Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr. 423/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 423/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 29-05-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 423/Ap DOSAR NR._
Ședința publică de la 29 mai 2015
Instanța constituită din:
Complet de judecată A5
PREȘEDINTE M. Ș.
Judecător A. C. M.
Grefier R. G.
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public – A. P. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA SF. G. și părțile civile . PRIMAR și R. R. – DIRECȚIA SILVICĂ C. PRIN OCOLUL SILVIC TĂLIȘOARA împotriva sentinței penale nr. 151 din 18 noiembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Sf. G. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 29 aprilie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 13 mai 2015, 27 mai 2015 și apoi pentru astăzi, 29 mai 2015, când,
CURTEA
Prin sentința penală nr. 151/2014 a Judecătoriei Sf. G. în baza art. 396 al. 5 Cod procedură penală rap. la art. 16 al.1 lit. c Cod procedură penală inculpatul I. J. jr., fiul lui J. și E., născut la data de 05.07.1991 în mun. Sf. G. jud. C., domiciliat în comuna V. Crișului .. 295 jud. C., cetățean român, studii primare, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP_, a fost achitat sub aspectul comiterii infracțiunii de pășunat în suprafețele de pădure în care acesta este interzis, prevăzută de art. 109 al.1 lit. c din legea nr. 46/2008 cu aplic. art. 5 Cod penal.
S-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă . primar, cu sediul în comuna V. Crișului . jud. C., ca neîntemeiată.
S-a constatat că R. R. - Direcția Silvică C.-Ocolul Silvic Tălișoara, cu sediul în București . A sector 2, respectiv mun. Sf. G. .. 5 A jud. C., respectiv or. Baraolt .. 15 jud. C., nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, prezent în fața instanței, la termenul din data de 20.05.2014 inculpatul a dorit judecarea cauzei pe procedura de drept comun, prin declarația dată menționând că la data comiterii faptei imputate, s-a aflat cu turma sa de animale la pășunat, însă în altă zonă decât cea menționată în actul de sesizare, respectiv într-o suprafață de teren pe care o arendase de la numitul Koracsony I., la data respectivă nu s-a întâlnit cu organele de poliție si pădurarii din cadrul ocolului silvic, nu a fost legitimat astfel cum se menționează în procesul verbal aflat la dosar.
În fața instanței au fost audiați martorii D. A., K. L., Birtalan Gyula, fiind efectuat un referat de evaluare cu privire la inculpat, totodată fiind depuse înscrisurile aflate la filele 49, 78-90, 97-98, 107-109 dosar.
În fapt, instanța reține că la data de 10.05.2013 R. R. - Direcția Silvică C. – Ocolul Silvic Tălișoara a sesizat parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. G. cu privire la faptul că inculpatul ar fi distrus, prin pășunat ilegal cu turma de animale, plantația de 1,5 ha din UP IV V. Crișului u.a. 312 B.
Astfel cum rezultă din cuprinsul acelei sesizări aflate la fila 7 dosar parchet, se menționează faptul că la data de 20.03._13 responsabilul cu paza pădurilor din Districtul III Șugaș, împreună cu pădurarul D. A., au realizat un control parțial în cantonul 15, cu scopul de a preda suprafața de 67,12 ha pădure și pășune împădurită proprietatea comunei V. Crișului, către Ocolul Silvic Privat Hatod, cu ocazia acelui control constatându-se că suprafața de 1,5 ha plantație a fost pășunată și distrusă integral.
În aceeași sesizare se menționează că personalul silvic a solicitat sprijinul organelor de poliție din cadrul Poliției . la data de 21.03.2013 tehnicianul de pază K. L., pădurarul D. A. și șeful de post I. C. s-au deplasat în UP IV u.a. 312 B, unde l-au surprins pe inculpat cu turma de capre, pășunând ilegal.
Prin Rechizitoriul parchetului s-a menționat că la data de 21.03.2013 inculpatul a fost surprins de organele abilitate în timp ce turma sa de animale pășuna ilegal în plantația de pădure din UP IV u-a. 312 B care se afla în proprietatea comunei V. Crișului, în administrarea Ocolului Silvic Tălișoara, pășunat în urma căruia s-a constatat că suprafața de 1,5 ha plantație pădure a fost distrusă, rezultând un prejudiciu de_ lei, care depășește de cel puțin 50 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
Astfel, prin procesul verbal aflat la fila 8 dosar întocmit de agentul de poliție din cadrul Poliției V. Crișului s-a menționat faptul că la data de 21.03.2013 a fost efectuată o patrulare pe raza comunei V. Crișului, împreună cu D. A. și K. L., iar în timpul efectuării patrulării aceștia au observat ieșind din plantația de foioase situată în UP IV u.a. 312 B din locul numit Fenyves un număr de aproximativ 80 de capre, însoțite de o persoană care în urma legitimării s-a constatat că este inculpatul, cu acea ocazie inculpatul negând că ar fi fost cu turma de animale pe acea plantație.
Acest proces verbal a fost semnat de agentul de poliție, precum și pădurarii D. A. și K. L., nefiind însă semnat de inculpat și neexistând vreo mențiune în sensul eventualului refuz al acestuia de a semna procesul verbal.
Audiat în fața instanței, martorul D. A. (f. 103) a precizat că în momentul efectuării inspecției de primăvară, efectuată împreună cu K. L. și M. M. din cadrul ocolului Silvic Tălișoara, a constatat că puieții de pe plantația menționată au fost distruși de animale (capre), fără ca în acel moment să-l vadă pe inculpat cu turma de animale pe acea plantație, ulterior a sesizat Ocolul Silvic cu privire la distrugerea plantației, iar a doua zi, împreună cu șeful de post s-au deplasat în zona menționată, abia la acea dată observându-l pe inculpat cu turma de animale ieșind de pe acea plantație.
Același martor a precizat faptul că la acel moment, la fața locului nu a fost încheiat nici un act, acel proces verbal aflat la fila 8 dosar P. fiind încheiat ulterior, după aproximativ două săptămâni, la postul de poliție, martorul semnând procesul verbal doar în prezența șefului de post, fără ca inculpatul sau o altă persoană să fi fost de față, iar din câte își amintește, numitul K. L. ar fi semnat procesul verbal cu o zi înainte.
Totodată, martorul a precizat faptul că îl observase anterior pe inculpat cu turma de animale la marginea pădurii din . nu la momentul efectuării acelei inspecții.
Martorul K. L. a precizat în fața instanței (f. 105) aceleași aspecte, respectiv faptul că în urma inspecției efectuate a constatat că în suprafața de teren menționată fuseseră tăiați arbori, iar mulți puieți fuseseră roși de animale, după care a sesizat Ocolul Silvic Tălișoara, ulterior a fost efectuată o sesizare și la organele de poliție și abia apoi, a doua zi după ce constataseră distrugerea plantației, împreună cu D. A. și șeful de post s-au deplasat la fața locului și l-au observat pe inculpat ieșind de pe plantație cu turma de animale.
Același martor menționează că inculpatul nu a fost legitimat cu acea ocazie (neavând buletinul la el) - cum se menționează în procesul verbal de la fila 8 dosar parchet, însă șeful de post îl cunoștea pe inculpat, iar la acel moment nu a fost încheiat nici un act, niciun proces verbal, procesul verbal aflat la fila 8 dosar parchet a fost semnat de martor în prezența șefului de post, a pădurarului, martorul neputând preciza dacă a fost și inculpatul prezent cu acea ocazie, din câte își amintește inculpatul ar fi fost totuși prezent, acesta refuzând să semneze procesul verbal, fără a se consemna însă acest aspect.
Totodată, martorul precizează faptul că la momentul efectuării controlului (inspecției) și constatării prejudiciului nu l-a văzut pe inculpat în zona menționată, iar controlul durează mai mult de o zi.
Instanța a constatat astfel, pe baza celor menționate, faptul că rezultă în mod cert că la data surprinderii eventuale a inculpatului (având în vedere acele inadvertențe între depozițiile celor doi martori, în sensul menționat, precum și declarația inculpatului în sensul că nu s-a întâlnit cu organele de poliție la data respectivă, că s-ar fi aflat cu turma sa de animale însă în altă zonă, nu în plantația menționată, faptul că acel proces verbal nu a fost semnat de inculpat, nu s-a consemnat vreun eventual refuz al acestuia de a semna procesul verbal, mențiunile celor doi martori cu privire a împrejurările încheierii acelui proces, data semnării acestuia, prezența sau nu a inculpatului la momentul semnării procesului verbal) cu turma de animale în plantația menționată, se constatase deja, în urma inspecției efectuate în perioada 20.03._13 (cum se menționează de altfel și în sesizarea formulată de R. R. – f-7 dosar parchet) că plantația menționată, respectiv suprafața de 1,5 ha a fost pășunată și distrusă integral, distrugerea plantației fiind așadar constatată, fără a fi identificată la acel moment vreo persoană, abia ulterior acelei constatări fiind sesizate organele de poliție și efectuată acea patrulare, în urma căreia a fost observat inculpatul ieșind cu turma de animale de pe plantația deja distrusă.
Totodată, din chiar sesizarea formulată de R. R. menționată anterior, rezultă faptul că la momentul efectuării acelei inspecții (anterior surprinderii inculpatului pe plantație) se constatase că plantația respectivă fusese pășunată și distrusă integral .
Martorul D. A. a menționat în fața instanței faptul că în opinia sa, în momentul în care a fost efectuată inspecția (respectiv anterior surprinderii inculpatului pe acea plantație) plantația ar fi fost distrusă prin pășunat în proporție de 70-80 % .
În același timp, instanța a avut în vedere faptul că procesul verbal de cercetare la fața locului (f. 9 dosar) prin care s-a constatat decojirea tulpinilor la puieții de pe acea plantație, urme de rupere de animale, a fost întocmit abia la data de 16 aprilie 2013 respectiv cu mult timp după surprinderea inculpatului (la 21.03.2013) cu turma de animale pe plantație, ceea ce conduce din nou la existența unor dubii cu privire la persoana făptuitorului.
Faptul că martorul D. A. a precizat că îl văzuse anterior efectuării acelei inspecții pe inculpat cu turma de animale și îi atrăsese atenția că dacă îl va mai surprinde încă o dată îl va amenda nu este de natură a conduce, în mod cert, dincolo de orice îndoială, la concluzia că autorul faptei imputate este inculpatul, la momentul surprinderii sale, conform acelui proces verbal întocmit de agentul de poliție menționat anterior, plantația fiind deja distrusă, fără a se putea cunoaște în mod cert persoana făptuitorului, neexistând nicio dovadă certă în acest sens.
Totodată, cele menționate de martorul Birtalan Gyula (f. 41 dosar parchet) în sensul că inculpatul obișnuiește să pătrundă cu turma de animale pe terenurile locuitorilor din . fiind nemulțumiți de pagubele astfel provocate terenurilor, nu sunt de natură a conduce la concluzia certă, dincolo de orice îndoială, în sensul comiterii de către inculpat a faptei imputate, martorul nefiind de față în momentul surprinderii inculpatului conform procesului verbal menționat anterior, cu atât mai mult cu cât martorul menționează și faptul că personal a fost nemulțumit din cauza faptului că inculpatul i-a distrus terenuri cu turma de animale, martorul formulând și plângere la organele de poliție în acest sens.
Instanța fiind sesizată cu fapta constând în distrugerea de către inculpat, prin pășunat ilegal, la data de 21.03.2013 a plantației menționate, orice acuzație fiind necesar a fi probată, or, din materialul probatoriu administrat nu rezultă în mod cert comiterea faptei imputate de către inculpat, cel mai important aspect fiind faptul că la acel moment al surprinderii inculpatului ieșind cu turma de animale de pe acea plantație, se constatase deja, cu ocazia inspecției efectuate de R. R., faptul că plantația fusese distrusă integral.
Infracțiunea de pășunat ilegal, prevăzută de art. 109 din legea nr. 46/2008 presupune crearea unei pagube, a unui prejudiciu, de altfel în raport cu valoarea prejudiciului cauzat fiind stabilită și pedeapsa, existând infracțiunea menționată doar în situația în care valoarea prejudiciului cauzat depășește de cel puțin cinci ori valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei (în cazul reținerii art. 109 al. 1 lit. a) ori de cel puțin 20 de ori mai mare, respectiv 50 de ori mai mare decât valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei (în cazul reținerii art. 109 al. 1 lit. b sau art. 109 al. 1 lit. c – ca în situația de față).
Valoarea pagubei menționate prin actul de sesizare ar fi de_ lei, conform înscrisului aflat la fila 20 dosar, respectiv a unei fișe de calcul potrivit căreia s-ar fi luat în calcul la stabilirea cuantumului prejudiciului 50 de puieți la 100 mp, deși se menționează că numărul puieților ar fi mai mare, ținând cont de numărul de puieți din fișa de control anual întocmit la înființarea plantației, rezultând astfel un calcul probabil, nu cert.
Persoanei vătămate i s-au solicitat devizul pe categorii de lucrări din care să rezulte câți puieți au fost plantați, recepția lucrării de către comisia de recepție și ordinul de plată cu care s-a făcut plata plantării puieților, la dosar fiind depuse înscrisurile aflate la filele 79-89, 98 dosar, din care rezultă sumele de 920,82 lei, 4434,13 lei, 1184,34 lei, 698,12 lei, 600,66 lei, precum și faptul că suma reținută cu titlu de fond de regenerare a fost în valoare totală de 8409,24 lei, fiind utilizată la plata contravalorii puieților forestieri, facturi emise de ocolul Silvic Tălișoara în calitate de furnizor, iar cumpărător Primăria . valoare de 4093,60 lei, 3848,94 lei, 1787,30 lei), nerezultând astfel suma de_ lei menționată anterior.
Indiferent însă de cuantumul prejudiciului produs (aspect ce are relevanță cu privire la stabilirea încadrării juridice a faptei), pentru a se putea reține comiterea de către inculpat a unei astfel de infracțiuni de pășunat ilegal, este necesară probarea legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciul produs, or, în cauza de față, ar rezulta eventual surprinderea inculpatului la data de 21.03.2013 pe acea plantație cu turma de animale, moment la care plantația era deja distrusă (conform celor reținute anterior de instanță, pe baza tuturor mijloacelor de probă administrate), astfel încât nu se poate reține legătura de cauzalitate între fapta inculpatului - de a se afla la 21.03.2013 cu turma de animale pe plantația deja distrusă și prejudiciul menționat.
Nu rezultă astfel probe certe în sensul că inculpatul a comis fapta imputată, respectiv a cauzat acel prejudiciu.
Aceste aspecte sunt incidente indiferent de faptul că inculpatul ar deține sau nu suprafețe de teren (în proprietate, arendă etc.) cum susține inculpatul (în acest sens depunând înscrisul aflat la fila 107 dosar din care rezultă că numitul B. Vilmos a dat spre folosință inculpatului terenul arabil în suprafață de 7500 mp în zona Cserealja, în anul 2008) și cum se menționează de altfel și în cuprinsul referatului de evaluare întocmit (din care rezultă că familia inculpatului deține 115 ari fâneață), ori rezultă din declarațiile reprezentantului persoanei vătămate (f. 17 dosar parchet ).
Pe baza considerentelor reținute, apreciind că nu există probe în sensul comiterii infracțiunii menționate de către inculpat, în temeiul art. 396 al. 5 Cod de procedură penală raportat la art. 16 al. 1 lit. c Cod de procedură penală instanța l-a achitat pe inculpatul I. J. jr., fiul lui J. și E., născut la data de 05.07.1991 în mun. Sf. G. jud. C., domiciliat în comuna V. Crișului .. 295 jud. C., cetățean român, studii primare, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP_, sub aspectul comiterii infracțiunii de pășunat în suprafețele de pădure în care acesta este interzis, prevăzută de art. 109 al. 1 lit. c din legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Totodată, nerezultând, astfel cum s-a menționat, că prejudiciul menționat a fost cauzat de inculpat, văzând dispozițiile art. 397 al. 1 Cod de procedură penală instanța va respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă . primar, cu sediul în comuna V. Crișului . jud. C., ca neîntemeiată.
Astfel cum rezultă din înscrisul depus la fila 48 dosar instanță, instanța va constata că R. R. - Direcția Silvică C. - Ocolul Silvic Tălișoara, cu sediul în București . A sector 2, respectiv mun. Sf. G. .. 5 A jud. C., respectiv or. Baraolt .. 15 jud. C., nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel:
- P. de pe lângă Judecătoria Sf. G., solicitând desființarea hotărârii și rejudecând cauza să se dispună condamnarea inculpatului, întrucât soluția de achitare a inculpatului este una eronată, având în vedere că din probatoriul administrat rezultă că în zona respectivă inculpatul era singura persoană care avea acest gen de animale. De asemenea, mai rezultă din probe, inclusiv din declarația martorului Birtalan Gyula că inculpatul în mod constant pășunea în alte locuri decât cele stabilite. Mai mult, acestuia i s-a atras atenția de către oficialități de a nu mai pășuna în zona forestieră protejată, aspect care nu a fost respectat de către inculpat.
Totodată este evident că inculpatul, chiar dacă nu recunoaște această împrejurare, a fost văzut în data de 20 martie pe acea pășune distrusă de animalele aflate în proprietatea sa. Împrejurarea reținută de către instanța de fond în argumentarea soluției de achitare, potrivit căreia procesul-verbal a fost întocmit ulterior, nu constituie un argument pentru a se dispune o astfel de soluție de achitare, în condițiile în care martorii audiați și în fața instanței de apel au arătat motivele obiective pentru care procesul-verbal nu s-a putut încheia la momentul depistării inculpatului pe acel teren distrus. În atare situație, apreciază că este dovedită comiterea infracțiunii silvice pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.
Cu privire la valoarea prejudiciului, se arată că s-a făcut evaluarea acestuia, fiind avute în vedere dispozițiile OUG nr. 85/2006 și nu astfel cum a procedat instanța de fond. Însă, și în aceste condiții, valoarea apreciată de prima instanță este mai mică decât aceea stabilită de organul silvic în conformitate cu normativul prevăzut de OUG nr. 85/2006., respectiv valoarea de 13.440 lei.
- partea vătămată . admiterea apelului și condamnarea inculpatului, întrucât prin probatoriul administrat în cauză rezultă vinovăția inculpatului și obligarea acestuia la plata despăgubirilor civile și
- partea vătămată Regia Națională a Pădurilor - Direcția silvică C., solicitând a se constata că din întregul probatoriu administrat în cauză rezultă vinovăția inculpatului. Arată că acesta locuiește peste drum de plantația care a fost distrusă. Fiind găsit la fața locului cu turma de animale pe care o are în proprietate, acesta a continuat să pășuneze pe această plantație, distrugând-o în proporție de 100%, aspect relevat și prin depoziția martorului K. L. audiat la acest termen de judecată. Deși inculpatului i s-a atras atenția în nenumărate rânduri de a nu mai pășuna ilegal pe acel teren, acesta a continuat să pășuneze pe acel teren, acesta este singura persoană din zonă care deține o turmă atât de mare.
Cu privire la prejudiciul creat, solicită a se constata că acesta este calculat în forma prevăzută de normativele speciale în acest domeniu, iar instanța de fond în mod greșit a avut în vedere doar facturile depuse la dosarul cauzei, aceste facturi relevând alte sume.
Curtea, verificând hotărârea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer dispozițiile art. 417 alin.2 Cod de procedură penală, dar în limitele prevăzute de art. 417 alin.1 Cod de procedură penală, constată că apelurile sunt nefondate pentru următoarele motive.
Cu ocazia judecării apelului, având în vedere soluția de achitare dispusă de către instanța de fond, Curtea, potrivit practicii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, a dispus readministrarea probatoriului efectuat la instanța de fond.
Potrivit declarației martorului D. A. – fila 46, 47 – „fiind angajat la Ocolul Silvic Tălișoara l-a văzut, împreună cu martorul K. L. și șeful de post din . inculpat când a ieșit cu caprele de pe plantație. Și anterior l-a văzut pe inculpat în apropierea plantației. Pe loc nu a fost încheiat proces verbal, a semnat procesul verbal, care a fost încheiat la postul de poliție la 2 zile după întocmirea acestuia. A fost anterior în plantație, cu 3-4 zile înainte de a-l găsi pe inculpat lângă plantație, care era într-o stare foarte bună, după aceea plantația era distrusă în proporție de 70-80%”.
Totodată martorul K. L. – fila 57,58 – a declarat că „fiind angajat la Ocolul Silvic Tălișoara s-a ocupat de inspecția și predarea pășunii către . ocazia inspecției a observat că pășunea era rară, distrusă. A doua zi a mers în inspecție cu pădurarul D. A. și cu șeful de post al . când s-au apropiat de plantație au observat că ieșea din plantație inculpatul, cu caprele. Acesta ieșea din pădure, din fondul forestier, în direcția pășunii”.
Declarațiile celor doi martori, reaudiați la instanța de control judiciar, coroborat cu probele administrate în cauză la instanța de fond, conving Curtea că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică.
Astfel, martorii nu au putut spune cu certitudine faptul că inculpatul se afla în interiorul plantației împreună cu turma de capre, care să fi fost surprinsă în timp ce pășuna, pentru a se putea reține distrugerea plantației de către turma inculpatului. Faptul că acesta ieșea din plantație – potrivit declarației martorului D. sau ieșea din pădure spre plantație – potrivit martorului K., denotă nevinovăția inculpatului, inadvertențele dintre declarațiile martorilor profitând inculpatului. Chiar și în situația în care inculpatul ar fi fost observat că ieșea din plantație, fiind în trecere, nu echivalează cu depistarea acestuia în interiorul plantației, cu turma la pășunat, simpla trecere a inculpatului de pe un fond de pășunat prin plantație nu înseamnă constatarea în flagrant a acestuia și necesitatea încheierii unui proces verbal, la câteva zile ulterioare, pentru fapte care nu au putut fi constatate în mod direct și obiectiv.
Controlul efectuat de martorii D. și K. în perioada 20.03.2013 – 21.03.2013 și inspecția pășunii, nu a menționat de când plantația este distrusă, nu s-a făcut nici o constatare tehnică asupra pagubelor și a vechimii stricăciunilor, cum de altfel părțile vătămate nu au menționat despre efectuarea unei inspecții anterioare asupra plantației, din care să rezulte starea acesteia.
Simplul fapt că inculpatul a fost observat ieșind de pe plantație, fiind în trecere, nu poate conduce la condamnarea sa la o faptă penală care nu a fost dovedită prin mijloace de probă.
Neavenită este și încheierea acelui proces verbal ulterior, în data de 21.03.2013 nefiind încheiat nici un act de constatare. Faptul că procesul verbal – fila 8 dos.u.p. a fost încheiat ulterior, după aproximativ două săptămâni, la postul de poliție, doar în prezența șefului de post, fără ca inculpatul sau o altă persoană să fie de față, fiind semnat de D. A. și K. L., rezultă chiar din declarațiile martorilor.
Cu toate acestea, în procesul verbal, este menționat faptul că „în timpul patrulării, am observat ieșind din plantația de foioase un număr de 80 de capre însoțite de inculpat”, mențiunea – ieșind din plantație – neechivalând cu constatarea pășunatului propriu – zis al turmei de capre.
Inculpatul, în mod constant a negat săvârșirea faptei care se reține în sarcina sa, în fața instanței de fond acesta declarând că la data comiterii faptei imputate, s-a aflat cu turma sa de animale la pășunat, însă în altă zonă decât cea menționată în actul de sesizare, respectiv într-o suprafață de teren pe care o arendase de la numitul Koracsony I., la data respectivă nu s-a întâlnit cu organele de poliție si pădurarii din cadrul ocolului silvic, nu a fost legitimat astfel cum se menționează în procesul verbal aflat la dosar.
În mod corect instanța de fond a reținut că procesul verbal de cercetare la fața locului (f. 9 dosar) prin care s-a constatat decojirea tulpinilor la puieții de pe acea plantație, urme de rupere de animale, a fost întocmit abia la data de 16 aprilie 2013 respectiv cu mult timp după surprinderea inculpatului (la 21.03.2013) cu turma de animale pe plantație, ceea ce conduce din nou la existența unor dubii cu privire la persoana făptuitorului.
Totodată, indiferent de cuantumul prejudiciului produs, pentru a se putea reține comiterea de către inculpat a unei infracțiuni de pășunat ilegal, instanța de fond în mod corect a reținut că este necesară probarea legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciul produs, iar în cauza de față, ar rezulta eventual surprinderea inculpatului la data de 21.03.2013 pe acea plantație cu turma de animale, moment la care plantația era deja distrusă și astfel nu se poate reține legătura de cauzalitate între fapta inculpatului - de a se afla la 21.03.2013 cu turma de animale pe plantația deja distrusă și prejudiciul menționat.
Față de cele arătate mai sus, Curtea, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală, analizând apelurile potrivit art. 417 alin.2 Cod de procedură penală, va respinge apelurile declarate de parchet și persoanele vătămate . R. R. – Direcția Silvică Covasan – Ocolul Silvic Tălișoara.
În baza art. 273 alin. 4 Cod procedură penală se va dispune plata interpretului de limbă maghiară.
În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E I C D E
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală respinge, ca nefondate apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sf. G. și persoanele vătămate . R. R. – Direcția Silvică C. – Ocolul Silvic Tălișoara împotriva sentinței penale nr. 151 din 18.11.2014 a Judecătoriei Sf. G., pe care o menține.
În baza art. 273 alin. 4 Cod de procedură penală dispune plata sumei de 69,45 lei interpretului de limbă maghiară.
În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală obligă pe apelantele persoane vătămate să plătească statului câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, iar în baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală celelalte cheltuieli rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29.05.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
pt. M. Ș., A. C. M.
plecată în concediu de odihnă,
semnează vicepreședinte instanță,
E. B.
GREFIER,
pt. R. G.
plecată din instanță, semnează
grefier șef secție,
D. B.
Red.ACM/06.07.2015
Dact.BN/06.07.2015/ex.2
Jud.fond.M.G.M.
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 422/2015. Curtea de... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 450/2015.... → |
|---|
