Traficul de influenţă. Art.257 C.p.. Decizia nr. 36/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 36/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 15-01-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 36
Ședința publică din data 15 ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – B. A.
JUDECĂTOR – N. C. I.
*
GREFIER – E. D.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de
procuror – V. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de către P. DE PE L. TRIBUNALUL N. și inculpata A. G. A., împotriva sentinței penale nr. 82 din 05.09.2014, pronunțată de Tribunalul N..
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința de judecată din data de 06 ianuarie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată.
CURTEA
- deliberând –
Prin sentința penală nr. 82/P din data de 05.09.2014, pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 386 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale din infracțiunea prevăzută de art. 288 Cod penal anterior în infracțiunea prevăzută de art. 288 alin. 1 Cod penal anterior cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior.
Condamnarea inculpatei A. G. A., fiica lui G. și E., născută la data de 04.06.1976 în mun. Piatra N., jud. N., cu același domiciliu - .. 38, .. C, ap. 62, CNP-_, fără forme legale în .. Piatra N., jud. N., cetățenie română, studii superioare, ocupația - profesor la Școala Generală ,,I. G.” Săvinești, necăsătorită, cu un copil minor, fără antecedente penale la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 Cod penal anterior și art. 5 Cod penal.
Condamnarea inculpatei la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. 1 Cod penal anterior cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior și art. 5 Cod penal.
În temeiul art. 33 lit. a- 34 lit. b Cod penal anterior contopirea pedepselor aplicate în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpata A. G. A. să execute pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal anterior s-au interzis inculpatei, pe durata executării pedepsei principale exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal anterior.
În baza art. 861- 862 Cod penal anterior și art. 71 alin. 5 Cod penal anterior suspendarea executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, sub supraveghere, pe termenul de încercare de 4 (patru) ani.
În temeiul art. 863 Cod penal anterior, pe durata termenului de încercare inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
- se va prezenta, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul N.;
- va anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și justifica schimbarea locului de muncă;
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 864 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
S-a act că măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, luată față de inculpată prin încheierea nr. 22/U/13.08.2013 a Tribunalului N. a încetat la data de 11.09.2013.
S-a luat act că inculpata a achitat părților civile Ș. V. C. și Ș. C. C. suma de 2009 euro, cu titlu de pretenții civile.
Anularea încheierii de autentificare nr. 582 din 30.10.2012 a Biroului Notarilor Publici Asociați ,,H. D. și H. I.” și adeverința nr. 783 din 30.10.2012 a Primăriei mun. Piatra N.
S-a luat act că inculpata a fost asistat de apărător ales.
În temeiul art. 274 Cod procedură penală obligarea inculpatei să plătească statului suma de 1300 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul N. nr. 168/P/2013, înregistrat la această instanță sub nr._ /14.01.2014 a fost trimisă în judecată inculpata A. G. A., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 257 Cod penal și de art. 288 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
In sarcina inculpatei s-a reținut, în esență, prin actul de sesizare că, în cursul lunii octombrie 2012 i-a pretins părții vătămate Ș. V. C. suma de 8500 lei, cu promisiunea că va interveni pe lângă primarul municipiului Piatra N. pentru a-i obține un apartament ANL, scop în care a falsificat adresa Primăriei municipiului Piatra N. nr. 783/2012 și încheierea de autentificare nr. 582/2012 a Biroului Notarial H. I., pe care le-a remis părții vătămate.
Analizând materialul probator administrat în cauză, respectiv: plângerea părții vătămate; declarația părții vătămate; declarațiile martorilor; dovezile de remitere a sumelor de bani către inculpată; transcrierea convorbirilor purtate între inculpată și partea vătămată; adresa Primăriei Municipiului Piatra N. nr._/2013 din 12 august 2013 din care rezultă faptul că, adresa nr.783/2012 din 30 octombrie 2012 are un alt conținut; adresa Primăriei Municipiului Piatra N. nr._/2013 din 15 august 2013, din care rezultă faptul că, la data de 01 octombrie 2013, secretatul Primăriei Municipiului Piatra N. – în persoana domnului V. V. – care a semnat adresa – și-a încetat raporturile de muncă cu această instituție; Prin urmare, la data de 30 octombrie 2012 acesta nu mai putea semna adrese emise de această instituție; copia dispoziției privind încetarea raporturilor de serviciu ale secretarului municipiului Piatra N.; adresa nr.684/2013 din 07 august 2013 a Biroului Notarilor Publici H. I.; declarația părții vătămate Ș. V. în fața notarului public; încheiere de autentificare nr._ din 30 octombrie 2012 a notarului public H. I.; declarațiile inculpatei, instanța reține următoarea situație de fapt:
Partea vătămată Ș. V. C. a fost prietenă și colegă de serviciu cu inculpata A. G. A., în sensul că au lucrat împreună în perioada 1999 – 2001 la Școala Generală Gârcina, jud.N..
Din anul 2011, partea vătămată împreună cu soțul său, Ș. C. C., au plecat în Italia, unde lucrează și în prezent.
În luna octombrie 2012 partea vătămată a fost contactată de către inculpată pe rețelele de socializare „Facebook” și „Messenger” și ulterior telefonic.
La un moment dat inculpata i-a propus părții vătămate să-i obțină un apartament „ANL” pe raza municipiului Piatra N., inițial cu chirie, cu posibilitatea de a-l vinde după un an, motivându-și propunerea că mama ei a fost cununată de primarul G. Ș., că este într-o relație foarte bună cu acesta și poate interveni în scopul obținerii imobilului.
Considerând că totul este legal, partea vătămată a acceptat acest lucru, gândindu-se că are doi copii în întreținere și o astfel de locuință i-ar fi utilă.
Ulterior, inculpata i-a pretins părții vătămate suma de 7.100 lei, sumă pe care aceasta i-a remis-o prin serviciul public „Ria Italia”, în două tranșe, câte 3.571 lei.
Prima chitanță este pe numele inculpatei, iar cea de a doua pe numele prietenei părții vătămate M. A., întrucât în Italia există o interdicție de a remite mai mult de 1.000 EURO către aceeași persoană în decurs de 10 zile.
Cele două au discutat pe rețelele de socializare „Facebook” și „Messenger” și ulterior telefonic.
După remiterea sumei de bani, la aproximativ o săptămână, inculpata i-a remis părții vătămate un contract notarial – încheierea de autentificare nr.582/2012 din 30 octombrie 2013 a notarului public H. I., prin care aceasta din urmă ar fi consimțit în fața notarului că Primăria Piatra N. se angajează și garantează locuința din . nr.6-8, jud.N..
Înainte de acest lucru, inculpata i-a mai solicitat părții vătămate suma de 800 lei cu titlul de garanție, în caz că partea vătămată nu se răzgândește la promisiunea de cumpărare. Suma de bani a fost remisă către inculpată pe numele numitei G. A., prin Serviciul „Western Union”.
Ulterior, inculpata A. G. A. i-a solicitat părții vătămate să plătească anticipat chiria pe o perioadă de 6 luni de zile, mai precis suma de 600 lei.
Partea vătămată i-a remis această sumă de bani tot prin Serviciul „Western Union”, chiar dacă soțul său nu a fost de acord.
După remiterea sumelor de bani, partea vătămată a încercat să ia legătura cu inculpata, dar nu a mai reușit acest lucru, motiv pentru care, la data de 15 februarie 2013 a sesizat organele competente.
În cursul urmăririi penale s-a constatat că, adresa nr.783/2012 din 30 octombrie 2012 a Primăriei Municipiului Piatra N. semnată de către primarul G. Ș. și secretarul municipiului V. V., este un fals.
Începând cu data de 10 octombrie 2012, prin Dispoziția primarului nr.1733/2012 din 21 septembrie 2012, secretarul V. V. și-a încetat raporturile de serviciu cu Primăria Piatra N., prin urmare nu mai putea semna adresa menționată mai sus la data de 30 octombrie 2012.
Totodată, încheierea de autentificare nr.582/2012 din 30 octombrie 2012 a notarului public H. I., este de asemenea un fals, așa cum rezultă din adresa nr.684/2013 din 07 august 2013 a acestui birou notarial.
Acest birou nu a autentificat nici un act notarial privind pe Ș. V. cu nr.582/2012 din 30 octombrie 2012.
Părțile vătămate denunțători Ș. V. C. și Ș. C. C. s-au constituit părți civile, în cursul urmăririi penale cu suma de 8500 lei (f. 25 d.u.p.). În cursul judecății acestea au arătat că au primit suma de bani cu care au fost păgubite de către inculpată, sens în care au depus chitanțele prin care banii le-au fost remiși prin serviciul Western Union (f. 78-80 dosar).
În cursul urmăririi penale (f. 12 d.u.p.) inculpata a invocat dreptul la tăcere.
În cursul judecății inculpata a declarat că a împrumutat suma de 8500 de lei de la părțile vătămate, sumă pe care a și restituit-o, că acestea au cunoscut de la început faptul că a fost vorba de un împrumut, necesar pentru îngrijirea bunicii inculpatei, că nu le-a spus niciodată părților vătămate că îl cunoaște pe primarul municipiului Piatra N. și că nu a falsificat cele două înscrisuri (f. 62 dosar).
Față de inculpată procurorul a propus arestarea preventivă la data de 13 august 2013.
Prin încheierea de ședință nr.22/U/2013 din 13 august 2013 a Tribunalului N. (dosar nr._ ) s-a dispus respingerea propunerii de arestare preventivă și obligarea de a nu părăsi țara pe o durată de 30 de zile începând cu data de 13 august 2013, până la data de 11 septembrie 2013. Măsura nu a fost prelungită.
În cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești au fost administrate probe care dovedesc vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată.
Din probele testimoniale, care se coroborează cu declarațiile părților vătămate a rezultat, fără dubiu că, în luna octombrie 2012 inculpata a contactat-o pe partea vătămată Ș. V. C., pe rețelele de socializare, solicitându-i sume de bani pentru a-i obține un apartament ANL în municipiul Piatra N.. Inculpata i-a spus că îl cunoaște pe primar și, pentru a întări aceste afirmații i-a trimis încheierea de autentificare nr. 582/2012 din 30 octombrie 2013 a notarului public H. I., a declarației părții vătămate Ș. V. C. precum că ar fi primit repartiție regim ANL, a unui apartament constituit din 3 camere situat în localitatea Piatra N., județul N. și că ar fi citi actul prin care Primăria municipiului Piatra N. se angajează și garantează locuința. Totodată inculpata i-a trimis părții vătămate și adeverința nr. 783/30.10.2012 pretins a fi emisă de Primăria municipiului Piatra N. prin care se adeverește că partea vătămată a achitat suma de 589 lei, contravaloarea chiriei pe 6 luni pentru apartamentul situat în localitatea Piatra N., preluat în regim ANL.
Martorul Rășcănescu V., tatăl părții vătămate Ș. C. a declarat că fosta lui soție, A. M. i-a povestit că partea vătămată a fost contactată de inculpată, cu care se cunoștea de mai mult timp, că a întrebat-o dacă nu dorește un apartament cu 3 camere, că, pentru acest serviciu inculpata i-a cerut suma de 1900 de euro, pe care partea vătămată i-a trimis în două tranșe, că el personal a discutat cu inculpata care i-a promis că va restitui banii și că inculpata îi spusese părții vătămate că îl cunoaște pe primarul G. Ș. (f. 27 d.u.p. și f. 99 dosar).
Martora A. M., mama părții vătămate Ș. V. C. a arătat că fiica sa i-a spus că i-a dat suma de 8500 de lei inculpatei pentru a-i obține un apartament, aceasta din urmă urmând să intervină pe lângă primarul G. Ș., cu care se află în relații de cumetrie, că ulterior inculpata nu i-a mai răspuns la telefon părții vătămate, că martora a stabilit mai multe întâlniri cu inculpata, pentru a prelua cheile apartamentului sau pentru a-i restitui banii, însă inculpata s-a sustras sub diferite pretexte. (f. 29 d.u.p., f. 126 dosar).
Aceste declarații se coroborează cu plângerea formulată de partea vătămată Ș. V. C. și cu declarația părții vătămate Ș. V. C., care au relatat faptul că au fost contactați de inculpată, că aceasta le-a promis să obțină un apartament ANL, cu chirie, cu posibilitatea cumpărării după 1 an, cunoscându-l pe primarul G. Ș., care a cununat-o pe mama ei, că au considerat că totul este legal și i-au trimis inculpatei suma de bani cerută, de 7100 lei, plus o garanție în sumă de 800 lei și că, ulterior aceasta nu a mai răspuns la telefon. Din transcrierea discuțiilor purtate de partea vătămată Ș. C. cu inculpata pe internet rezultă că acestea au avut discuții legate de semnarea unor acte pentru un apartament, de stabilirea unor întâlniri pentru predarea cheilor, de formalitățile care trebuie îndeplinite, după care partea vătămată a trimis mesaje inculpatei, cerându-i banii înapoi. (f. 39-53 dosar).
Martora M. E., mama inculpatei a declarat că fiica sa i-a spus că a împrumutat bani de la partea vătămată și că ea personal a trimis banii, respectiv suma de 2000 de euro, înapoi acesteia, în Italia.
Martora Cadare M. S. a arătat că nu știe nimic despre situația de fapt, cunoscând-o tangențial pe inculpată.
Prin cele două declarații ale martorelor propuse de inculpată aceasta nu a reușit să răstoarne probele administrate în cursul urmăririi penale și care fac dovada vinovăției sale.
Dispozițiile legale exclud o ordine de preferință, nefăcându-se distincție în ceea ce privește valoarea în stabilirea adevărului, în raport de faza în care au fost administrate, criteriul determinant în aprecierea probelor constituindu-l forța acestora de a exprima adevărul, indiferent de momentul procesual căruia aparține sau de organul care le-a administrat.
Dând sens și dispozițiilor art. 5 cod procedură penală privind aflarea adevărului, normă cu valoare de principiu în procesul penal instanța va reține și aprecia numai acele probe care reflectă adevărul, ținând seama de întregul material probator administrat în cauză.
Probele testimoniale ale dosarului dovedesc la unison că inculpata este autoarea faptelor deduse judecății, deoarece a pretins și primit sume de bani, comportându-se în așa fel față de partea vătămată și de martorii Rășcănescu V. și A. M., încât a lăsat să se creadă că are influență asupra unor factori de decizie pentru a-i determina să efectueze acte ce intrau în atribuțiile de serviciu, sens în care a falsificat, în sistem informatic două acte emanând de la autorități. Inculpata a nominalizat funcția și locul de muncă al persoanei ce trebuia să rezolve problema și a câștigat încrederea părților vătămate prezentându-i cele două înscrisuri falsificate.
În drept,
Fapta inculpatei A. G. A., de a pretinde și a primi de la părțile vătămate o sumă de bani, lăsând să se creadă că are influență asupra primarului municipiului Piatra N., în scopul obținerii unui apartament „ANL” pe raza municipiului Piatra N. constituie infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art.257 Cod penal anterior.
Fapta inculpatei A. G. A. de a falsifica adresa Primăriei Municipiului Piatra N. nr.783/2012 din 30 octombrie 2012 prin scanarea acesteia și de a-i altera conținutul, precum și încheierea de autentificare nr.582/2012 din 30 octombrie 2012 și declarația dată în fața notarului public H. I. din Piatra N., în scopul de a convinge partea vătămată că demersurile sale sunt reale, constituie infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.288 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior.
Sub acest aspect instanța a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de fals, în baza art. 386 Cod procedură penală, în sensul reținerii săvârșirii ei în formă continuată, întrucât inculpata a falsificat două înscrisuri, în baza aceleiași rezoluții infracționale.
În cauză s-a făcut aplicarea art. 33 lit. a Cod penal anterior privind concursul de infracțiuni.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal anterior, respectiv: limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege sancționator, modalitatea și împrejurările în care au fost comise infracțiunile, urmările produse, natura relațiilor sociale încălcate – referitoare la încrederea și prestigiul de care trebuie să se bucure funcționarii publici, la încrederea care trebuie să determine formarea și desfășurarea relațiilor dintre oameni, pericolul social ridicat al infracțiunilor comise.
În același timp instanța a ținut seama de circumstanțele personale ale inculpatei, care are vârsta de 43 ani, are studii superioare, fiind absolventă a facultății de psihologie, este profesor la Școala generală „I. G.” din localitatea Săvinești, jud.N., este necăsătorită, are un copil minor în întreținere și nu are antecedente penale.
Conform art. 5 din Codul penal, ,,în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.
Instanța a avut în vedere faptul că sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de influență a fost modificată, urmare a intrării în vigoare a noilor coduri - penal și de procedură penală, în sensul micșorării limitei maxime la 7 ani, în timp ce limita minimă, de 2 ani a rămas neschimbată. Art. 288 din Codul penal anterior prevede o pedeapsă de la 3 luni la 3 ani, în timp ce art. 320 alin. 1 din noul Cod penal prevede o sancțiune cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Instanța apreciază că legea penală mai favorabilă, conform Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale este Codul penal anterior, care prevede dispoziții legale mai avantajoase referitoare la modalitatea de executare a pedepsei, cu atât mai mult cu cât instanța va aplica o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de textul de lege sancționator.
Pe durata executării pedepsei rezultante, de 2 ani închisoare s-au interzis inculpatei drepturile civile prevăzute de art.64 alin.l lit.a teza a II-a și b Cod penal anterior.
În ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicată inculpatei instanța a constatat că date fiind lipsa antecedentelor penale, prezența inculpatei la judecată, vârsta acesteia, faptul că are un copil minor și este singurul întreținător al familiei, reeducarea acesteia va fi cu putință a se realiza și fără executarea pedepsei închisorii, ca măsură de individualizare fiind oportună instituția suspendării sub supraveghere de către Serviciul de Probațiune N., prin impunerea unui termen de supraveghere de 4 ani, precum și a obligațiilor prevăzute de art. 86 ind. 3 Cod penal anterior.
S-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării prevederilor art. 86 ind. 4 Cod penal.
S-a luat act că măsura obligării de a nu părăsi țara, luată față de inculpată a încetat în cursul urmăririi penale.
Sub aspectul laturii civile a cauzei s-a reținut că inculpata a achitat părților civile - denunțători suma de bani primită prin săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Este adevărat că, potrivit art. 257 alin. 2, care face trimitere la dispozițiile art. 256 alin. 2 Cod penal anterior, banii, valorile sau orice alte bunuri se confiscă, însă, în cazul de față inculpata a restituit denunțătorilor suma de 2009 euro, astfel că nu se mai află în posesia banilor primiți de la aceștia și nici nu a beneficiat de ei. Confiscarea de la inculpată a sumei traficate ar echivala cu o dublă impunere.
În baza art. 256 și art. 580 Cod procedură penală s-au anulat cele două înscrisuri falsificate de inculpată.
În baza art. 274 Cod procedură penală a fost obligată inculpata să plătească statului cheltuielile judiciare efectuate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești.
Împotriva sentinței a declarat apel, în termenul legal, P. de pe lângă Tribunalul N. și inculpata A. G. A..
În motivarea apelului, procurorul a arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală întrucât nu a aplicat dispozițiile art. 257 alin. 2 cp rap. la art. 245 alin. 2 cp din 1969 privind confiscarea sumei primite de inculpată pentru traficarea influenței contrar decizie nr. 59/2007 pronunțată de ÎCCJ în interesul legii.
În motivarea apelului inculpata a arătat că în situația admiterii apelului procurorului înțelege să formuleze cerere de chemare în garanție a numiților Ș. V. C. și Rășcășanu V., de la care urmează să fie ridicată suma de bani ce formează obiectul confiscării.
S-a mai arătat că confiscarea sumei de la inculpată ar reprezenta o dublă sancționare, deoarece suma de bani ce formează obiectul infracțiunii a fost restituită de inculpată către părțile vătămate.
Analizând sentința penală apel în raport cu motivele invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele, Curtea constată că este fondat doar apelul procurorului pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că în cauză a fost reținută o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de fond, dispunându-se în mod corect condamnarea inculpatei A. G. A. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 cp din 1969.
Cu privire la confiscarea sumei de 8500 lei primită de inculpată de la denunțătoarea Ș. V. C., instanța de fond a constatat, în mod greșit, că inculpata a restituit suma de 2009 euro către denunțătoare și nu se impune confiscarea. pe considerentul că inculpata nu s-a folosit de această sumă, iar dispoziția de confiscare ar duce la o dublă impunere.
Potrivit art. 257 alin. 2 cp din 1969 dispozițiile art. 256 alin. 2 se aplică în mod corespunzător, iar potrivit art. 256 alin. 2 cp din 1969 banii valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul va fi obligat la plata echivalentului lor în bani.
Dispoziția privind restituirea sumelor de bani nu este reglementată decât în cazul în care se denunță fapta autorităților, mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat, această dispoziție nefiind cuprinsă în art. 257 alin. 2 cp, ci în art. 255 alin. 3 și 4 cp din 1969 ( infracțiunea de dare de mită ) și art. 6/1 din Legea78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, aceste dispoziții legale nefiind aplicabile în cauză.
Legea 78/2000 cuprinde reglementări cu caracter special în raport cu cele existente în codul penal din 1969, prin disp. art. 6/1 fiind incriminată fapta de cumpărare de influență, în timp ce prevederile din codul penal din 1969 nu o cuprindeau în sfera lor de reglementare, sancționându-l doar pe traficantul de influență și ca urmare prevederile art. 6/1 alin. 4 nu pot fi extinse și la infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 257 din cp din 1969, deoarece cauza de nepedepsire determinata de denunțarea faptei, cu consecință înlăturării incidentei confiscării bunului, operează, limitativ, numai in cazul infracțiunilor avute in vedere de legiuitor.
În același sens s-a pronunțat și ÎCCJ prin decizia în interesul legii nr. 59/2007.
Raportat la aceste considerații teoretice, curtea apreciază că suma primită de traficantul de influență se confiscă în toate cazurile, neavând nicio relevanță juridică faptul că inculpatul a restituit sau nu denunțătorului sumele primite pentru traficarea influenței.
Solicitarea de chemare în garanție a denunțătorului și ridicarea sumei confiscate de la acesta nu poate fi primită, având în vedere următoarele:
Infracțiunea de trafic de influență nu este o infracțiune de prejudiciu, împrejurarea că inculpata a restituit denunțătoarei suma primită nu îi conferă acesteia calitatea de parte civilă și nici calitatea de parte responsabilă civilmente.
Confiscarea este o măsură de siguranță aplicabilă condamnatului pentru înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală, neputând fi aplicată altei persoane, respectiv denunțătorului care nu a comis o faptă penală.
Raportul juridic prin care inculpata a restituit denunțătorului suma traficată nu poate fi analizat în cadrul procesului penal ci într-o eventuală acțiune în fața instanței civile.
Așa fiind, în baza art. 421 pct.2 lit.a C.p.p. va admite apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul N., în ceea ce privește omisiunea aplicării dispozițiilor art. 257 alin. 2 rap. la art. 256 alin. 2 codul penal din 1969.
Va desființa sentința apelată sub aceste aspecte, va reține cauza spre rejudecare și, în fond:
În baza art. 257 alin. 2 rap. la art. 256 alin. 2 codul penal din 1969 va dispune confiscarea de la inculpata A. G. A. a sumei de 8500 lei
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 275 al.3 C.p.p.cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
În baza art. 421 pct. 1 lit. „b” noul Cod pr.penală, va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpata A. G. A. împotriva aceleași sentinței penale.
În baza art. 275 alin. 2 ncpp va obliga inculpata la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
I. În baza art. 421 pct.2 lit.a C.p.p. admite apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul N. împotriva sentinței penale nr. 82/P/05.09.2014 pronunțată de Tribunalul N. în dosarul_, în ceea ce privește omisiunea aplicării dispozițiilor art. 257 alin. 2 rap. la art. 256 alin. 2 codul penal din 1969.
Desființează sentința apelată sub aceste aspecte, reține cauza spre rejudecare și, în fond:
În baza art. 257 alin. 2 rap. la art. 256 alin. 2 codul penal din 1969 dispune confiscarea de la inculpata A. G. A. a sumei de 8500 lei
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 275 al.3 C.p.p.cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
II. În baza art. 421 pct. 1 lit. „b” noul Cod pr. penală, respinge ca nefondat apelul formulat de inculpata A. G. A. împotriva aceleași sentinței penale.
În baza art. 275 alin. 2 ncpp obligă inculpata la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 15.01.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
B. A. N. C. I.
GREFIER,
E. D.
Red.s.p. – C.F.
Red.d.a. – N.C.I. – 29.01.2015
Tehnored. – E.D. – 6 ex.
29.01.2015
| ← Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 37/2015. Curtea... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 64/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
