Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 806/2012. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 806/2012 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 03-10-2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 806/R DOSAR NR._
Ședința publică din data de 03 octombrie 2012
Instanța constituită din:
- Completul de judecată CR2
- Președinte - N. H. - judecător
- Judecător- N. Țînț
- Judecător- E. B.
- Grefier-O. S.
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public – L. T. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul S. G. împotriva sentinței penale nr. 24 din 03 aprilie 2012, pronunțată de Judecătoria R. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 20 septembrie 2012, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 03 octombrie 2012, când,
C U RT E A,
Deliberând asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 24/3.04.2012 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul penal nr. _ a fost condamnat în temeiul art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și g Cod penal cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod penal și art. 74 lit. b și c Cod penal raportat la art. 76 lit. d Cod penal inculpatul Chiția V. la pedeapsa închisorii de 11 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei iar în temeiul art. 82 Cod penal s-a stabilit un termen de încercare de 2 ( doi ) ani și 11 luni.
I s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art. 83 Cod penal.
În temeiul art. 71 Cod penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal iar în baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus ca pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii să se suspende și executarea pedepselor accesorii.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 520 lei, onorariul avocatului din oficiu în faza de judecată în sumă de 300 lei fiind inclus în cheltuielile judiciare și s-a dispus a fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
II. În temeiul art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și g Cod penal cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 lit. b și c Cod penal raportat la art. 76 lit. d Cod penal a fost condamnat inculpatul S. G. la pedeapsa închisorii de 11 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 83 Cod penal a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 19/03.03.2009 a Judecătoriei R., urmând ca inculpatul să o execute alături de pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății, respectiv 2 ( doi ) ani și o lună închisoare.
În temeiul art. 71 Cod penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 520 lei, onorariul avocatului din oficiu în faza de judecată în sumă de 300 lei fiind inclus în cheltuielile judiciare și s-a dispus a fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
S-a luat act că prejudiciul cauzat prin faptele inculpaților a fost recuperat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria R. nr. 386/P/2011 din 20.12.2011 a fost pusă în mișcare acțiunea penală și au fost trimiși în judecată inculpații Chiția V. și S. G. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și g Cod penal, constând în esență în aceea că în seara zilei de 15.05.2011 inculpatul Chiția V. s-a deplasat împreună cu minorul A. G. I. la locuința inculpatului S. G. din .-au propus să se deplaseze la sediul S.C. Agromec S.A. Drăușeni, . să sustragă împreună mai multe profile metalice pe care apoi să le valorifice. Astfel, cei trei învinuiți s-au deplasat împreună cu căruța condusă de inculpatul Chiția V. la sediul societății amintite, unde Chiția V. a oprit căruța pe marginea drumului și a rămas lângă acesta, timp în care ceilalți doi învinuiți trebuiau să aducă profilele metalice. S. G. și A. G. I. au pătruns în curtea societății printr-o porțiune în care gardul lipsea și au transportat până la căruță un număr de 8 cadre metalice ( FERME ), pe care le-au încărcat în aceasta împreună cu Chiția V. și pe care le-au acoperit ulterior cu iarbă pentru a nu fi observate, deplasându-se spre localitatea Homorod la locuința învinuitului Chiția V. de unde urmau să le ducă la REMAT R. spre valorificare.
Pe drum între localitățile Cața și Homorod inculpații au fost opriți de către un echipaj de poliție și fiind întrebați de proveniența fierului cei trei au recunoscut că l-au sustras din curtea S.C. Agromec S.A. Drăușeni cu scopul de a-l valorifica.
Inculpații Chiția V. și S. G. nu cunoșteau faptul că învinuitul A. G. I. era minor.
Valoarea totală a prejudiciului în sumă de 2000 lei a fost recuperat integral.
Anterior demarării cercetării judecătorești inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor și au solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor de la urmărirea penală, după procedura simplificată prevăzută de art. 3201 Cod procedură penală, dând declarații în acest sens ( filele 74, 75 dosar judecătorie ).
Analizând ansamblul material probator administrat în cauză în etapa urmăririi penale cunoscut de inculpați: proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante ( fila 7 dosar urmărire penală ), plângerea părții vătămate Ionas Gergei ( fila 8 dosar urmărire penală ), declarația părții vătămate Ionas Gergei ( fila 10 dosar urmărire penală ), proces-verbal de predare ( fila 11 dosar urmărire penală ), adresa .. Cața de evaluare bunuri ( fila 12 dosar urmărire penală ), proces-verbal de reconstituire și planșa fotografică ( filele 26-30 dosar urmărire penală ), declarațiile învinuiților care recunosc fapta comisă: Chiția V. ( filele 15-17 dosar urmărire penală ), S. G. ( filele 20-21 dosar urmărire penală ), A. G. I. ( filele 23-25 dosar urmărire penală ), declarații martori asistenți: Szanto L. ( fila 31 dosar urmărire penală ), Szanto Mihaly ( fila 32 dosar urmărire penală ), care s-a coroborat cu declarațiile inculpaților de recunoaștere a comiterii faptelor, instanța de fond a reținut că inculpații se fac vinovați de săvârșirea faptei pentru care au fost trimiși în judecată, constând în faptul că în noaptea de 15/16.05.2011, au sustras împreună, un număr de 8 cadre metalice din incinta S.C. Agromec S.A. Drăușeni, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. „ a ” și „ g ” Cod penal.
Față de aceste considerente,văzând că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu vinovăție de către inculpați, s-a apreciat de către prima instanță că sunt întrunite condițiile pentru condamnarea acestora conform dispozițiilor art. 345 alin. 2 Cod procedură penală.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților și a modului de executare, instanța de fond a arătat că a ținut seama pentru fiecare infracțiune de criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv de limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a Codului penal, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului, precum și de împrejurările care atenuează ori agravează răspunderea penală.
Din profilul socio-moral al inculpatului Chiția V. rezultă că acesta este cunoscut cu antecedente penale. În familie și în societate are o comportare neadecvată, fiind o persoană certată cu legea, recalcitrantă și agresivă, care a mai creat nenumărate probleme organelor locale. A mai fost sancționat administrativ de către P. de pe lângă Judecătoria R. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 180 alin. 2 și art. 208 alin. 1 Cod penal.
Prin sentința penală nr. 128/20.07.2001 a Judecătoriei R. inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. „ a ” și „ g ” Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. „ b ” Cod penal, față de care în prezent s-a împlinit termenul de reabilitare.
S-a reținut că inculpatul S. G. este în vârstă de 26 ani, necăsătorit, a avut o comportare necorespunzătoare în familie și în societate, fiind cunoscut la rândul său ca o persoană certată cu legea, violentă și agresivă pe fondul consumului de alcool. Din fișa de cazier a inculpatului S. G. a rezultat faptul că prin sentința nr. 19/03.03.2009 a Judecătoriei R. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. „ e ” și „ g ”; alin. 3 lit. „ h ” Cod penal, art. 217 alin. 3 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. „ c ”, art. 76 lit. „ c ” Cod penal, stabilindu-se un termen de încercare de 3 ani și 2 luni. Față de această condamnare, inculpatul S. G. se află în stare de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. „ a ” Cod penal.
Instanța de fond a arătat că a mai avut în vedere în procesul de individualizare judiciară a pedepsei și împrejurarea că ambii inculpați au avut o atitudine sinceră și cooperantă în fața organelor judiciare, recunoscând sustragerea bunurilor din chiar momentul în care au fost surprinși astfel că și prejudiciul a fost recuperat integral.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs inculpatul S. G. criticând-o pentru netemeinicie și solicitând casarea ei iar în cadrul rejudecării pronunțarea unei noi hotărâri legale și temeinice prin care să se reindividualizeze pedeapsa care i-a fost aplicată pentru fapta comisă, în sensul reducerii cuantumului acesteia.
În motivarea recursului formulat inculpatul a arătat, prin intermediul avocatului desemnat din oficiu, că Judecătoria R. nu a dat eficiență deplină circumstanțelor atenuante ale inculpatului S. G., respectiv nu a ținut seama de împrejurarea că inculpatul a avut o atitudine cooperantă pe întreg parcursul procesului penal. De asemenea, nu s-a luat în considerare faptul că partea vătămată S.C. Agromec S.A. Drăușeni nu s-a constituit parte civilă în cauză, datorită faptului că prejudiciul a fost recuperat în întregime, prejudiciu care de altfel este unul mediu, respectiv 2000 de lei.
Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele, astfel cum cer dispozițiile art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală, dar în limitele prevăzute de alin. 1 al aceluiași articol, Curtea constată că recursul declarat de inculpat este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut pe baza materialului probator administrat în cauză coroborat acordul de vinovăție exprimat de către inculpați o corectă stare de fapt constând în esență în aceea că în noaptea de 15/16.05.2011, inculpații Chiția V., S. G. și numitul A. G. I. s-au deplasat cu căruța la S.C. Agromec S.A. Drăușeni și în timp ce inculpatul Chiția V. asigura paza, inculpatul S. G. a pătruns în incinta S.C. Agromec S.A. Drăușeni împreună cu A. G. I. de unde a sustras un număr de 8 cadre metalice în valoare de 2000 lei pe care le-au încărcat în căruță cu ajutorul lui Chiția V. cu intenția de a le transporta la locuința inculpatului Chiția V. iar ulterior de a le valorifica prin predarea lor la REMAT. Inculpații au fost surprinși de organele de poliție în timp ce transportau bunurile furate cu căruța, situație în care bunurile au fost restituite în natură părții vătămate care nu s-a mai constituit parte civilă.
Instanța de fond a stabilit de asemenea o corectă încadrare juridică pentru faptele comise de cei doi inculpați și a reținut în mod temeinic că în speță sunt întrunite condițiile pentru tragerea la răspundere penală a ambilor inculpați relativ la săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. „ a ” și „ g ” Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului S. G. pentru infracțiunea comisă, instanța de fond a avut în vedere toate criteriile generale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 Cod penal, pedeapsa aplicată fiind corect dozată și în măsură, să conducă la îndeplinirea scopului prevăzut de art. 52 Cod penal.
Au fost avute în vedere atât dispozițiile părții generale și a celei speciale a Codului penal cât și gradul de pericol social concret al faptei comise de inculpat, analizat prin prisma circumstanțelor reale ale săvârșirii acesteia cât și a circumstanțelor personale ale inculpatului; astfel, s-a aplicat inculpatului o pedeapsă just individualizată, orientată cu mult sub limita minimă prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă, așa cum această limită a fost stabilită urmare a aplicării dispozițiilor art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală.
Prima instanță a reținut în mod judicios că gradul de pericol social concret al infracțiunilor comise de inculpat este unul mediu, ținând seama de condițiile concrete și împrejurările în care a fost comisă fapta de către inculpat, de valoarea prejudiciului creat și recuperat precum și de circumstanțele personale ale inculpatului, care deși tânăr este cunoscut cu antecedente penale și a comis infracțiunea dedusă judecății în stare de recidivă postcondamnatorie, dând astfel dovadă de perseverență infracțională.
Instanța de fond a ținut seama de atitudinea sinceră a inculpatului adoptată în cursul procesului penal reținând în favoarea acestuia și circumstanța atenuanta judiciară prevăzută de art. 74 lit. c Cod penal precum și de recuperarea prejudiciului cauzat părții vătămate, reținând în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 lit. b Cod penal și tocmai această împrejurare a condus, urmare a aplicării dispozițiilor art. 76 lit. d Cod penal, la aplicarea unei pedepse orientate sub limita minimă specială prevăzută de lege pentru infracțiunile comise, astfel încât criticile aduse de inculpat sentinței pronunțate de către prima instanță sunt nefondate.
O nouă reducere a pedepsei pentru aceleași considerente nu se justifică cu atât mai mult cu cât prejudiciul cauzat de inculpați părții vătămate a fost recuperat în împrejurări independente de voința lor, iar recunoașterea comiterii faptei are o relevanță scăzută în cauză și nu a fost de natură a contribui neapărat la lămurirea cauzei sub toate aspectele având în vedere condițiile concrete în care inculpații au fost surprinși de către organele de poliție, având bunurile sustrase asupra lor.
Pe altă parte, în sarcina inculpatului s-a reținut comiterea infracțiunii deduse judecății în stare de recidivă postcondamnatorie ( stare care dovedește o perseverență infracțională a inculpatului, specializat, așa cum rezultă din cazierul judiciar, în comiterea infracțiunilor contra patrimoniului ); inculpatul nu a depus nicio diligență pentru repararea prejudiciului cauzat părții vătămate ci acesta a fost recuperat în natură în împrejurări mai presus de voința sa.
Este adevărat că inculpatul a recunoscut în fața instanței de fond comiterea faptei însă raportat la această atitudine și la acordul de vinovăție manifestat, prima instanță a reținut în favoarea sa dispozițiile art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală reducând cu o treime limita minimă prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă.
Aplicarea dispozițiilor art. 3201 Cod procedură penală are ca efect doar reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime fără a atrage în mod automat obligația pentru instanță a aplicării unei pedepse orientate la limita minimă astfel stabilită, sau sub această limită; pentru stabilirea pedepsei, instanța trebuie să se ghideze, așa cum s-a întâmplat în speța dedusă judecății, după criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 72 Cod penal.
În acest context, reducerea cuantumului pedepsei care a fost aplicată inculpatului, în baza acelorași împrejurări invocate în recurs nu se impune; aceasta este just individualizată și în măsură să conducă la atingerea scopului prevăzut de art. 52 Cod penal.
Revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 19/3.03.2009 a Judecătoriei R. era obligatorie în speță, dat fiind faptul că inculpatul a comis infracțiunea dedusă în prezent judecății în termenul de încercare stabilit prin această hotărâre.
În raport de considerentele expuse, văzând că pedeapsa aplicată inculpatului S. G. pentru infracțiunea dedusă judecății este corect dozată, ca și cea rezultantă de altfel și în consecință nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 Cod procedură penală, iar instanța nu a identificat niciun alt caz de casare, dintre cele prevăzute de art. 3859 Cod procedură penală care să impună reformarea hotărârii, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul S. G. împotriva sentinței penale nr. 24/3.04.2012 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul penal nr._, pe care o va menține.
În baza art. 189 Cod procedură penală se va suporta din fondurile Ministerului de Justiție și se va plăti Baroului B. suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat, sumă ce se va include în cheltuielile judiciare.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul S. G. să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul S. G. împotriva sentinței penale nr. 24/3.04.2012 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul penal nr._, pe care o menține.
În baza art. 189 Cod procedură penală se suportă din fondurile Ministerului de Justiție și se plătește Baroului B. suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat, sumă ce se include în cheltuielile judiciare.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul S. G. să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 3.10.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR N. H. N. Țînț E. B.
GREFIER
O. S.
Red.N.H./09.11.2012
Dact.O.S./13.11.2012
2 exemplare
Jud. fond: A. M.
| ← Revocarea măsurii preventive. Art. 139 C.p.p.. Decizia nr.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 107/2012. Curtea de... → |
|---|
