Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 723/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 723/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 09-07-2015 în dosarul nr. 395/180/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 723/2015
Ședința publică din data de: 9 iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. P.
JUDECĂTOR: M. V.
GREFIER: S. N. T.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel B.
Reprezentat prin PROCUROR: V. P.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de inculpatul G. M., împotriva sentinței penale nr. 685 din 06.05.2015, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 al. 1 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-au prezentat: apelantul – inculpat G. M. aflat în stare de arest în altă cauză, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. O. C., lipsă fiind: intimata – parte civilă Școala Generală „Al. Șafran” B. și intimata – persoană vătămată Școala G. Specială „M. Montessori” B..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Fiind interpelat apelantul – inculpat G. M. învederează instanței că insistă în apelul formulat și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Apărătorul apelantului – inculpat și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pe rând, arată că nu mai sunt cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părților, pentru dezbateri:
Avocat O. C., pentru apelantul – inculpat G. M., având cuvântul, arată că inculpatul a formulat apel întrucât este nemulțumit de cuantumul pedepsei aplicate, solicitând reducerea acesteia până la minimul la care permite legea, acesta apreciind că este suficientă și o pedeapsă într-un cuantum mai mic pentru reeducarea sa. Solicită admiterea apelului formulat de inculpat sub aceste aspecte. Cu onorariu din fondurile M.J.L.C., conform referatului pe care îl depune la dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că instanța de fond a analizat criteriile care au determinat individualizarea pedepsei aplicate inculpatului și nu se constată motive de reducere a acesteia și în aceste condiții solicită să se dispună respingerea apelului ca nefondat.
Apelantul – inculpat G. M., în ultimul cuvânt, arată că mai are două condamnări, solicitând reducerea pedepsei.
CURTEA
- deliberând -
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 685 din 06.05.2015 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, s-a dispus, în temeiul art. 396 alin. 1, 2, 10 Cod procedură penală, inculpatul G. M., fiul lui M. și M., născut la data de 14.06.1993, în oraș Tg. Ocna, jud. B., domiciliat în mun. B., ., ., CNP_, cetățean roman, fără ocupație, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- furt calificat, în forma tentativei, prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare (persoană vătămată Școala G.. „Al. Șafran” B.);
- furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1, lit. b și d Cod penal, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare (persoană vătămată Școala G. Specială „M. Montessori”).
În temeiul art. 38 alin. 1 Cod penal, art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, inculpatului i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare, la care adaugă 4 luni închisoare, reprezentând sporul obligatoriu de o treime din cealaltă pedeapsă, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 1 an și 10 luni închisoare.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 2 (doi) ani, în condițiile prevăzute de art. 68 al. 1 lit. c Cod penal.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a și lit. b Cod penal, în condițiile prevăzute de art. 65 alin. 1, 3 Cod penal.
S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art. 386 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei săvârșite de inculpatul F. F. din art. 270 alin. 1 Cod penal, în art. 221 Cod penal de la 1969.
În temeiul art. 396 alin. 1, 2, 10 Cod procedură penală, inculpatul F. F., fiul lui C. și M., născut la data de 10.05.1993, în mun. B., domiciliat în mun. B., ., f.f.l. .. 1, CNP_, cetățean roman, fără ocupație, cu antecedente penale, a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.
S-a aplicat inculpatului F. F. pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și b din Codul penal, în condițiile art. 71 al. 2 din Codul penal.
S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.
În temeiul art. 397, alin. 1, raportat la art. 25, alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 Cod civil, inculpatul G. M. a fost obligat la plata sumei de 400 lei către Școala G.. „Al. Șafran” B. reprezentând daune materiale.
S-a constatat că persoana vătămată Școala G. Specială „M. Montessori”, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-a dispus confiscarea de la inculpatul G. M. a sumei de 206 lei reprezentând suma obținută din vânzarea bunurilor.
În baza art. 272 Cod procedură penală, onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, au fost avansate din fondurile M.J.
În baza art. 274, alin. 1, 2 Cod de procedură penală, fiecare inculpat a fost obligat la plata sumei de 600 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:
În noaptea de 29/30.08.2012, în jurul orei 23:45, inculpatul G. M. a spart cu ajutorul unei pietre, geamul unei ferestre de la parterul clădirii Școlii generale „Al. Șafran” din mun. B., reușind, astfel, să pătrundă în cabinetul directorului instituției.
Aflat în apropierea instituției de învățământ, martorul S. R. F. a fost alertat de zgomotul produs în momentul spargerii geamului și realizând că o persoană pătrunsese prin efracție în interiorul clădirii, a apelat serviciul de urgențe 112.
Organele de poliție sosite la fața locului l-au surprins pe inculpatul G. M. în incinta școlii, chiar în momentul în care acesta se afla în biroul directorului.
Fiind audiat, G. M. a declarat că după ce a spart geamul și a pătruns în școală, a deschis un calculator aflat în birou și a controlat corpurile de mobilier în căutarea unor bunuri de valoare, sau bani. A încercat să-și justifice fapta, susținând că a pătruns în incinta școlii pentru că nu avea bani de mâncare.
În noaptea de 13/14.04.2013, în jurul orei 00:00, inculpatul G. M. a pătruns prin escaladarea unei ferestre, în incinta școlii M. Montessori, din mun. B., după ce în prealabil spărsese geamul cu o piatră. În continuare, a pătruns în două săli de clasă, în care a găsit aparatură electronică și mai multe dispozitive IT.
Din cele două săli a reușit să sustragă un monitor LCD, două unități centrale, o tastatură, un CD – player marca ELTA, un mouse, două boxe audio și alte accesorii.
Bunurile sustrase au fost scoase din incinta școlii pe fereastra holului de la parterul clădirii și transportate, în mai multe rânduri, până la o clădire părăsită situată pe . apropierea școlii M. Montessori.
În ziua de 15.04.2013, inculpatul G. M. a fost depistat în incinta clădirii părăsite de pe .. 2. În interiorul unei gherete de pază dezafectate, au fost găsite o unitate centrală, un radio CD „Elta” și mai multe cabluri de alimentare electrică. De asemenea, în momentul depistării, inculpatul era încălțat cu o pereche de pantofi sport cu model antiderapant identic cu cel găsit în imediata apropiere a ferestrei sparte prin care s-a pătruns în incinta școlii.
Fiind audiat inculpatul G. M. a recunoscut săvârșirea faptei făcând o expunere detaliată a modalității prin care a reușit să pătrundă în incinta unității de învățământ și să sustragă aparatura electronică. Totodată, a precizat că, o parte din bunurile sustrase i-au fost oferite contracost numitului F. F..
Verificările efectuate ulterior de organele de cercetare penală au confirmat declarațiile inculpatului G. M.. Astfel, asupra inculpatului F. F. au fost găsite un monitor LCD, o unitate centrală, un mouse și două boxe, toate sustrase din incinta unității de învățământ.
Fiind la rândul său audiat, inculpatul F. F. a admis că a cumpărat aparatura electronică de la G. M., cunoscând că bunurile proveneau din săvârșirea unui furt. Totodată, a precizat că, în schimbul aparaturii i-a oferit autorului furtului suma de 206 lei .
Fiind audiați în fața instanței de judecată, inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor.
Situația de fapt, astfel cum a fost prezentată în actul de sesizare a instanței și cum a fost recunoscută de către inculpat, a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă:
- declarații reprezentant persoană vătămată V. I. C.;
- declarații martor S. R. F.;
- declarații inculpat G. M.;
- proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante;
- declarații reprezentat persoană vătămată N. A.;
- declarații martor B. A. C.;
- declarații martor Vasiloaie M.;
- declarații martor P. L.;
- declarații inculpat G. M.;
- declarații inculpat F. F.;
- proces-verbal de cercetare la fața locului + planșă fotografică;
- proces-verbal de depistare;
- proces - verbal de predare - primire bunuri;
- proces - verbal de reconstituire;
- declarațiile celor doi inculpați de recunoaștere a faptelor.
În drept, faptele inculpatului G. M., care în noaptea de 29/30.08.2012, a pătruns prin spargerea unei ferestre în incinta Școlii Generale, nr. 15, de pe .. 1, încercând să sustragă bunuri din biroul directorului, întrunește elementele constitutive ale unei tentative la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 32 raportat la art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d Cod penal.
Fapta inculpatului G. M., care în noaptea de 13/14.04.2013, a pătruns prin efracție și escaladarea unei ferestre, în incinta școlii M. Montessori, din mun. B., reușind să sustragă din două săli de clasă, un monitor LCD, două unități centrale, o tastatură, un CD – player marca ELTA, un mouse, două boxe audio și alte accesorii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1, lit. b și d Cod penal.
Fapta inculpatului F. F. care, în data de 14.04.2013, a cumpărat de la inculpatul G. M., un monitor LCD, o unitate centrală, un mouse și două boxe, cunoscând că toate aceste bunuri provin din săvârșirea unei infracțiuni de furt, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire, faptă prevăzută de art. 270 alin. 1 Cod penal.
Instanța a reținut că inculpatul G. M. a săvârșit faptele în concurs de infracțiuni prevăzut de art. 38 alin. 1 Cod penal.
La individualizarea și dozarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului G. M. pentru infracțiunile săvârșite, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal:
- împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite (pe timpul nopții și prin efracție);
- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (atingerea adusă dreptului de proprietate al persoanei vătămate);
- conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal (inculpatul a recunoscut comiterea faptelor la începutul cercetărilor);
- nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială (inculpatul a suferit în trecut multiple condamnări pentru săvârșirea de infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului).
Constatând că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat, așa cum prevăd dispozițiile art. 396, alin. 2 Cod procedură penală, după reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, așa cum impun prevederile art. 396, alin. 10 Cod procedură penală, instanța l-a condamnat pe inculpatul G. M. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în forma tentativei, prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b și d Cod penal, iar pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1, lit. b și d Cod penal, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare (parte vătămată Școala G. Specială „M. Montessori);
În temeiul art. 38, alin. 1 Cod penal, art. 39, alin. 1, lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat 4 luni închisoare, reprezentând sporul obligatoriu de o treime din cealaltă pedeapsă, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 1 an și 10 luni închisoare.
Având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice, precum și cel al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni, instanța a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani, în temeiul art. 67, alin. 2 Cod penal, raportat la art. 66, alin. 1, lit. a și b Cod penal, pedeapsă ce se va executa în condițiile art. 68 Cod penal.
Corelativ, în temeiul art. 65, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66, alin. 1, lit. a și b Cod penal, pedeapsă ce se va executa în condițiile art. 65, alin. 3 Cod penal.
În temeiul art. 112, Cod penal, s-a dispus confiscarea sumei de 206 lei reprezentând suma obținută din vânzarea bunurilor.
În ceea ce-l privește pe inculpatul F. F., instanța a constatat că de la săvârșirea faptei și până la soluționarea cauzei a intervenit o succesiune de legi penale, astfel încât instanța a făcut aplicarea principiului legii penale mai favorabile. Limitele de pedeapsă pentru infracțiunea prevăzută de art. 221 Cod penal de la 1969 sunt cuprinse de la 3 luni la 7 ani, în timp ce pentru infracțiunea prevăzută de art. 270 Cod penal de la 1 la 5 ani. Întrucât instanța s-a orientat către minimul special, în baza art. 386 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei săvârșite de inculpatul F. F. din art. 270 alin. 1 Cod penal, în art. 221 Cod penal de la 1969.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal și anume: gradul de pericol social al faptei,împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, urmările produse.
Constatând că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, așa cum prevăd dispozițiile art. 396, alin. 2 Cod procedură penală, după reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, așa cum impun prevederile art. 396, alin. 10 Cod procedură penală, instanța l-a condamnat pe inculpatul F. F. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptei săvârșite, persistența infracțională, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor electorale prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiului acestora va fi interzis pe durata executării pedepsei principale.
Sub aspectul laturii civile, s-a luat act că partea vătămată Școala G. Specială „M. Montessori”, nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul fiind acoperit prin restituire.
Instanța constatând îndeplinite în mod cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, respectiv faptele ilicite prezentate mai sus, raportul de cauzalitate între acestea și prejudiciul produs, existența prejudiciului și culpa inculpatului l-a obligat pe inculpatul G. M. la plata sumei de 400 lei către Școala G.. „Al. Șafran” B. reprezentând daune materiale.
În baza art. 274, alin. 1, 2 Cod de procedură penală, inculpații au fost obligați la plata sumei de 600 de lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel inculpatul.
Apelantul-inculpat nu a motivat în scris apelul, iar în susținerile orale ale apărătorului a fost criticată hotărârea apelată pentru motivele reținute în preambulul prezentei decizii, astfel că nu vor mai fi reluate, urmând a fi doar examinate de instanța de control judiciar.
Prezent în fața Curții, instanța i-a adus ca cunoștință apelantului-inculpat învinuirile care i se aduce prin actul de sesizare al instanței și faptele pentru care a fost condamnat de instanța de fond, precum și prevederile art. 83 Cod procedură penală, respectiv, faptul că are dreptul să nu facă nici o declarație la instanța de control judiciar, că tot ce declară poate fi folosit și împotriva sa, iar dacă acceptă să dea declarații au obligația să spună tot ce știe cu privire la învinuirile care i se aduc.
Apelantul-inculpat nu a fost de acord să dea declarație în cauză, prevalându-se de dreptul la tăcere.
Analizând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate și examinând-o, în conformitate cu prevederile art. 374 alin. 2 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelul urmează a fi admis dar pentru considerentele care vor fi prezentate.
Instanța de fond a respectat dispozițiile procedurale privind motivarea hotărârii, în sensul că a descris faptele care fac obiectul învinuirii, cu arătarea timpului și locului unde au fost săvârșite, încadrarea juridică date faptelor săvârșite de apelantul-inculpat, forma și gradul de vinovăție, circumstanțele în care au fost comise faptele și a analizat probele care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale.
Instanța de fond a dat faptelor săvârșite de apelantul-inculpat o corectă încadrare juridică și manifestat multă înțelegere la individualizarea judiciară a pedepselor, atât la stabilirea cuantumului acestora pentru fiecare infracțiune săvârșită, cât și la aplicarea dispozițiilor legale prind concursul real de infracțiuni, în sensul neaplicării nici unui spor de la pedeapsa cea mai grea aplicată.
Curtea își însușește motivarea instanței de fond, cu completările care vor fi făcute.
În ceea ce privește situația de fapt, Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, reține aceeași situație de fapt ca și prima instanță și anume săvârșirea a două infracțiuni de furt una în formă continuată și a doua în fază de tentativă din patrimoniul a două școli generale, fapte care au fost recunoscute de către inculpat care s-a prevalat de dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Cu privire la motivele de apel ale inculpatului prin care solicită redozarea pedepselor aplicate, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 74 Cod penal, la stabilirea pedepselor, instanța trebuie să țină seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Gravitatea faptelor săvârșite de apelantul-inculpat, rezultă și din circumstanțele în care au fost comise, de caracterul repetat, instanța de fond reținând în mod corect forma pluralității de infracțiuni, a concursului real de infracțiuni, de urmările produse și care se pot produce, infracțiunile săvârșite de apelantul-inculpat fiind de natură să aibă grave consecințe asupra părților vătămate.
Desigur că având în vedere prevederile art. 418 Cod procedură penală și principiul non reformatio in pejus, Curtea nu poate majora cuantumul pedepselor principale aplicate inculpatul și a pedepsei rezultante, dar, ca o consecință, nu se impune reducerea acestora.
Cât privește modalitatea de executare, având în vedere și cuantumul pedepsei rezultante și celelalte aspecte prezentate mai sus, Curtea apreciază că singura modalitate de executare, pentru ca pedeapsa să-și atingă scopul preventiv și educativ, este, așa cum corect l-a individualizat instanța de fond, pedeapsa închisorii în regim de detenție.
Însă din oficiu Curtea constată un motiv de apel referitor la pedepsele complementare și a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor.
Potrivit art. 67 Cod penal: Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi
(1) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
Din redactarea acestui text de lege rezultă că aplicarea pedepsei complementare dar și celei accesorii – corelând cu dispozițiile art. 65 alin. 1 Cod penal – are loc pe lângă fiecare pedeapsă principală în parte. Acest aspect rezultă și din redactarea art. 45 Cod penal referitoare la regimul contopirii pedepselor accesorii și complementare. Față de aceste considerente apare ca nelegal procedeul primei instanțe care a aplicat direct pe lângă pedeapsa rezultantă aceste două pedepse în condițiile în care nu le-a aplicat pe lângă cel puțin una dintre pedepsele principale.
În aceste condiții în care P. nu a promovat apel cu privire la acest aspect, nu se poate remedia acest aspect de nelegalitate în apelul declarat doar de către inculpat, ci se poate dispune doar admiterea apelului inculpatului G. M. în sensul înlăturării pedepsei complementare și accesorii a interzicerii unor drepturi.
Așa fiind, în baza art. 21 pct. 2 lit. a Cod procedură penală se va admite apelul declarat de către inculpatul G. M. împotriva sentinței penale nr. 685/6.05.2015 pronunțată de Judecătoria B., numai în ceea ce privește aplicarea, după pedeapsa principală rezultantă a închisorii, a pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, a interzicerii drepturilor.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelul declarat de apelantul-inculpat G. M. împotriva sentinței penale nr.685 din data de 06.05.2015, pronunțată de Judecătoria B., numai în ceea ce privește aplicarea, după pedeapsa principală rezultantă a închisorii, a pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, a interzicerii exercițiului drepturilor.
Desființează în parte sentința penală apelată, doar sub aceste aspecte, reține cauza spre rejudecare și în consecință;
Înlătură dispozițiile referitoare la aplicarea, după pedeapsa principală rezultantă a închisorii, a pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, a interzicerii exercițiului drepturilor.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, în apel, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.07.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. P. M. V.
GREFIER,
N. T. S.
Red. sent. P. R. M.
Red. dec. M.V. – 15.07.2015
Tehnored. S.N.T. – 3 ex.
20.07.2015
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 726/2015. Curtea de Apel BACĂU | Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
