Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 99/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 99/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 02-09-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 99/C DOSAR NR._
Ședința publică din data de 2 septembrie 2015
Instanța constituită din:
Complet de judecată FJC9:
PREȘEDINTE – N. H. - judecător
Grefier – A. O.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. A. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de inculpatul N. I. L. împotriva încheierii din data de 27.08.2015 pronunțată de Tribunalul B., în dosarul penal nr._ 15.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul-inculpat N. I. L., personal, asistat de apărător ales, avocat Ț. Falviu.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
În baza art. 372 alin. 1 Cod procedură penală, instanța procedează la verificarea identității inculpatului N. I. L. privind datele de stare civilă de la dosarul cauzei.
Contestatorul inculpat N. I. L., întrebat fiind de instanță, arată că a luat legătura cu apărătorul său ales.
Întrebați fiind de către instanță, atât apărătorul ales al contestatorului inculpat, cât și reprezentantul parchetului precizează că nu au cereri, chestiuni prealabile de formulat.
Având în vedere că nu mai sunt alte cereri, chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra contestației.
Având cuvântul, apărătorul ales al contestatorului inculpat N. I. L., avocat Ț. F., solicită admiterea contestației formulate și, pe cale de consecință, a nu se mai menține măsura controlului judiciar. Din punctul său de vedere, crede că trebuie avut în vedere în prezenta speță și starea de fapt, și anume faptul că contestatorul inculpat N. I. L. alături de celălalt coinculpat, D. N. C., desfășoară activități lucrative la sediul IPJ, prin urmare, fiind reîncadrat în profesie, consideră că această măsură a controlului judiciar nu mai este aptă a-l determina să se comporte într-un anumit fel sau să nu mai săvârșească astfel de fapte. De asemenea, a se constata faptul că în fața instanței de fond au fost audiați toți martorii, urmând să mai fie audiat un singur martor, respectiv B. K. - martor denunțător, motiv pentru care s-a mai acordat un termen de judecată în cauză.
În opinia sa, apreciază că oportunitatea acestei măsuri preventive a controlului judiciar nu se mai impune a fi menținută în cauză, fiind vorba de o simplă formalitate care nu face decât să îngreuneze situația, atât a inculpatului, cât și a organelor judiciare desemnate cu supravegherea acestuia. Raportat și la termenul rezonabil care este încălcat din punct de vedere al interpretării legii, având în vedere perioada foarte lungă de timp pe care inculpatul N. I. L. a petrecut-o în arestat la domiciliu, consideră că a trecut suficient timp prin prisma căruia instanța de control judiciar poate aprecia că pericolul social s-a diminuat.
Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea contestației formulată de către inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul apreciază că încheierea din data de 27.08.2015 a Tribunalului B., în ceea ce privește menținerea măsurii controlului judiciar dispusă față de inculpatul N. I. L. este legală și temeinică. Consideră că judecătorul fondului a avut în vedere atunci când a menținut această măsură, condițiile prevăzute de lege care sunt îndeplinite în acest sens și, de asemenea, termenul rezonabil și oportunitatea acestei măsurii. Într-adevăr, în cauză s-a acordat un termen pentru a fi audiată martora B. K. - martor denunțător, iar judecătorul fondului a avut în vedere acest aspect, depoziția acestei martore fiind una importantă în soluționarea cauzei, de la această martoră pornindu-se practic ancheta.
În atare situație, apreciază că măsura preventivă a controlului judiciar este una legală, temeinică și oportună, motiv pentru care solicită respingerea contestației formulate.
Contestatorul-inculpat N. I. L., având ultimul cuvânt achiesează la concluziile apărătorului său ales.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației penale de față:
Constată că prin încheierea din data de 27.08.2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul penal nr._ 15 în baza art. 362 al. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 208 al. 5 Cod procedură penală și 207 al. 4 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar dispus față de inculpații N. I. L. și D. N. C. și a fost menținută măsura.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut analizând legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar, în baza art. 362 al. 2 Cod procedură penală raportat la art. 208 al. 5 Cod procedură penală următoarele:
Prin rechizitoriul P. de pe lângă Tribunalul B. din 10.04.2015 din dosarul de urmărire penală nr. 299/P/2014 au fost trimiși în judecată inculpații: D. N.-C. pentru comiterea a două infracțiuni de luare de mită, prevăzute de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal și N. I.-L., pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 lit. c din legea 78/2000,
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență că inculpatul D. N. C. în data de 13.05.2014, în jurul orelor 23.30, în calitate de agent în cadrul poliției municipiului B.-Secția 3 poliție, aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, a pretins și a primit de la martora denunțătoare B. K., suma de 200 de lei, pentru a nu-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiunile de serviciu, legate constatarea săvârșirii unei infracțiuni și în data de 05.03.2015, în jurul orelor 20.50, în calitate de agent în cadrul poliției municipiului B.-Secția 3 poliție, aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, a pretins de la investigatorul sub acoperire P. A. o sumă de bani neprecizată și a primit de la acesta din urmă suma de 400 de lei, pentru a nu-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiunile de serviciu, legate de constatarea și sancționarea unei contravenții, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită, prevăzute de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 lit. c din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal (două infracțiuni).
În sarcina inculpatului N. L.-I. s-a reținut în esență că în data de 19.02.2015, în jurul orelor 19.15, în calitate de agent în cadrul poliției municipiului B.-Secția 3 poliție, aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, a pretins de la investigatorul sub acoperire R. A. o sumă de bani neprecizată și a primit de la acesta din urmă suma de 400 de lei, pentru a nu-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiunile de serviciu, legate de constatarea și sancționarea unei contravenții, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 lit. c din Legea 78/2000.
Inculpații au fost inițial arestați la domiciliu și ulterior față de fiecare s-a dispus înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar; față de inculpatul D. N. C. la data de 07.05.2015 (încheierea rămânând definitivă la 10.05.2015), iar față de N. L. I. la data de 22.06.2015 (încheierea rămânând definitivă la 25.06.015).
Măsurile preventive, au fost legal dispuse față de inculpați, cu respectarea drepturilor și garanțiilor instituite de lege în favoarea acestora. Nu au fost invocate aspecte privind nelegalitatea măsurilor.
Analizând temeinicia acestora instanța a constatat că temeiurile care au impus luarea măsurilor nu au suferit modificări.
Nu au fost administrate probe noi care să modifice concluzia privind îndeplinirea condiției privind existența probelor și indiciilor din care rezultă presupunerea rezonabilă a comiterii faptelor de către inculpați. Cercetarea judecătorească este în desfășurare, chiar dacă mai este de audiat un singur martor (martora B. K. - ale cărei depoziții sunt relevante pentru stabilirea situației de fapt ce constituie una dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului D. N., respectiv cea din data de 13.05.2014 dar și pentru stabilirea temeiurilor care au justificat autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire și dispunerea față de ambii inculpați a măsurilor de supraveghere tehnică).
Dată fiind importanța declarației acestei martore, prima instanță a constatat că pentru evitarea exercitării oricărei influențe asupra acesteia, scopurile pentru care a fost dispusă măsura, respectiv asigurarea desfășurării judecății în bune condiții, impun în continuare menținerea controlului judiciar față de ambii inculpați.
Durata măsurii (3-4 luni) nu a depășit un termen rezonabil și dată fiind libertatea de circulație pe care măsura o permite prin natura sa și prin modul în care a fost aplicată, instanța constată că este în continuare proporțională cu gravitatea acuzațiilor formulate împotriva inculpaților, acuzații care privesc fapte de corupție, inculpații având calitatea de agenți de poliție chemați să asigure aplicarea și respectarea legii și sancționarea celor care încalcă dispozițiile legale.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație inculpatul N. L. I. criticând-o pentru netemeinicie și solicitând desființarea ei iar în cadrul rejudecării pronunțarea unei noi hotărâri legale și temeinice prin care să nu se mai mențină măsura controlului judiciar dispusă în cauză față de el.
În motivarea contestației s-a arătat în esență că cercetarea judecătorească este finalizată în ceea ce-l privește pe acest inculpat, martora care mai trebuie audiată este chemată a relata aspecte în legătură cu o faptă de care este acuzat celălalt inculpat, respectiv D. N., astfel că o revocare a acestei măsuri preventive luată față de inculpatul N. L. I. nu ar avea cum să influențeze modul de derulare a procesului penal.
Pe altă parte durata acestei măsuri preventive nu mai este una rezonabilă, cu atât mai mult cu cât anterior acestei măsuri inculpatul a fost pentru o durată de timp arestat la domiciliu; or, luând în considerarea și acest interval de timp, apare evident că măsurile preventive dispuse față de inculpat au depășit un termen rezonabil.
Analizând în aplicarea dispozițiilor art. 206 Cod procedură penală rap la art. 4251 Cod procedură penală hotărârea atacată și ținând seama de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că este nefondată contestația formulată de inculpatul N. L. I. pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 208 alin. 4 Cod procedură penală rap la art. 207 alin 7 Cod procedură penală, (astfel cum a fost modificat prin OUG 82/10.12.2014) în tot cursul judecății instanța verifică prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri; când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar sau pe cauțiune și nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, instanța dispune prin încheiere revocarea acesteia și punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
Verificând conform art. 208 alin. 4 Cod procedură penală măsura preventivă a controlului judiciar aplicată inculpatului N. L. I. prima instanță a reținut în mod întemeiat că temeiurile care au determinat luarea măsurilor preventive față de cei doi inculpați subzită în continuare și nu au intervenit altele noi care să justifice revocarea măsurii.
Astfel, inculpatul N. L. I. este judecat pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 7 lit. c din legea 78/2000 constând în esență în aceea că la data de 19.02.2015, în jurul orelor 19.15, în calitate de agent în cadrul poliției municipiului B.-Secția 3 poliție, aflat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, a pretins de la investigatorul sub acoperire R. A. o sumă de bani neprecizată și a primit de la acesta din urmă suma de 400 de lei, pentru a nu-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiunile de serviciu, legate de constatarea și sancționarea unei contravenții.
Inculpatul a fost inițial arestat la domiciliu iar ulterior față de el s-a dispus prin încheierea din data de 22.06.2015 (rămasă definitivă la 25.06.015) înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar măsură care a fost verificată și menținută succesiv până la acest moment,
Evaluând situația inculpatului la acest moment procesual, Curtea reține, similar primei instanțe că deși cercetarea judecătorească se apropie de final măsura preventivă apare în continuare necesară pentru buna desfășurare a procesului penal și proporțională cu gravitatea faptei comise.
Astfel, în cauză există în continuare probe care conturează suspiciunea rezonabilă că inculpatul poate fi autorul infracțiunii reținute în sarcina sa, pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și pentru care a fost trimis în judecată; infracțiunea reținută în sarcina inculpatului apare prin conținutul său de o gravitate medie, însă gradul de pericol social concret al acesteia este sporit de calitatea pe care inculpatul o avea la momentul comiterii faptei de care este bănuit – aceea de organ de poliție - și care ar fi trebuit să constituie o garanție pentru comunitate a respectării și apărării de către instituțiile statului a valorilor protejate de lege; pe altă parte atitudinea procesuală a inculpatului nu conduce la concluzia că acesta ar fi conștientizat gravitatea faptei comise și că o regretă, că și-a schimbat anturajul sau că a făcut demersuri sau a luat măsuri pentru a-și corija comportamentul – cu atât mai mult cu cât inculpatul continuă să fie angajat al IPJ B. și să își desfășoare activitatea în același loc de care a profitat pentru a-și suplimenta veniturile încălcând astfel valorile protejate de lege; deși au fost dispuse de către instanță, referatele de evaluare nu au fost întocmite încă de către serviciul de probațiune, astfel că noi informații despre persoana inculpatului, care să conducă la concluzia modificării temeiurilor avute în vedere de instanță la momentul luării măsurii preventive față de el, nu se regăsesc la dosar.
Nu au intervenit deci modificări, nici în ceea ce privește conținutul faptei pe care este bănuit că a comis-o inculpatul și nici în ceea ce privește situația personală a acestui inculpat. Acesta se află sub puterea măsurii preventive a controlului judiciar de aproximativ 2 luni, deci durata acestei măsuri nu este una nerezonabilă astfel cum s-a susținut în cuprinsul contestației. Nici durata totală a măsurilor preventive luate față de acest inculpat de aproximativ 5 luni nu este una nerezonabilă.
Măsura este în continuare necesară și corespunde scopului pentru care a fost luată chiar dacă cercetarea judecătorească se apropie de sfârșit; riscul ca inculpatul să influențeze cercetarea judecătorească, evaluat la începutul procedurii de către prima instanță, există în continuare chiar dacă s-a administrat ce-a mai mare parte a materialului probator propus prin actul de sesizare al instanței; pe altă parte tocmai prin prisma faptului că inculpatul continuă să fie angajat în cadrul IPJ B. și a împrejurării că nu există la dosar nici o dovadă că acesta ar fi conștientizat gravitatea faptei comise, există în continuare un risc considerabil de reiterare de către inculpat a unei conduite infracționale similare celei pentru care a fost trimis în judecată.
Pentru aceste considerente Curtea apreciază, similar primei instanțe că se impune în continuare o supraveghere de către organele abilitate ale statului a conduitei inculpatului și respectarea de către inculpat a anumitor măsuri de supraveghere; menținerea măsurii preventive a controlului judiciar dispusă de către prima instanță și față de inculpatul N. I. L. este deci justificată.
În raport de cele expuse, în baza art. 206 Cod procedură penală raportat la art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul N. I.-L., împotriva încheierii din data de 27.08.2015 pronunțată Tribunalul B. în dosarul penal nr._ 15, pe care o menține.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul N. I.-L. să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru aceste motive
În numele legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul N. I.-L., fiul lui I. și Anișoara, născut la data de 02.06.1984, în B., jud. B., domiciliat în B., ., ., ., CNP_, împotriva încheierii din data de 27.08.2015 pronunțată Tribunalul B. în dosarul penal nr._ 15, pe care o menține.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul N. I.-L. să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2.09.2015
PREȘEDINTE,
N. H.
Grefier,
A. O.
Red. N.H/03.09.2015
Tehnored. A.O./03.09.2015/ 4 ex.
Jud. fond R. D. R.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 727/2015. Curtea... → |
|---|
