Influenţarea declaraţiilor. Art.272 NCP. Sentința nr. 41/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 41/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 23-11-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRASOV
Secția penală
SENTINȚA PENALĂ NR. 41/F DOSAR NR._
Ședința Camerei de Consiliu din data de 23 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
- Complet de cameră preliminară CP9:
Judecător de cameră preliminară – M. G. L.
- Grefier - O. S.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror A. C. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pe rol fiind constatarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 261/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B. privind pe inculpatul R. C. B. trimis în judecată, în stare de libertate, pentru comiterea în concurs real a trei infracțiuni de influențarea declarațiilor, prevăzute de art. 272 alin. 1 Cod penal și infracțiunea de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 și alin. 2 Cod penal.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art.369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video, în sistem computerizat.
La apelul nominal făcut în ședința Camerei de Consiliu se prezintă inculpatul R. C. B. asistat de apărătorul ales, av. M. C. N..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Se constată depuse la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanței:
- la data de 05 noiembrie 2015 – excepțiile formulate, în temeiul dispozițiilor art. 344 și următoarele din Codul de procedură penală, de inculpatul R. C. B. cu privire la rechizitoriul întocmit de către P. de pe lângă Curtea de Apel B. în dosarul nr. 261/P/2015, sub aspectul legalității efectuării actelor de urmărire penală (9 pagini);
- la data de 16 noiembrie 2015 – adresa nr. 261/P/2015 din data de 13 noiembrie 2015 emisă de P. de pe lângă Curtea de Apel B., prin care se răspunde în scris, conform dispozițiilor art. 344 alin. 4 Cod procedură penală, la solicitarea formulată de inculpatul R. C. B. cu referire la rechizitoriul nr. 261/P/2015 din data de 05.10.2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B. și probatoriul administrat în cauza înregistrată de Curtea de Apel B. sub nr._ . În cadrul aceleiași adrese, se arată că rechizitoriul întocmit în cauză a fost comunicat Baroului București, iar la data de 20.10.2015 acesta a comunicat faptul că R. C. B. nu figurează în Tabloul Avocaților Baroului București. Având în vedere calitatea inculpatului, respectiv lipsa calității de avocat întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 51/1995, cum rezultă din decizia nr. 15 din data de 21 septembrie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform art. 50 alin. 1 raportat la art. 35 Cod procedură penală, P. de pe lângă Curtea de Apel B. a solicitat declinarea cauzei la Judecătoria B., în vederea conexării cu dosarul nr._/97/2015 al Judecătoriei B., pentru celeritate și o mai bună înfăptuire a justiției, cauza respectivă fiind indisolubil legată de prezenta cauză și cercetarea judecătorească este în faza inițială. În cadrul aceleiași adrese, se arată că, întrucât nu suntem în situația vreunei excepții de nulitate absolută iar nulitatea relativă privind actele de procedură relativ la competența Parchetului care a instrumentat cauza nu a fost invocată și nu a produs o vătămare drepturilor subiectului procesual principal, conform art. 282 Cod procedură penală, solicitarea în sensul declinării cauzei este una legală și temeinică. Anexat adresei nr. 261/P/2015 din data de 13 noiembrie 2015, P. de pe lângă Curtea de Apel B. a atașat copia adresei nr._/C/19.10.2015 emisă de Baroul București, cu sediul în București, sector 5, .. 3 și semnată de decanul acestuia, respectiv de Av. Dr. I. D., prin care s-a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B., cu referire la adresa nr. 261/P/2015/08.10.2015, faptul că numitul R. C. B. nu figurează în “Tabloul Avocaților” Baroului București. Prezenta adresă a fost comunicată, prin fax, inculpatului R. C. B. și primită de acesta din urmă la data de 18 noiembrie 2015, cu mențiunea că poate răspunde la excepțiile invocate în procedura de cameră preliminară până la data de 23 noiembrie 2015, termen fixat de judecătorul de cameră preliminară pentru discutarea acestor excepții.
Avocat ales M. C. N. depune la dosarul cauzei împuternicirea avocațială ._/2015 emisă la data de 23 noiembrie 2015 în baza contractului de asistență juridică nr. 186/03.11.2015 încheiat cu inculpatul R. C. B..
Întrebat fiind, inculpatul R. C. B. învederează judecătorului de cameră preliminară faptul că are cunoștință de ceea ce se discută la prezentul termen de judecată, respectiv procedura de cameră preliminară și precizează că a primit înscrisul depus la dosarul cauzei la data de 16 noiembrie 2015 de P. de pe lângă Curtea de Apel B., ce i-a fost comunicat de Curtea de Apel B. la aceeași dată.
Întrebate fiind părțile dacă au chestiuni prealabile de invocat în prezenta cauză, reprezentantul Ministerului Public arată că, în raport de adresa depusă la dosarul cauzei la data de 16 noiembrie 2015 de către P. de pe lângă Curtea de Apel B., consideră că ar trebui pusă în discuție competența materială a Curții de Apel B. și adresa înaintată de către P. de pe lângă Curtea de Apel B., înainte de a se pune în discuția părților legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 261/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Apărătorul ales al inculpatului R. C. B., respectiv av. M. C. N., solicită judecătorului de cameră preliminară a-i permite inculpatului să semneze excepțiile formulate, în temeiul dispozițiilor art. 344 și următoarele din Codul de procedură penală, cu privire la rechizitoriul întocmit de către P. de pe lângă Curtea de Apel B. în dosarul nr. 261/P/2015, sub aspectul legalității efectuării actelor de urmărire penală și care au fost depuse la dosarul cauzei la data de 05 noiembrie 2015.
Judecătorul de cameră preliminară admite cererea formulată de doamna av. M. C. N., sens în care permite inculpatului R. C. B. să semneze excepțiile formulate, în temeiul dispozițiilor art. 344 și următoarele din Codul de procedură penală, cu privire la rechizitoriul întocmit de către P. de pe lângă Curtea de Apel B. în dosarul nr. 261/P/2015, sub aspectul legalității efectuării actelor de urmărire penală și care au fost depuse la dosarul cauzei la data de 05 noiembrie 2015.
De asemenea, apărătorul ales al inculpatului R. C. B., respectiv av. M. C. N., solicită judecătorului de cameră preliminară, în raport de excepția invocată de către reprezentantul Ministerului Public la acest termen de judecată, încuviințarea probei cu înscrisuri, ce i-au fost înmânate de inculpat anterior începerii ședinței de judecată și care privesc calitatea acestuia de avocat. Înmânează totodată aceste înscrisuri și reprezentantului Ministerului Public pentru a lua cunoștință de conținutul acestora și a putea pune concluzii pe proba solicitată. Precizează că în afară de aceste înscrisuri, alte chestiuni nu are de învederat judecătorului de cameră preliminară.
Ca și o lămurire, avocat ales M. C. N. precizează că l-a întrebat pe inculpatul R. C. B., dat fiind că nici ea nu a avut cunoștință de aspectele invocate de către P. de pe lângă Curtea de Apel B., iar acesta i-a comunicat faptul că este vorba de două adrese diferite, în sensul că Baroul București din care ea face parte își are sediul pe . acest barou din care face parte inculpatul, are o altă adresă, respectiv . cuvinte, există două barouri în București și nu numai în București, ci și la nivel de țară, respectiv cel vechi, tradițional și cel nou, în speță Baroul Constituțional, care are aceeași denumire cu baroul tradițional, respectiv Baroul București și este înregistrat la O.S.I.M. Menționează că înscrisurile pe care dorește să le depună la dosarul cauzei sunt emise de Baroul Constituțional.
Întrebat fiind, inculpatul R. C. B. învederează judecătorului de cameră preliminară faptul că el face parte din Baroul Constituțional București.
Reprezentantul Ministerului Public arată că, în raport de conținutul înscrisurilor și de precizările făcute de apărătorul ales al inculpatului la prezentul termen de judecată, nu se opune admiterii cererii în probațiune formulată de către apărătorul ales al inculpatului R. C. B., respectiv de doamna av. M. C. N..
În raport de dispozițiile art. 100 alin. 3 Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară admite proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul ales al inculpatului R. C. B., respectiv de doamna av. M. C. N., apreciind-o ca fiind utilă și concludentă soluționării prezentei cauze, sens în care primește la dosarul cauzei, în copie conform cu originalul, decizia nr. 390 din data de 08 august 2006 emisă de Baroul București, cu sediul în București, sector 3, .-6, scara B, etaj 3, . s-a dispus înscrierea pe “Tabloul avocaților“ Baroului București, în calitate de avocat definitiv, începând cu data de 08.08.2006 a domnului R. C.-B. și totodată înființarea cabinetului de avocat R. C.-B. – Cabinet de avocat cu sediul profesional principal situat în București, .. 2, ., .; adeverința nr. 553/11.05.2011 emisă de Baroul București, cu sediul în București, sector 3, .-6, scara B, etaj 3, conform căreia domnul R. C. B. este membru al Baroului București din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România în calitate de avocat definitiv în baza Deciziei 390A/08.08.2006, dobândind calitatea de avocat în condițiile Legii nr. 51/1995, modificată prin Legea nr. 255/2004 și figurează pe Tabloul Avocaților precum și copia certificatului de înregistrare fiscală . nr._ eliberat la data de 25.11.2010 de Ministerul Economiei și Finanțelor – Agenția Națională de Administrare Fiscală, conform căruia domiciliul fiscal al Cabinetului de Avocat „R. C. B.” este municipiul București, sector 1, .. 23, ., etaj 1, .> Judecătorul de cameră preliminară acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public cu privire la excepția invocată la acest termen de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public arată că, așa cum rezultă din actele dosarului, mai precis din comunicarea făcută Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B. de către Baroul tradițional București, semnată de decanul acestuia, respectiv de domnul Av. Dr. I. D., inculpatul R. C. B. nu figurează în “Tabloul Avocaților” Baroului București. A se avea în vedere că într-adevăr pe parcursul urmăririi penale la dosarul cauzei s-au depus acte din care rezultă calitatea inculpatului de avocat, fiind efectuată inclusiv verificarea de către procuror la momentul acela pe site-ul Baroului București, unde inculpatul R. C. B. apărea ca fiind membru al acelui barou. Însă, la acest termen, în raport de cele precizate de inculpat, lucrurile pot fi lămurite mai bine, în sensul că practic baroul din care inculpatul R. C. B. face parte, este Baroul Constituțional, și nu baroul tradițional constituit potrivit Legii nr. 51/1995. În atare situație, ținând cont și de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii, nr. 15 din data de 21 septembrie 2015, apreciază că în acest moment competența de soluționare a cauzei, având în vedere că inculpatul R. C. B. nu are calitatea de avocat, aparține Judecătoriei B., motiv pentru care solicită declinarea competenței de soluționare a cauzei ce face obiectul dosarului penal nr._, în favoarea acestei judecătorii. De asemenea, apreciază că în cauză nu au fost încălcate dispozițiile art. 280-282 Cod procedură penală privind nulitățile, motiv pentru care consideră că poate fi declinată prezenta cauză în favoarea Judecătoriei B..
Judecătorul de cameră preliminară acordă cuvântul apărătorului ales al inculpatului R. C. B., respectiv doamnei av. M. C. N., cu privire la excepția invocată de către reprezentantul Ministerului Public la acest termen de judecată.
Apărătorul ales al inculpatului R. C. B., respectiv av. M. C. N., având cuvântul cu privire la excepția invocată de reprezentantul Ministerului Public la acest termen de judecată, arată că a încercat să analizeze cu mare atenție această problemă și precizează că pentru ea, personal, este pentru prima dată când se confruntă cu așa ceva. De asemenea, a observat și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție la care a făcut trimitere reprezentantul Ministerului Public precum și alte decizii date de Înalta Curte de Casație și Justiție și soluțiile pronunțate de judecătorii și instanțele de control judiciar pe aspectul acesta, iar punctul său de vedere este următorul. Consideră că în cauză există două chestiuni, cel puțin una dintre ele fiind supusă atenției judecătorului de cameră preliminară la acest moment, respectiv favorizarea făptuitorului ca și faptă și a doua invocată de către P. pe cale de excepție deocamdată, fiind foarte posibil să existe și alte demersuri, respectiv exercitarea fără drept a unei profesii. Este adevărat că exercitarea fără drept a unei profesii este o acuzație care nu este adusă deocamdată inculpatului, însă inculpatul R. C. B. își invocă calitatea de avocat și la acest termen de judecată au fost depuse în fața judecătorului de cameră preliminară acte emise în acest sens de un Barou București. Mai mult decât atât, printre aceste înscrisuri apare și un certificat de înregistrare fiscală emis de autoritățile fiscale, iar din punctul său de vedere, în speța de față ne încadrăm în teza prevăzută de art. 38 alin. 1 lit. d din Codul de procedură penală. Consideră că dacă s-ar declina competența în favoarea Judecătoriei B., este foarte posibilă o antepronunțare pe exercitarea fără drept a unei profesii. Or, instanța de judecată este investită cu soluționarea unei singure fapte, respectiv favorizarea făptuitorului de către un avocat. A se avea în vedere că R. C. B. a pretins că are calitatea de avocat, iar dacă acesta are sau nu această calitate este o chestiune care nu face obiectul cercetărilor actuale. Urmează ca judecătorul de cameră preliminară să aprecieze dacă pe această excepție poate stabili dacă R. C. B. are sau nu are calitatea de avocat. Subliniază faptul că, din punctul său de vedere, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 15 din data de 21 septembrie 201 5nu a dat foarte multe lămuriri decât cu privire la soluțiile care se vor pronunța în dosare care au ca obiect cercetări cu privire la exercitarea profesiei de avocat, stabilind în mod obligatoriu modul în care aceste fapte sunt săvârșite sub aspectul vinovăției. În raport de aceste împrejurări, solicită respingerea excepției invocată de reprezentantul Ministerului Public la acest termen de judecată, precizând că aceasta este teza în care se încadrează la acest moment, neobservând un alt text incident în cauză.
Inculpatul R. C. B., având cuvântul cu privire la excepția invocată de reprezentantul Ministerului Public la acest termen de judecată, arată că achiesează la concluziile apărătorului său ales. De asemenea, dorește să mai facă o mențiune suplimentară și anume aceea că dacă se verifică pe site-ul baroului din care el face parte, se va putea constata că există peste 400 de soluții definitive date începând de la judecătorie și până la Înalta Curte de Casație și Justiție, toate favorabile, nefiind niciuna opozabilă. Mai mult decât atât, a reușit să își noteze din apelul depus de către Baroul Constituțional la decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din luna septembrie, decizia penală definitivă nr. 789/R/2009 pronunțată de către Curtea de Apel B., care susține și ea la fel ca și toate celelalte instanțe, că exercitarea profesiei în acest caz se face în condiții legale.
Judecătorul de cameră preliminară aduce la cunoștința părților faptul că rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată la acest termen de judecată de către reprezentantul Ministerului Public.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Deliberând asupra cauzei penale de față:
Constată că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B. nr. 261/P/2015 înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 08.10.2015, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului R. C. B., fiind acuzat de săvârșirea a trei infracțiuni de influențare a declarațiilor, prevăzute de art. 272 alineat 1 Cod penal și a unei infracțiuni de favorizare a făptuitorului, prevăzută de art. 269 alineat 1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alineat 1 și alineat 2 Cod penal.
Prin actul de sesizare s-a reținut că inculpatul, în calitate de avocat în Baroul București, apărător al inculpatului G. M. G., a luat legătura cu persoanele vătămate F. P. C., N. H. M. și F. T. și le-a determinat să-și schimbe declarațiile date inițial în cauză, oferindu-le acestora bunuri și bani, în scopul împiedicării tragerii la răspundere penală a inculpaților G. M. G. și A. A. C. pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal și a îndrumat persoanele să dea declarații mincinoase la organele judiciare, consemnând personal declarația mincinoasă a persoanei vătămate N. H. M..
În procedura de cameră preliminară a fost invocată, prealabil, de către P. de pe lângă Curtea de Apel B., excepția de necompetență după calitatea persoanei a instanței sesizate cu judecarea cauzei, în speță Curtea de Apel B., în susținerea excepției fiind depusă la dosar adresa nr._/C/19.10.2015 emisă de Baroul București, cu sediul în .. 3 sector 5 București, din care rezultă că inculpatul nu figurează în Tabloul Avocaților Baroului București.
La termenul de judecată acordat pentru discutarea excepției invocate de procuror, inculpatul a depus înscrisuri privind apartenența sa la Baroul Constituțional ce poartă aceeași denumire, respectiv Baroul București.
Analizând cu prioritate această excepție, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel reține că Baroul Constituțional activează în paralel cu Baroul București, având și aceeași denumire cu acesta din urmă, distincția dintre cele două fiind deci greu de realizat la prima vedere, inculpatul fiind membru al acestui Barou Constituțional, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la acest termen de judecată
Însă, Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, reglementează forme unice și exclusive de organizare profesională a avocaților în România, în sensul că această profesie poate fi exercitată numai de avocați înscriși în barou (existând și funcționând câte un singur barou în fiecare județ), component din Uniunea Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.), ca unică structură națională a ordinului profesional al avocaților din România, conform art. 1 alin. (2), art. 10 alin. (2) și art. 60 alin. (1) din lege.
Mai mult, prin Legea nr. 255/2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, s-a interzis în mod expres constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R., sub sancțiunea nulității de drept a actelor de constituire și de înregistrare a acestora.
Conform art. 38 alineat 1 litera d Cod de procedură penală, Curtea de Apel judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de avocați, înțelegându-se prin această noțiune pe cei ce-și desfășoară activitatea de avocat în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 51/1995.
Cum inculpatul R. C. B. nu este înscris în Baroul București ce funcționează conform Legii nr. 51/1995, competența de soluționare a prezentei cauze nu poate fi stabilită în favoarea Curții de Apel B..
Prin urmare, se va dispune admiterea excepției de necompetență după calitatea persoanei, invocată de Ministerul Public și se va declina competența de soluționare a prezentei cauzei în favoarea Judecătoriei B., competentă material după natura infracțiunilor.
Conform art. 50 alineat 2 Cod de procedură penală, Judecătoria B. poate menține măsurile dispuse de Curtea de Apel B. prin care au fost comunicate cererile inculpatului și răspunsul dat de P. de pe lângă Curtea de Apel B., urmând să continue procedura de cameră preliminară direct cu fixarea unui termen la care îl va cita pe inculpat pentru discutarea în contradictoriu a cererilor invocate de acesta prin memoriul depus la dosar.
De asemenea, se va avea în vedere și oportunitatea reunirii acestei cauze cu cea ce face obiectul dosarului penal nr._/197/2015, aflat pe rolul Judecătoriei B., cu mențiunea că această reunire poate fi dispusă numai după ce se dispune începerea judecății în această cauză, întrucât numai atunci cele două cauze s-ar afla în fața primei instanțe (art. 45 alineat 2 Cod de procedură penală stabilește că două cauze pot fi reunite dacă ele se află în fața primei instanțe, excluzând deci ipoteza în care una dintre cauze s-ar afla în fața judecătorului de cameră preliminară).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 50 Cod de procedură penală, raportat la art. 35 Cod procedură penală, declină competența de soluționare a cauzei ce face obiectul dosarului penal nr._, privind pe inculpatul R. C. B., în favoarea Judecătoriei B..
În baza art. 275 alineat 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința camerei de consiliu azi, 23.11.2015.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ, GREFIER,
M. G. L. O. S.
Red. M.G.L./23.11.2015
Dact. O.S./23.11.2015
- 2 exemplare -
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 831/2015. Curtea de... | Şantajul. Art.194 C.p.. Decizia nr. 56/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
