Tulburarea ordinii şi liniştii publice (art.371 NCP). Decizia nr. 790/2015. Curtea de Apel BACĂU

Decizia nr. 790/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 03-09-2015 în dosarul nr. 9324/279/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.790

Ședința publică din 03 septembrie 2015

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: I. N. C.

JUDECĂTOR: A. B.

*********************************************

GREFIER: A. D. - I.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău - reprezentat de procuror P. V.

Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul F. G. împotriva sentinței penale nr.400 din data de 05.11.2014 pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._ .

Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.369 al.1 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsește apelantul - inculpat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind alte cereri, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public arată că inculpatul a invocat netemeinicia sentinței penale atacate, dat fiind că nu s-a ținut cont de atitudinea sinceră și situația familială. Precizează că pedepsele au fost corect individualizate, s-a ținut cont de împrejurările comiterii faptei și de antecedentele penale ale inculpatului, acesta fiind condamnat anterior prin sentința penală nr.1175/2005 pronunțată de Judecătoria Piatra N. la o pedeapsă de 6 ani închisoare. Pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Prin sentința penală nr. 400 din data de 05.11.2014 pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul_:

În baza art. 386 Cod procedură penală nou și art. 5 Cod penal nou s-a respins ca nefondată schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatuluiF. G., fiul lui C. și L., născut la data de 15.04.1985 în municipiul Piatra N., județul N., CNP_ din infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal din anul 1968 cu aplicarea art.37 alin.1 lit. b) Cod penal din anul 1968 în infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.371 alin.1 Cod penal nou cu aplicarea art. 41 alin.1 Cod penal nou.

În baza art. 386 Cod procedură penală nou și art.5 Cod penal nou s-a respins ca nefondată schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatuluiB. D., fiul lui P. și M., născut la data de 17.10.1980 în municipiul Piatra N., județul N., CNP_ din infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal din anul 1968 cu aplicarea art.37 alin.1 lit. b) Cod penal din anul 1968 în infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.371 alin.1 Cod penal nou cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal nou.

În baza art. 321 alin.1 Cod penal din anul 1968 cu aplicarea art.37 alin.1 lit. b) Cod penal din anul 1968, art.74 alin.1 lit. c) Cod penal din anul 1968, art.76 alin.1 lit. e) teza I Cod penal din anul 1968, art.80 Cod penal din anul 1968 și art.396 alin.10 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul F. G. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

În baza art.71 Cod penal s-au interzis inculpatului F. G. drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a doua,b) Cod penal pe durata executării pedepsei închisorii.

În baza art. 321 alin.1 Cod penal din anul 1968 cu aplicarea art.37 alin.1 lit. b) Cod penal din anul 1968, art.74 alin.1 lit. c) Cod penal din anul 1968, art.76 alin.1 lit. e) teza I Cod penal din anul 1968, art.80 Cod penal din anul 1968 și art.396 alin.10 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul B. D. la pedeapsa de 500 lei amendă penală închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

S-a atras atenția inculpatului B. D. asupra dispozițiilor art.631 Cod Penal din anul 1968, în sensul că neexecutarea cu rea-credință a pedepsei amenzii penale aplicate poate conduce la înlocuirea acesteia cu pedeapsa închisorii.

În baza art.272 Cod Procedură Penală nou s-a dispus avansarea onorariului avocatului desemnat din oficiu inculpatului B. D. în faza de judecată din fondurile Ministerului Justiției și libertăților cetățenești către Baroul de avocați N., în sumă de 200 lei pentru avocat D. A..

În baza art.272 Cod Procedură Penală nou s-a dispus avansarea onorariului avocatului desemnat din oficiu inculpatului F. G. în faza de judecată din fondurile Ministerului Justiției și libertăților cetățenești către Baroul de avocați N., în sumă de 200 lei pentru avocat H. Janett L..

În baza art.118 Cod penal din anul 1968 s-a dispus restituirea către martorul I. C. C. a telefonului mobil marca Nokia 1208 cu ._.

În baza art.274 alin.1,2 Cod Procedură Penală nou a fost obligat inculpatul F. G. să plătească către stat suma de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art.274 alin.1,2 Cod Procedură Penală nou a fost obligat inculpatul B. D. să plătească către stat suma de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul nr.4901/P/2012/15.11.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra-N. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților F. G. și B. D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 321 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal vechi, dosarul de urmărire penală fiind înaintat acestei instanțe prin adresa nr. 4901/P/2012/15.11.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra-N., formându-se astfel dosarul penal nr._ .

În motivarea rechizitoriului s-a arătat că, la data de 08.09.2012, organele de poliție au fost sesizate de către persoana vătămată I. C. C. despre faptul că, în seara zilei de 07.09.2012, în jurul orelor 22,00, persoane necunoscute l-au lovit cu o sticlă în cap, l-au amenințat cu acte de violență, după care au distrus elemente constructive ale imobilului în care domiciliază, situat pe . 2, . dată, cu ocazia audierii, persoana vătămată I. C. C. a formulat plângere penală prealabilă împotriva A.N. pentru ame-nințare, lovire și distrugere. La aceeași dată, persoana vătămată a depus plângere penală prealabilă față de inculpatul F. G. pentru o faptă de amenințare comisă în data de 08.09.2012. În urma reaudierii din 13.09.2012, persoana vătămată a luat la cunoștință de identificarea autorilor și a depus plângere penală împotriva inculpatului F. G. pentru amenințare, lovire și distrugere și împotriva inculpatului B. D. pentru infracțiunile de amenințare și distrugere.

La data de 08.09.2012, organele de poliție au fost sesizate de către persoana vătămată B. I. despre faptul, că în noaptea de 07/08.09.2012, în jurul orei 0100, mai multe persoane necunoscute i-au distrus ușa de acces și geamurile de la imobilul închiriat, situat pe . 30, . au pătruns în interior, unde l-au amenințat cu fapte de violență. Cu ocazia audierii din 08.09. 2012, persoana vătămată B. I. a depus plângere penală pentru distrugere împotriva inculpatului F. G. și a încă două persoane poreclite „Ină" și „Ci-chician".

La data de 08.09.2012, persoana vătămată B. E., concubina părții vătămate B. I., a depus plângere penală împotriva inculpatului F. G. și a încă două persoane poreclite „Ină" și „Cichician" pentru infracțiunea de amenințare săvârșită în noaptea de 07/08.09.2012. Cu ocazia reaudierii sale în daa de 13.09.2012, persoana vătămată B. E. a depus plângere penală pentru distrugere și violare de domiciliu față de inculpații F. G., B. D. și făptuitorii F. F., zis „C.", S. P., zis „I." și S. I., zis „R.".

La data de 08.09.2012, persoana vătămată B. V. a formulat plângere penală pentru distrugere împotriva învinuiților F. G., B. D. și a făptuitorilor S. P., F. F., Bumbariuc N. și B. I. care, în noaptea de 07/08.09.2012, în jurul orelor 23,30, au distrus geamul și ușa de la . în vila 29, ap. 1, . Piatra N..

Prin adresa nr. 7011/02.10.2012, . Piatra N. a depus plângere penală împotriva autorilor distrugerilor produse în noaptea de 07/08. 09.2012 la imobilele situate pe . Piatra N., vila nr. 2, ., ., .> În fapt, în seara zilei de 07.09.2012, în jurul orelor 22,00, inculpații F. G., B. D., precum și alte persoane rămase neidentificate, se deplasau cu o căruță pe . Piatra N., în zona cartierului de locuințe construit de Primăria Piatra N. în anexa Văleni. La un moment dat încercând să treacă cu căruța printre două autoturisme parcate, au acroșat portiera autoturismului Dacia cu nr._ aparținând . Piatra N. și utilizată de B. C. C., acesta din urmă observând în mod direct momentul incidentului.

La fața locului s-a creat o busculadă între ocupanții căruței și persoanele aflate în zonă, persoana vătămată I. C. C. sfătuindu-1 pe utilizatorul autoturismului avariat să cheme organele de poliție. Auzind acest lucru, inculpatul F. G. a lovit cu o sticlă persoana vătămată I. C., în zona capului, în încăierare intervenind și persoana vătămată Gorgos I. A., care la rândul ei a suferit leziuni corporale.Persoana vătămată I. C. și soția sa I. I. s-au refugiat în propria locuință, situată în vila 2, . urmărite de cei doi inculpați; inculpații au lovit ușa de acces, geamurile și alte elemente constructive ale imobilului cu corpuri contondente, provocând distrugerea parțială a acestora.

După plecarea autorilor de la fața locului s-a efectuat cercetarea locului faptei de către organele de poliție, ocazie cu care persoana vătămată I. C. C. a predat organelor de poliție un telefon mobil marca Nokia 1208 cu cod IMEI_ pe care 1-a găsit în fața locuinței sale după plecarea autorilor și despre care bănuiește că ar aparține acestora.

Prin raportul de constatare medico-legală nr. 1359/13.09.2012 al SJML N. s-a comunicat că persoana vătămată I. C. C. a suferit leziuni produse prin lovire cu corp dur și tăietor care necesită 11-12 zile îngrijiri medicale pentru vindecare. A doua zi, în timp ce se afla în fața locuinței, persoana vătămată I. C. C. a fost amenințată în prezența soției sale I. I. și a fiului I. C. I. cu acte de violență de către inculpatul F. G., pentru faptul că în seara precedentă solicitase prezența organelor de poliție pentru aplanarea conflictului.

Scandalul provocat în seara zilei de 07.09.2012, în zona cartierului de locuințe din anexa Văleni a constituit un eveniment care prin numărul participanților, numărul persoanelor vătămate, multitudinea actelor ultragiatoare efectuate (distrugeri de bunuri, loviri de persoane, adresare de injurii și amenințări, încercarea de a intimida pentru a evita intervenția organelor de poliție) a produs sentimente de profundă indignare și teamă atât în conștiința persoanelor vătămate cât și a altor persoane care locuiesc în zona producerii conflictului .

Astfel, au fost audiați martorii Varotic P., V. A., P. I. B. care au declarat că au observat în mod direct desfășurarea conflictului provocat de un grup de persoane de etnie rromă, acest gen de conflicte nefiind singulare, scandalul provocând o stare de panică generală și determinând refugierea în propriile locuințe a persoanelor care au asistat la incident.

La data de 18.09.2012, persoana vătămată I. C. C. și-a retras plângerea penală formulată pentru infracțiunile de lovire și amenințare.

La data de 15.02.2013, aceeași parte vătămată și-a reiterat intenția de a-și retrage plângerea penală pentru infracțiunile de lovire, amenințare și distrugere în legătură cu faptele comise în perioada 07-08.09.3012.

Persoana vătămată Gorgos I. A. nu a dorit să depună plângere împotriva inculpatului F. G. pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe. De asemenea, nu a fost depusă la dosar plângere penală prealabilă pentru infracțiunea de distrugere în ceea ce privește autoturismul cu nr._ .

Din interpretarea dispozițiilor art. 217 al. 1 Cod penal vechi s-a reținut că rezultă faptul că bunul distrus sau degradat trebuie să aparțină altuia, ceea ce instituie necesitatea existenței unui drept de proprietate asupra obiectului material al infracțiunii, persoana care face plângerea prealabilă fiind obligată să facă dovada exercitării acestui drept. Din actele atașate la dosar rezultă că imobilele din cartierul Văleni distruse ca urmare a incidentelor din noaptea de 07/08.09.2012 sunt în proprietatea Primăriei mun. Piatra N., . având calitatea de administrator al imobilelor în baza Hotărârii Consiliului Local Piatra N. nr. 214/ 08.06.2012 prin care s-a dispus încheierea unui act adițional la contractul de administrare nr._/07.04.2009 încheiat între Primăria Piatra N. și . Piatra N..

Din conținutul Hotărârilor Consiliului Local Piatra N. nr. 753/2008, 679/2008, 168/2012, precum și a paragrafului privind drepturile și obligațiile părților din contractul de delegare a gestiunii nr._/2009 rezultă că . Piatra N. nu are un mandat special necesar promovării și exercitării acțiunii penale în cursul procesului penal pentru infracțiunea de distrugere. Din aceleași considerente și plângerile penale pentru distrugere formulate de către I. C., B. I., B. V. V. și B. E. au fost apreciate ca fiind făcute de către persoane fără calitate procesuală.

În ceea ce privește sesizările penale formulate de către persoanele vătămate B. I. și B. V., despre fapte comise în noaptea de 07/08.09.2012 la propriile locuințe, situate în cartierul Văleni în care au fost implicați inculpații B. D. și F. G., precum și făptuitorii F. F., zis „C.", S. P., zis „I.", S. I., zis „R.", precum și alte persoane, s-a concluzionat că, pe de o parte plângerile penale pentru distrugere au fost depuse de către persoane care nu exercită dreptul de proprietate asupra bunurilor, iar pe de altă parte plângerile pentru amenințare, violare de domiciliu nu sunt susținute cu probe. Astfel, din actele de urmărire penală reiese că între părți existări stări conflictuale mai vechi care au degenerat de multe ori în fapte antisociale. Martorii propuși de către părți, respectiv Zargiu L., concubina făptuitorului S. P., B. A., mama părții vătămate B. I., Bumbariuc L., mama inculpatului F. G., sunt rude apropiate ale părților, iar declarațiile acestora deși nu sunt afectate de o prezumție de subiectivism, totuși având în vedere legătura cu părțile, urmează să fie apreciate în funcție de existența unor eventuale probe materiale sau martori oculari străini de cauză.

Dacă în ceea ce privește infracțiunile de distrugere care sunt dovedite în materialitatea lor prin procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit de către organele de poliție, dar pentru care cum am arătat anterior lipsește plângerea penală prealabilă formulată de titularul dreptului de proprietate, pentru infracțiunile de amenințare și violare de domiciliu s-a reținut că nu există un probatoriu care ar putea fi coroborat cu declarațiile profund contradictorii ale părților, precum și cu declarațiile date în același sens de către rudele apropiate, în condițiile în care, în procesul penal declarațiile persoanelor vătămate trebuie coroborate cu alte mijloace de probă care să dovedească vinovăția autorilor, în lipsa acestora neputând fi înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură în procesul penal inculpatul sau inculpatul.

În timpul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: Proces-verbal de acte premergătoare - filele dosar urmărire penală 8; Proces-verbal de consemnare plângere - filele dosar urmărire penală 9, 82; Procese-verbale de cercetare la fata locului și planșe foto -filele dosar urmărire penală10, 83; Adresa nr._/2013 a IPJ N. - filele dosar urmărire penală 18; Dovadă ridicare telefon - filele dosar urmărire penală 20; Adresa nr. 7011/2012 a . anexe - filele dosar urmărire penală22-48; Declarații părți vătămată I. C. - filele dosar urmărire penală49,54,56; Raport de constatare medico-legală nr. 1359/2012- filele dosar urmărire penală 59; Declarații parte vătămată I. I. - filele dosar urmărire penală 60,64; Declarații persoană vătămată B. I. - filele dosar urmărire penală90,91,92; Declarații persoană vătămată B. E.- filele dosar urmărire penală 94,95,97; Declarații persoană vătămată B. V. - filele dosar urmărire penală 99,100,102; Declarații martori - f 67-82; 103-108; Declarații inculpați-f 109-112; Declarații inculpat F. G.-filele dosar urmărire penală 126,129; Declarații inculpat B. D. - filele dosar urmărire penală 134,137.

În faza de judecată nu au fost administrate probe, inculpații declarând în ședința publică din data de 06.10.2014 că recunosc și regretă comiterea faptelor, solicitând ca judecarea cauzei să se facă în temeiul prevederilor art. 396 alin.10 Cod procedură penală nou raportat la prevederile art.374 alin.4 și art.375 Cod procedură penală nou, respectiv în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Analizând actele si lucrările dosarului instanța a reținut că: la data de 08.09.2012, organele de poliție au fost sesizate de către persoana vătămată I. C. C. despre faptul că, în seara zilei de 07.09.2012, în jurul orelor 2200, persoane necunoscute l-au lovit cu o sticlă în cap, l-au amenințat cu acte de violență, după care au distrus elemente constructive ale imobilului în care domiciliază, situat pe . 2, . dată, cu ocazia audierii, persoana vătămată I. C. C. a formulat plângere penală prealabilă împotriva A.N., pentru amenințare, lovire și distrugere. La aceeași dată, persoana vătămată a depus plângere penală prealabilă față de inculpatul F. G. pentru o faptă de amenințare comisă în data de 08.09.2012. în urma reaudierii din 13.09.2012, persoana vătămată a luat la cunoștință de identificarea autorilor și a depus plângere penală împotriva inculpatului F. G. pentru amenințare, lovire și distrugere și împotriva inculpatului B. D. pentru infracțiunile de amenințare și distrugere .

La data de 08.09.2012, organele de poliție au fost sesizate de către persoana vătămată B. I. despre faptul, că în noaptea de 07/08.09.2012, în jurul orei 0100, mai multe persoane necunoscute i-au distrus ușa de acces și geamurile de la imobilul închiriat, situat pe . 30, . au pătruns în interior, unde l-au amenințat cu fapte de violență. Cu ocazia audierii din 08.09. 2012 persoana vătămată B. I. a depus plângere penală pentru distrugere împotriva inculpatului F. G. și a încă două persoane poreclite „Ină" și „C.-cian".

La data de 08.09.2012, persoana vătămată B. E., concubina părții vătămate B. I., a depus plângere penală împotriva inculpatului F. G. și a încă două persoane poreclite „Ină" și „Cichician" pentru infracțiunea de amenințare săvârșită în noaptea de 07/08.09.2012. Cu ocazia reaudierii sale în da-ta de 13.09.2012, persoana vătămată B. E. a depus plângere penală pentru distrugere și violare de domiciliu față de inculpații F. G., B. D. și făptuitorii F. F., zis „C.", S. P., zis „I." și S. I., zis „R.".

La data de 08.09.2012, persoana vătămată B. V. a formulat plângere penală pentru distrugere împotriva învinuiților F. G., B. D. și a făptuitorilor S. P., F. F., Bumbariuc N. și B. I. care, în noaptea de 07/08.09.2012, în jurul orelor 23,30, au distrus geamul și ușa de la . în vila 29, ap. 1, . Piatra N..

Prin adresa nr. 7011/02.10.2012, . Piatra N. a depus plângere penală împotriva autorilor distrugerilor produse în noaptea de 07/08. 09.2012 la imobilele situate pe . Piatra N., vila nr. 2, ., ., .> În fapt, în seara zilei de 07.09.2012, în jurul orelor 2200, inculpații F. G., B. D., precum și alte persoane rămase neidentificate, se deplasau cu o căruță pe . Piatra N., în zona cartierului de locuințe construit de Primăria Piatra N. în anexa Văleni. La un moment dat încercând să treacă cu căruța printre două autoturisme parcate, au acroșat portiera autoturismului Dacia cu nr._ aparținând . Piatra N. și utilizată de B. C. C., acesta din urmă observând în mod direct momentul incidentului.

La fața locului s-a creat o busculadă între ocupanții căruței și persoanele aflate în zonă, persoana vătămată I. C. C. sfătuindu-1 pe utilizatorul autoturismului avariat să cheme organele de poliție. Auzind acest lucru, inculpatul F. G. a lovit cu o sticlă persoana vătămată I. C. în zona capului, în încăierare intervenind și persoana vătămată Gorgos I. A., care la rândul ei a suferit leziuni corporale. Persoana vătămată I. C. și soția sa I. I. s-au refugiat în propria locuință, situată în vila 2, . urmărite de cei doi inculpați; inculpații au lovit ușa de acces, geamurile și alte elemente constructive ale imobilului cu corpuri contondente, provocând distrugerea parțială a acestora.

După plecarea autorilor de la fața locului s-a efectuat cercetarea locului faptei de către organele de poliție, ocazie cu care persoana vătămată I. C. C. a predat organelor de poliție un telefon mobil marca Nokia 1208 cu cod IMEI_ pe care 1-a găsit în fața locuinței sale după plecarea autorilor și despre care bănuiește că ar aparține acestora.

Prin raportul de constatare medico-legală nr. 1359/13.09.2012 al SJML N. s-a comunicat că persoana vătămată I. C. C. a suferit leziuni produse prin lovire cu corp dur și tăietor care necesită 11-12 zile îngrijiri medicale pentru vindecare. A doua zi, în timp ce se afla în fața locuinței, persoana vătămată I. C. C. a fost amenințată în prezența soției sale I. I. și a fiului I. C. I. cu acte de violență de către inculpatul F. G., pentru faptul că în seara precedentă solicitase prezența organelor de poliție pentru aplanarea conflictului.

Scandalul provocat în seara zilei de 07.09.2012, în zona cartierului de locuințe din anexa Văleni a constituit un eveniment care prin numărul participanților, numărul persoanelor vătămate, multitudinea actelor ultragiatoare efectuate (distrugeri de bunuri, loviri de persoane, adresare de injurii și amenințări, încercarea de a intimida pentru a evita intervenția organelor de poliție) a produs sentimente de profundă indignare și teamă atât în conștiința persoanelor vătămate cât și a altor persoane care locuiesc în zona producerii conflictului .

Astfel, au fost audiați martorii Varotic P., V. A., P. I. B. care au declarat că au observat în mod direct desfășurarea conflictului provocat de un grup de persoane de etnie rromă, acest gen de conflicte nefiind singulare, scandalul provocând o stare de panică generală și determinând refugierea în propriile locuințe a persoanelor care au asistat la incident.

La data de 18.09.2012, persoana vătămată I. C. C. și-a retras plângerea penală formulată pentru infracțiunile de lovire și amenințare.

La data de 15.02.2013, aceeași parte vătămată și-a reiterat intenția de a-și retrage plângerea penală pentru infracțiunile de lovire, amenințare și distrugere în legătură cu faptele comise în perioada 07-08.09.3012.

Persoana vătămată Gorgos I. A. nu a dorit să depună plângere împotriva inculpatului F. G. pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe. De asemenea, nu a fost depusă la dosar plângere penală prealabilă pentru infracțiunea de distrugere în ceea ce privește autoturismul cu nr._ .

Din interpretarea dispozițiilor art. 217 al. 1 Cod penal vechi s-a reținut că rezultă faptul că bunul distrus sau degradat trebuie să aparțină altuia, ceea ce instituie necesitatea existenței unui drept de proprietate asupra obiectului material al infracțiunii, persoana care face plângerea prealabilă fiind obligată să facă dovada exercitării acestui drept. Din actele atașate la dosar rezultă că imobilele din cartierul Văleni distruse ca urmare a incidentelor din noaptea de 07/08.09.2012 sunt în proprietatea Primăriei mun. Piatra N., . având calitatea de administrator al imobilelor în baza Hotărârii Consiliului Local Piatra N. nr. 214/08.06. 2012 prin care s-a dispus încheierea unui act adițional la contractul de administrare nr._/07.04.2009 încheiat între Primăria Piatra N. și . Piatra N..

Din conținutul Hotărârilor Consiliului Local Piatra N. nr. 753/2008, 679/2008, 168/2012, precum și a paragrafului privind drepturile și obligațiile părților din contractul de delegare a gestiunii nr._/2009 rezultă că . Piatra N. nu are un mandat special necesar promovării și exercitării acțiunii penale în cursul procesului penal pentru infracțiunea de gest distrugere . Din aceleași considerente și plângerile penale pentru trăit distrugere formulate de către I. C., B. I., B. V. V. și B. E. au fost apreciate ca fiind făcute de către persoane fără calitate procesuală.

În ceea ce privește sesizările penale formulate de către persoanele vătămate B. I. și B. V. despre fapte comise în noaptea de 07/08.09.2012 la propriile locuințe, situate în cartierul Văleni în care au fost implicați inculpații B. D. și F. G., precum și făptuitorii F. F., zis „C.", S. P., zis „I.", S. I., zis „R.", precum și alte persoane, s-a concluzionat că, pe de o parte plângerile penale pentru distrugere au fost depuse de către persoane care nu exercită dreptul de proprietate asupra bunurilor, iar pe de altă parte plângerile pentru amenințare, violare de domiciliu nu sunt susținute cu probe. Astfel, din actele de urmărire penală reiese că între părți existări stări conflictuale mai vechi care au degenerat de multe ori în fapte antisociale. Martorii propuși de către părți, respectiv Zargiu L., concubina făptuitorului S. P., B. A., ma-ma părții vătămate B. I., Bumbariuc L., mama inculpatului F. G., sunt rude apropiate ale părților, iar declarațiile acestora deși nu sunt afectate de o prezumție de subiectivism, totuși având în vedere legătura cu părțile, urmează să fie apreciate în funcție de existența unor eventuale probe materiale sau martori oculari străini de cauză.

Dacă în ceea ce privește infracțiunile de distrugere care sunt dovedite în materialitatea lor prin procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit de către organele de poliție, dar pentru care cum am arătat anterior lipsește plângerea penală prealabilă formulată de titularul dreptului de proprietate, pentru infracțiunile de amenințare și violare de domiciliu s-a reținut că nu există un probatoriu care ar putea fi coroborat cu declarațiile profund contradictorii ale părților, precum și cu declarațiile date în același sens de către rudele apropiate, în condițiile în care, în procesul penal declarațiile persoanelor vătămate trebuie coroborate cu alte mijloace de probă care să dovedească vinovăția autorilor, în lipsa acestora neputând fi înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură în procesul penal inculpatul sau inculpatul.

Acesta situație de fapt rezultă din coroborarea următoarelor probe: Proces-verbal de acte premergătoare - filele dosar urmărire penală 8; Proces-verbal de consemnare plângere - filele dosar urmărire penală 9, 82; Procese-verbale de cercetare la fata locului și planșe foto-filele dosar urmărire penală10, 83; Adresa nr._/2013 a IPJ N. - filele dosar urmărire penală 18; Dovadă ridicare telefon - filele dosar urmărire penală 20; Adresa nr. 7011/2012 a . anexe - filele dosar urmărire penală 22-48; Declarații părți vătămată I. C. - filele dosar urmărire penală 49,54,56; Raport de constatare medico-legală nr.1359/2012- filele dosar urmărire penală 59; Declarații parte vătămată I. I. - filele dosar urmărire penală 60,64; Declarații persoană vătămată B. I. - filele dosar urmărire penală90,91,92; Declarații persoană vătămată B. E.- filele dosar urmărire penală 94,95,97; Declarații persoană vătămată B. V. - filele dosar urmărire penală 99,100,102; Declarații martori - f 67-82; 103-108; Declarații inculpați-f 109-112; Declarații inculpat F. G.-filele dosar urmărire penală 126,129; Declarații inculpat B. D. - filele dosar urmărire penală 134,137, administrate în cursul urmăririi penale și declarațiile de recunoaștere ale faptelor, administrate în faza de judecată.

În baza art.386 Cod procedură penală nou și art.5 Cod penal nou a respins ca nefondată schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului F. G., din infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal din anul 1968 cu aplicarea art.37 alin.1 lit. b Cod penal din anul 1968 în infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.371 alin.1 Cod penal nou cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal nou.

Pentru a decide în acest sens instanța a avut în vedere faptul că art.321 alin.1 Cod penal vechi stipula că ultrajul contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar art.371 alin.1 Cod penal nou menține aceeași reglementare și prevede ca și regim sancționator pentru infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

De asemenea instanța a avut în vedere faptul că în Monitorul oficial al României nr.372/20.05.2014 s-a publicat Decizia nr.265/06.05.2014 a Curții Constituționale a României care devin astfel general obligatorie și care stipula că aplicarea legii penale mai favorabile se face în mod exclusiv global, în sensul că se aplică în întregime instituțiile de drept penal din legea penală considerată mai favorabilă pentru inculpat în cazul succesiunii în timp a mai multor legi, neputându-se aplica anumite instituții din aceste legi succesive și alte instituții din alte legi.

Cu privire la inculpatul F. G., astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar aflată la dosar, acesta se află în stare de recidivă post-executorie, fiind condamnat prin sentința penală nr. 1175/05.10.2005 a Judecătoriei Piatra-N. pronunțată în dosarul nr.4094/2005, definitivă prin decizia penală 92/16.02.2006 a Curții de Apel Bacău, la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare. Inculpatul a fost arestat la data de 18.04.2005 cu mandat preventiv, fiind eliberat condiționat din executarea acestei pedepse la data de 03.03.2009, cu un rest de 775 zile de închisoare, faptele din prezenta cauză fiind comise cu intenție după expirarea termenului de încercare al liberării condiționate, respectiv după data de 18.04.2011, iar legea prevede pentru acestea pedeapsa închisorii mai mare de 1 an.

De asemenea în cauza de față legea penală mai favorabilă în ceea ce privește instituția recidivei cu referire la inculpatul F. G. este art.37 alin.1 lit. b) Cod penal vechi ce stabilește prin art.39 alin.4 că pedeapsa în cazul de recidivă post-executorie este cea prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă și că pedeapsa stabilită de instanță poate fi sporită până la maximul special, sau se poate aplica un spor de până la 10 ani peste maximul special dacă maximul special nu este suficient, în timp ce Codul penal nou prevede prin art. 43 alin.5 că pedeapsa în cazul de recidivă post-executorie se aplică prin majorarea cu jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită.

În condițiile în care instanța, în cazul infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice se va orienta către o pedeapsă cu închisoarea sub minimul special prevăzut de lege sau, în cazul Codului penal nou cu închisoarea orientată mai mult spre minimul special decât spre maximul special prevăzut de lege, instanța neapreciind că pedeapsa cea mai grea stabilită în acest caz ar trebui sporită până la maximul special prevăzut de lege pentru acea infracțiune și cu atât mai puțin că ar trebui să i se mai adauge și un spor de până la 5 ani închisoare peste pedeapsa care a fost sporită astfel cum s-a arătat anterior. De asemenea se reține că art.40 Cod penal nou stipulează că în cazul infracțiunilor săvârșite în stare de recidivă post-executorie limitele prevăzute de lege pentru pedeapsa închisorii se majorează cu jumătate astfel încât limitele care ar trebui avute în vedere pentru comiterea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice conform Codului penal nou ar fi de la 4 luni și jumătate la 3 ani închisoare.

În acest sens s-a reținut că, în conformitate cu prevederile art.75 Cod penal nou poate constitui circumstanță atenuantă numai eforturile depuse pentru înlăturarea efectelor infracțiunilor comise și nu mai pot constitui circumstanțe atenuante atitudinea avută de inculpat anterior sau ulterior comiterii faptelor constând în comportamentul său corespunzător sau în recunoașterea faptelor și cooperarea cu organele judiciare, iar în cazul circumstanțelor atenuante art.76 Cod penal nou prevede doar că limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă se reduc cu o treime fără a se mai putea aplica o pedeapsă orientată sub minimul special astfel cum a fost acesta redus cu o treime.

În aceste condiții s-a putut concluziona că, dacă s-ar aplica ca și legea penală mai favorabilă Codul penal nou, inculpatul ar fi condamnat la pedeapsa de 6 luni pentru infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice, în timp ce dacă s-ar aplica ca și legea penală mai favorabilă Codul penal vechi, inculpatul ar fi condamnat la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, instanța neapreciind că pedeapsa cea mai grea stabilită în acest caz ar trebui sporită până la maximul special prevăzut de lege pentru acea infracțiune și cu atât mai puțin că ar trebui să i se mai adauge și un spor de până la 5 ani închisoare peste pedeapsa care a fost sporită astfel cum s-a arătat anterior.

Instanța a reținut că faptele comise de inculpatul F. G.întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal din anul 1968 cu aplicarea art.37 alin.1 lit. b Cod penal din anul 1968, atât din punct de vedere obiectiv cât și subiectiv, faptele fiind comise cu intenție directă.

La individualizarea pedepsei la care a fost condamnat inculpatul F. G., instanța a avut in vedere dispozițiile art. 72 Cod Penal din anul 1968, respectiv prevederile cuprinse în partea generală a Codului Penal; limitele de pedeapsă fixate de art.321 alin.1 Cod penal din anul 1968; gradul de pericol social al faptelor comise circumstanțiat de frecventa ridicată a unor fapte de acest gen și potențialul pericol deosebit de ridicat privind securitatea persoanelor fizice și ordinea publică; persoana inculpatului, care are vârsta de 30 ani, studii - neșcolarizat, fără ocupație stabilă, concubinaj, are patru copii minori în întreținere, are antecedente pe-nale care atrag starea de recidivă și nu a îndeplinit stagiul militar; precum si incidența în cauza de față a împrejurărilor care atenuează răspunderea penală, în speță a circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art.74 alin.1 lit. c) Cod penal din anul 1968 care a fost reținută în favoarea inculpatului având în vedere atitudinea acestuia după comiterea faptei când a avut un comportament corespunzător în general în societate și respectiv a recunoscut și a regretat cele petrecute și a cooperat cu organele judiciare și incidența celor care agravează răspunderea penală, în speță comiterea infracțiunii în starea de recidivă post-executorie prevăzută de art.37 alin.1 lit. b) Cod penal vechi. În baza tuturor acestor considerente instanța a apreciat ca scopul pedepsei, prevăzut de art.52 Cod Penal din anul 1968, acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, poate fi realizat în cauza prin aplicarea inculpatului a unei pedepse cu închisoarea orientate sub minimul special prevăzut de lege.

Conform art.246 din Legea nr.187/2012, Legea nr.286/2009 privind noul Cod penal intră în vigoare la data de 01.02.2014, iar conform art.250 din Legea nr.187/2012, la data de 01.02.2014, se abrogă Legea nr.15/1968 privind vechiul Cod penal; conform art.3 din Legea nr.187/2012 dispozițiile art. 4 din Codul penal nou privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii cerute de legea nouă pentru existența infracțiunii, cu mențiunea că dispozițiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire, aspect realizat în cauza de față cu privire la infracțiune care sub incidența noului Cod penal sunt incriminate de dispozițiile art. 206 alin.1 și art.371 alin.1.

În consecință, având în vedere și dispozițiile art.7 din Legea nr. 255/ 2013 conform cărora cauzele aflate în curs de judecată în primă instanță în care s-a început cercetarea judecătorească anterior intrării în vigoare a legii noi rămân în competența aceleiași instanțe, judecata urmând a se desfășura potrivit legii noi, în baza art. 321 alin.1 Cod penal din anul 1968 cu aplicarea art.37 alin.1 lit. b) Cod penal din anul 1968, art.74 alin.1 lit. c) Cod penal din anul 1968, art.76 alin.1 lit. e) teza I Cod penal din anul 1968, art.80 Cod penal din anul 1968 și art.396 alin.10 Cod procedură penală a condamnat inculpatul F. G. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

În baza art.71 Cod penal a interzis inculpatului F. G. drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a doua,b) Cod penal pe durata executării pedepsei închisorii.

În baza art.386 Cod procedură penală nou și art.5 Cod penal nou a respins ca nefondată schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. D., din infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal din anul 1968 cu aplicarea art.37 alin.1 lit. b) Cod penal din anul 1968 în infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.371 alin.1 Cod penal nou cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal nou.

Pentru a decide în acest sens instanța a avut în vedere faptul că art.321 alin.1 Cod penal vechi stipula că ultrajul contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar art.371 alin.1 Cod penal nou menține aceeași reglementare și prevede ca și regim sancționator pentru infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

De asemenea instanța a avut în vedere faptul că în Monitorul oficial al României nr.372/20.05.2014 s-a publicat Decizia nr.265/06.05.2014 a Curții Constituționale a României care devin astfel general obligatorie și care stipula că aplicarea legii penale mai favorabile se face în mod exclusiv global, în sensul că se aplică în întregime instituțiile de drept penal din legea penală considerată mai favorabilă pentru inculpat în cazul succesiunii în timp a mai multor legi, neputându-se aplica anumite instituții din aceste legi succesive și alte instituții din alte legi.

Cu privire la inculpatul B. D., astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar aflată la dosar, acesta se află în stare de recidivă post-executorie, fiind condamnat prin sentința penală nr. 174/26.09.2007 a Tribunalului N. pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală 199/31.10.2007 a Curții de Apel Bacău, la o pedeapsă de 3 ani închisoare. Inculpatul a fost arestat la data de 07.03.2007 cu mandat preventiv, fiind eliberat condiționat din executarea acestei pedepse la data de 10.03.2009, cu un rest de 775 zile de închisoare, faptele din prezenta cauză fiind comise cu intenție după expirarea termenului de încercare al liberării condiționate, respectiv după data de 07.03.2010, iar legea prevede pentru acestea pedeapsa închisorii mai mare de 1 an.

De asemenea în cauza de față legea penală mai favorabilă în ceea ce privește instituția recidivei cu referire la inculpatul B. D. este art.37 alin.1 lit. b) Cod penal vechi ce stabilește prin art.39 alin.4 că pedeapsa în cazul de recidivă post-executorie este cea prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă și că pedeapsa stabilită de instanță poate fi sporită până la maximul special, sau se poate aplica un spor de până la 10 ani peste maximul special dacă maximul special nu este suficient, în timp ce Codul penal nou prevede prin art. 43 alin.5 că pedeapsa în cazul de recidivă post-executorie se aplică prin majorarea cu jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită.

În condițiile în care instanța, în cazul infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice s-a orientat către o pedeapsă cu închisoarea sub minimul special prevăzut de lege sau, în cazul Codului penal nou cu închisoarea orientată mai mult spre minimul special decât spre maximul special prevăzut de lege, instanța neapreciind că pedeapsa cea mai grea stabilită în acest caz ar trebui sporită până la maximul special prevăzut de lege pentru acea infracțiune și cu atât mai puțin că ar trebui să i se mai adauge și un spor de până la 5 ani închisoare peste pedeapsa care a fost sporită astfel cum s-a arătat anterior. De asemenea s-a reținut că art.40 Cod penal nou stipulează că în cazul infracțiunilor săvârșite în stare de recidivă post-executorie limitele prevăzute de lege pentru pedeapsa închisorii se majorează cu jumătate astfel încât limitele care ar trebui avute în vedere pentru comiterea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice conform Codului penal nou ar fi de la 4 luni și jumătate la 3 ani închisoare.

În acest sens se reține că, în conformitate cu prevederile art.75 Cod penal nou poate constitui circumstanță atenuantă numai eforturile depuse pentru înlăturarea efectelor infracțiunilor comise și nu mai pot constitui circumstanțe atenuante atitudinea avută de inculpat anterior sau ulterior comiterii faptelor constând în comportamentul său corespunzător sau în recunoașterea faptelor și cooperarea cu organele judiciare, iar în cazul circumstanțelor atenuante art.76 Cod penal nou prevede doar că limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă se reduc cu o treime fără a se mai putea aplica o pedeapsă orientată sub minimul special astfel cum a fost acesta redus cu o treime.

În aceste condiții s-a putut concluziona că, dacă s-ar aplica ca și legea penală mai favorabilă Codul penal nou, inculpatul B. D. ar fi condamnat la pedeapsa de 4 luni pentru infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice, în timp ce dacă s-ar aplica ca și legea penală mai favorabilă Codul penal vechi, inculpatul ar fi condamnat la pedeapsa de 500 lei amendă penală pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, instanța neapreciind că pedeapsa cea mai grea stabilită în acest caz ar trebui sporită până la maximul special prevăzut de lege pentru acea infracțiune și cu atât mai puțin că ar trebui să i se mai adauge și un spor de până la 5 ani închisoare peste pedeapsa care a fost sporită astfel cum s-a arătat anterior.

Instanța a reținut că faptele comise de inculpatul B. D. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 Cod penal din anul 1968 cu aplicarea art.37 alin.1 lit. b) Cod penal din anul 1968, atât din punct de vedere obiectiv cât și subiectiv, faptele fiind comise cu intenție directă.

La individualizarea pedepsei la care a fost condamnat inculpatul B. D., instanța a avut in vedere dispozițiile art. 72 Cod Penal din anul 1968, respectiv prevederile cuprinse în partea generală a Codului Penal; limitele de pedeapsă fixate de art.321 alin.1 Cod penal din anul 1968; gradul de pericol social al faptelor comise circumstanțiat de frecventa ridicată a unor fapte de acest gen și potențialul pericol deosebit de ridicat privind securitatea persoanelor fizice și ordinea publică; persoana inculpatului, care are vârsta de 35 ani, studii - neșcolarizat, fără ocupație stabilă, concubinaj, are patru copii minori în întreținere, are antecedente penale care atrag starea de recidivă și nu a îndeplinit stagiul militar; precum si incidența în cauza de față a împrejurărilor care atenuează răspunderea penală, în speță a circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art.74 alin.1 lit. c) Cod penal din anul 1968 care a fost reținută în favoarea inculpatului având în vedere atitudinea acestuia după comiterea faptei când a avut un comportament corespunzător în general în societate și respectiv a recunoscut și a regretat cele petrecute și a cooperat cu organele judiciare și incidența celor care agravează răspunderea penală, în speță comiterea infracțiunii în starea de recidivă post-executorie prevăzută de art.37 alin.1 lit. b) Cod penal vechi. În baza tuturor acestor considerente instanța a apreciat ca scopul pedepsei, prevăzut de art.52 Cod Penal din anul 1968, acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, poate fi realizat in cauza prin aplicarea inculpatului B. D. a unei pedepse cu închisoarea orientate sub minimul special prevăzut de lege.

Conform art.246 din Legea nr.187/2012, Legea nr.286/2009 privind noul Cod penal intră în vigoare la data de 01.02.2014, iar conform art.250 din Legea nr.187/2012, la data de 01.02.2014, se abrogă Legea nr.15/1968 privind vechiul Cod penal; conform art.3 din Legea nr.187/2012 dispozițiile art. 4 din Codul penal nou privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii cerute de legea nouă pentru existența infracțiunii, cu mențiunea că dispozițiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire, aspect realizat în cauza de față cu privire la infracțiune care sub incidența noului Cod penal sunt incriminate de dispozițiile art.206 alin.1 și art.371 alin.1.

În consecință, având în vedere și dispozițiile art.7 din Legea nr. 255/ 2013 conform cărora cauzele aflate în curs de judecată în primă instanță în care s-a început cercetarea judecătorească anterior intrării în vigoare a legii noi rămân în competența aceleiași instanțe, judecata urmând a se desfășura potrivit legii noi, în baza art. 321 alin.1 Cod penal din anul 1968 cu aplicarea art.37 alin.1 lit. b) Cod penal din anul 1968, art.74 alin.1 lit. c) Cod penal din anul 1968, art.76 alin.1 lit. e) teza I Cod penal din anul 1968, art.80 Cod penal din anul 1968 și art.396 alin.10 Cod procedură penală a condamnat inculpatul B. D. la pedeapsa de 500 lei amendă penală pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Instanța a atras atenția inculpatului B. D. asupra dispozițiilor art.631 Cod Penal din anul 1968, în sensul că neexecutarea cu rea-credință a pedepsei amenzii penale aplicate poate conduce la înlocuirea acesteia cu pedeapsa închisorii.

În baza art.272 Cod Procedură Penală nou a dispus avansarea onorariului avocatului desemnat din oficiu inculpatului B. D. în faza de judecată din fondurile Ministerului Justiției și libertăților cetățenești către Baroul de avocați N., în sumă de 200 lei pentru avocat D. A..

În baza art.272 Cod Procedură Penală nou a dispus avansarea onorariului avocatului desemnat din oficiu inculpatului F. G. în faza de judecată din fondurile Ministerului Justiției și libertăților cetățenești către Baroul de avocați N., în sumă de 200 lei pentru avocat H. Janett L..

În baza art.118 Cod penal din anul 1968 a dispus restituirea către martorul I. C. C. a telefonului mobil marca Nokia 1208 cu ._.

În baza art.274 alin. 1,2 Cod Procedură Penală nou a obligat inculpatul F. G. să plătească către stat suma de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 1.500 lei reprezintă cheltuielile judiciare efectuate în faza de urmărire penală.

În baza art. 274 alin.1,2 Cod Procedură Penală nou a obligat inculpatul B. D. să plătească către stat suma de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 1.500 lei reprezintă cheltuielile judiciare efectuate în faza de urmărire penală.

Împotriva sentinței a declarat apel, în termenul legal, inculpatul F. G., considerând hotărârea pronunțată ca fiind netemeinică întrucât pedeapsa aplicată este prea aspră, instanța de fond neavând în vedere atitudinea sinceră de recunoaștere, de colaborare cu organele de urmărire penală, situația familială grea – 5 copii minori.

Analizând sentința penală apelată în raport cu motivele invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele, Curtea constată că apelul este nefondat, pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.

Instanța de fond, în urma evaluării probelor administrate în cauză, a reținut o situație de fapt corespunzătoare adevărului și a stabilit o încadrare juridică corectă.

Sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului, în speță de față, Curtea constată că s-a făcut o justă apreciere a criteriilor generale prevăzute de art.72 C.pen., ținându-se cont de gradul de pericol social concret ridicat al faptelor comise în raport cu circumstanțele reale de săvârșire, descrise detaliat în partea expozitivă a sentinței apelate, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului.

Curtea apreciază că pedeapsa principală aplicată în cuantum de 4 luni închisoare pentru infracțiunea comisă, este în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate și cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.

Instanța de apel nu poate avea în vedere critica formulată de inculpat, în apel cu privire la greșita individualizare a pedepsei principale aplicate, întrucât, în cauză, prima instanță a apreciat în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor, cărora le-a dat eficiență în mod concret, în funcție atât de împrejurările faptice, cât și de cele privind persoana inculpatului, respectând prin cuantumul stabilit și principiul proporționalității, care asigură o reflectare justă între gravitatea faptelor comise și profilul socio-moral și de personalitate ale inculpatului, așa încât nu se impune reducerea cuantumului pedepsei principale, întrucât ar fi excesiv în raport cu aspectele concrete ale cauzei și ar afecta scopul pedepsei.

Recunoașterea faptelor a fost reținută de instanța de fond, producând deja efecte favorabile acestora prin coborârea pedepsei sub minimul special, neimpunându-se cu evidență o reducere și mai mare a pedepsei de către instanța de apel.

Curtea subliniază că faptele comise de către inculpatul F. G. denotă o periculozitate socială considerabilă, în raport cu activitatea infracțională concretă a acestuia, cât și în raport de circumstanțele sale personale ( antecedente penale care atrag starea de recidivă ).

În ceea ce privește natura pedepsei aplicate inculpatului, curtea reține că acțiunile infracționale ale acestuia sunt elemente care nu pot fi omise și care trebuie bine evaluate în alegerea modalității de executare pedepsei.

Așa fiind, inculpatul trebuie să știe că, pe lângă drepturi, are și o . datorii, obligații, răspunderi, care caracterizează comportamentul lor în fața societății.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei inculpatului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.

Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului.

Curtea subliniază că faptele comise de către inculpatul F. G. denotă o periculozitate socială considerabilă, în raport cu activitatea infracțională concretă a acestuia, astfel încât scopul pedepsei ce urmează a fi aplicată, poate fi atins numai prin executarea efectivă a acesteia într-un loc de detenție.

Având în vedere modul concret în care inculpatul a conceput și a săvârșit infracțiunea (într-un loc public a tulburat ordinea și liniștea publică prin manifestări deosebit de violente,), Curtea apreciază că inculpatul manifestă o vădită lipsă de respect față de valori sociale fundamentale protejată de legea penală – ordinea și liniștea publică, securitatea celor care participă la viața socială, astfel că nu se justifică înlocuirea pedepsei închisorii cu pedeapsa amenzii.

Instanța de apel apreciază că pedeapsa închisorii, este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise în Codul penal român, asigurând intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptelor și caracterul preventiv al pedepselor, reflectând gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție al inculpatului.

Având în vedere aceste motive, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. „b” noul Cod pr.penală, va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpat

Va constata că apelantul inculpat a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.

Văzând și disp. art. 275 alin. 2 ncpp

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 1 lit. „b” noul Cod pr.penală, respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul F. G. împotriva sent. pen. 400/05.11.2014 pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosarul nr._ .

În baza art. 275 alin. 2 ncpp obligă apelantul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă

Pronunțată în ședință publică, azi 03.09.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

I. N. C. A. B.

GREFIER

A. D. - I.

Pron.sent.pen.M. C.M.

Red.d.a.I.N.C.

Tehnored.A.D.I.

2 ex.

28.09.2015/30.09.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tulburarea ordinii şi liniştii publice (art.371 NCP). Decizia nr. 790/2015. Curtea de Apel BACĂU