Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 401/2015. Curtea de Apel BRAŞOV

Curtea de Apel BRAŞOV - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 401/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 21-05-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.401 /Ap DOSAR NR._

Ședința publică din 21 mai 2015

Instanța constituită din:

- Complet de judecată A6:

Președinte – M. G. L. - judecător

Judecător – C. E.

- Grefier – C. G.

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. A. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpații M. S. E., G. C. C. și G. A. C. D. împotriva sentinței penale nr.491 din 24 martie 2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 20 mai 2015 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 21 mai 2015, când,

CURTEA

Constată că prin sentința penală nr. 491/24.03.2015 a Judecătoriei Brasov s-a dispus în baza art. 32 raportat la art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a și art. 41 alin.1 Cod penal și cu aplicarea art. 396 alin.10 Cod procedură penală, condamnarea inculpatului G. A. C. D., zis „P.”, la o pedeapsă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat.

În baza art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – A. A. D., M. S. și G. C. C.), pe o perioadă de 2 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – A. A. D., M. S. și G. C. C.), pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

În baza art. 335 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.1 Cod penal și cu aplicarea art. 396 alin.10 Cod procedură penală, a condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără a poseda permis de conducere.

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal, a aplicat condamnatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, condamnatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 45 alin.3 lit.a Cod penal, art.66 lit. a, b, n Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – A. A. D., M. S. și G. C. C.), pe o perioadă de 2 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a și alin.5 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit. a, b, n Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – A. A. D., M. S. și G. C. C.), pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

În baza art.72 alin.1 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată de 2 ani și 6 luni închisoare, durata reținerii din data de 05.09.2014 și a arestării preventive de la data de 06.09.2014 la zi.

În baza art. 399 alin.1 Cod procedură penală cu referire la art. 208 alin. 4 Cod procedură penală, a menținut măsura arestului preventiv luată față de inculpat prin încheierea nr.81 din data de 06.09.2014, până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul G. A. C. D. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 32 raportat la art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a și cu aplicarea art. 396 alin.10 Cod procedură penală a condamnat inculpatul M. S. E., zis „L. a lui G. a lui Rică” la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat.

În baza art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – A. A. D., G. A. C. D. și G. C. C., pe o perioadă de 2 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – A. A. D., G. A. C. D. și G. C. C.), pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

În baza art.72 alin.1 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată de 1 an și 4 luni închisoare, durata reținerii din data de 05.09.2014, a arestării preventive și a arestării la domiciliu de la data de 06.09.2014 la zi.

În baza art. 399 alin.1 Cod procedură penală cu referire la art. 208 alin. 5 Cod procedură penală, a menținut măsura arestului la domiciliu luată față de inculpat prin decizia penală nr. 26/C/29.01.2015, până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul M. S. E. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul A. A. D. a fost trimis în judecată din infracțiunea de tentativă la furt calificat, prevăzut de art. 32 raportat la art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a Cod penal în infracțiunea de complicitate la tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 48 și art. 32 raportat la art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a Cod penal.

În baza art. 48 și art. 32 raportat. la art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a Cod penal și cu aplicarea art. 396 alin.10 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul A. A. D., zis „a lui I. a lui B.”, la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la furt calificat.

În baza art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – M. S., G. A. C. D. și G. C. C., pe o perioadă de 2 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit. a, b, n Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – M. S., G. A. C. D. și G. C. C.), pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

În baza art.72 alin.1 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată de 1 an închisoare, durata reținerii din data de 05.09.2014, a arestării preventive și a arestării la domiciliu de la data de 06.09.2014 la zi.

În baza art. 399 alin.1 Cod procedură penală cu referire la art. 208 alin. 4 Cod procedură penală, a menținut măsura arestului la domiciliu luată față de inculpat prin decizia penală nr. 26/C/29.01.2015, până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A. A. D. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul G. C. C. a fost trimis în judecată din infracțiunea de tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 32 raportat. la art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a C.pen în infracțiunea de complicitate la tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 48 și art. 32 raportat la art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a Cod penal.

În baza art. 48 și art. 32 raportat la art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a Cod penal și cu aplicarea art. 396 alin.10 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul G. C. C., la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare.

În baza art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – M. S., G. A. C. D. și A. A. D., pe o perioadă de 2 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit. a, b, n Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – M. S., G. A. C. D. și A. A. D., pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

În baza art.72 alin.1 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată de 1 an și 4 luni închisoare, durata reținerii din data de 16.09.2014 și a arestării preventive 18.09.2014 la data de 22.09.2014.

În baza art. 399 alin.1 Cod procedură penală cu referire la art. 208 alin. 5 Cod procedură penală, a menținut măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat prin decizia penală nr. 81/UP/C/22.09.2014, până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul G. C. C. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 19 și art.25 alin. 1, art. 404 alin.1 Cod procedură penală și art.1349, 1357 Cod civil, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă . și a obligat în solidar inculpații G. A. C. D., A. A. D., G. C. C. și M. S. E., la plata sumei de 1800 lei reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 398 și art. 274 al.1, 2 Cod procedură penală, a obligat inculpații la plata sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (750 lei / inculpat), din care suma de 1200 lei reprezentând onorariul apărătorilor desemnați din oficiu a rămas în sarcina statului, urmând a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 9396/P/2014, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 02.10.2014, sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților G. A. C. D., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 32 raportat la art. 228 alin.1, art. 229 alin.1 lit. b, c, d și alin.2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.1 și conducerea unui vehicul fără permis, prevăzută de art. 335 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal, A. A. D., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 32 raportat la art. 228 alin.1, art. 229 alin.1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal, M. S. E., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 32 raportat la art. 228 alin.1, art. 229 alin.1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal și G. C. C., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 32 raportat la art. 228 alin.1, art. 229 alin.1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal;

Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, respectiv plângerea persoanei vătămate, proces verbal de cercetare la fata locului și planșa fotografică aferenta, dovada de ridicare a înregistrărilor video ale camerelor de supraveghere video, proces verbal de redare a înregistrărilor video, declarația persoanei vătămate Vita A., declarații martori I. I., Casu C. M., Kapitanz I., Racoltea A. M., A. E. C. și Gandac M., declarații inculpați G. A. C. D., A. A. D. si M. S. E., coroborate cu declarațiile de recunoaștere a vinovăției date în fața instanței de inculpații G. A. C. D., A. A. D. și M. S., în conformitate cu prevederile prevăzute de art. 375 Cod penal, declarațiile inculpaților și înscrisurile depuse la dosar, instanța de fond a reținut în fapt că în data de 04.09.2014, inculpatul G. A. C. D. a fost contactat telefonic de inculpatul M. S. E. care i-a comunicat faptul că știe o modalitate în care pot face ușor rost de bani. Acesta a explicat faptul că în cartierul Precizia din municipiul S. funcționează o casă de schimb valutar pe care a observat-o și despre care cunoaște că are pereții construiți din BCA ușor de spart, iar în interiorul punctului de lucru se află două seifuri cu bani.

În urma discuțiilor telefonice, inculpatul G. A. C. D. – care se afla împreună cu inculpatul A. A. D., s-au deplasat cu autoturismul marca Ford Focus cu nr. de înmatriculare_ pe . S., unde s-au întâlnit cu inculpații G. C. C. si M. S. E.. Întrucât inculpatul G. A. C. D. nu era îmbrăcat corespunzător, aceștia s-au deplasat la locuința inculpatului G. C. C. care i-a împrumutat o pereche de blugi; ulterior, inculpații s-au deplasat – cu același autoturism, în cartierul Precizia la casa de schimb valutar și amanet a . SRL. În autoturismul condus de G. A. C. D., inculpații aveau un levier, un cuțit, 2 perechi de mănuși și o cagulă, pe care le-au folosit ulterior la săvârșirea faptei.

Ajunși la fața locului, inculpații G. A. C. D. si M. S. E. au intrat în curtea imobilului și, ajunși în spatele clădirii, au început să spargă peretele, reușind în cele din urmă să formeze o gaură în perete și apoi să-l rupă. Prin gaura astfel formată, în interiorul casei de schimb valutar au pătruns inculpații M. S. E. și G. A. C. D. care au încercat – fără succes, să miște și să deschidă seifurile; de asemenea, inculpații au căutat și alte bunuri ușor de valorificat, negăsind nimic ce merita sustras. În tot acest timp, inculpații G. C. și A. A. stăteau afară de pază. La un moment dat sistemul de alarmă s-a declanșat, motiv pentru care cei patru inculpați au părăsit locul faptei.

În drept, a considerat prima instanță că faptele inculpatului G. A. C. D., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la furt calificat prevăzut de art. 32 raportat la art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a Cod penal și ale infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conduce, prevăzută de art. 335 alin.1 Cod penal.

Instanța de fond a reținut starea de recidivă postexecutorie reglementată de art. 41 alin.1 Cod penal, având în vedere sentința penală nr.2192/8.11.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._/197/2011, definitivă prin decizia penală nr. 283/R/28.03.2012 a Curții de Apel B., prin care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, din a cărei executare a fost liberat condiționat la data de 27.03.2014, cu un rest rămas neexecutat de 106 zile. Raportat la cele de mai sus, s-a constatat că pedeapsa de 3 ani și 6 luni constituie primul termen al recidivei, iar pedepsele ce vor fi aplicate prin prezenta cu privire la fiecare din cele două infracțiuni (tentativă la furt calificat și conducere fără permis) vor constitui al doilea termen al recidivei.

Instanța de fond a stabilit pedepsele pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului evaluate după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Totodată, instanța de fond a da eficiență și dispozițiilor art. 374 alin.4 raportat la art. 396 alin.10 Cod procedură penală, vizând reducerea limitelor pedepsei ca urmare a soluționării cauzei pe baza recunoașterii vinovăției de către inculpat.

În ceea ce privește pedeapsa complementară, instanța de fond a analizat natura și gravitatea faptelor sǎvârșite, împrejurǎrile cauzei, perseverența infracționalǎ și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, care conduc la concluzia existenței unei nedemnitați în exercitarea drepturilor prevǎzute de art.66 lit.a, b și n Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritǎțile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autoritǎții de stat. De asemenea, față de natura și de modul de săvârșire a infracțiunii infracțiunii, instanța a apreciat necesară interzicerea în mod suplimentar a dreptului inculpatului de a comunica cu ceilalți 3 coinculpați.

În drept, a considerat prima instanță că fapta inculpatului M. S. care în noapte din 4 spre 5 septembrie 2014, împreună cu inculpații M. S. E., A. A. D. și G. C. C. a pătruns prin efracție, respectiv prin spargerea peretelui din spatele imobilului unde funcționa punctul de lucru al . SRL și a încercat să sustragă valori din seifurile societății, fără a reuși să le deschidă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la furt calificat prevăzută de art. 32 raportat la art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a Cod penal.

Instanța de fond a da eficiență dispozițiilor art. 374 alin.4 raportate la art. 396 alin.10 Cod procedură penală, vizând reducerea limitelor pedepsei ca urmare a soluționării cauzei pe baza recunoașterii vinovăției de către inculpat.

Instanța de fond a stabilit pedeapsa pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului evaluate după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Prima instanță a aplicat pedepse complementare și accesorii, având în vedere aceleași criterii ca și în cazul inculpatului G. A. C. D..

În drept, a considerat prima instanță că fapta inculpatului A. A. D., care, în noaptea din 4 spre 5 septembrie 2014, împreună cu inculpații M. S. E., G. D. și G. C. C. a ajutat prin asigurarea pazei la pătrunderea prin efracție, respectiv prin spargerea peretelui din spatele imobilului unde funcționa punctul de lucru al . SRL și au încercat să sustragă valori din seifurile societății, fără a reuși să le deschidă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tentativă la furt calificat prevăzută de art. 48 raportat la art. 32 raporat la art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a Cod penal.

Instanța de fond a stabilit o pedeapsă pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului evaluate după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, a dat eficiență dispozițiilor art. 374 alin.4 raportat la art. 396 alin.10 Cod procedură penală, vizând reducerea limitelor pedepsei ca urmare a soluționării cauzei pe baza recunoașterii vinovăției de către inculpat, aplicându-i, pentru aceleași rațiuni, și acestui inculpat, pedeapsa complementară și accesorie.

În drept, a considerat prima instanță că fapta inculpatului G. C. care, în noaptea din 4 spre 5 septembrie 2014, împreună cu inculpații M. S. E., G. D. și A. A., a ajutat prin asigurarea pazei la pătrunderea prin efracție, respectiv prin spargerea peretelui din spatele imobilului unde funcționa punctul de lucru al . SRL și au încercat să sustragă valori din seifurile societății, fără a reuși să le deschidă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tentativă la furt calificat prevăzută de art. 48 raportat la art. 32 raportat la art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit.b, c, d și alin.2 lit.b Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a Cod penal.

Instanța de fond a stabilit pedeapsa pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului evaluate după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială precum și aspectul că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, negând implicarea sa în activitatea infracțională. Au fost aplicate și acestui inculpat pedepse complementare și accesorii.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații G. A. C. D., M. S. E. și G. C. C..

Apelantul inculpat M. S. E., prin apărător, în susținerea orală a apelului, a precizat că apelul formulat vizează cuantumul pedepsei și modalitatea de executare a acesteia. A solicitat admiterea apelului și desființarea sentinței pronunțată de Judecătoria B. ca fiind netemeinică și nelegală. În subsidiar, a solicitat ca prin decizia penală ce se va pronunța în cauză să se dispună aplicarea art. 80 Cod penal-renunțarea aplicării pedepsei sau aplicarea art. 91 Cod penal, respectiv aplicarea unei pedepse cu suspendare, întrucât apelantul inculpat se află la primul conflict cu legea penală, și-a recunoscut și regretat faptele săvârșite atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească.

Apelantul inculpat G. A. C. D., prin apărător, în susținerea orală a apelului, a precizat că apelul acestuia vizează cuantumul pedepsei aplicate. Cu privire la starea de fapt a arătat că nu sunt discuții, inculpatul a solicitat judecarea sa pe procedură simplificată. A arătat că ceea ce instanța de fond a omis este faptul că infracțiunea de conducere fără permis este o infracțiune de pericol, ori din start legiuitorul prin limitele de pedeapsă a avut în vedere acest aspect, fără a mai lua în calcul și producerea unui eveniment, prin urmare limitele de pedepse din start au fost concepute de către legiuitor pentru astfel de situații. Astfel, a apreciat că prima instanță a avut în vedere cumva o sporire artificială a pericolului ce s-ar fi putut produce, pe care de fapt l-a și avut în vedere.

În ceea ce privește a doua infracțiune reținută în sarcina sa, tot o consecință a faptului că instanța s-a orientat spre mediu pedepsei prevăzută de legiuitor, a fost aceea că s-a apreciat că a avut o contribuție semnificativă. S-a arătat că nu s-a contestat de către inculpat contribuția, însă nu rezultă de nicăieri elemente care să-l diferențieze sau care să conducă la o contribuție sporită a acestui inculpat față de ceilalți inculpați.

Pe de altă parte, au fost invocate în apărarea inculpatului la fond, chestiuni ce țin de circumstanțiere, însă instanța de fond le-a înlăturat, deși a reținut în întregime textul de 75 Cod penal, a apreciat că nu pot fi valorificate și ca circumstanțe atenuate judiciare întrucât au fost valorificate o dată în procedura circumstanțierii, însă a se avea în vedere că aceasta este o procedură distinctă de ceea ce presupune atitudinea acestuia, înainte și după săvârșirea infracțiuni și de înlăturare a efectelor săvârșirii faptelor. Prin urmare, din punctul său de vedere trebuie avute în vedere și valorificate.

Instanța spune că acele elemente pe care le-a adus în circumstanțiere și pe care le-a invocat în legătură cu familia, ar fi trebuit să fi fost avute în vedere în momentul în care au fost săvârșite aceste infracțiuni, ori din punctul de vedere al apărării este adevărat că ar fi trebuit avut în vedere înainte, însă acestea nu pot constitui un impediment sau nu trebuie înlăturate ab initio și nu pot fi avute în vedere cu atât mai mult cu cât atitudinea acestuia încă din faza de cercetare penală a fost una sinceră și de recunoaștere, ceea ce înseamnă că până la urmă unul din scopurile procesului penal a fost atins prin această atitudine manifestată în fașa instanței.

Apelantul inculpat G. C. C., prin apărător ales, a solicitat, în susținerea orală a apelului, în baza art. 421 pct. 2 lit.a Cod procedură penală, admiterea apelului și pe cale de consecință, desființând hotărârea instanței de fond și să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să fie redusă în mod substanțial pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la infracțiunea de furt calificat, iar ca modalitate de executare să se dispună suspendarea executării acesteia în condițiile prevăzute de art. 91 Cod penal. Așa cum rezultă și din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, inculpatul nu este căsătorit, dar are o relație de concubinaj din care a rezultat și un copil. Din punct de vedere al locului de muncă atât tatăl său cât și una dintre surorile acestuia au întreprinderi individuale de comerț în cadrul căreia își desfășoară activitatea și inculpatul de vânzător de flori prin piețe și târguri nu numai în județul B. și în județele limitrofe. Nu are antecedente penale de natură ai atrage starea de recidivă, în cazierul acestuia apărând două amenzi administrative, dar pentru infracțiuni de loviri și alte violențe, deci nu specifice infracțiuni de furt. A apreciat că oferă toate garanțiile și prin poziția manifestată în fața instanței de recunoaștere și de regret a faptei, că pedeapsa redusă în mod corespunzător și ca modalitate de executare suspendată în condițiile art. 91 Cod penal își va atinge scopul. S-a mai arătat că, deși activitatea infracțională a fost stopată prin intervenția alarmei, trebuie avută în vedere și poziția inculpaților, în sensul că în încăperea unde deja ei au ajuns erau și alte bunuri susceptibile de a fi sustrase, de valoare pe care nu le-au luat. Consideră că nu este o bucurie mare nici pentru stat ca un tânăr, care se află la primul contact cu legea penală, în sensul de a i se reține săvârșirea unei fapte de natură penală, să execute pedeapsa în penitenciar, când legea prevede alternativa și posibilitatea cu condiția să-și realizeze scopul de a executa în supraveghere, sub directa supraveghere a Serviciului de Probațiune, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pentru care inculpatul este de acord și se obligă să respecte toate obligațiile pe care instanța de apel le va stabili prin hotărârea de condamnare.

În fața instanței de apel a fost audiat inculpatul G. C. C. și au fost depuse de către acest inculpat înscrisuri în circumstanțiere.

Verificând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține următoarele:

Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale și cu declarația de recunoaștere dată de inculpații G. A. C. D., M. S. E., în conformitate cu dispozițiile art. 374 alineat 4 Cod de procedură penală, mijloacele de probă fiind analizate de prima instanță detaliat.

Deși inculpatul G. C. C. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii la judecata în fond, în faza judecății în apel a dat o declarația în care a recunoscut că a participat la săvârșirea infracțiunii alături de ceilalți coinculpați, a regretat fapta, invocând aspectul că băuse alcool înainte de faptă și că și-a dat seama de consecințele negative după câteva minute,astfel că s-a retras.

Niciunul dintre inculpații apelanți nu au contestat starea de fapt reținută de prima instanță, astfel că instanța de apel își va însuși întreaga situație de fapt, astfel cum a fost analizată în detaliu de prima instanță, pe baza coroborării probelor administrate în faza de urmărire penală cu declarațiile date de inculpați în faza de judecată.

Justificările oferite de către inculpatul G. C. C. vor fi înlăturate de instanță întrucât din declarațiile celorlalți inculpați rezultă o altă stare de fapt, respectiv faptul că nu a fost săvârșită fapta pe fondul consumului de alcool, rezoluția infracțională nefiind influențată sau generată de acest consum de alcool, ci a fost o faptă premeditată, pregătită de inculpații care au observat mai întâi posibilitatea săvârșirii ei în modalitatea aleasă (cu ocazia unei vizite făcută anterior de inculpatul M. S. E. pentru a-și plăti o factură la acel „ pay point”), după care au discutat cu privire la planul de a sparge zidul din BCA, apoi s-au pregătit cu sculele necesare spargerii zidului și întrucât acestea nu erau apte, inculpatul G. a mers de două ori acasă, la solicitarea coinculpaților, pentru a mai completa necesarul de scule pentru a sparge zidul, cu un cuțit mare și cu o rangă.

Se observă, din declarațiile inculpaților, că activitatea infracțională a fost premeditată atât moral cât și material, iar consumul de alcool (despre care ceilalți inculpați nici nu vorbesc că ar fi avut loc) nu are nicio influență sau legătură cu adoptarea rezoluției infracționale sau cu săvârșirea infracțiunii.

Cu privire la desistarea inculpaților, instanța de apel observă că singurul motiv pentru care inculpații nu și-au dus la bun sfârșit rezoluția infracțională a fost aspectul că a sunat alarma în incinta spațiul unde intraseră și, în condițiile în care timpul de intervenție al firmei private de pază ce avea în protecție acel spațiu comercial era de câteva minute, graba acestora în a ieși din incinta casei de schimb valutar și de a părăsi zona a fost atât de mare încât nu au mai apucat să sustragă alte bunuri aflate în imobil (oricum, în incinta casei de schimb valutar se aflau numai niște calculatoare fixe, cu unitate și monitor, greu de deplasat, de scos prin acea gaură din perete și transportate în câteva minute, iar nu laptopuri, cum s-a afirmat de către apărare, astfel cum rezultă din planșele fotografice aflate la dosarul de urmărire penal).

Prin urmare, apărarea inculpatului G. C. C. în sensul că de bună voie și-a dat seama de gravitatea faptei și s-a desistat urmează a fi înlăturată ca nereală, din moment ce din probele analizate rezultă că a participat pentru mai multe ore la săvârșirea faptei, a mers de două ori pentru aducerea altor scule pentru a sparge zidul, după care a fugit împreună cu ceilalți inculpați cu autoturismul, numai după ce a sunat alarma.

În drept, în mod corect s-a reținut că faptele inculpaților G. A. C. D., M. S. E., care au pătruns efectiv în încăpere după ce au spart zidul, fără a sustrage ceva întrucât nu au reușit să deschidă seifurile, iar apoi a sunat alarma, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la furt calificat, cu încadrarea juridică dată de prima instanță, ce va fi însușită și de instanța de control judiciar, iar fapta inculpatului G. C. C., care a stat de pază și a oferit sprijin inculpaților prin aducerea celor două scule ce mai erau necesare pentru spargerea zidului, întrunește, obiectiv și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tentativă de furt calificat, cu încadrarea juridică stabilită în mod corect de prima instanță. De asemenea, fapta inculpatului G. A. C. D. de a conduce fără permis de conducere autoturismul pe drumurile publice întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără permis de conducere.

Inculpații nu au contestat încadrările juridice, acestea fiind legal stabilite de instanța de fond, în mod corect reținându-se starea de recidivă în cazul inculpatului G. A. C. D., astfel cum a rezultat din fișa de cazier judiciar, precum și circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de 3 sau mai multe persoane.

Apelurile inculpaților au vizat individualizarea pedepselor aplicate și modalitatea de individualizare a executării acestora, solicitându-se renunțarea la aplicarea pedepsei, sau suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.

Instanța de apel consideră că s-au avut în vedere toate criteriile legale de individualizare a pedepselor și a modalității de executare, instanța de fond efectuând o analiză detaliat a circumstanțelor reale și personale ale fiecărui inculpat, analiză pe care instanța de control judiciar și-o va însuși ca fiind pertinentă și corectă.

Astfel, niciunul dintre inculpați nu se află pentru prima dată în conflict cu normele de conviețuire socială, unul dintre ei fiind recidivist, iar ceilalți doi fiind sancționați de procuror pentru săvârșirea unor fapte penale, considerându-se că gradul de pericol social concret nu a fost suficient de mare pentru ca faptele să fie considerate infracțiuni. Aceste aspecte creează convingerea că niciunul dintre inculpați nu au înțeles să-și revizuiască comportamentul și nu au înțeles nimic din aplicarea acelor sancțiuni sau din executarea unei pedepse, astfel că aplicarea unei pedepse apare ca fiind nu numai necesară, dar se impune și executarea efectivă în penitenciar, existând riscul ca inculpații să săvârșească și alte infracțiuni prin neexecutarea pedepsei. Pentru inculpatul G. A. C. D., având în vedere starea de recidivă, nici nu era îndeplinită condiția obiectivă a lipsei unei condamnări anterioare, astfel că singura variantă legală posibilă este executarea efectivă în penitenciar a pedepsei rezultante.

În al doilea rând, instanța reține gravitatea faptei care rezultă din modalitatea de concepere și premeditare a planului infracțional precum și din perseverența inculpaților care au încercat mai mult timp să spargă zidul, nereușind, au mai mers acasă în două rânduri pentru aducerea altor scule, au intrat în interior și au încercat fără succes să deschidă seiful, după care unul dintre ei a făcut greșeala să se ridice în picioare, moment în care senzorul alarmei l-a văzut și a început să sune.

Inculpații au gândit și au dus la bun sfârșit planul ce a presupus spargerea zidului unei construcții, cu intenția clară de a pătrunde în interiorul casei de schimb valutar și de a sustrage toate sumele de bani din cele două seifuri, pe care nu au reușit însă să le deschidă. O asemenea efracție (spargerea zidului unei clădiri), pregătirea anterioară cu măști pe față și scule, reliefează un pericol social foarte mare pe care îl prezintă inculpații ce au participat la săvârșirea infracțiunii și o nesocotire totală a oricăror valori sociale, inculpații acționând ca și cum nu ar exista nicio regulă de conviețuire socială, nicio lege sau ordine juridică și morală, asemenea faptă fiind probabil săvârșită în alte țări și în alte timpuri, când legea penală și ordinea de drept nu era cristalizată încă.

Dacă inculpații reușeau să deschidă seifurile, paguba produsă părții civile era cu siguranță mult mai mare, dar acest aspect, al tentativei, a fost avut în vedere de instanța de fond la individualizarea pedepselor în limite deja reduse cu jumătate.

Instanța de apel consideră deci că persoana inculpaților G. C. C. și M. S. E. și gravitatea faptei nu pot conduce decât la o singură soluție de individualizare a pedepselor pentru inculpați, respectiv executare efectivă a pedepselor în penitenciar. Inculpații nu prezintă nicio garanție că nu ar mai săvârși alte infracțiuni sau că suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor ar fi suficientă pentru atenționarea lor și atingerea scopului prevenirii săvârșirii de infracțiuni, din moment ce au săvârșit o faptă gravă, în condițiile în care au mai fost cercetați anterior de organele de poliție pentru alte fapte penale, fiindu-le acordată clemență.

Pentru inculpatul G. A. C. D. nu se impune o reducere a pedepselor aplicate având în vedere că a avut, alături de coinculpatul M. S. E., o contribuție mai mare la săvârșirea faptelor, respectiv a folosit autoturismul său pentru deplasarea la locul faptei și înapoi, a contribuit la spargerea efectivă a zidului și a pătruns în interior unde a încercat să deschidă seifurile. De asemenea, starea de recidivă în care se află, constituie un criteriu legal de individualizarea pedepsei, ce în mod corect a fost avut în vedere de instanța de fond la stabilirea ambelor pedepse, corect orientate către mediu.

Pentru toți inculpații, reținerea circumstanței agravante a săvârșirii faptei de 3 sau mai multe persoane a constituit de asemenea, un criteriu de agravare a răspunderii penale, conform art. 78 Cod penal, ce a fost avut în vedere de instanță la stabilirea pedepselor.

Aspectul că inculpatul G. C. C. are un copil minor, pe lângă faptul că nu este dovedit (pe certificatul de naștere depus la dosar nu figurează nimeni la rubrica tată, ceea ce denotă că, legal, copilul are un tată necunoscut) sau că familia sa se ocupă cu vânzarea florilor, nu sunt aspecte noi care s-au născut după data săvârșirii faptei ci condiții preexistente, la care inculpatul trebuia să se gândească înainte de a săvârși infracțiunea, astfel că în mod corect nu au fost luate în considerare de instanța de fond pentru stabilirea unei alte modalități de individualizare a executării pedepsei.

Prin urmare se vor respinge motivele de apel formulate de inculpați ce au vizat greșita individualizarea pedepsei, pentru inculpatul G. A., și greșita aplicare a pedepsei, individualizarea pedepsei și individualizarea executării pedepsei, pentru inculpații G. C. C. și M. S. E..

În schimb, instanța va admite apelurile formulate de inculpații G. A. C. D., M. S. E. și G. C. C. împotriva sentinței penale nr. 491/24.03.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal_ pe care o va desființa în ceea ce privește greșita aplicare a prevederilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind dispunerea față de inculpați a prelevării de probe biologice. Din analiza anexei la Legea nr. 76/2008, astfel cum a fost modificată odată cu . noului cod penal, instanța de control judiciar observă că infracțiunea de furt calificat nu face parte din categoria celor pentru care se pot preleva probe biologice.

În baza art. 419 Cod de procedură penală va extinde efectele apelurile promovate de inculpații G. A. C. D., M. S. E. și G. C. C. și în ceea ce-l privește pe inculpatul A. A. D. astfel că va desființa sentința penală atacată și în ceea ce privește greșita aplicare a prevederilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind dispunerea față de inculpatul A. A. D. a prelevării de probe biologice.

Rejudecând cauza în aceste limite, va înlătura din sentința penală atacată, pentru inculpații G. A. C. D., M. S. E., G. C. C. și A. A. D., dispoziția privind prelevarea de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

În baza art. 422 Cod de procedură penală va adăuga, la durata măsurilor preventive privative de libertate dedusă de instanța de fond, și durata arestului preventiv pentru inculpatul G. A. C. D. din 24.03.2015 la zi și durata arestului la domiciliu pentru inculpatul M. S. E. din 24.03.2015 la zi.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

Va dispune avansarea sumei de 300 de lei în conturile Baroului B. reprezentând onorariu apărător din oficiu pentru inculpatul G. A. C. D..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile formulate de inculpații G. A. C. D., M. S. E. și G. C. C. împotriva sentinței penale nr. 491/24.03.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal_ pe care o desființează în ceea ce privește greșita aplicare a prevederilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind dispunerea față de inculpați a prelevării de probe biologice.

În baza art. 419 Cod de procedură penală extinde efectele apelurile promovate de inculpații G. A. C. D., M. S. E. și G. C. C. și în ceea ce-l privește pe inculpatul A. A. D. astfel că desființează sentința penală atacată și în ceea ce privește greșita aplicare a prevederilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind dispunerea față de inculpatul A. A. D. a prelevării de probe biologice.

Rejudecând cauza în aceste limite:

Înlătură din sentința penală atacată, pentru inculpații G. A. C. D., M. S. E., G. C. C. și A. A. D., dispoziția privind prelevarea de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

În baza art. 422 Cod de procedură penală adaugă, la durata măsurilor preventive privative de libertate dedusă de instanța de fond, și durata arestului preventiv pentru inculpatul G. A. C. D. din 24.03.2015 la zi și durata arestului la domiciliu pentru inculpatul M. S. E. din 24.03.2015 la zi.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Dispune avansarea sumei de 300 de lei în conturile Baroului B. reprezentând onorariu apărător din oficiu pentru inculpatul G. A. C. D..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 21.05.2015.

Președinte, Judecător,

M. G. L. C. E.

Grefier,

C. G.

Red. M.G.L.-15.06.2015

Dact. C.G.-22.06.2015

2 ex.

Jud. fond.- M. T.

← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 594/2015. Curtea...		Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... →

Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 401/2015. Curtea de Apel BRAŞOV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 401/2015. Curtea de Apel BRAŞOV