art.5 alin.1 Cod penal nou a respins ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului I. G., din infracțiunea de tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 Cod penal nou raportat la art. 233 alin. 1, art. 234 alin. 1, lit. a, c, f Cod penal nou cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal nou și art. 77 lit. e Cod penal nou în infracțiunea de tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 Cod penal nou raportat la art. 233 alin. 1, art. 234 alin. 1, lit. a, c, f Cod penal nou cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal nou.

Pentru a decide în acest sens instanța a avut în vedere faptul că în cauză este incidentă circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 lit. e Cod penal nou în condițiile în care inculpatul a comis infracțiunea profitând de starea de vulnerabilitate a victimei care se afla în propria locuință în care tocmai se întorsese după ce fusese plecată, având o vârstă care alături de celelalte circumstanțe personale făcea practic imposibilă o apărare din partea sa sau a membrilor familiei în condițiile în care inculpatul a imobilizat-o, fiind mascat și a amenințat-o în mod direct cu un cuțit.

Instanța a retinut că fapta săvârșită de inculpat în data de 28.01.2015 întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 Cod penal nou raportat la art. 233 alin. 1, art. 234 alin. 1, lit. a, c, f Cod penal nou cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal nou și art. 77 lit. e Cod penal nou, atât din punct de vedere obiectiv cât și subiectiv.

Astfel, s-a făcut dovada că inculpatul, cu intenție directă, a pătruns în locuința numitei B. R., în vârstă de 71 de ani, locuință situată în ., și care, în momentul în care persoana vătămată s-a întors acasă, și-a acoperit fața cu un prosop, a amenințat-o pe aceasta cu un cuțit și i-a provocat leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 6-7 zile de îngrijiri medicale în scopul de a sustrage bunuri.

La individualizarea pedepsei la care a fost condamnat inculpatul, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 74 Cod Penal nou, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, respectiv împrejurarea că există o frecvență ridicată a unor fapte de acest gen și potențialul pericol deosebit de ridicat privind valori fundamentale ocrotite de legea penală respectiv dreptul de proprietate și inviolabilitatea domiciliului, și împrejurarea că inculpatul a comis aceste fapte fără a justifica în vreun fel existența unei cauze obiective și imperative care să îl fi determinat să săvârșească astfel de fapte, profitând de împrejurarea că lucrase anterior pentru persoana vătămată, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, mai ridicat având în vedere că în cauza de față s-au produs și alte consecințe din culpa inculpatului respectiv trauma psihică a persoanei vătămate și a membrilor familiei acesteia în condițiile în care atacul asupra persoanei vătămate s-a produs în interiorul locuinței acesteia sin partea unei persoane mascate și înarmate cu un cuțit; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, determinate de dorința de a obține mijloace financiare în mod ilicit și fără a exista cauze obiective care să determine comiterea faptelor; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, inculpatul recunoscând în permanență și regretând comiterea faptelor și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului care are vârsta de 27 ani, este neșcolarizat, fără ocupație stabilă, este necăsătorit, nu are copii minori în întreținere, are antecedente penale care atrag starea de recidivă, precum si neincidența în cauza de față a împrejurărilor care atenuează sau care agravează răspunderea penală În baza tuturor acestor considerente instanța apreciază ca scopul pedepsei, acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, poate fi realizat în cauză prin aplicarea inculpatului a unei pedepse cu închisoarea orientate mai mult spre minimul special decât spre maximul special, luând în considerare prevederile art.396 alin.10 Cod procedură penală nou în sensul că inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor pedepsei prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii.

În consecință, în baza art. 32 Cod penal nou raportat la art. 233 alin. 1, art. 234 alin. 1, lit. a, c, f Cod penal nou cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal nou, art. 77 lit. e Cod penal nou, art.43 alin.5 Cod penal nou, art.78 Cod penal nou, art.79 Cod penal nou, art.375 alin.1 Cod procedură penală nou și art.396 alin.10 Cod procedură penală nou a condamnat inculpatul I. G. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tentativă de tâlhărie calificată.

În baza art.67 alin.2 Cod penal nou a aplicat inculpatului I. G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a,,b,h) Cod penal nou respectiv:

a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

h) dreptul de a deține, purta sau folosi orice categorie de arme.

În baza art.65 alin.1 Cod penal nou a interzis inculpatului I. G. pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 3 ani a drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a,,b,h) Cod penal nou respectiv:

a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

h) dreptul de a deține, purta sau folosi orice categorie de arme.

În baza art. 399 alin.1 Cod Procedură Penală NOU raportat la art.202, 208 și 223 Cod Procedură Penală NOU a menținut măsurii arestării preventive luate față de inculpatul I. G., respingând ca nefondată solicitarea acestuia de a fi revocată această măsură.

În baza art.404 alin.4 lit. a) Cod procedură penală nou a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului I. G. durata reținerii acestuia din data de 28.01.2015 și durata arestării preventive a acestuia din data de 29.01.2015 la zi.

Pentru a decide în acest sens instanța a reținut că, prin încheierea nr.4/DL/29.01.2015, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei Piatra N., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului I. G., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 Cod penal nou raportat la art. 233 alin. 1, art. 234 alin. 1, lit. a, c, f Cod penal nou cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal nou și art. 77 lit. e Cod penal noupentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 29.01.2015 până la data de 27.02.2015, inclusiv.

Analizând propunerea de luare a măsurii de arestare preventivă prin prisma dispozițiilor art.223 alin. (2) din C.p.p. art. 202 din Cod procedură penală nou judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că că, potrivit prevederilor art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.

Potrivit alin. 3 al aceluiași articol, orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

De asemenea, conform art. 223 alin. (2) Cod procedură penală, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Materialul probator administrat până în acel moment în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra N. s-a arătat că, ar confirma suspiciunea rezonabilă că inculpatul I. G. a săvârșit infracțiunea mai sus menționată, respectiv infracțiunea de tentativă la tâlhărie calificată. Este adevărat că materialul probator administrat până la acest moment procesual nu trebuie să aibă aceeași forță cu cel necesar pentru a justifica o condamnare, întrucât în această fază procesuală judecătorul nu poate verifica apărări ori aspecte care țin de fondul cauzei, însă organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte și informații care să convingă că detenția provizorie a unei persoane este justificată.

Mai mult, judecătorul este obligat să pună în balanță dreptul inculpatului la respectarea libertății individuale, pe de o parte, și necesitatea protecției ordinii publice împotriva unui pericol concret pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului, pe de altă parte, asigurând un echilibru între interesele contradictorii, în scopul respectării drepturilor persoanelor vătămate, ale inculpatului și a interesului public.

Date fiind prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul și caracterul de excepție al măsurii preventive privative de libertate, în fața judecătorului de drepturi și libertăți trebuie demonstrat caracterul necesar al luării măsurii arestării preventive, respectiv insuficiența altor măsuri preventive pentru atingerea scopurilor prevăzute de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, cu aceeași eficiență.

Totodată, cerința proporționalității implică menținerea unui just echilibru între măsura privativă de libertate și scopul urmărit de organul judiciar prin luarea acesteia. Orientându-se către această finalitate, judecătorul a avut în vedere în cazul de față gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului, circumstanțele în care se presupune că acestea ar fi fost săvârșite, situația personală a persoanei acuzate de comiterea infracțiunii.

În acest sens, judecătorul a observat că faptele care se impută inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol pentru ordinea publică, raportat la împrejurările în care se presupune că au fost comise (folosindu-se de o armă albă, acoperindu-și fața cu un prosop și asupra unei persoane în vârstă).Judecătorul de drepturi și libertăți, în contextul gravității sporite a faptelor de care inculpatul este acuzat, cu toate că fapta a rămas în stadiul de tentativă, a apreciat că, la acest moment procesual, arestarea preventivă a inculpatului este de natură a servi la îndeplinirea scopului urmărit prin măsura preventivă dispusă, respectiv, asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal.

Persistența infracțională constantă a inculpatului s-a concluzionat că demonstrează faptul că acesta prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică iar arestarea preventivă a acestuia este necesară pentru a preveni săvârșirea altor infracțiuni.

Infracțiunea ce se reclamă că ar fi fost comisă de către inculpat este pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani, astfel că în cauză sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, întrucât pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a multiplelor infracțiuni săvârșite și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică.

Judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că, din probatoriul administrat până în prezent în cursul urmăririi, există indicii temeinice care conturează bănuiala rezonabilă în sensul art.5 pct.1 lit. c din CEDO că inculpatul a săvârșit infracțiunea care face obiectul cauzei. În raport cu prevederile art.5 din CEDO, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a crede în posibilitatea săvârșirii de noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.

Judecătorul a constatat astfel că în privința inculpatului sunt incidente dispozițiile art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, impunându-se arestarea sa preventivă

Astfel, față de inculpat a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea unei infracțiuni de tentativă de tâlhărie calificată, pentru care pedeapsa prevăzută de lege, în sensul art. 187 Cod penal, este închisoarea de la 3 la 10 ani. Pe de altă parte s-a reținut că infracțiunea săvârșită, prezintă o gravitate deosebită prin raportare la modul de săvârșire, respectiv prin violare de domiciliu, inculpatul având asupra sa un cuțit și fiind cu fața acoperită. În plus, prin raportare la persoana inculpatului, care este recidivist, fiind condamnat anterior inclusiv pentru o infracțiune de tâlhărie, s-a reținut că lăsarea sa în libertate reprezintă un pericol pentru ordinea publică.

Judecătorul de drepturi și libertăți a arătat că măsura arestării preventive a inculpatului este proporțională cu gravitatea acuzației aduse acestuia și este necesară pentru realizarea scopului urmărit, respectiv prevenirea săvârșirii unor alte infracțiuni, precum și pentru asigurarea unui climat de securitate a cetățenilor .

Verificând, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, în acord cu dispozițiile art. 208 Cod procedură penală, instanța a apreciat că aceasta este legală si temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a acestuia se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual, și impun în continuare măsura privativă de libertate menționată, dat fiind faptul că, din ansamblul materialului probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, rezultă că inculpatul a săvârșit faptele care fac obiectul judecății iar lăsarea sa în libertate reprezintă un pericol pentru ordinea publică.

Totodată, conform dispozițiilor art. 223 alin.2 Cod procedură penală, faptele reținute în sarcina inculpatului ( infracțiunea de tâlhărie sub forma tentativei), fapte prevăzute și pedepsite de art. 32 Cod penal nou raportat la art. 233 alin. 1, art. 234 alin. 1, lit. a, c, f Cod penal nou cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal nou și art. 77 lit. e Cod penal nou - sunt pedepsite de lege cu închisoare ale cărei limite speciale se situează peste limita de 5 ani închisoare.

Instanța a apreciat - în baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, a anturajului și a mediului din care provine inculpatul - că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării, respectiv cele prevăzute de dispozițiile art. 223 alin.2 Cod procedură penală, această măsură restrictivă de libertate fiind de natură a servi la îndeplinirea scopului urmărit prin măsura preventivă dispusă, respectiv, asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal, conform dispozițiilor art. 202 alin.1 Cod procedură penală.

În acest sens, se reține că faptele care se impută inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social, reliefat de pe de o parte de limitele de pedeapsă prevăzută de lege pentru două dintre infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul, (pedeapsă cuprinsă între 3 si 10 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie ), de circumstanțele personale ale inculpatului (care a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii cu executare tot pentru infracțiuni asemănătoare), dar și de circumstanțele concrete în care au fost săvârșite ( pe timpul zilei, în locuința persoanelor vătămate, inculpatul a pătruns fără drept în locuința victimei și motivând comiterea faptelor prin prisma consumului prealabil de băuturi alcoolice, profitând de starea de slăbiciune a victimei, care este o persoană mai în vârstă), precum și raportat la rezonanța socială a faptelor ce au fost comise de către inculpat, fapte apte să inducă o stare de temere și nesiguranță accentuată în cadrul comunității locale și nu numai, precum și la reacția negativă a colectivității față de o astfel de împrejurare, inducând temerea că, în fața unor fapte de un pericol social deosebit, organele judiciare nu reacționează

eficient.

Instanța a constatat că lăsarea în libertate a inculpatului, față de puternica rezonanță negativă a faptelor, ar genera un pericol social concret pentru ordinea publică, conform art. 223 alin.2 Cod procedură penală, astfel că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, continuă să subziste în cauză. Astfel, circumstanțele concrete în care s-au comis faptele - respectiv pe fondul consumului de băuturi alcoolice, asupra unei persoane vulnerabile - sunt elemente de natură a induce temerea justificată că acesta, lăsat în libertate, ar putea comite fapte similare, iar ocrotirea valorilor sociale avute în vedere prin incriminarea faptelor ce fac obiectul cauzei se poate face, cel puțin la acest moment procesual, numai prin privarea de libertate a inculpatului.

Este adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se amplifică prin trecerea timpului, ci, dimpotrivă, se atenuează, însă judecătorul apreciază că această atenuare nu este semnificativă, inculpatul fiind privat de libertate timp de aproape 100 de zile, iar limitarea libertății individuale a acestuia constituie o măsură necesară într-o societate democratică și proporțională cu scopul urmărit, faptele pe care se presupune că le-ar fi comis inculpatul, necesitatea restabilirii adevărului și a tragerii la răspundere a celui vinovat constituind justificări legitime ale măsurii.

Instanța a reținut că, în aceste condiții, că detenția provizorie a inculpatului este absolut necesară și că instituirea unui control judiciar sau arestul la domiciliu nu ar fi suficiente pentru asigurarea scopului procesului penal, considerând că a fost respectat principiul proporționalității între măsura preventivă luată față de inculpat, gravitatea faptei și circumstanțele personale ale acestuia.

Instanța a luat act că persoana vătămată B. R. nu s-a constituit parte civilă în cauza de față.

În baza art.272 Cod Procedură Penală nou a dispus avansarea onorariului avocatului desemnat din oficiu inculpatului I. G. în faza de judecată, în sumă de 200 lei, din fondurile Ministerului Justiției și libertăților cetățenești către Baroul de avocați N., pentru avocat B. P. L..

În baza art.274 alin.1 Cod Procedură Penală nou a obligat inculpatul să plătească către stat suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 150 lei reprezintă cheltuielile judiciare efectuate în faza de urmărire penală.

Împotriva sentinței a declarat apel în termenul legal, inculpatul I. G., motivele fiind expuse pe larg în preambulul acestei decizii astfel încât nu vor mai fi reluate ci numai analizate.

Analizând sentința penală apelată în raport cu motivele invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele, Curtea constată că apelul formulat este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că în cauză a fost reținută o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de fond, s-a dat faptei săvârșită de apelantul-inculpat o corectă încadrare juridică.

Sub aspectul individualizării pedepsei aplicată inculpatului, în speță de față, Curtea constată că s-a făcut o justă apreciere a criteriilor generale prevăzute de art.74 C.pen., ținându-se cont de gradul de pericol social concret ridicat al faptelor comise în raport cu circumstanțele reale de săvârșire, descrise detaliat în partea expozitivă a sentinței apelate, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului.

Curtea, apreciază că pedeapsa principală aplicată în cuantum de 2 ani închisoare pentru infracțiunea comisă, este în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate și cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.

Instanța de apel nu poate avea în vedere critica formulată de inculpat, în apel cu privire la greșita individualizare a pedepsei principale aplicate, întrucât, în cauză, prima instanță a apreciat în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepsei, cărora i-a dat eficiență în mod concret, în funcție atât de împrejurările faptice, cât și de cele privind persoana inculpatului, respectând prin cuantumul stabilit și principiul proporționalității, care asigură o reflectare justă între gravitatea faptei comise și profilul socio-moral și de personalitate ale inculpatului, așa încât nu se impune reducerea cuantumului pedepselor principale, întrucât ar fi excesiv în raport cu aspectele concrete ale cauzei și ar afecta scopul pedepsei.

Curtea subliniază că fapta comisă de către inculpatul I. G. denotă o periculozitate socială considerabilă, în raport cu activitatea infracțională concretă a acestuia, cât și în raport de circumstanțele sale personale ( antecedente penale pentru aceleași gen de fapte )

Având în vedere modul concret în care inculpatul a conceput și a săvârșit infracțiunea ( a pătruns, fără drept, în locuința părții vătămate B. Rodică în vârstă de 71 de ani, unde prin amenințare cu un cuțit și exercitarea de acte de violență a încercat să o deposedeze de bunuri ), Curtea apreciază că inculpatul manifestă o vădită lipsă de respect față de valori sociale fundamentale protejată de legea penală – inviolabilitatea domiciliului, integritatea fizica a persoanei persoane integritatea patrimoniului, motiv pentru reducerea pedepsei aplicate de instanța de fond nu se justifică.

Instanța de apel apreciază că aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare, cu executarea efectivă, este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, asigurând intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și caracterul preventiv al pedepsei, reflectând gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a acestuia.

Având în vedere aceste motive, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. „b” noul Cod pr.penală, va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul I. G..

Va constata că apelantul inculpat a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.

În baza art. 422 noul cpp va deduce din pedeapsa aplicată durata executată prin arest preventiv de la 09.04.2015 la zi.

În baza art. 275 alin. 2 ncpp va obliga apelantul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. „b” noul Cod pr.penală, respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul I. G. împotriva sent. pen. 197/09.04.2015 pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._ .

Constată că apelantul inculpat a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.

În baza art. 422 noul cpp deduce din pedeapsa aplicată durata executată prin arest preventiv de la 09.04.2015 la zi.

În baza art. 275 alin. 2 ncpp obligă apelantul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă

Pronunțată în ședință publică, azi 16.07.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

N. C. I. B. A.

GREFIER,

L. G.

Red.s.p.f. M. C.M.

Red.d.p.a. N.C.I./21.07.2015.

Tehnored. L.G./ 21.07.2015.

6 ex.

← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 733/2015. Curtea de...		Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 726/2015. Curtea de Apel BACĂU →

Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Decizia nr. 728/2015. Curtea de Apel BACĂU

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Decizia nr. 728/2015. Curtea de Apel BACĂU