Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 256/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 256/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 08-04-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 256/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din 08 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
- Complet de judecată A2:
Președinte – M. D. - judecător
Judecător – R. C. D.
- Grefier – C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror A. P. - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul F. D., împotriva sentinței penale nr.3021/S din data de 23 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 26 martie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 08 aprilie 2015, când,
CURTEA
Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 3021 din data de 23.12.2014, Judecătoria B. a hotărât următoarele:
În baza art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplic. 396 alin. 10 cod procedură și art. 5 cod penal a condamnat inculpatul F. D. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
Conform art. 12 din Legea nr. 187/2012 a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b din codul penal din 1969.
În baza art. 86¹cod penal din 1969 a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare, pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
Conform art. 86³ alin. 1 cod penal din 1969, pe durata termenului de încercare, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. În baza art. 86³ alin. 3 lit. a) cod penal din 1969, a obligat inculpatul sa desfășoare o activitate dintre cele organizate în cadrul Serviciului de Probațiune B..
A atras atenția inculpatului cu privire la cazurile de revocare a beneficiului suspendării sub supraveghere prevăzut de art. 86/4 Cp din 1969, iar pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei a suspendat si executarea pedepselor accesorii.
A obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele – prin rechizitoriul nr. 213/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpatului F. D., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge, prevăzută și pedepsită de 336 alin. 1 cod penal (fost art.87 alin. l din OUG nr.195/2002). În actul de sesizare s-a reținut, în fapt, că la data de 07.01.2014, în jurul orei 20.20, inculpatul a condus pe străzile 9 Mai și Nordului din C. autoturismul marca Renault, cu nr. de înmatriculare_, după ce a consumat băuturi alcoolice, acroșând autoturismele marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_, aparținând lui J. O., și marca Audi A4 cu nr. de înmatriculare_, aparținând lui Surdaru D., în urma acestui fapt continuându-și deplasarea până la cea din urmă stradă unde a fost depistat de organele de poliție. Situația de fapt mai sus menționată a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: procesul-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, declarații inculpat, declarații martori. Inculpatul a fost audiat în faza de urmărire penală (filele 15-17 dosar urmărire penală), recunoscând comiterea faptei reținute în sarcina sa, iar în cursul judecății s-a prevalat de dispozițiile art. 375 cod procedură penală, aplicabile în cazul recunoașterii vinovăției. Raportat la faptul că instanța a admis cererea inculpatului în cauză nu au fost administrate alte probe, hotărârea fiind pronunțată pe baza probelor din cursul urmăririi penale care au fost însușite de către inculpat.
La termenul din data de 10.12.2014, inculpatul a depus la dosarul cauzei înscrisuri în circumstanțiere, respectiv caracterizare de la locul de muncă, caracterizare de la asociația de proprietari, certificat de naștere al copilului minor, angajament de plată încheiat cu societatea de asigurări Carpatica Asig SA pentru repararea prejudiciului în dosarele de daună nr. RA0178BU14 și RA0086BU14, extrase privind situația recuperări regrese daune în perioada 01.01.2000 – 14.11.2014.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 07.01.2014, în jurul orei 20.20, inculpatul F. D. a condus autoturismul marca Renault, cu numărul de înmatriculare_, pe străzile 9 Mai și Nordului din C., după ce a consumat băuturi alcoolice. În timpul deplasării pe . acroșat autoturismele marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_, aparținând lui J. O. și marca Audi A4 cu nr. de înmatriculare_, aparținând lui Surdaru D.. Și-a continuat deplasarea până pe cea din urmă stradă, unde a fost depistat de organele de poliție. Acestea au procedat la testarea sa cu aparatul etilotest, fără a se reuși întrucât debitul de aer expirat nu a fost suficient măsurării alcoolemiei. Astfel, inculpatul a fost condus la Spitalul mun. C. unde i s-au recoltat probe biologice, stabilindu-se că avea o îmbibație alcoolică de 2,50 g/l alcool pur în sânge la prima probă, recoltată la ora 20.30, și respectiv 2,30 g/l la a doua probă, recoltată la ora 21.30.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale, acestea fiind însușite de inculpat în conformitate cu prevederile art. 374 alin. 4 cod procedură penală.
Astfel, instanța a reținut declarațiile inculpatului oferite care se coroborează cu mențiunile procesului-verbal de depistare din data de 07.01.2014, din care rezultă că în data de 07.01.2014, organele de poliție rutieră din cadrul IPJ B. – Poliția mun. C. au depistat autovehiculul marca Renault cu nr. de înmatriculare_ pe . .. C., condus de inculpatul F. D., care se afla singur în autovehicul. Cu ocazia legitimării acestuia, organele de poliție au observat că inculpatul prezenta manifestări asociate de regulă cu consumul de alcool, astfel că au procedat la testarea sa cu aparatul etilotest. Tamponarea autoturismelor este atestată de declarațiile martorilor J. O. (filele 27-28 dosar urmărire penală) – care a relatat că în data de 07.01.2014, în jurul orei 20.30, coborând în fața blocului, a sesizat că autoturismul său era lovit în partea stângă spate. S-a deplasat la sediul Poliției C. pentru a sesiza incidentul, fiind încunoștințat de organele de poliție că autorul faptei era inculpatul F. D.. A doua zi s-a întâlnit cu inculpatul care a declarat că el i-a lovit mașina și deși se afla sub influența băuturilor alcoolice era de acord să îi lase asigurarea de răspundere civilă pentru reparația autoturismului. Aspecte similare a relatat și martorul Surdaru D. (fila 30 dosar urmărire penală), care a precizat la rândul său că s-a întâlnit cu inculpatul care a fost de acord să îi înmâneze asigurarea obligatorie pentru reparația autoturismului, aducându-i totodată la cunoștință că la momentul recoltării probelor biologice avea o alcoolemie de 2,50 g/l alcool pur în sânge. Probele analizate mai sus se coroborează cu declarația martorului Rotopanescu Roger D. (filele 32-33 dosar urmărire penală), care a asistat la legitimarea și testarea inculpatului cu aparatul etilotest.
Mijloacele de probă menționate sunt întărite și de buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 21/T; 22/T din data de 08.01.2014 care a stabilit existența unei alcoolemii de 2,50 g/l la ora 20.30 și 2,30 g/l la ora 21.30.
Sub aspectul încadrării juridice a faptelor expuse, instanța are mai întâi în vedere că pe parcursul soluționării cauzei, la data de 01.02.2014, a intrat în vigoare Noul Cod Penal care prevede la art. 5 că în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 265/2014, s-a statuat că interpretarea constituțională a dispoziției citate este în sensul că judecătorul cauzei trebuie să stabilească, în urma unui examen concret, care dintre legile penale succesive este, în ansamblul său, mai favorabilă inculpatului, consacrându-se teoria aplicării globale a legii penale mai favorabile, și nu cea referitoare la aplicarea pe instituții autonome.
Astfel, analizând faptele deduse judecății din perspectiva OUG nr. 195/2002 și cod penal din 1969, s-a reținut că în drept, fapta inculpatului care la data de 07.01.2014, în jurul orei 20.20, a condus pe străzile 9 Mai și Nordului din C. autoturismul marca Renault, cu nr. de înmatriculare_, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87 alin. l din O.U.G. nr.195/2002.
La stabilirea pedepsei conform legii vechi, au fost avute în vedere, conform art. 72 alin. 1 cod penal din 1969, dispozițiile părții generale a acestui cod, limitele de pedeapsă, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Astfel, s-a constatat gradul de pericol social ridicat al infracțiunii comise raportat la concentrația etilică deosebit de ridicată stabilită în urma testării, la ora și locul comiterii faptei (pe timp de seară, pe o stradă circulată din mun. C.) precum și la faptul că acțiunea a avut și alte urmări (avarierea autoturismelor marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_, aparținând lui J. O., și marca Audi A4 cu nr. de înmariculare_, apaținând lui Surdaru D.).
Gravitatea ridicată a faptei este atenuată doar de poziția adoptată de inculpat pe parcursul procesului penal și de circumstanțele personale ale inculpatului care nu are antecedente penale și este bine integrat în societate, fiind electrician la . – unde este apreciat pozitiv. În plus, se observă că acesta a efectuat demersuri în vederea reparării pagubelor cauzate prin acțiunea sa.
Față de toate acestea, instanța urmează a aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea, într-un cuantum orientat spre mediul prevăzut de lege.
Gradul extrem de ridicat de concentrație etilică – de peste trei ori mai mult decât limita minimă prevăzută de lege, precum și împrejurarea că prin conduita ilicită analizată s-au produs și alte consecințe, sunt argumente care, în opinia instanței, pledează pentru măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei stabilite, fiind necesar ca inculpatul să conștientizeze consecințele comiterii de infracțiuni, precum și importanța normelor care protejează siguranța circulației pe drumurile publice – obiective care nu ar putea fi atinse în cazul suspendării condiționate a executării pedepsei.
Comparând soluția expusă mai sus, la care se poate ajunge în condițiile codului penal din 1969, cu soluția care ar putea fi adoptată în cazul aplicării Codului penal, s-a constatat că prima este mai favorabilă inculpatului.
În continuare, în privința modalității de executare, s-a constatat că dacă s-ar orienta și în acest caz către instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzută de art. 91 și următoarele cod penal (apreciind că, față de modul și mijloacele de comitere a infracțiunii deduse judecății, renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei nu sunt instituții apte să asigure reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni), care are un caracter mai sever decât cel instituit prin codul penal din 1969, deoarece impune condamnatului prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității (conform art. 93 alin. 3 Cod penal), și îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărâre (cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de încercare – art. 93 alin. 5 Cod penal).
În aceeași ordine de idei, instanța observă și dispozițiile art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, în acord cu care pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 din Codul Penal, instanța va avea în vedere sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere.
Mai mult decât atât, la împlinirea termenului de încercare potrivit legii vechi, inculpatul va fi reabilitat de drept (86/6 Cod penală din 1969) dacă nu mai comite alte infracțiuni înăuntrul termenului și nici nu se revocă suspendarea executării pedepsei în baza art. 86/4 cod penal din 1969, în vreme ce, potrivit Codului penal actual, termenul de reabilitare ar începe să curgă de la data împlinirii termenului de supraveghere (art. 167 alin. 4 cod penal)
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul F. D., criticând-o pentru netemeinicie, doar sub aspectul modalității de executare, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 81 din codul penal din 1969, care reglementează modalitatea suspendării condiționate. În acest sens a invocat faptul că a recunoscut și regretat săvârșirea faptei încă din faza de urmărire penală, a achitat prejudiciul, a fost la primul contact cu legea penală, are un copil minor în întreținere, lucrează cu forme legale iar la locul de muncă face deplasării în mod periodic atât în țară cât și în străinătate.
În fața instanței de apel nu s-au administrat mijloace de probă noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, potrivit prevederilor art. 420 alin. 8 cod procedură penală, Curtea constată că apelul declarat de către inculpat este nefondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele care vor fi expuse, mai jos.
Prima instanță a stabilit corect starea de fapt, printr-o coroborare judicioasă a mijloacelor de probă administrate, în faza de urmărire penală, având în vedere că inculpatul a solicitat ca judecarea cauzei să se facă, în baza procedurii simplificate. Aceste mijloace de probă se coroborează cu declarația de recunoaștere a inculpatului.
Starea de fapt, constă, în esență, în următoarele - la data de 07.01.2014, în jurul orei 20.20, inculpatul a condus pe străzile 9 Mai și Nordului din C. autoturismul marca Renault, cu nr. de înmatriculare_, după ce a consumat băuturi alcoolice, acroșând autoturismele marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_, aparținând lui J. O., și marca Audi A4 cu nr. de înmatriculare_, aparținând lui Surdaru D., în urma acestui fapt continuându-și deplasarea până la cea din urmă stradă unde a fost depistat de organele de poliție.
În drept, s-a apreciat în mod judicios de către inculpat că fapta sa întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87 alin. l din O.U.G. nr.195/2002.
În mod judicios, s-a apreciat de către prima instanță, că legea veche este mai favorabilă, chiar dacă în lege nouă se prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii. Argumentele aduse de către prima instanță, în susținerea legii penale mai favorabile sunt unele judicios reținute.
- În primul rând, s-a subliniat că și sub imperiul legii vechi și sub imperiul legii noi, pedeapsa aplicabilă este aceea cu închisoare, raportat la gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpat, la alcoolemia ridicată și nu în ultimul rând consecințele infracțiunii săvârșite de către inculpat.
- în privința modalității de executare, s-a constatat că instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzută de art. 91 și următoarele cod penal are un caracter mai sever decât cel instituit prin codul penal din 1969, deoarece impune condamnatului prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității (conform art. 93 alin. 3 Cod penal), și îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărâre (cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de încercare – art. 93 alin. 5 Cod penal).
- dispozițiile art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, potrivit cărora pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 din Codul Penal, instanța trebuie să aibă în vedere sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere.
- la împlinirea termenului de încercare potrivit legii vechi, inculpatul va fi reabilitat de drept (86/6 Cod penal din 1969) dacă nu mai comite alte infracțiuni înăuntrul termenului de încercare și potrivit Codului penal actual, termenul de reabilitare ar începe să curgă de la data împlinirii termenului de supraveghere (art. 167 alin. 4 cod penal)
Așa cum rezultă din motivele de apel ale inculpatului și din aspectele invocate de către P., nu s-au adus critici cu privire la starea de fapt sau legea penală mai favorabilă.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei, el a fost just stabilit, cu respectarea tuturor criteriilor prevăzute de art.72 cod penal din 1969, atât cele care privesc infracțiunea, consecințele acesteia, dar și circumstanțele personale ale inculpatului.
Inculpatul s-a deplasat cu autoturismul pe străzi circulate din municipiul C., după ce a consumat băuturi alcoolice, fără a avea un motiv special pentru care să se deplaseze cu autoturismul. Gravitatea faptei și periculozitatea socială a inculpatului se desprind din împrejurarea că inculpatul în timpul deplasării a acroșat 2 autoturisme care erau parcate regulamentar. Atitudinea inculpatului de a nu opri autoturismul după ce a acroșat cele două autovehicule, pun în evidență atât o stare de iresponsabilitate din partea inculpatului dar și de periculozitate față de ceilalți participanți la trafic. Împrejurarea că cele două autoturisme tamponate de către inculpat erau parcate în fața blocurilor atestă starea de pericol pe care inculpatul a prezentat-o pentru persoanele care se aflau la acel moment sau s-ar fi putut afla în zonă. Nivelul ridicat de alcoolemie, coroborat cu celelalte criterii expuse anterior, justifică cuantumul pedepsei orientat spre nivelul mediu al pedepsei prevăzute de lege. Prima instanță a avut deja în vedere în procesul de individualizare al pedepsei, din punctul de vedere al cuantumului, circumstanțele personale favorabile, atitudinea de recunoaștere a inculpatului, aceasta din urmă determinând reducerea limitelor pedepsei cu o treime.
Așa cum rezultă din motivele de apel ale inculpatului, formulate prin apărătorul său ales, acesta nu a adus critici cu privire la cuantumul pedepsei, ci doar cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepsei, solicitând suspendarea condiționată a executării pedepsei, prevăzută de art. 81 cod penal din 1969.
Curtea constată că, prima instanță a dispus în mod judicios suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei având în vedere gradul extrem de ridicat de alcoolemie, împrejurarea că inculpatul a produs pe lângă starea de pericol pentru siguranța celorlalți participanți la trafic și pagube materiale, respectiv tamponarea a două autoturisme. Mai mult, după tamponare inculpatul și-a continuat deplasarea fiind ulterior depistat de către organele de poliție, la scurt timp. Supravegherea realizată de către persoanele de specialitate din cadrul Serviciului de Probațiune are rolul de a asigura instanței de judecată, garanții, în senul că inculpatul va conștientiza consecințele comiterii infracțiunii, starea de pericol pe care a prezentat-o pentru ceilalți participanți la trafic.
Împrejurările invocate de inculpat, în susținerea apelului și al schimbării modalității de executare, respectiv lipsa antecedentelor penale, achitarea prejudiciului, existența unui loc de muncă, sunt aspecte care au condus la alegerea unei modalități de executare a pedepsei neprivative de libertate respectiv, au condus la suspendarea sub supraveghere.
S-a mai invocat de către inculpat, faptul că, locul său de muncă presupune deplasări în străinătate, însă, această apărare nu poate conduce la schimbarea modalității de individualizare a executării pedepsei, pe de o parte, deoarece nu i-a fost interzis dreptul de a conduce pe durata termenului de încercare, iar pe de altă parte pentru că poate aduce la cunoștința Serviciului de Probațiune acest aspect, astfel încât întâlnirile stabilite cu reprezentanții acestei din urmă instituții să se poată realiza fără a i se aduce atingere acestuia, dreptului la muncă.
În procesul de individualizare judiciară a pedepsei, atât din punctul de vedere al cuantumului, dar și al modalității de executare a pedepsei, instanța de apel nu poate ignora numărul din ce în ce mai mare de infracțiuni la regimul rutier care se săvârșesc, iar din acest punct de vedere, necesitatea îndeplinirii funcției de prevenție generală pe care trebuie să o aibă o pedeapsă, alături de cea a prevenției speciale.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b cod procedură penală, va respinge apelul declarat de către inculpatul F. D. împotriva sentinței penale nr. 3021 din data de 23.12.2014 a Judecătoriei B., pe care o va menține. În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va obliga apelantul la plata sumei de 50 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de către inculpatul F. D. împotriva sentinței penale nr. 3021 din data de 23.12.2014 a Judecătoriei B., pe care o menține. În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă apelantul la plata sumei de 50 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.04. 2015.
Președinte, Judecătorul,
M. D. R. C. D.
Grefier,
C. G.
Red.M.D./16.04.2015
Dact.C.Gh./21.04.2015
2 ex.
Jud fond/O. S.
| ← Traficul de minori. Art.211 NCP. Decizia nr. 382/2015. Curtea de... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 257/2015. Curtea de... → |
|---|
