Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 717/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 717/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 29-10-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.717/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din 29.10. 2015
Instanța constituită din:
- Complet de judecată A2:
Președinte – M. D. - judecător
Judecător – R. C. D.
- Grefier – C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror C. D. - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA B., împotriva sentinței penale nr.818/S din data de 11 mai 2015, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 15 octombrie 2015 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 29 octombrie 2015, când,
CURTEA
Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 818 din data de 11.05.2015, Judecătoria B. a hotărât următoarele:
În baza art. 396 al. 3 cod procedură penală raportat la art. 80 cod penal a renunțat la aplicarea pedepsei inculpatului T. A. pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis prevăzută de art. 335 al. 1 cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 cod procedură penală.
În baza art. 81 alin. 1, 3 cod penal a aplicat inculpatului sancțiunea avertismentului.
În baza art. 575 al. 2 cod procedură penală sancțiunea se execută după rămânerea definitivă a prezentei, prin comunicarea unei copii a prezentei hotărâri.
A obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele: prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. nr. 4803/P/2014 din data de 20.10.2014 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului T. A., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prevăzută de art. 335 alin.1 Cod penal. În cuprinsul actului de sesizare se arată că în data de 23.04.2014, în jurul orelor 13:30, inculpatul a condus motociclul marca Changzhou Kwangyang, cu nr. de înmatriculare_, de la domiciliul său situat în mun. S. spre stația de alimentare cu carburant din zona Dîrste, context în care a fost oprit de organele de poliție care au constatat că inculpatul nu posedă permis de conducere. Situația de fapt reținută mai sus a fost stabilită pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante, declarația inculpatului, declarația martorului I. P., adresa Instituției Prefectului nr._/4.06.2014.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 374 alin 4 Cod procedură penală raportat la art. 396 alin 10 Cod procedură penală, privind judecata în procedură simplificată, inculpatul T. A. arătând că solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 374 alin 4 Cod procedură penală.
În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulată de inculpat, cauza a fost soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor în circumstanțiere încuviințate. La solicitarea inculpatului, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri în circumstanțiere.
Analizând actele și lucrările cauzei, față de ansamblul probator existent, instanța reține următoarele:
În fapt, în data de 23.04.2014, în jurul orei 13:30, inculpatul T. A. a condus motociclul marca Chanzhou Kwangyang, înmatriculat cu numărul_ în mun. S., de la domiciliul său, pe traseul Al.I. C. – ., cu intenția de a ajunge la stația de alimentare din zona Dârste de unde dorea să cumpere carburant pentru un utilaj agricol. În acest context a fost oprit de organele de poliție cărora inculpatul le-a declarat că nu posedă permis de conducere. În urma verificărilor, s-a constatat că inculpatul nu figurează înregistrat ca având permis de conducere pentru nici o categorie de vehicule.
Pentru a reține această situație de fapt, au fost avute în vedere procesul verbal de constatare în conformitate cu care „la data de 23.04.2014, inculpatul a condus motociclul cu nr. de înmatriculare_ de la domiciliul său de pe ., pe . și . a văzut echipajul de poliție a întors și a condus până pe . dreptul imobilului nr. 40 a fost oprit de organele de poliție. Inculpatul dorea să ajungă în zona Dârste pentru a cumpăra carburant”. De asemenea, declarațiile inculpatului date atât în fața organelor de urmărire penală cât și în fază de judecată, confirmă cronologia faptică sus iterată – „în data de 23.04.2014, în jurul orei 13:00 am plecat de la domiciliul meu din . cu ciclomotorul nr._, cu intenția de a merge la Peco Dârste pentru a alimenta cu carburant. Am condus ciclomotorul pe . și când am ajuns pe . imobilului nr. 40 am fost oprit de organele de poliție care mi-au solicitat permisul de conducere, ocazie cu care am declarat că nu posed permis. Precizez că pe motociclu se mai afla vecinul meu I. P.” (fila 15, 16 dosar urmărire penală). Martorul I. P. a arătat în declarația dată în cursul urmăririi penale că „am fost pasager pe motocilcul condus de T. A. întrucât intenționam să mergem să cumpărăm benzină.”
În drept, instanța a reținut prevederile art. 335 alin.1 cod penal ”conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”.
S-a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin.2 cod procedură penală, în sensul că faptele deduse judecății există, constituie infracțiune și au fost săvârșite de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, în cauză urmează a opera răspunderea penală a inculpatului față de infracțiunile comise. Având în vedere cele expuse și luând în considerare că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, s-a procedat la stabilirea și aplicarea unei pedepse pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului evaluate după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
S-a dat eficiență dispozițiilor art. 374 alin.4 raportat la art. 396 alin.10 cod procedură penală, vizând reducerea limitelor pedepsei ca urmare a soluționării cauzei pe baza recunoașterii vinovăției de către inculpat.
În concret, s-a reținut cu prioritate că în fața instanței de judecată inculpatul a manifestat o atitudine de recunoaștere și de regret vădit față de consecințele faptelor, ceea ce dovedește stăruința depusă de acesta pentru înlăturarea rezultatului infracțiunii. Instanța a luat în considerare aceste aspecte dar învederează că aceste împrejurări nu justifică reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 75 alin.2 cod penal, cu atât mai mult cu cât atitudinea sinceră și de recunoaștere a inculpatului a fost deja valorificată prin aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 cod procedură penală, aceeași împrejurare neputând dobândi o dublă valență juridică. Sub aspectul circumstanțelor personale ale inculpatului, s-a reținut cǎ acesta are vârsta de 20 ani, nu este căsătorit, nu are ocupație și nu figurează înregistrat cu vreun antecedent penal. S-a reținut că în concepția Codului penal, în situația în care se reține săvârșirea unei infracțiuni de o persoană, instanța nu pronunță automat o soluție de condamnare, legea prevăzând și posibilitatea renunțării la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei. În speță, în opinia instanței, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 80 al. 1 și 2 cod penal pentru a se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei. Astfel, nu există nici unul dintre cazurile prevăzute de alineatul 2 care fac inaplicabilă o astfel de soluție, nefiind pronunțată anterior o condamnare față de inculpat sau o soluție de renunțare la aplicarea pedepsei în ultimii doi ani anterior comiterii infracțiunii pentru care este judecat în prezenta cauză. De asemenea, inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală sau judecată, prezentându-se în fața organelor judiciare ori de câte ori a fost chemat și nici nu a încercat în vreun fel zădărnicirea aflării adevărului. În același timp este îndeplinită și condiția ca pedeapsa prevăzută de legea pentru infracțiunea săvârșită să nu fie mai mare de 5 ani închisoare, maximul legal pentru art. 335 al. 1 cod penal fiind de 5 ani închisoare.
Cu privire la condițiile prevăzute la alineatul 1 instanța reține că infracțiunea săvârșită prezintă o gravitate redusă raportat la criteriile prevăzute de lege, respectiv natura și întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările în care a fost comisă, motivul și scopul urmărit. Astfel, se constată că inculpatul nu a fost implicat în vreun accident de circulație, astfel că nu s-a produs un rezultat concret în timp ce starea de pericol prezentată pentru ceilalți participanți la trafic a fost una minimă în condițiile în care acțiunea nu a avut ca obiect un autovehicul ci un moped pentru care obligativitatea deținerii permisului de conducere a fost instituită în 19 ianuarie 2013 ceea ce îndreptățește concluzia unei posibilități minime de producere a unei consecințe mai grave. Chiar dacă o astfel de împrejurare nu este de natură a-l exonera de răspundere pentru fapta sa, instanța a considerat că demonstrează o gravitate mai redusă a faptei. În ceea ce privește cea de-a doua condiție, respectiv ca în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și posibilitățile sale de îndreptare, instanța să aprecieze că aplicarea pedepsei ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia, urmează a se avea în vedere faptul că inculpatul este o persoană pe deplin integrată în societate, fără antecedente penale. De asemenea, se constată că inculpatul a recunoscut constant săvârșirea faptei și a colaborat cu organele judiciare pentru soluționarea cu celeritate a cauzei. Pe cale de consecință, raportat la circumstanțele de ordin personal, instanța consideră că aplicarea unei pedepse nu este necesară pentru atingerea scopului de reeducare a inculpatului și, dimpotrivă, prin consecințele negative pe care le atrage statutul de persoană condamnată, ar putea influența negativ integrarea sa în societate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria B., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând schimbarea modalității de individualizare a executării pedepsei, respectiv a se dispune amânarea aplicării pedepsei. În susținerea apelului s-au invocat de către P., faptul că inculpatul a condus pe un sector de drum public intens circulat, punând în pericol siguranța celorlalți participanți.
S-a mai învederat faptul că amânarea aplicării pedepsei ar contribui în mai mare măsură la prevenirea săvârșirii de infracțiuni de către inculpat.
În fața instanței de apel nu s-au administrat mijloace de probă noi.
Verificând hotărârea apelată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, în conformitate cu prevederile art. 420 alin. 8 cod procedură penală, Curtea constată că apelul declarat este nefondat urmând a fi respins, pentru următoarele considerente.
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, prin coroborarea judicioasă a mijloacelor de probă administrate în condiții de legalitate în faza de urmărire penală, având în vedere că, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, solicitând ca judecarea cauzei să se facă în baza procedurii simplificate, prevăzută de art. 374 alin. 4 și următoarele cod procedură penală.
În esență, starea de fapt constă în următoarele: în data de 23.04.2014, în jurul orei 13:30, inculpatul T. A. a condus motociclul marca Chanzhou Kwangyang, înmatriculat cu numărul_ în mun. S., de la domiciliul său, pe traseul Al.I. C. – ., cu intenția de a ajunge la stația de alimentare din zona Dârste de unde dorea să cumpere carburant pentru un utilaj agricol. A fost oprit de organele de poliție, constatându-se că nu posedă permis de conducere.
Prima instanță a stabilit în mod judicios atât starea de fapt, cât și încadrarea juridică a infracțiunii săvârșite de către inculpatul T. A., acestea nefiind contestate de către P., singurele critici vizând individualizarea judiciară răspunderii penale a inculpatului. Prin motivele de apel s-a solicitat aplicarea modalității prevăzute de art. 83 cod penal, respectiv amânarea aplicării pedepsei, invocându-se cu precădere aspecte legate de infracțiune, respectiv, drumul public pe unde a condus inculpatul ar fi intens circulat, iar inculpatul în aceste împrejurări ar fi reprezentat un pericol pentru siguranța celorlalți participanți la trafic.
Din ansamblul elementelor care se desprind din starea de fapt, din circumstanțele personale ale inculpatului, dar și din conduita procesuală a acestuia se constată că modalitatea de individualizare judiciară aleasă de către prima instanță, respectiv renunțarea la aplicarea pedepsei, este una temeinică, urmând a fi menținută.
Potrivit dispozițiilor art. 80 cod penal, se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: infracțiunea săvârșită este de o gravitate redusă, inculpatul prezintă circumstanțe favorabile, nu a mai suferit anterior o condamnare, nu a mai beneficiat anterior de renunțare la aplicarea pedepsei, a avut o conduită procesuală bună, pedeapsa pentru infracțiunea săvârșită să nu fie mai mare de 5 ani.
În mod judicios a stabilit prima instanță că în cauză sunt îndeplinite cumulativ toate aceste condiții, dispunând renunțarea la aplicarea pedepsei.
În concret, infracțiunea săvârșită de către inculpatul T. A. prezintă o gravitate redusă, având în vedere distanța parcursă aceasta nefiind una foarte mare, străzile pe care s-a deplasat nu sunt unele intens circulate, inculpatul conducea un motociclu, vehicul care nu poate atinge o viteză foarte mare și nu poate genera un pericol ridicat pentru securitatea și siguranța celorlalți participanți la trafic (în acest sens se constată îndeplinirea cerințelor art. 80 alin. 1 lit. a cod penal).
În privința celei de-a doua condiții enumerate de art. 80 alin. 1 lit. b cod penal, se constată că inculpatul a avut o conduită bună anterior săvârșirii infracțiunii, nu este cunoscut cu alte sancțiuni penale, a recunoscut și colaborat cu organele judiciare, are o vârstă tânără.
Sunt îndeplinite și cerințele art. 80 alin. 2 cod penal, având în vedere lipsa de antecedente penale, împrejurarea că nu a mai beneficiat de renunțare la aplicarea pedepsei, nu s-a sustras de la urmărirea penală și judecată, în cauză, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită nu depășește 5 ani.
Îndeplinirea cumulativă a tuturor acestor condiții au condus, în mod justificat prima instanță, la concluzia că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună, reeducarea inculpatului, prevenirea de noi infracțiuni se pot realiza și prin avertismentul aplicat acestuia.
În susținerea apelului s-au invocat doar aspecte legate de drumurile publice pe care inculpatul a circulat, arătându-se că sunt intens circulate și că inculpatul putea reprezenta un pericol pentru securitatea celorlalți participanți. Se constată, având în vedere vehiculul cu care inculpatul circula, puterea acestui, dar și faptul că acesta nu se deplasa pe drumuri intens circulate, fiind vorba de străzi din apropierea locului unde acesta domiciliază, că nu se poate vorbi de o stare de pericol extrem de ridicată pe care ar fi prezentat-o inculpatul pentru ceilalți participanți la trafic. Mai mult, inculpatul nu a fost implicat în evenimente rutiere, depistarea sa fiind făcută, în urma unor controale ale organelor de poliție. În susținerea apelului nu s-au făcut trimitere la circumstanțele personale ale inculpatului, care sunt unele favorabile, și care trebuie avute în vedere la individualizarea judiciară a formei de răspundere penală.
Pentru toate aceste considerente, se apreciază că apelul declarat de către P. este nefondat, urmând a fi respins.
Văzând toate aceste motive, în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b cod procedură penală, va respinge apelul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr. 818 din data de 11.05.2015 a Judecătoriei B., pe care o va menține.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, în apel, vor rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr. 818 din data de 11.05.2015 a Judecătoriei B., pe care o menține.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, în apel, rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.10.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
M. D. R. C. D.
GREFIER,
C. G.
Red.M.D./03.11.2015
Dact.C.Gh./05.11.2015
2 ex.
Jud fond/M. T.
| ← Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.... | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 879/2015.... → |
|---|
