Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 35/2015. Curtea de Apel BRAŞOV

Decizia nr. 35/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 6070/62/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

Secția penală

DECIZIA PENALĂ NR. 35/C Dosar nr._

Ședința publică din data de 08 aprilie 2015

Instanța constituită din:

Complet de judecată C4:

PREȘEDINTE: A. C. M. - judecător

Grefier A. O.

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. A. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.

Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de P. de pe lângă Tribunalul B. împotriva sentinței penale nr. 20/S din data de 29.01.2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ .

Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul condamnat B. S., în stare de arest preventiv (deținut în Penitenciarul C.), asistat de apărător ales, avocat G. S. M..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Față de prezentarea apărătorului ales al intimatului condamnat B. S., respectiv a domnului avocat G. S. M., în baza art. 91 alin. 4 din Codul de procedură penală instanța constată încetată delegația din oficiu a doamnei avocat I. Lorenzia și în baza art. 6 din Protocolul nr._/2008 privind plata onorariilor pentru avocații care acordă asistența juridică din oficiu în materie penală, dispune plata către Baroul B. a sumei de 25 lei, reprezentând 25% din onorariul inițial ce se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Întrebați fiind, reprezentantul Ministerului Public și apărătorul ales al intimatului condamnat arată că nu au cereri, chestiuni prealabile de formulat.

Nefiind cereri, chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu dispozițiile art. 425/1 alin. 6 din Codul de procedură penală acordă cuvântul în susținerea contestației formulată de către Ministerul Public.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul susține contestația formulată de P. de pe lângă Tribunalul B. împotriva sentinței penale nr. 20/S din 29.01.2015 pronunțată de Tribunalul B. pe care o critică sub aspectul nelegalității privind procedeul juridic aplicat de către instanța de fond urmare a admiterii cererii de contopire în vederea stabilirii pedepsei rezultante. Instanța de fond atunci când a dispus contopirea mai multor pedepse pentru fapte concurente reținute în sarcina inculpatului s-a folosit atât de dispozițiile noului Cod penal, cât și de dispozițiile vechiului Cod penal. În opinia parchetului, apreciază că operațiunea de contopire se impunea să se țină seama numai de dispozițiile noii reglementări

Suplimentar față de motivele de contestație invocate prin memoriul depus la dosarul cauzei, apreciază că hotărârea pronunțată de Tribunalul B. este nelegală și în ceea ce privește modalitatea în care s-a dispus deducerea perioadei a arestului preventiv și a reținerii preventive. A se observa că în minuta hotărârii nu s-a dedus această perioadă a arestării și reținerii preventive, instanța printr-o încheiere de îndreptare a dispus deducerea acestor măsuri preventive. În opinia parchetului, consideră că aceste deduceri se impuneau să fie cuprinse în minuta hotărârii, acesta fiind un alt motiv de nelegalitate.

Pentru aceste motive, solicită admiterea contestației formulată de Ministerul Public.

Avocat ales G. S. M. pentru intimatul condamnat B. S., având cuvântul solicită respingerea contestației formulată de către Ministerul Public și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțată de către Tribunalul B..

A se avea în vedere că instanța de fond în mod corect a avut în vedere dispozițiile vechiului Cod de procedură penală, respectiv tratamentul sancționat al plurității de infracțiuni, s-a referit la dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012. Dacă ne raportam la acest text de lege după . noului Cod penal dacă cel puțin o infracțiune ar fi fost comisă pe noul cod penal atunci într-adevăr s-ar fi aplicat legea nouă. Instanța de fond a făcut doar corespondentul textelor de lege din vechiul Cod penal la care a fost condamnat inculpatul la noul cod penal. Procedeul de contopire a fost făcută în mod legal pe vechiul cod penal, s-a stabilit pedeapsa rezultantă și s-a înlăturat sporul temporar.

În ceea ce privește critica de nelegalitate cu privire la faptul că instanța de fond a dispus deducerea perioadei de reținere și arest preventiv prin acea încheiere de îndreptare. Într-adevăr, inițial s-a greșit perioada dedusă, dar instanța de fond prin încheierea de îndreptare a înlăturat aceste omisiuni, astfel încât în opinia apărării consideră că în mod legal s-a procedat la îndreptarea acestei erori materiale prin această încheiere.

Pentru aceste motive, solicită respingerea contestației formulată de către Ministerul Public și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.

Intimatul condamnat B. S., personal, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunțată în prezenta cauză.

Instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA DE APEL B.

Prin sentința penală nr. 20/S din 29.01.2015 a Tribunalului B. și încheierea de îndreptare a erorii materiale din 06.02.2015 a Tribunalului B. s-a admis cererea de contopire formulată de petentul condamnat B. S. (fiul lui C. I. și C., născut la data de 19.02.1979 în B. județul B., C.N.P._, cu ultimul domiciliu în S., ., județul B., deținut în Penitenciarul C.).

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani și 9 luni închisoare stabilită în sarcina petentului prin sentința penală 188/S/30.05.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ definitivă prin decizia penală 129/C din data de 25 septembrie 2014, în dosarul penal _ al Curții de Apel B., în pedepsele componente:

- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 221 alin. 1 cu art. 37 lit. b Cod penal 1969;

- pedeapsa 3 ani și 9 luni închisoare pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a,e,g,i cu art. 37 lit. b Cod penal 1969 căreia îi corespunde în noua reglementare infracțiunea prevăzută de art. 32 raportat la 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b, d cu art. 41, 43 alin. 5 Cod penal;

- sporul de pedeapsă de 1 an.

S-au contopit pedepsele de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 221 alin. 1 cu art. 37 lit. b Cod penal 1969, pedeapsa 3 ani și 9 luni închisoare aplicate prin sentința penală 578/18.11.2009 a Tribunalului B., astfel cum această sentință a fost modificată în cadrul contestației la executare prin sentința penală 188/30.05.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală 500/S/17.09.2004 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal 861/2004, definitivă prin decizia 1832/16.03.2005 a ICCJ, astfel condamnatul execută pedeapsa de 3 ani și 9 luni închisoare la care se adaugă sporul de 1 an închisoare, astfel condamnatul execută 4 ani și 9 luni închisoare.

S-a dedus din durata pedepsei de mai sus perioadele: 03.03.2004, 31.03.2005 – 18.04.2007 sentința penală 500/S/2004, din 16.01.2005 – 21.09.2006 sentința penală nr. 578/S/18.11.2009 și din 07.02.2014 la zi (începând cu data de 07.02.2014, condamnatul B. S. a fost arestat în Spania pentru executarea mandatul de executare al pedepsei închisorii nr. 709/2009 emis la 04.03.2011de Tribunalul B., data de 07.02.2014 fiind data începerii executării pedepsei).

S-a dispus aplicarea art. 65, 66 lit. a, b din Cod penal.

S-au menținut dispozițiilor sentinței penale nr. 578/S/18.11.2009 pronunțată în dosarul penal nr._ al Tribunalului B. definitivă prin decizia penală nr. 826/03.03.2011 a ICCJ .

S-au anulat mandatele de executare a pedepsei emise față de condamnat prin sentințele 188/S/30.05.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ definitivă prin decizia penală 129/C din data de 25 septembrie 2014, în dosarul penal _ al Curții de Apel B. și 500/S/17.09.2004 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal 861/2004, definitivă prin decizia 1832/16.03.2005 a ICCJ și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei, conform prezentei sentințe.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, prin sentința penală 188/S/30.05.2014 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ definitivă prin decizia penală 129/C din data de 25 septembrie 2014, în dosarul penal _ al Curții de Apel B., s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată condamnatului B. S. prin sentința penală nr. 578/S/18.11..2009 pronunțată în dosarul penal nr._ al Tribunalului B. definitivă prin decizia penală nr. 826/03.03.2011 a ICCJ în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, și anume:

- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 221 alin. 1 cu art. 37 lit. b Cod penal;

- pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20 raportat la art.208 alin.1, 209 alin.1 lit. a, e, g, i cu art. 37 lit. b Cod penal;

S-a aplicat art. 6 alin 1 din Noul Cod penal și s-a redus de la 5 ani la maximul special de 3 ani și 9 luni închisoare pedeapsa aplicată condamnatului B. S. pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a,e,g,i cu art. 37 lit. b Cod penal căreia îi corespunde în noua reglementare infracțiunea prevăzută de art. 32 raportat la 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b, d cu art. 41, 43 alin. 5 Noul Cod penal.

S-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 221 alin. 1 cu art. 37 lit. b Cod penal căreia îi corespunde în noua reglementare infracțiunea prevăzută de art. 270 cu art. 41,43 alin. 5 Noul Cod penal cu pedeapsa de 3 ani și 9 luni închisoare pedeapsa aplicată condamnatului B. S. pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a,e,g,i cu art. 37 lit. b Cod penal căreia îi corespunde în noua reglementare infracțiunea prevăzută de art. 32 raportat la 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b, d cu art. 41, 43 alin. 5 Noul Cod penal, dispunându-se executarea pedepsei celei mai grele de 3 ani și 9 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 1 an rezultând o pedeapsă finală de 4 ani și 9 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 65, 66 lit. a, b din Noul Cod penal.

S-a dedus din pedeapsa stabilită mai sus perioada executată de la 16.01.2005 la 21.09.2006.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței penale nr. 578/S/18.11.2009 pronunțată în dosarul penal nr._ al Tribunalului B. definitivă prin decizia penală nr. 826/03.03.2011 a ICCJ.

S-a anulat mandatul de executare al pedepsei închisorii nr. 709/2009 emis la 04.03.2011de Tribunalul B. și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare în baza dispozițiilor prezentei.

S-a constatat că începând cu data de 07.02.2014, condamnatul B. S. a fost arestat în Spania pentru executarea mandatul de executare al pedepsei închisorii nr. 709/2009 emis la 04.03.2011 de Tribunalul B., data de 07.02.2014 fiind data începerii executării pedepsei.

Petentul condamnat se află în acest moment în executarea pedepsei stabilită prin sentința de mai sus.

În ceea ce privește datele comiterii faptelor care au format obiectul sentinței penale 578/2009 a Tribunalului B., instanța de fond a constatat că datele faptelor sunt 24.12.2004 și 16.01.2005.

Prin sentința penală 500/S/17.09.2004 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal 861/2004, definitivă prin decizia 1832/16.03.2005 a ICCJ în baza art. 221 alin. Cod Penal, cu aplicarea art. 37 litera a Cod Penal, B. S. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 61 Cod Penal 1969 s-a revocat beneficiul liberării condiționate privind pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală 1778/05.05.2002 a Judecătoriei B. și s-a contopit restul neexecutat de 459 de zile cu pedeapsa aplicată, stabilindu-se ca petentul să execute pedeapsa de 3 ani. S-a dedus din durata acesteia perioada de 24 de din data de 03.03.2004. Executarea pedepsei a început la data de 31.03.2005. Prin sentința penală 738/2007 a Judecătoriei B. condamnatul a fost liberat condiționat. Fapta se reține ca fiind comisă la data de 08.09.2003.

Având în vedere datele de mai sus, s-a constatat că faptele comise și pentru care s-a dispus condamnarea petentului prin sentințele de mai sus, sunt concurente, fiind aplicabile dispozițiile art. 33 și 34 Cod Penal 1969, concursul de infracțiuni fiind comis sub această lege, motive pentru care s-a admis contestația formulată de petentul condamnat și s-a dispus potrivit dispozitivului sentinței.

Împotriva acestei sentințe a formulat contestație P. de pe lângă Tribunalul B., solicitând instanței desființarea sentinței, întrucât procedeul aplicat de instanță în stabilirea pedepsei rezultante este nelegal, întrucât procedeul de contopire trebuia să țină seama de incidența noului Cod penal, în cazul deciziei nr. 129/2014 a Curții de Apel B. și suplimentar față de motivele de contestație invocate prin memoriul depus la dosarul cauzei s-a apreciat că hotărârea pronunțată de Tribunalul B. este nelegală și în ceea ce privește modalitatea în care s-a dispus deducerea perioadei arestului preventiv și a reținerii preventive, întrucât instanța printr-o încheiere de îndreptare a dispus deducerea acestor măsuri preventive, deși aceste deduceri se impuneau să fie cuprinse în minuta hotărârii.

Curtea, verificând hotărârea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, prin prisma contestației formulate, constată că aceasta este nefondată pentru următoarele motive:

Curtea reține că modul de contopire a pedepselor petentului condamnat de către tribunal a fost făcută în mod corect și legal.

Din analiza motivării contestației parchetului rezultă că ceea ce se critică este de fapt decizia penală nr. 129/C din 25.09.2014 a Curții de Apel B., care a intrat în puterea lucrului judecat, iar reformarea acestei decizii nu este posibilă, neexistând nici o cale de atac.

Instanța de fond, în mod corect, a ținut seamă de dispozițiile deciziei penale nr. 129/C/2014, pedepsele din această sentință fiind contopite cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 500/S/17.09.2004 a Tribunalului B..

Cu ocazia descontopirii pedepsei rezultante de 4 ani și 9 luni închisoare stabilită prin decizia penală nr. 129/C/2014, instanța de fond în mod corect a repus în individualitatea lor pedepsele stabilite și sporul de 1 an aplicat, fără a putea reindividualiza cuantumul pedepselor, care au intrat în puterea lucrului judecat, ca de altfel și aplicarea dispozițiilor art. 65, 66 lit. a, b. Cod penal, privind pedepsele accesorii și complementare, care au fost aplicate prin decizia penală nr. 129/C/2014, astfel că primul motiv al contestației nu este întemeiat.

În ceea ce privește al doilea motiv al contestației, privind greșita deducere a perioadei arestului preventiv și a reținerii preventive prin încheierea de îndreptare a erorii materiale, Curtea reține că, instituția deducerii perioadei a arestului preventiv și a reținerii preventive a fost aplicată de către instanța de fond cu ocazia pronunțării sentinței contestate, iar simplul fapt al omisiunii unor perioade ale reținerii și arestului preventiv ale petentului – 03.03.2004, 16.01.2005 – 18.04.2007 și din 07.02.2014 la zi, nu reprezintă decât o eroare materială a instanței, cu ocazia centralizării tuturor perioadelor arestării preventive și a reținerii petentului, eroare îndreptată în mod corect de instanța de fond prin încheierea din 06.02.2015, astfel că nici acest motiv al contestației nu este fondat.

Față de considerentele arătate mai sus, în temeiul dispozițiilor art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală se va respinge, ca nefondată, contestația parchetului.

În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

Decide:

Respinge contestația formulată de P. de pe lângă Tribunalul B. împotriva sentinței penale nr. 20/S din 29.01.2015 a Tribunalului B. și a încheierii din 06.02.2015 a Tribunalului B., pe care le menține.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 08.04.2015.

PREȘEDINTE,

A. C. M.

Grefier,

A. O.

red.A.C.M./28.05.2015

tehnoredact.A.O./28.05.2015

jud.fond C. G. C.

- pentru conformitate -

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 35/2015. Curtea de Apel BRAŞOV