Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 107/2012. Curtea de Apel BRAŞOV

Curtea de Apel BRAŞOV - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 107/2012 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 17-10-2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR.107/ApDOSAR NR._

Ședința publică din data de 17 octombrie 2012

Instanța constituită din:

- Complet de judecată CA3:

Președinte – N. Țînț - judecător

Judecător – N. H.

- Grefier – C. G.

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public – procuror O. C. – din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial B.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM – SERVICIUL TERITORIAL B. și inculpații A. P. JR., O. R. M., M. I., M. C., G. A. și S. I. împotriva sentinței penale nr. 324/S, pronunțată de Tribunalul B. la data de 25 noiembrie 2011, în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 02 octombrie 2012, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța pentru a da posibilitatea inculpaților, prin apărători să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru 09 octombrie 2012, 15 octombrie 2012, iar apoi pentru data de 17 octombrie 2012, când,

CURTEA

Constată că, prin sentința penală nr.324/S/25.11.2011, pronunțată de Tribunalul B. în dosar penal nr._, în temeiul art. 334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b pct. 5 din Legea nr. 39/2003, reținută în sarcina inculpaților S. I., O. R. M., M. C., G. A., M. I., M. I. D., A. P., Gradinariu M. R. și M. A. I., în infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal.

În temeiul art. 334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei de furt calificat cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a, c, g, i și alin.4 din Codul penal (faptă săvârșită la data de 09/10.09.2009, în dauna .), reținută în sarcina inculpaților S. I. și O. R. M., în infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a, c, g, i din Codul penal.

În temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului S. I., fiul lui I. și V., născut la data de 29.05.1981 în B., domiciliat în S., ., județul B., posesor al PC nr._ eliberat de SPCJEP B., CNP._, la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În temeiul art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g, i din Codul penal, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (fapta săvârșită la data de 14/15.06.2009, în dauna Stației R. Express din .).

În temeiul art. 26 din Codul penal raportat la art. 20 din Codul penal raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a, b și alin.2¹ lit.a și b din Codul penal, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru infracțiunea de complicitate la tentativa de tâlhărie (fapta săvârșită la data de 23/24.11.2010, în dauna ., C. de H. și Selecție C.)

În temeiul art. 20 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat (faptă săvârșită la data de 05/06.04.2009 în dauna Agenției Loto Prono S.).

În temeiul art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b Cod penal, pedepsele menționate anterior au fost contopite, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, care a fost sporită cu 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul S. I. să execute în final pedeapsa de 9 ani închisoare.

În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

În temeiul art. 88 Cod penal, din pedeapsa aplicată a fost dedusă perioada reținerii și arestării preventive, de la 23.09.2009 la 22.10.2009 și de la 24.11.2010 la zi.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului S. I., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, c, g și i C.pen. (faptă săvârșită la data de 09/10.09.2009, în dauna .), pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, b și e C.pen. (fapta săvârșită la data de 12/13.09.2010, în dauna . T. și .), pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C.pen. (faptă săvârșită la data de 25/26.06.2009, în dauna .), pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C.pen. (fapta săvârșită la data de 21/22.07.2009 în dauna .” SRL Feldioara) și pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat, prevăzută de art.26 din Codul penal raportat la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal (faptă săvârșită la data de 11/12.11.2010, în dauna . C.).

În temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, Tribunalul B. l-a condamnat pe inculpatul O. R. M., fiul lui I. și C., născut la data de 23.05.1986 în S., domiciliat în S., ., județul B., posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP S., CNP._, la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (fapta comisă la data de 05/06.08.2009, în dauna . C.” SA Ghimbav).

În temeiul art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, c, g și i Cod penal, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (faptă comisă în data de 09/10.09.2009, în dauna . B.).

În temeiul art.20 din Codul penal raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a, b și alin.2¹ lit.a și b din Codul penal, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de tentativă la tâlhărie (fapta săvârșită la data de 23/24.11.2010, în dauna ., C. de H. și Selecție C.).

În temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, b și e Cod penal, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (fapta comisă la data de 12/13.09.2010 în dauna . T.)

În temeiul art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b Cod penal, pedepsele menționate anterior au fost contopite, aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, care a fost sporită cu 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul O. R. M. să execute în final pedeapsa de 12 ani închisoare.

În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

În temeiul art. 88 Cod penal, din pedeapsa aplicată a fost dedusă perioada reținerii și arestării preventive, de la 23.09.2009 la 22.10.2009 și de la 24.11.2010 la zi.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod penal, s-a dispus achitarea inculpatului O. R. M. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și b și alin.2¹ lit.a și b din Codul penal (faptă comisă la data de 02/03.11.2010, în dauna .” SRL din B.), pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal (faptă comisă în data de 25/26.06.2009, în dauna .), pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a, g și i din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, (4 acte materiale, comise în data de 08/09.07.2009, în dauna ., .” SRL, . și . din B.), pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, b, c, g și i din Codul penal (săvârșită la data de 11/12.11.2010 în dauna . C.), pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și b, alin.2¹ lit.a și b din Codul penal (faptă comisă la data de 06/07.09.2010 în dauna . infracțiunile de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal și distrugere, prevăzută de art.217 alin.1 din Codul penal (fapte comise la data de 10/11.09.2010 în dauna .), pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal (fapta comisă la data de 10/11.09.2010 în dauna .” SRL) și pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal (săvârșită la data de 14/15.10.2010, în dauna . Sibiului).

În temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal, Tribunalul B. l-a condamnat pe inculpatul M. C., fiul lui V. și L., născut la 24.02.1977 în B. județul B., domiciliat în S., ., județul B., posesor al PC nr._ eliberată de SPCJEP B., CNP._, la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 20 Cod penal combinat cu art. 211 alin.1, alin.2 lit.a, b și alin.2¹ lit.a, b din Codul penal cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul penal, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru infracțiunea de tentativa la tâlhărie (fapta săvârșită la data de 23/24.11.2010, în dauna ., C. de H. și Selecție C.).

În temeiul art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele menționate anterior, aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, care a fost sporită cu 1 an închisoare, urmând ca inculpatul M. C. să execute în final pedeapsa de 8 ani închisoare.

În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

În temeiul art. 88 Cod penal, din pedeapsa aplicată a fost dedusă perioada reținerii și arestării preventive, de la 24.11.2010 la zi.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod penal, s-a dispus achitarea inculpatului M. C. pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și b și alin.2¹ lit. a și b din Codul penal (faptă comisă la data de 02/03.11.2010, în dauna .” SRL din B.), pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și b, alin.2¹ lit.a, b și e din Codul penal (faptă comisă la data de 12/13.09.2010 în dauna . T.), pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, b, c, g și i din Codul penal (săvârșită la data de 11/12.11.2010 în dauna . C.), pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și b, alin.2¹ lit.a și b din Codul penal (faptă comisă la data de 06/07.09.2010 în dauna . infracțiunile de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal și distrugere, prevăzută de art.217 alin.1 din Codul penal (fapte comise la data de 10/11.09.2010 în dauna .), pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal (faptă comisă la data de 10/11.09.2010 .” SRL) și pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 din Codul penal raportat la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal (săvârșită la data de 14/15.10.2010, în dauna . Sibiului).

În temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, Tribunalul B. l-a condamnat pe inculpatul G. A., fiul lui M. și A., născut la data de 12.07.1984 în S. județul B., domiciliat în S. ., județul B., posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP S., CNP._, la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și b și alin. 2¹ lit. a și b din Codul penal, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 10 ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și b și alin.2¹ lit.a și b Cod penal (faptă comisă la data de 02/03.11.2010, în dauna .” SRL din B.).

În temeiul art.20 din Codul penal raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a, b și alin.2¹ lit.a și b din Codul penal, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru infracțiunea tentativa la tâlhărie (fapta săvârșită la data de 23/24.11.2010, în dauna ., C. de H. și Selecție C.).

În temeiul art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele menționate anterior, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare, care a fost sporită cu 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul G. A. să execute în final pedeapsa de 12 ani închisoare.

În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

În temeiul art. 88 Cod penal, a fost dedusă din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 24.11.2010 la 28.09.2011.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea aceluiași inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal (faptă comisă în data de 25/26.06.2009, în dauna .) și pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal (săvârșită la data de 14/15.10.2010, în dauna . Sibiului).

În temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, Tribunalul B. l-a condamnat pe inculpatul M. I., fiul lui I. și F., născut la data de 12.08.1976 in B. județul B., domiciliat în S., ..A, județul B., posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP S., CNP._, la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele menționate anterior, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul M. I. să execute în final pedeapsa de 4 ani închisoare.

În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, constatându-se că este arestat în altă cauză.

P. aceeași sentință, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul M. I. D., fiul lui N. și I., născut la data de 09.02.1983 în S. județul B., domiciliat în S., ., județul B., posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP S., CNP._, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal și pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin. 1, art.209 alin.1 lit. a, g, i din Codul penal (săvârșită la data de 21/22.07.2009 în dauna .” SRL Feldioara), constatându-se că este arestat în altă cauză.

În temeiul art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, Tribunalul B. l-a condamnat pe inculpatul A. P., fiul lui P. și G., născut la data de 21.10.1981, în B., domiciliat în S., ., județul B., fără forme legale în S., ., județul B., posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP S., CNP._, la o pedeapsă de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (fapta comisă la data de 04/05.03.2009, în dauna .).

În temeiul art. 86¹din Codul penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate, pe un termen de încercare de 7 ani.

În temeiul art. 86³ al. 1 lit. a-d Cod Penal, inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B. potrivit programului de supraveghere, să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul art. 86³ al. 3 lit. a Cod penal, inculpatul a fost obligat să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 100 de ore în cadrul Atelierului MFC B. sau altă locație stabilită de Serviciul de Probațiune.

În temeiul art.359 Cod procedură penală, i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.864 Cod penal referitoare la faptul că dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune pentru care se va pronunța o hotărâre de condamnare definitivă, chiar și după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune; dacă nu va îndeplini, cu rea-credință, măsurile de supraveghere și obligația stabilite, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea în întregime a acesteia.

S-a făcut aplicarea art. 71 al. 1 și 5 Cod penal raportat la art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal și s-a constatat că inculpatul A. P. a fost reținut și arestat preventiv în cursul urmăririi penale, în perioada 23.09._09.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, Tribunalul B. l-a achitat pe inculpatul GRADINARIU M. R., fiul lui N. și E., născut la data de 06.09.1988, în B. județul B., domiciliat în S., ., județul B., posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP S., CNP._, pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal și pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a, g și i din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, (4 acte materiale comise în data de 08/09.07.2009, în dauna ., .” SRL, . și . din B.).

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului M. A.-I., fiul lui I. și F., născut la data de 09.05.1990 în B. județul B., domiciliat în S., ., județul B., posesor al CI . nr._ eliberată de Poliția M. S., CNP._, pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 Cod penal și pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal (săvârșită la data de 14/15.10.2010, în dauna . Sibiului).

În temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, Tribunalul B. i-a obligat pe inculpatul A. P. să plătească părții civile . sumele de_ lei și 1380 Euro, despăgubiri civile, pe inculpatul O. R. M. să plătească părții civile . C. SA suma de 4000 de lei despăgubiri civile, pe inculpatul O. R. M. să plătească părții civile . suma de_ de lei despăgubiri civile, pe inculpatul O. R. M. să plătească părții civile . suma de 3530 lei plus dobânda legală calculată de la data de 13.09.2010 până la data plății, părții civile . suma de 3786 de lei plus dobânda legală calculată de la data de 13.09.2010 până la data plății, părții civile H. O. C. suma de 550 de euro și părții civile C. I. suma de 5000 de lei despăgubiri civile, pe inculpatul O. R. M. să plătească părții civile S. Clinic Județean de Urgență S. suma de 1793,55 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții vătămate C. I., respingând restul pretențiilor civile ale acestuia, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții vătămate S. N., pe inculpații S. I. și M. I., în solidar, să plătească părții civile . suma de 100 de lei, despăgubiri civile.

În temeiul art. 346 alin. 3 Cod procedură penală, au fost respinse acțiunile civile formulate în cadrul procesului penal de partea civilă .., de părțile civile . SRL și ., ., ., . SRL, . SC T. M. SRL.

S-a luat act de renunțarea de către părțile civile N. E. și . acțiunile civile formulate în cadrul procesului penal și s-a constatat că nu s-au constituit părți civile în procesul penal ., ., . SRL, P. C., I. D., . N..

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpatul S. I. a sumei de 8609 lei, sustrasă de la . și de la inculpatul G. A. a sumei de 2.000 lei, sustrasă de la . SRL.

În temeiul art. 357 alin. 2 lit. c Cod procedură penală, a fost menținut sechestrului asigurător instituit prin rezoluția nr.6213/P/2009 din data de 11.11.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B., anterior declinării cauzei la DIICOT – Serviciul Teritorial B. și prin ordonanța procurorului din 19.04.2011, asupra bunurilor mobile și sumelor de bani ridicate de la inculpatul S. I., până la nivelul sumei de 8709 lei și restituirea restului bunurilor ridicate de la acest inculpat, precum și sechestrul asupra bunurilor mobile ridicate de la inculpatul O. R. M..

În temeiul art. 357 alin. 2 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin rezoluția nr.6213/P/2009 din data de 11.11.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B., anterior declinării cauzei la DIICOT – Serviciul Teritorial B., asupra bunurilor mobile ridicate de la inculpații M. I. D. și G. M. R. și restituirea acestor bunuri către cei doi inculpați.

În temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților S. I., O. R. M. și M. C., dispusă față de aceștia prin încheierea nr. 52/25.11.2010 a Tribunalului B. și măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea S., dispusă față de inculpatul G. A., prin încheierea de ședință din data de 23.09.2011 a Tribunalului B..

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus preluarea de probe biologice de la inculpații S. I., O. R. M., M. C. și G. A., după rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

S-a constatat că obiectele enumerate în procesul-verbal din 21 aprilie 2011, de la fila 3 din vol. I al dosarului instanței și în adresa nr. 124/D/P/2010 din 23.09.2011, de la fila 101 din vol. IV al instanței, reprezintă mijloace materiale de probă și rămân atașate dosarului cauzei.

În temeiul art. 189 Cod procedură penală, onorariile avocaților din oficiu desemnați pentru inculpații G. A. și G. M. R., în cuantum de câte 400 lei și onorariile parțiale ale avocaților din oficiu desemnați pentru inculpații S. I., O. R. M., M. C., M. I., M. I. D., A. P. și M. A. I., în cuantum de câte 200 lei pentru fiecare, vor fi achitate din fondurile Ministerului Justiției.

În temeiul art. 191 alin. 1 și art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, au fost obligați S. I., la plata sumei de 5300 lei, O. R. M. la plata sumei de 5300 lei, M. C. la plata sumei de 5300 lei, G. A., la plata sumei de 4000 de lei, M. I., la plata sumei de 3450 lei și A. P. la plata sumei de 3200 lei cheltuieli judiciare către stat, restul rămânând în sarcina statului.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, relativ la susținerea apărătorilor inculpaților privind nulitatea proceselor verbale de cercetare la fața locului (pentru motivul că unii dintre martori au declarat că nu au asistat la toate operațiunile efectuate de organele de cercetare la fața locului), că deșii unii martori asistenți au declarat că nu au stat tot timpul lângă organele de poliție la cercetarea la fața locului, aceștia au fost la fața locului, fiind salariați ai societăților vătămate, astfel încât au putut constata că s-a făcut cercetarea la fața locului de către organele de urmărire penală. Nu există nicio îndoială cu privire la obiectele ridicate de la fața locului, consemnate în procesele verbale depuse la dosar. Unele dintre obiecte sunt recunoscute de reprezentanții părților vătămate (cablurile de calculatoare, alte obiecte ale societăților păgubite), iar cele care au fost lăsate de autorii furturilor la fața locului au fost văzute de mai multe persoane. De altfel, legea sancționează cu nulitatea relativă lipsa martorilor asistenți și nu faptul că aceștia au fost prezenți, dar nu au asistat la toate actele efectuate de organele de cercetare penală. Uneori chiar tactica criminalistică presupune izolarea locului faptei, pentru a nu se deteriora eventualele urme lăsate de autori. În acest sens, martorii care au susținut că nu au fost prezenți la fața locului, au arătat că nu au stat tot timpul lângă organele de poliție, dar le-au observat de la distanță cum au examinat locul faptei. De altfel, majoritatea martorilor asistenți audiați de instanță au declarat că au asistat la toate actele efectuate de organele de cercetare la fața locului și au putut vedea personal urmele ridicate de acestea de la fața locului. În plus, inculpații au invocat această nulitate relativă de-abia în cursul cercetării judecătorești și la dezbaterile pe fond, deși este vorba de nulități ale unor acte de urmărire penală, de care au luat la cunoștință cel mai târziu la prezentarea materialului de urmărire penală. Având în vedere că în cauză nu există vreun motiv de nulitate relativă, nu există nici un indiciu cu privire la nerealitatea aspectelor consemnate în procesele verbale de cercetare la fața locului, instanța a înlăturat susținerile inculpaților în sensul că se impune anularea proceselor verbale de cercetare la fața locului și a probelor derivate din acestea.

Analizând actele și lucrările dosarului s-a constatat că situațiile de fapt reținute în rechizitoriu nu se confirmă în totalitate, ci doar în parte, după cum urmează:

1. În noaptea de 04/05.03.2009, persoane neidentificate au pătruns prin escaladare, pe scara de incendiu și apoi pe fereastra de la etajul 1, în incinta . B., cu sediul în B., ..17, de unde au sustras o casă de bani (în greutate de 250 kg), conținând sumele de 1380 euro și 1318 lei și aparatură electronică (2 laptop-uri Toshiba și HP Compaq, o cameră foto digitală Sony) în valoare totală de 11.203 lei. În interiorul casei de bani se aflau și carduri de alimentare Shell. Casa de bani a fost deplasată de la locul unde aceasta era amplasată, până la geamul pe care a fost scoasă, prin târârea acesteia cu ajutorul unor cabluri de calculatoare, luate din birourile firmei. Casa de bani a fost legată cu cabluri și coborâtă pe geam de la etajul 2 al clădirii, iar apoi a fost transportată cu un autovehicul, la fața locului fiind găsite urme de pneuri. La fața locului au fost găsite cablurile de alimentare ale calculatoarelor, luate din interiorul societății, folosite la coborârea pe geam a casei de bani și un pantof sport „V.”, găsit la fața locului în exteriorul clădirii. Acestea au fost examinate ADN, stabilindu-se prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 18.09.2009 întocmit de IGPR – Institutul de Criminalistică că microurmele de pe cabluri provin de la un amestec de cel puțin 3 persoane, profilul genetic al inculpatului A. P. fiind inclus în amestec. În raportul de constatare tehnico-științifică se arată că o altă persoană din populația caucaziană, care să-l substituie pe inculpatul A. P. din amestec, ar putea fi regăsită la un număr mai mare de 38.910.506 indivizi neînrudiți genetic.

Din Raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 30.10.2009, întocmit de IPJ B., Serviciul Criminalistic, Laboratorul pentru Detecția Psihologică a Comportamentului Simulat (fila 130 din vol. II al dos. de u.p.), rezultă că în ceea ce-l privește pe inculpatul A. P. „au fost evidențiate modificări ale reactivității psiho-emoționale specifice constitutive și definitorii pentru comportamentul simulat al subiectului în cauza cercetată”.

Inculpatul A. P. a declarat în cursul urmăririi penale că în perioada anilor 2003-2005 sau 2006 a lucrat la . B., la sediul din B., . de muncitor necalificat.

Față de toate acestea, s-a constatată că în cauză sunt probe temeinice din care rezultă vinovăția inculpatului A. P., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, din data de 04/05.03.2009, în dauna ..

Pentru această infracțiune, ținând cont de gravitatea faptei, dar și de faptul că inculpatul are antecedente penale, dar nu este recidivist, fiind condamnat anterior la două pedepse cu amenda penală pentru infracțiuni silvice, este căsătorit și are 6 copii minori în întreținere, are un loc de muncă și s-a prezentat de fiecare dată în fața instanței de judecată, instanța a aplicat acestuia o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Întrucât inculpatul A. P. nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an și ținând seama de persoana condamnatului, de faptul că acesta este încadrat în muncă, are o familie numeroasă de întreținut, a avut un comportament corespunzător după săvârșirea faptei, prezentându-se de fiecare dată în fața instanței de judecată, s-a apreciat că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și chiar fără executarea pedepsei în regim de detenție inculpatul nu va mai săvârși alte infracțiuni.

În consecință, în baza art. 86¹Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere executarea pedepsei aplicate, pe un termen de încercare de 7 ani.

În baza art. 86³ al. 1 lit. a-d Cod penal, inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B. potrivit programului de supraveghere, să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Totodată, pentru ca inculpatul să își însușească valoarea socială a muncii, în baza art. 86³ al. 3 lit. a Cod penal, a fost obligat să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 100 de ore în cadrul Atelierului MFC B. sau altă locație stabilită de Serviciul de Probațiune.

În baza art.359 Cod procedură penală, i s-a atras atenția asupra dispozițiilor art.86⁴ Cod penal referitoare la faptul că dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune pentru care se va pronunța o hotărâre de condamnare definitivă, chiar și după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune; dacă nu va îndeplini, cu rea-credință, măsurile de supraveghere și obligația stabilite, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea în întregime a acesteia.

Instanța a făcut aplicarea art. 71 al. 1 5 Cod Penal, 64 al. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod Penal și a constatat că inculpatul A. P. a fost reținut și arestat preventiv în cursul urmăririi penale, în perioada 23.09._09.

2. În noaptea de 14/15.06.2009, în jurul orei 23:50, două persoane au pătruns purtând mănuși, prin forțarea ușii de acces în camera tehnică a Stației R. Express din ., de unde au sustras o casă de bani metalică conținând 6609 lei și suma de 2000 lei din casa de marcat, în total 8609 lei, ducând casa de bani pe un spațiu verde din apropiere. Aici a fost identificată o cutie paralelipipedică, de culoare neagră, cu dimensiunile 24-24-13 centimetri, care fusese luată din stația peco. În zonă s-a mai găsit o mască de carnaval, înfățișând o vrăjitoare și un telefon mobil marca Nokia. Autorii au părăsit în grabă locul faptei, deoarece în zonă a apărut un lucrător de poliție, iar în fugă unuia dintre aceștia i-a căzut telefonul mobil. Aceasta explică și faptul că autorii nu au mai avut timp să deschidă cutia metalică luată din stația peco și în care s-a găsit intactă suma de 6609 lei.

Procedându-se la percheziția informatică a telefonului mobil găsit la fața locului s-a constatat că acesta aparține inculpatului S. I.. Astfel, telefonul Nokia 1110i conținea cartela S. Cosmote cu seria_1345404 și numărul de apel_, ce a fost utilizat de inculpatul S. I.. Acest număr de telefon a făcut obiectul interceptării, ca aparținând lui S. I., în perioada 16.03.2009 – 14.05.2009 (înainte de săvârșirea acestei fapte), în baza autorizațiilor emise prin încheierile nr.26/13.03.2009 a Judecătoriei B. (dosar nr.26/A/2009) și 40/15.04.2009 a Judecătoriei B. (dosar nr.40/A/2009), date în cauza privind sustragerea în dauna ., faptă din 22.11.2008, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr._/P/2008 din 19.01.2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. (vol. XVII din dosarul de urmărire penală, fila 62). În plus, în agenda telefonică a aparatului, numărul_ figurează ca aparținând lui „I.”, iar între numerele înregistrate figurează numerele de telefon ale lui S. N. –_, soția inculpatului, apărătorului ales al acestuia „R.” și ale lui B. V. („văru.sile” –_), iar în mesagerie au fost găsite printre altele un mesaj primit la data de 22.06.2009, ora 20:26, cu textul „bă ilie, răspunde că sunt eu elisei și vreau să vorbesc cu nicoleta” și un mesaj expediat la data de 12.06.2009, ora 23:37 către S. N., cu textul „ce faci.vin imediat acasă” ( volumul IV, fila 57-63).

De asemenea, în cauză s-a întocmit de către Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul SRI raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 27.09.2009, din care reiese că persoana care a intrat în incinta camerei tehnice la ora comiterii faptei, surprinsă de camera de luat vederi montată aici, este cu grad mare de probabilitate inculpatul S. I. (volumul IV al dosarului de urmărire penală, filele 97-109.

Față de toate acestea instanța a constatat că din probatoriul administrat rezultă cu certitudine participarea inculpatului S. I., alături de alte persoane rămase neidentificate, la săvârșirea furtului casei de bani metalice din data de 14/15.06.2009, comis în incinta Stației R. Express din ..

Față de gravitatea faptei, de modul de acțiune al inculpatului, care a acționat astfel încât să prevină lăsarea urmelor și să înlăture urmele infracțiunii, nu a recunoscut fapta, a avut o atitudine necorespunzătoare în fața organelor judiciare și față de celelalte criterii de individualizare a pedepselor, prevăzute în art. 72 Cod penal, instanța a aplicat inculpatului S. I. o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea acestei infracțiuni.

3. În noaptea de 05/06.08.2009, mai multe persoane au pătruns prin escaladarea gardului împrejmuitor și apoi pe o ușă lăsată descuiată în incinta . C.” SA din Ghimbav, ., de unde, după ce au căutat și răvășit toate încăperile și au forțat o casă de bani aflată pe holul clădirii, au sustras din interiorul biroului secretariat suma de 3400 lei și din biroul administratorului un telefon mobil marca Nokia E50. Autorii faptei au încercat să deschidă cu forța seiful, desfăcând niște șuruburi de la acesta și forțându-l cu un ciocan și un topor, iar apoi l-au deschis cu cheile găsite în biroul administratorului societății, însă în seif nu se aflau bunuri, valori sau documente.

De la fața locului au fost ridicate un topor, aflat lângă seif, o coadă de topor situată pe seif, o legătură de două chei și o șurubelniță cu mâner galben cu negru, abandonate de autorii faptei.

În raportul de constatare tehnico științifică nr._/12.10.2010, în urma examinării bio-criminalistice a acestor mijloace materiale de probă de către IGPR, Institutul de Criminalistică, s-a constatat că au fost puse în evidență, pe fiecare dintre aceste obiecte, celule epiteliale remanente constituind amestecuri de profile genetice în care a fost pus în evidență un profil genetic identic cu al lui O. R.-M., iar genotiparea microurmelor găsite pe șurubelniță a pus în evidență un profil genetic identic cu cel al lui O. R.-M.. Astfel, în cazul primei microurme pusă în evidență pe șurubelniță frecvența de regăsire a profilului genetic al ADN extras din microurmă, identic cu cel obținut din proba de referință recoltată de la inculpatul O. R.-M. este 4,34X10^-16, respectiv grupul populațional în care acest profil genetic este unic, fiind de 2._.000.000 indivizi neînrudiți genetic. De asemenea, în cazul celei de a doua microurme pusă în evidență pe șurubelniță frecvența de regăsire a profilului genetic al ADN extras din microurmă, identic cu cel obținut din proba de referință recoltată de la inculpatul O. R.-M. este 1,30X10^-17, respectiv, grupul populațional în care acest profil genetic este unic este de 76._.000.000 indivizi neînrudiți genetic.

Având în vedere că pe două dintre obiectele găsite la locul faptei, folosite de autorii furtului pentru spargerea casei de bani, au fost găsite microurme care cu certitudine au fost create de inculpatul O. R. M., instanța a reținut participarea acestuia la săvârșirea acestei infracțiuni de furt calificat. Astfel, raportul de 1 la 2._.000.000 indivizi și respectiv de 1 la 76._.000.000 indivizi, ca cele două microurme de pe șurubelniță să fie create de o altă persoană decât O. R. M. face imposibilă această teză, deoarece aceste cifre depășesc cu mult populația globului. În consecință, se poate reține cu certitudine că inculpatul O. R. M. este cel care a folosit șurubelnița abandonată de autorii furtului la locul faptei.

În plus, faptul că și pe toporul și pe coada de topor abandonate de autorii furtului la locul faptei s-au identificat două microurme (celule epiteliale), notate în raportul de constatare tehnico-științifică cu T_ și T_ (filele 53 și 54 din vol. VIII al dosarului de urmărire penală), a căror genotipare au pus în evidență un amestec de profile genetice care conține combinații identice cu cele cu cele ale profilului genetic al inculpatului O. R. M. dovedește că acest inculpat a fost la fața locului și a folosit cele două instrumente. Este dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul O. R. M. a folosit aceste instrumente la locul faptei, dat fiind că pe toate au fost identificate microurme ce au pus în evidență profilul genetic al acestuia.

Față de gravitatea faptei, de modul și mijloacele de acțiune a inculpatului, de faptul că acesta nu a cooperat cu organele judiciare și a avut o atitudine necorespunzătoare în cursul procesului, văzând și celelalte criterii de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 Cod penal, instanța a aplicat inculpatului O. R. M. o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea acestei infracțiuni.

4. În noaptea de 09/10.09.2009, mai multe persoane au pătruns mascate cu cagule, prin escaladare și forțarea unei ferestre în incinta . B., ..U, de unde au sustras o casă de bani, în care se afla o sumă de bani de 135.000 lei și 4.500 de euro, acte ale societății, facturi, cecuri, bilete la ordin, cărți de muncă, ștampile, chei, bonuri carburant, pe care au transportat-o cu o roabă luată din clădire și au coborât-o pe geam, de la etaj, în exteriorul unității, iar apoi au transportat-o cu un autoturism. Casa de bani, care avea dimensiunile de 110x50x40 cm și o greutate de 300 kg, a fost transportată printr-o cameră de prezentare amenajată într-o pasarelă ce leagă clădirea în care se află biroul din care a fost sustrasă de o altă clădire și coborâtă în exterior pe un geam mascat de o pânză publicitară ce a acoperit întregul perete al clădirii, folie ce a fost secționată în dreptul ferestrei respective (volumul IX din dosarul de urmărire penală, fila 16-48). Casa de bani a fost găsită la data de 10.09.2009 de martorul M. M. abandonată pe câmp, pe . B., forțată, deschisă, iar în apropiere de aceasta au fost găsite o mănușă din material textil de culoare albă, cu inserție de buline din cauciuc de culoare neagră și o cagulă din material textil de culoare neagră și mov, abandonate de autori. Pentru prejudiciul produs prin sustragerea sumelor de bani aflate în casa de bani și prin distrugerile provocate de autorii furtului, . s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de_ de lei.

Din raportul de constatare tehnico-științifică nr._/28.09.2010 (filele 173-181 din volumul IX al dosarului de urmărire penală) rezultă că genotiparea ADN extrasă din microurma ridicată de pe mănușa albă cu inserție de buline din cauciuc a pus în evidență un amestec de profile genetice provenit de la minim două persoane, iar profilul genetic al lui O. R.-M. este inclus la locii corespunzători, o altă persoană din populația caucaziană care să îl substituie pe O. R.-M. din amestec putând fi regăsită numai la un număr mai mare de 32.258.064 indivizi neînrudiți genetic. Deci raportat la această cifră, mai mare decât populația României, inculpatul O. R. M. este singurul care ar fi putut folosi mănușa găsită la locul faptei. În plus, din același raport rezultă că genotiparea ADN extrasă din microurma ridicată de pe cagula din material textil de culoare neagră și mov a pus în evidență un profil genetic identic cu cel al lui O. R.-M.. Frecvența de regăsire în populația caucaziană a profilului genetic al ADN extras din microurmă, identic cu cel al probei de referință recoltată de la O. R.-M., este de 9,23x10-20, grupul populațional în care acest profil genetic este unic fiind de 10._._ indivizi. Față de această ultimă cifră, mult mai mare decât populația globului, este cert că inculpatul O. R. M. a fost cel care a purtat cagula respectivă, neputând exista o altă persoană care să fi lăsat microurma respectivă.

La data de 09.09.2009, ora 23:56, care este cel mai probabil ora săvârșirii faptei, a fost interceptată o convorbire purtată în celula locului faptei între inculpatul O. R.-M., utilizatorul telefonului mobil cu ._ și numărul de apel_ și utilizatorul postului telefonic mobil cu numărul_, de unde se poate deduce că acestea se referă la comiterea faptei. Astfel, convorbirea conține următoarele afirmații: „ORM: Nu, stați acolo, da’ aveți grijă, că ăla..l-am găsit. B: Ce, ce, ce? ORM: Îl aruncăm afară. B: E mari? ORM: E ceva. B: No, hai! ORM: Da’ aveți grijă să nu cadă pe voi”, din care se poate deduce că interlocutorii vorbesc despre casa de bani. Telefonul mobil cu ._, de pe care inculpatul O. R. M. purtat convorbirea (sustras la data de 25/26.07.2009 din incinta . pus ulterior sub interceptare) a fost găsit și ridicat cu prilejul percheziției efectuată la data de 23.09.2009 la domiciliul lui O. R.-M..

În plus, inculpatul O. R. M. a fost surprins de camerele de supraveghere ale Stației OMV B. 2 – B., ..A, în noaptea de 09/10.09.2009, în intervalul orar 01:29-01:32, după comiterea faptei, la bordul unui autoturism VW Transporter cu numerele de înmatriculare TX-89767KX, din care a coborât și a alimentat. În urma examinării de către Institutul pentru Tehnologii Avansate din cadrul SRI a imaginilor surprinse de camerele de supraveghere și a comparării acestora cu imaginile din baza de Image Track, a rezultat că există un grad mare de asemănare între persoana surprinsă în imagini și O. R.-M.. De altfel, autoturismul marca VW Transporter cu numărul de înmatriculare TX-89767KX și cartea de identitate, certificatul de înmatriculare ale vehiculului au fost găsite la percheziția domiciliară efectuată la data de 23.09.2009 la domiciliul inculpatului O. R.-M. (volumul XXI din dosarul de urmărire penală, fila 101-104, 162-176).

Față de toate acestea, instanța a constatat că se poate stabili cu certitudine participarea inculpatului O. R. M. la comiterea infracțiunii de furt calificat, săvârșită în data de 09/10.09.2009, în dauna ..

În ce privește încadrarea juridică a acestei fapte, în ședința publică din data de 11.11.2011 inculpatul O. R. M., prin avocat, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de furt calificat cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, c, g și i și alin. 4 Cod penal în infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, c, g și i Cod penal.

După punerea în discuția părților a acestei cereri de schimbare a încadrării juridice, instanța a rămas să se pronunțe prin sentință asupra cererii. Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice este întemeiată. Astfel, potrivit art. 146 Cod penal, prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei sau o perturbare deosebit de gravă a activității, cauzată unei autorități publice sau oricăreia dintre unitățile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice. Cum în speță, partea vătămată . s-a constituit parte civilă cu suma de 200.000 de lei, nu este îndeplinită condiția producerii unei pagube mai mari de_ de lei. De asemenea, în cauză nu s-a făcut vreo dovadă că s-ar fi produs o perturbare deosebit de gravă a activității părții vătămate, astfel încât nu pot fi reținute consecințele deosebit de grave ale faptei de furt. Pentru aceste motive, instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, în sensul solicitat de inculpat.

Ținând cont de gravitatea faptei, de prejudiciul deosebit de mare situat la limita consecințelor deosebit de grave, de modul și mijloacele de acțiune a inculpatului, de faptul că acesta nu a cooperat cu organele judiciare, ci a avut o atitudine necorespunzătoare în cursul procesului penal, văzând și celelalte criterii de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 Cod penal, instanța a aplicat inculpatului O. R. M. o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea acestei infracțiuni.

În ce privește participarea inculpatului S. I. la săvârșirea acestei fapte, în rechizitoriu se rețin ca singure probe în dovedirea acesteia, faptul că din datele rezultate în urma perchezițiilor informatice, coroborate cu datele furnizate de interceptările efectuate în cauză, a reieșit că în noaptea de 09/10.09.2009, inculpatul S. I. s-a aflat în aria de acoperire a antenei 226-3-6010-_, Tractoru Terasă, bl. 88, ., . telefonice cu inculpatul O. R.-M. la ora apropiată de momentul săvârșirii faptei și au urmat amândoi același traseu (volumul XIX al dosarului de urmărire penală, filele 3-5). Nu s-au indicat aceste convorbiri, deși așa cum s-a arătat anterior în aceeași noapte a fost interceptată și înregistrată convorbirea telefonică purtată de inculpatul O. R. M., la ora 23:56, cu o persoană neidentificată. Faptul că telefonul mobil al inculpatului S. I. s-ar fi găsit în noaptea respectivă aceleași celule cu cel al inculpatului O. R. M. nu poate constitui o probă suficientă pentru reținerea participării inculpatului S. I. la săvârșirea acestei fapte. Nici faptul că din datele obținute s-a stabilit că, în noaptea de 09/10.09.2009, inculpații O. R.-M. și S. I. au purtat convorbiri cu postul de telefonie mobilă_, atât înainte cât și după săvârșirea faptei, nu constituie o probă concludentă din care să reiasă participarea inculpatului S. I. la săvârșirea acestui furt. Există posibilitatea ca cei doi inculpați să fi purtat convorbiri telefonice cu aceeași persoană și fără ca acestea să aibă legătură cu săvârșirea faptei. Din moment ce telefonul inculpatului O. R. M. era interceptat la acel moment, aceste convorbiri telefonice ar fi putut fi depuse la dosar, în cazul în care ar fi avut relevanță în cauză. Neexistând nicio probă cu privire la conținutul acestora, nu se poate face o speculație, susținându-se că ele ar fi privit săvârșirea faptei de furt.

De asemenea, din faptul că a doua zi după comiterea faptei, la data de 10.09.2009, ora 09:12:40, S. I. și O. R.-M. au purtat o convorbire, pe cele două telefoane mobile sustrase de la . puse sub interceptare, respectiv telefonul Nokia 1208 cu ._ și numărul de apel_ și telefonul Nokia 1208 cu ._ și numărul de apel_, în care inculpatul O. R. M. îi spune inculpatului S. I. că este căutat de poliție și îl întreabă dacă să sune avocatul („ORM: Bă I., i-a spune ce dracu’ face poliția asta!? Mă caută din 5 în 5 minute. Îl punem pe avocatul ăla?”) nu se poate deduce participarea inculpatului S. I. la săvârșirea acestei fapte. Dimpotrivă, din faptul că inculpatul O. R. M. îi spune inculpatului S. I. că el nu a dormit acasă, am putea deduce că cei doi inculpați nu au fost împreună în noaptea respectivă („ORM: Eu nu m-am culcat acasă. SI: Sună-l pe ăla!”). Nici faptul că în luna septembrie a anului 2009 inculpatul ar fi schimbat diferite sume de bani nu este concludent sub aspectul stabilirii vinovăției inculpatului.

Pentru aceste motive, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, instanța a dispus achitarea inculpatului S. I., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, c, g și i Cod penal.

5. În noaptea de 02/03.11.2010, un număr de trei persoane au pătruns mascate cu cagule în curtea .” SRL din B., . și au agresat cu pumnii și obiecte contondente, au amenințat cu cuțite și au imobilizat cu cabluri electrice pe paznicul societății P. C. și apoi au pătruns prin escaladare și efracție în clădirea administrativă a firmei, unde au forțat cu un flex seiful societății, pe care l-au distrus și au sustras suma de 2.000 lei, un telefon mobil Nokia 6680, un cuțit de vânătoare și o foarfecă de grădină. În urma agresiunii, partea vătămată P. C. a suferit leziuni corporale (traumatism cranio-facial, contuzie arcadă azigomatică dreapta și toracică, plagă contuză gamba dreaptă), ce au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, conform raportului de constatare medico-legală nr.3546/E/08.12.2010 al Serviciului de Medicină Legală al Județului B..

În susținerea vinovăției inculpaților O. R. M., G. A. și M. C. se invocă în rechizitoriu faptul că la fața locului, autorii au abandonat o pungă din nailon, având aplicată o etichetă cu următoarele date: „. mici porc 2, ambalat la 01.11.2010, greutate 3,940 kg, lei/kg 0,75, preț 2,96 lei și codul de bară cu numărul_”, iar în urma verificării codului de bară la sediul societății .-a stabilit că produsele au fost vândute în seara de 02.11.2010, la orele 19:17, de la magazinul nr.21 situat în B. pe . casa nr.5 de către inculpații O. R.-M. și G. A., iar înaintea acestora cu 5 minute a intrat în magazin și a făcut cumpărături și inculpatul M. C..

În cursul cercetării judecătorești, P. a depus Raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 16.05.2011, întocmit de IGPR – Institutul de Criminalistică – Serviciul de Bio-criminalistică (filele 163-173 din vol. II al dosarului instanței), care a fost finalizat după sesizarea instanței de judecată. Din acest raport rezultă că microurma ridicată de pe fragmentul de cablu telefonic cu izolație de culoare albă, ridicat din ghereta paznicului prezintă celule epiteliale, a căror genotipare a pus în evidență un amestec de profile genetice ce provin de la minim 3 persoane, profilul genetic al inculpatului G. A. fiind inclus la locii corespunzători în acest amestec de profile genetice. În urma calculelor biostatistice s-a stabilit că inculpatul G. A. are de_ ori mai multe șanse să fie contribuitor la formarea acestui amestec, decât o altă persoană necunoscută. Raportat la populația județului sau chiar a țării, este extrem de mare probabilitatea ca microurma respectivă să fi fost creată de inculpatul G. A.. Acest fapt, coroborat cu faptul că la fața locului s-a găsit o pungă în care au fost oase de porc, achiziționate de inculpatul G. A. de la magazinul ., în seara în care s-a săvârșit infracțiunea, relevă cu certitudine participarea inculpatului G. A. la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, din data de 02/03.11.2010, din incinta ..

În ce privește participarea inculpaților O. R. M. și M. C. la săvârșirea acestei infracțiuni, din faptul că inculpatul O. R. M. se găsea în magazin în momentul în care au fost achiziționate oasele de porc, iar inculpatul M. C. făcuse unele cumpărături cu 5 minute înainte, nu poate fi dedusă cu certitudine participarea celor doi inculpați la săvârșirea acestei infracțiuni. Există posibilitatea ca aceștia să fi efectuat anumite cumpărături de la magazin, împreună cu inculpatul G. A., dar să nu fi participat la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie din seara respectivă. În lipsa oricărei probe care să-i plaseze și pe cei doi inculpați la locul săvârșirii faptei, concluzia că și aceștia ar fi participat la săvârșirea infracțiunii nu ar avea nici un suport.

Pentru aceste motive, instanța a dispus condamnarea inculpatului G. A. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și b și alin. 2¹ lit. a și b și achitarea inculpaților O. R. M. și M. C. pentru aceeași infracțiune, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală.

Având în vedere modul deosebit de periculos în care a acționat inculpatul G. A., împreună cu celelalte persoane cu care a participat la săvârșirea faptei, violența deosebită exercitată asupra paznicului societății, ecoul puternic produs în rândul societății a unei astfel de fapte, dar și situația inculpatului care are antecedente penale, dar nu este recidivist, nu a recunoscut săvârșirea faptei, s-a prezentat în fața instanței de judecată, văzând și celelalte criterii de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 Cod penal, a fost aplicată inculpatului G. A. o pedeapsă de 10 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și b și alin. 2¹ lit. a și b Cod penal.

6. În cursul nopții de 23/24.11.2010 la orele 21.55, paznicul unității . – C. de hibridare și selecție C. – este anunțat telefonic de către comisarul G. de la Politia C., care i-a solicitat să fie atent dacă observă ceva suspect și să anunțe imediat organele de politie. Imediat după convorbirea telefonică avută cu lucrătorul de poliție, paznicul I. D. a plecat să verifice societatea, observând că o ușă de la biroul sefului de stație este încuiată dinspre exterior. După aceea l-a anunțat telefonic pe comisarul G. relatându-i cele observate, iar acesta din urmă i-a comunicat să stea liniștit într-o încăpere și să nu iasă afară. Persoana vătămată a ieșit totuși afară și a observat că ușa principală de acces care face legătura dintre birouri este deschisă și imediat a constatat că o persoană purtând cagulă de culoare roșie s-a îndreptat spre el, motiv pentru care a lovit cu bâta pe care o avea asupra sa, fără a cunoaște exact zona corpului lovită. Persoana vătămată a încercat să lovească din nou pe agresor, însă a nimerit cu bâta în perete și a rupt-o; imediat au ieșit din birou alte două persoane care purtau cagule roșii. Persoana vătămată a fugit, însă după aproximativ 10 m a fost prins de cele trei persoane cu cagule pe față, care l-au lovit cu leviere până a căzut, apoi a fost transportat de doi agresori către birouri, așezat pe scaun si legat cu cablurile de la un calculator tăiate de cel de-al treilea agresor. Partea vătămată a fost legată de mâini și de picioare, i s-a spus să tacă, a fost controlată în buzunare de unde i s-a luat un telefon mobil a cărui baterie a fost îndepărtată din telefon. După puțin timp au sosit organele de poliție, agresorii fugind în grabă pe ușa pe care intraseră. Organele de politie sosite la fata locului au încercat să prindă agresorii, însă aceștia s-au ascuns în pădurea din apropiere, motiv pentru care s-au organizat filtre in jurul localității C..

După ce partea vătămată l-a anunțat pe comisarul Ghevase cu privire la modul de închidere al unei uși din interiorul societății, o echipă de cercetare, deplasată imediat la fața locului, a observat în apropierea societății amintite, la circa 200 metri, un autoturism marca Volkswagen Passat cu număr de înmatriculare_, cu pozițiile aprinse, în interiorul căruia nu se afla nici o persoană. După intervenția lucrătorilor de poliție în clădirea firmei, s-a constatat că autoturismul marca Volkswagen Passat cu număr de înmatriculare_ nu se mai afla în locul în care fusese localizat inițial. Urmare a dispoziției Dispeceratului I.P.J. B., de blocare imediată în trafic a autoturismului marca Volkswagen Passat cu număr de înmatriculare_, în seara de 23.11.2010, a fost oprit la intersecția . 1 și conducătorul autoturismului a fost identificat în persoana lui S. I.. Ora opririi in trafic a autoturismului condus de inculpatul S. I. este ora 22.30 in data de 23.11.2010, astfel cum rezultă din procesul verbal întocmit de organul de poliție (vol. XVII dosar urmărire penală).

Inculpații O. R.-M., M. C. și G. A. au comandat unei persoane să vină să îi ia de pe . C., motiv pentru care s-a organizat pândă în zona amintită, unde au fost surprinși în data de 24.11.2010 la ora 06:25, la bordul autoturismului Dacia L. cu numărul de înmatriculare_, condus de M. M., murdari de noroi si uzi, inculpatul O. R.-M. fiind desculț.

Din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și în cursul judecății rezultă fără dubiu vinovăția inculpaților pentru infracțiunea din data de 23/24.11.2010, din incinta . – centrul de hibridare și selecție C.. Inculpații nu au dat declarații în cursul judecății, însă în cursul urmăririi penale au susținut unele aspecte care sunt neverosimile. Astfel, inculpatul M. C. a susținut că deși nu este căsătorit legal trăind într-o relație de concubinaj, are și o amantă în localitatea C. care cu câteva zile înainte de faptă îl contactase telefonic pentru a-i spune că este gravidă în trei săptămâni și se simte rău, dorește să facă avort. Acesta a susținut că în dimineața zilei de 24.11.2010 a plecat de acasă în jurul orelor 4 pentru a se deplasa în localitatea C., că pe drum s-a gândit să nu meargă singur și l-a strigat, de la poartă, pe inculpatul O. R. M. să-l însoțească. Inculpatul O. R. M. s-ar fi trezit în jurul orelor 4 dimineața pentru a-l însoți pe inculpatul M. să meargă la amantă, aspect greu de acceptat. De asemenea, inculpatul M. a susținut că pe drumul din Gârcini spre S. a oprit un taxi care condusese niște clienți în zonă și i-au cerut șoferului să-i transporte în C.. La ieșirea din Gârcini spre S., inculpatul a susținut că l-ar fi observat în stația de autobuz pe inculpatul G. A. și l-a întrebat dacă nu merge cu ei, iar acesta a fost de acord, cei trei continuându-și deplasarea spre C., deși inculpatul G. susține că el intenționa să se deplaseze la muncă. Se constată că există multe neconcordanțe și aspecte neverosimile în susținerile inculpaților, motiv pentru care acestea vor fi înlăturate. Astfel, deși inculpatul M. susține că are o amantă în localitatea C., chiar îi prezintă numele, nu a fost în măsură decât spre sfârșitul cercetării judecătorești să-i indice adresa acesteia. La fel, din declarația de la urmărirea penală reiese că inculpatul M. C. nu știa adresa acesteia, nu vorbise anterior cu ea pentru a stabili un loc de întâlnire cu aceasta, însă acesta, însoțit de alte două persoane, s-a deplasat în localitatea C. pentru o întâlnire.

Din interceptările convorbirilor telefonice purtate de inculpați în noaptea respectivă rezultă fără dubiu participarea acestora la săvârșirea faptei. Astfel, trebuie avut în vedere în primul rând conținutul convorbirii telefonice purtate de inculpatul S. I., care la orele 22.11 (ora la care s-a comis infracțiunea) în data de 23.11.2010 îl anunță telefonic pe O. R. M. despre venirea poliției la locul faptei, afirmând că „vin mascații”. De asemenea, trebuie luat în considerare și faptul că în noaptea de 24.11.2010, în timp ce se ascundea în pădure împreună cu M. C. și G. A., O. R.-M. a purtat mai multe convorbiri de la postul telefonic mobil cu numărul_, la orele 01:31, 01:42, 03:41, cu S. N., soția lui S. I. la postul telefonic_, căreia i-a explicat „că ei au fost în grup….S. I. a rămas la mașină și ei trei au plecat….a apărut poliția, S. I. i-a anunțat, ei au fugit în pădure” și s-a interesat de soarta acestuia, aflând că nu s-a întors acasă, de exemplu la ora 03:41, între cei doi are loc următoarea convorbire (volumul XII din dosarul de urmărire penală, fila 186). Inculpatul O. R. M. îi mai spune soției inculpatului S. I. „ORM: Da’ atuncia tu, ia’ ca-i patru și ceva…sună, vorbiți cu avocatul și mergeți după el în C. la secția de poliție.. SN: Da’ nu știu bă’, nici nu știu unde ați fost, nimic bă’….voi nu veniți acasă? ORM: Ba da, tu, venim acum, da’ stai să coborâm și noi din pădure…. SN: ….Mergeți unul care știți unde….la secția de poliție….în C., să vadă dacă mașina lui e acolo.”, convorbire de unde rezultă fără dubiu că inculpatul O. R. M., M. C. și G. A. erau în pădure în acel moment și au crezut că pe inculpatul S. I. l-a prins poliția. Nu există dubii cu privire la corectitudinea transcrierii Acestei convorbiri telefonice și nici cu privire la persoanele care au purtat-o, având în vedere că pot fi recunoscute caracteristicile vocii inculpaților, la ascultarea interceptării.

În plus, faptul că inculpații sunt cei care au utilizat telefoanele mobile interceptate, având în vedere că asupra inculpatului O. R.-M. a fost găsit telefonul mobil marca Nokia 1208, ._, conținând cartela S. Cosmote cu numărul de apel_, iar asupra inculpatului G. A. a fost găsit telefonul mobil marca Nokia 1208, cu ._, sustras în noaptea de 25/26.06.2009 de la . fapta 3), conținând cartela S. cu numărul de apel_, ambele telefoane și cartele S. fiind supuse interceptării la data comiterii faptei. De asemenea, din autoturismul inculpatului S. I. au fost ridicate printre altele un telefon mobil marca Nokia 2330 cu ._/04/_/1, conținând cartela S. Vodafone cu seria_ cu numărul de apel_, sustras în noaptea de 11/12.11.2010, de la . (vezi fapta 9), un telefon mobil marca Nokia 2220s cu ._/03/_/6, conținând cartela S. Cosmote cu seria_9199595, cu numărul de apel_, ambele utilizate de inculpatul S. I. și un telefon mobil marca Nokia 1208, cu ._/01/_/0, conținând cartela S. Cosmote cu ., cu numărul de apel_ utilizat de inculpatul M. C., toate supuse interceptării.

Faptul că inculpatul O. R. M. a fost împreună cu inculpații M. C. și G. A. tot timpul rezultă în primul rând din aceea că aceștia au fost depistați toți trei în autoturismul taxi, pe care l-a comandat inculpatul O. R. M. și din declarația martorei N. M., care a arătat că în dimineața respectivă s-a întâlnit cu trei bărbați în mun. C., care au întrebat-o unde duce . aflau și că a remarcat la cel care a întrebat-o un obiect de vestimentație de culoare roșie. Or, inculpații O. R.-M. și G. A. purtau printre altele obiecte de îmbrăcăminte de culoare roșie, ce au corespuns și descrierii făcute de partea vătămată I. D. (volumul XII din dosarul de urmărire penală, fila 66-72).

La locul faptei au fost găsite oase animale, folosite pentru liniștirea câinilor, iar în portbagajul autoturismului VW Passat cu numărul de înmatriculare_ condus de inculpatul S. I. au fost găsite două plase conținând organe de porc și slănină, inscripționate „L.”, purtând codurile de bare_ și respectiv_ și data de 23.11.2010; pe baza acestor coduri de bare a fost identificat magazinul „L.” nr.21 din B., . au fost vândute produsele menționate cu bonul fiscal nr.736, la ora 20:54 și au fost ridicate imaginile surprinse de camerele video de supraveghere amplasate în incinta magazinului în intervalul orar 19:00 – 21:00, din care rezultă că aceste produse au fost achiziționate de către inculpații S. I., O. R.-M., M. C. și G. A. (volumul XII, fila 48, 111-119).

Față de toate acestea, instanța a constatat că rezultă cu certitudine participarea inculpaților S. I., O. R. M., M. C. și G. A., la săvârșirea infracțiunii de tentativă de tâlhărie descrisă anterior.

Ținând cont de gravitatea faptei de care sunt acuzați inculpații, de circumstanțele în care au săvârșit această faptă, modul în care au acționat, astfel încât să-și poată asigura scăparea, de persoanele inculpaților, care sunt judecați pentru mai multe infracțiuni similare, fapt ce denotă o oarecare specializare a inculpaților în săvârșirea unor astfel de infracțiuni, văzând și celelalte criterii de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 Cod penal, instanța a aplicat celor patru inculpați câte o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea acestei infracțiuni.

7. În noaptea de 12/13.09.2010, în jurul orei 02:00, trei persoane, mascate cu cagule și înarmate cu leviere, au pătruns prin dislocarea unei ferestre, în incinta . din localitatea T., ..43 și, fiind surprinse de paznicul C. I., l-au atacat cu pietre, l-au agresat cu un levier și cu țevi metalice, l-au dezbrăcat și l-au legat de mâini și de picioare cu un cablu de calculator, i-au pus căluș la gură, au intrat prin efracție în casieria unității, de unde au sustras un seif metalic, conținând sumele de 3.530 lei provenind din încasările ., 550 euro aparținând lui H. O.-C. – acționar majoritar la societate și 3.786 lei aparținând ., precum și facturi și chitanțe ale societății, pe care l-au transportat cu o remorcă sustrasă din curtea societății.

În urma agresiunii, partea vătămată C. I. a suferit leziuni corporale multiple cranio-faciale, la nivelul membrelor superioare și toracice (politraumatism, traumatism cranio-cerebral acut, cu fractură de perete extern sinus maxilar drept, echimoză palpebrală dreaptă, plăgi contuze buză superioară, multiple echimoze coasta dreaptă, abdomen și piramida nazală, echimoză lombară stânga cu hematom postraumatic, hernie ombilicală, pierderea dintelui 11 – incisiv central superior drept și pierderea dintelui 22 – incisiv superior lateral stâng) ce au necesitat 18-19 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, fiind internat în S. Județean S. în perioada 13.09.-20.09.2010 cu FO nr._/2010.

În urma analizei actelor și lucrărilor dosarului instanța a constatat că sunt probe certe că inculpatul O. R. M. participat la săvârșirea acestei infracțiuni. Astfel, cu prilejul cercetării la fața locului, au fost ridicate printre altele, cu tampon tip exudat, urme de sânge uman de pe proțapul și oblonul din spate al remorcii, găsită cu ajutorul câinelui de urmărire, abandonată pe o alee situată în vecinătatea societății. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică bio-criminalistică nr._/23.09.2010 întocmit de IGPR, Institutul de Criminalistică, în conținutul ambelor probe ridicate a fost pus în evidență un profil genetic identic cu cel al inculpatului O. R.-M., obținut prin recoltarea de probe biologice de la acesta, iar frecvența de regăsire a acestui profil în populația caucaziană este de 4,73 x 10-18 în cazul probelor recoltate de pe proțap și de 9,23 x 10-20 în cazul probelor recoltate de pe oblon. Grupul populațional în care acest profil este unic este de 2,11 x 1017 indivizi neînrudiți genetic, respectiv 10._._ indivizi neînrudiți genetic (Volumul XV al dosarului de urmărire penală, fila 132). Deci, probabilitatea ca o altă persoană de pe planetă decât O. R. M. să fi lăsat urma respectivă la locul faptei este nulă, având în vedere că grupul de indivizi la care se face referire în raportul de constatare tehnico-științifică este mult peste populația globului. Această probă se coroborează și cu procesul-verbal din 17.09.2010 întocmit de lucrătorii din cadrul Poliției M. S. cu privire la respectarea obligației impuse de instanță inculpatului O. R.-M. de a nu părăsi localitatea S. și de se prezenta la organul de poliție la anumite date, a rezultat că, la data de 10.09.2010, inculpatul O. R.-M. nu a prezentat leziuni corporale, iar la data de 14.09.2010, o zi după comiterea faptei, avea tăieturi la mâna dreaptă, la nivelul degetului arătător, degetului mic și antebrațului.

În plus, cu prilejul cercetării la fața locului, a fost ridicat și un cablu electric, găsit pe solul din fața încăperii destinate paznicilor, folosit la legarea victimei, pe suprafața căruia au fost puse în evidență 2 microurme, una constituită din sânge uman și cea de-a doua constituită din celule epiteliale. Genotiparea primei urme a pus în evidență un amestec de profile genetice provenind de la minim 2 persoane, respectiv partea vătămată C. I. și inculpatul O. R.-M.. O altă persoană din populația caucaziană care să-l substituie pe O. R.-M. din acest amestec ar putea fi regăsită la un număr mai mare de 8.695.652 indivizi neînrudiți genetic. Genotiparea celei de-a doua microurme a pus în evidență un amestec de profile genetice provenind de la minim 2 persoane, respectiv partea vătămată C. I. și inculpatul O. R.-M.. O altă persoană din populația caucaziană care să-l substituie pe inculpatul O. R.-M. din acest amestec ar putea fi regăsită la un număr mai mare de 77.519.379 de indivizi neînrudiți genetic, așa cum reiese din Raportul de constatare tehnico-științifică bio-criminalistică nr._/21.01.2011 întocmit de IGPR – Institutul de Criminalistică (volumul XV al dosarului de urmărire penală, fila 174-190). Și din aceste probe rezultă fără dubiu că inculpatul O. R. M. a fost la fața locului în momentul comiterii faptei și a folosit cablurile cu care a fost legată partea vătămată C. I..

În ceea ce privește participarea la săvârșirea faptei a inculpaților S. I. și M. C., instanța a constatat că s-a reținut ca probă a participării acestora la săvârșirea infracțiunii faptul că în urma analizării traficului releelor operatorilor de comunicații, coroborat cu telefoanele suspecților, au fost identificate în celula locului faptei, la momentul critic, trei cartele telefonice, respectiv_ introdusă în terminalul mobil cu ._, ridicat în data de 24.11.2010 de la inculpatul O. R.-M.,_ introdusă în terminalul mobil cu ._ folosit de S. I. și soția acestuia S. N. și_, introdusă în terminalul mobil cu ._ folosit de inculpatul M. C. (Volumul XVII al dosarului de urmărire penală, fila 141-142). Așa cum s-a arătat anterior, având în vedere în primul rând că raza unei celule de telefonie mobilă poate ajunge până la o lungime de 32 de Km, precum și faptul că telefoanele mobile ale inculpaților S. I. și M. C. puteau fi deținute și de alte persoane în ziua respectivă, instanța a constatat că aceasta nu poate fi reținută ca probă suficientă pentru dovedirea vinovăției inculpaților S. I. și M. C..

Pentru dovedirea vinovăției inculpatului M. C. se mai invocă faptul că cu prilejul cercetării la fața locului, au fost ridicate urme de încălțăminte al căror model de desen antiderapant este de același tip cu cel identificat în urma de încălțăminte ridicată la data de 20.09.2010 de la M. C. de către lucrătorii de poliție din cadrul Poliției M. S. cu ocazia prezentării acestuia la organul judiciar conform obligațiilor impuse de Tribunalul B. prin decizia nr.63/R/22.01.2010. Ca și în cazul faptei din data de 06/07.09.2010, comisă în dauna .-a reținut în rechizitoriu că la data de 20.09.2010, M. C. s-a prezentat la sediul Poliției M. S., conform programului stabilit, ocazie cu care, pe parchetul biroului cu numărul 9 din incinta sediului poliției, a rămas o urmă creată de încălțămintea acestuia, pantof sport; urma, provenind de la piciorul drept, a fost relevată cu praf negru și ridicată pe folie albă și a fost fixată prin fotografiere (volumul XIII din dosarul de urmărire penală, fila 100). Și de această dată instanța a reținut că urma de încălțăminte ridicată de la locul faptei, despre care se pretinde că ar aparține inculpatului M. C., nu a fost comparată cu o încălțăminte ridicată de la acesta, ci cu o altă urmă, despre care se susține în procesul verbal de la fila 100 că ar fi fost lăsată de inculpatul M. C. în sediul Poliției S., la data de 20.09.2010, când s-a prezentat pentru îndeplinirea condițiilor programului de supraveghere stabilit de instanță. În acest caz pot apărea erori, iar compararea celor două urme nu duce la un rezultat foarte nesigur. Eroarea poate apărea și cu privire la persoana care a lăsat urma în S. Poliției S., având în vedere că mai multe persoane au acces în această instituție, dar și cu privire la încălțămintea care a produs-o, având în vedere că nu este o amprentă unică. Pentru aceste motive, instanța a constatat că nu poate fi reținută vinovăția celor doi inculpați, cu privire la săvârșirea infracțiunii descrise mai sus. Chiar dacă urma ar fi fost creată de aceeași pereche de încălțăminte, este posibil ca aceasta să fi fost purtată de altă persoană, având în vedere că ea nu a fost găsită la inculpatul M. C..

Pentru aceste motive, instanța a dispus condamnarea inculpatului O. R. M., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, b și e Cod penal și achitarea inculpaților S. I. și M. C., pentru săvârșirea acestei infracțiuni, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală.

Ținând cont de gradul deosebit de pericol social al faptei săvârșite, tâlhărie, săvârșită de persoane mascate, pe timpul nopții, cu o violență deosebită asupra paznicului societății comerciale și cu sustragerea casei de bani, precum și de persoana inculpatului, care a săvârșit mai multe fapte similare, nu a recunoscut fapta, nu a conștientizat gravitatea acesteia, a avut o atitudine ireverențioasă, văzând și celelalte criterii de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 Cod penal, instanța a aplicat inculpatului O. R. M. o pedeapsă de 10 ani închisoare, pentru această infracțiune.

8. În noaptea de 05/06.04.2009, mai multe persoane au pătruns prin forțarea ușii de acces și tăierea lacătului în incinta . – Agenția Loto Prono de pe . din municipiul S., cu intenția de a sustrage casa de bani, fără a sustrage însă bunuri ori valori, întrucât în zonă și-a făcut apariția un echipaj de poliție, care efectua serviciul de patrulare.

Lucrătorii de poliție l-au depistat în seara respectivă, în jurul orei 1,45, pe inculpatul S. I., în dreptul blocului nr.34 de pe aceeași stradă, în imediata apropiere a locului faptei, aceștia oprindu-l și controlându-l, după care i-au permis să-și continue deplasarea, întrucât nu avea bunuri asupra sa (volumul XVIII al dosarului de urmărire penală, fila 45). Procedând imediat la verificarea perimetrului, lucrătorii de poliție au constatat că agenția loto, situată foarte aproape, prezenta ușa de acces forțată și descuiată.

Cu prilejul cercetării la fața locului au fost descoperite în apropierea agenției loto, în niște tufe, în locul unde a fost depistat inițial inculpatul S. I., o pereche de mănuși și un cărucior de transport marfă (volumul XVIII al dosarului de urmărire penală, filele 13-14).

Faptul că mănușile respective au fost folosite de inculpatul S. I. rezultă din raportul de constatare tehnico-științifică bio-criminalistică nr._/08.10.2009, întocmit de IGPR – Institutul de Criminalistică, potrivit căruia pe suprafața interioară a manșetei și degetelor celor două mănuși au fost puse în evidență microurme create de o persoană cu un profil genetic identic cu cel al inculpatului S. I.. Grupul populațional în care acest profil genetic este unic este de_._ indivizi neînrudiți genetic (Volumul XVIII al dosarului de urmărire penală, fila 32-40.). Această probă se coroborează cu procesul verbal din data de 06.04.2009, potrivit căruia inculpatul S. I. a fost oprit și controlat de lucrătorii de poliție în noaptea respectivă chiar în locul unde au fost găsite mănușile respective.

De asemenea, acestea se coroborează și cu faptul că acel cărucior de pâine, găsit abandonat în apropierea locului faptei, unde a fost controlat inculpatul S. I., a provenit de la ., unitate la care acesta a lucrat în calitate de conducător auto S. I.. În plus, așa cum rezultă din nota de transcriere a convorbirii telefonice purtate de inculpatul S. I. cu numitul B. V. la data de 03.04.2009, ora 20:39, interceptată în baza încheierii nr.26/13.03.2009 a Judecătoriei B. (volumul XVIII, fila 82) căruciorul a fost procurat de către inculpatul S. I. de la B. V., cu două zile înainte, în data de 03.04.2009. Astfel, inculpatul S. I. îi spune textual numitului B. V., în data de 03.04.2009: „Ai vreun cărucior d-acela de pâine acas?”, iar după răspunsul afirmativ al acestuia îi spune „V. să mi-l dai și mie o țâr?”, înțelegându-se să meargă imediat să i-l dea.

Săvârșirea faptei de către inculpatul S. I., care în mod cert a colaborat și cu inculpatul M. I., rezultă și din interceptarea convorbirilor telefonice purtate de aceștia în noaptea respectivă, la orele 22:49, 22:59, 23:14, 23:19, 23:39, 23:42, 23:46 și 01:08, inculpații S. I. și M. I., în timp ce se aflau în celula telefonică a locului faptei (terasa Electroprecizia, .). Posturile telefonice ale celor doi inculpați, cu numerele_, respectiv_, au fost interceptate și înregistrate în baza încheierii nr.26/13.03.2009 a Judecătoriei B. (Volumul XVIII al dosarului de urmărire penală, fila 58-90), de unde rezultă că ele aparțin acestora. De altfel, la audierea acestor convorbiri se poate recunoaște caracteristicile vocilor inculpaților S. I. și M. I.. Astfel, în convorbirea din 04.04.2009, ora 23:14:54 inculpatul S. I. îi spune inculpatului M. I. „Bă, da o trecut loganu, bă! Vezi că a băgat-o acolo în spate! Fără frică, fără frică… că-i la non stop loganu.”, după care îi spune „Na hai scote-ți-l afară!”, iar M. I. îi spune „Nu mă, că nu am intrat.” În convorbirea din 04.04.2009 ora 23:19:41 inculpatul S. I. îi spune inculpatului M. I. „Nu-i nimeni, d-aia că e civilu aicia”, „Chiar acolo.”, iar M. I. îi răspunde că „No hai că noi parcăm pe aici pe undeva și ne uităm.”. În convorbirea din 04.04.2009 ora 23:39:52, inculpatul S. I. îl atenționează pe inculpatul M. I. „Vezi că o venit acela negru!”, iar acesta din urmă îi răspunde „L-am văzut!”. La câteva minute, în convorbirea din 04.04.2009, ora 23:42:42 inculpatul M. I. îi spune inculpatului S. I. „… stați aicia, ca să vă uitați la acela când iese din partea aia.”, S. I. întreabă: „Ăi, ăi, da nu v-a văzut la ușă, nu?”, iar M. I. îi răspunde „Nu. Hai să stai într-o scară, să te uiți când trece!”. În convorbirea din 04.04.2009, ora 23:46:15 inculpatul M. I. îi spune inculpatului S. I.: „Da vedem tot, hai că bagă acolo în spate la blocu acela și drept cu față la restaurantu ăla.” Toate aceste convorbiri dovedesc participarea celor doi inculpați la spargerea agenției Loto Prono de pe . din municipiul S., unde au fost găsite mânușile și căruciorul folosite de inculpatul S. I. și unde acesta a fost oprit și controlat de organele de poliție în noaptea respectivă.

Probele menționate anterior se coroborează cu rezultatul investigațiilor efectuate a doua zi după comiterea faptei de lucrătorii de poliție, din care a reieșit că în incinta barului aparținând . în S., ., județul B., în imediata vecinătate a locului comiterii faptei, au fost văzuți în seara de 05.04.2009 S. I., M. I. zis „B.” și L. I., ultimul prezentând un defect de vedere la ochiul stâng (volumul XVIII al dosarului de urmărire penală, fila 44).

Văzând modul și mijloacele în care au acționat cei doi inculpați, faptul că aceștia au săvârșit fapta cu mai multe persoane, folosind mijloace apte pentru a le asigura reușita, ținând cont de persoana inculpaților, care nu au recunoscut săvârșirea faptei și au fost implicați în alte fapte similare, instanța le-a aplicat acestora câte o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea săvârșită.

Pentru restul faptelor descrise în rechizitoriu, prima instanță a constatat că nu s-a confirmat participarea vreunuia dintre inculpați la săvârșirea acestora, după cum urmează:

9. În noaptea de 25/26.06.2009, mai multe persoane au pătruns prin forțarea și dizlocarea ferestrei termopan și escaladare în incinta . B., ., de unde au sustras o casă de bani, conținând suma de 7.637 lei, 10 telefoane mobile marca Nokia 1208, o sticlă de whisky „Johny Walker” de 5 litri, o sticlă de șampanie „P.” de 5 litri, două pălării bărbătești, trei cuțite măcelar „Dick” și 38 pachete cafea „Amaroy” în valoare totală de 10.000 lei. Din Anexa la factura de achiziție a telefoanelor nr._/10.03.2008, rezultă că cele 10 telefoane sustrase au seriile IMEI:_,_,_,_,_,_,_,_,_ și_ (volumul V, fila 44).

Telefonul mobil Nokia 1208 cu ._, sustras la data de 25/26.07.2009 din incinta . pus ulterior sub interceptare, a fost găsit și ridicat cu prilejul percheziției efectuată la data de 23.09.2009 la domiciliul lui O. R.-M.. Alt telefon Nokia 1208 cu ._ a fost ridicat cu prilejul percheziției efectuată la data de 23.09.2009 de la domiciliul lui S. I.. Telefonul mobil Nokia 1208 cu ._, de asemenea sustras la data de 25/26.07.2009 din incinta . fost depistat la data de 15.10.2010 de către lucrători de poliție din cadrul IPJ S. asupra lui G. A., aflat într-un autoturism marca VW Passat cu numărul de înmatriculare_ împreună cu O. R. M., M. A. I. și M. C..

În rechizitoriu s-a susținut că între cele două telefoane mobile puse sub interceptare, respectiv, telefonul Nokia 1208 cu ._ și telefonul Nokia 1208 cu ._ a fost înregistrată o convorbire la data de 10.09.2009, ora 12:40, din care rezultă că primul telefon a fost utilizat de către inculpatul S. I., iar cel de-al doilea a fost folosit de către inculpatul O. R.-M.. P. adresa de la fila 106 din vol. V al dosarului instanței se precizează că în rechizitoriu s-a indicat greșit ora acestei convorbiri, în realitate fiind vorba de o convorbire dintre inculpații O. R. și S. I., din data de 10.09.2009 ora 09:12:40, convorbirea fiind redată nota 30, fila 7 din rechizitoriu.

Față de aceste mijloace de probă, instanța a constatat că nu se poate stabili, dincolo de orice dubiu rezonabil, că inculpații S. I., O. R. M. și G. A. ar fi autorii furtului comis în data de 25/26.06.2009 în incinta .. Într-adevăr, asupra acestora s-au găsit câte un telefon din cele sustrase de la partea civilă și s-a făcut dovada că inculpații O. R. M. și S. I. au folosit câte un astfel de telefon, însă acest lucru nu este suficient pentru a dovedi săvârșirea de către cei trei inculpați a infracțiunii de furt, descrisă anterior. Se constată că infracțiunea de furt a fost comisă în data de 25/26.06.2009 iar în speță s-a făcut dovada că telefoanele sustrase se aflau la inculpații S. I. și O. R. M. în luna septembrie 2009, iar la inculpatul G. A. de-abia în luna octombrie 2010, după aproximativ un an și 4 luni. Or, este posibil ca în acest interval de timp telefoanele să fi ajuns pe căi licite în posesia celor trei inculpați, achiziționate fie de la autorii furtului, fie de la alți intermediari. Uzarea de către cei trei inculpați de dreptul de a nu da declarații în cauză, nu poate fi interpretat ca o recunoaștere a faptelor, astfel încât nu se poate verifica modul în care aceștia au intrat în posesia acestor telefoane.

Pentru aceste motive, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, instanța a dispus achitarea inculpaților S. I., O. R. M. și G. A. cu privire la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, din data de 25/26.06.2009.

10. În noaptea de 08/09.07.2009 mai multe persoane au pătruns prin efracție în imobilul situat în B., ..6, de unde au sustras din incinta .: o casă de valori; 7 polizoare unghiulare marca Bosch, un telefon Nokia N70 – aparținând lui Șovlovschi I., 24 bonuri de combustibil în valoare de câte 50 lei, 3 bonuri combustibil în valoare de câte 100 lei, 135 Euro și 2000 lei. Din incinta .” SRL au sustras 10.000 lei – aparținând lui C. V., o centrală telefonică Vodafone fix, 4 telefoane Nokia 2630 (dintre care unul având numărul_), un telefon Nokia 6300, 2 telefoane LG aparținând lui A. I. și un aparat foto Fuji, prejudiciul total produs ridicându-se la suma de 15.000 lei. Din incinta . B. au sustras 6 telefoane Nokia 2610, 1 telefon Nokia 1209, prejudiciul total produs ridicându-se la suma de 5000 lei (contravaloare telefoane și distrugeri). Din incinta . nu au sustras nimic, provocând doar distrugeri.

La percheziția efectuată în data de 23.09.2009 la domiciliul inculpatului G. M. R. a fost găsit și ridicat un polizor unghiular Bosch tip GWS 850C cu seria_/2008, iar la domiciliul inculpatului O. R. M. au fost găsite și ridicate 2 polizoare unghiulare marca Bosch tip GWS-20-230H și tip GWS 850C cu seria_/2008, toate făcând parte din lotul de polizoare sustrase din incinta ..

Ca și probă a susținerii vinovăției celor doi inculpați, se mai reține în rechizitoriu, în afară de identificarea acestor bunuri sustrase de la una dintre societăți, găsite asupra inculpaților și faptul că din analiza întocmită de Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor din cadrul IPJ B., pe baza datelor privind localizarea GPS a zonei unde a fost comis furtul, a datelor comunicate de operatorii de telefonie mobilă privind celulele care acoperă această zonă și a traficului realizat la momentul critic în aceste celule de pe numerele de apel stabilite după S.-urile și IMEI-urile ridicate la perchezițiile din data 23.09.2009, a rezultat că în noaptea de 08/09.07.2009 telefonul mobil marca Nokia 500, cu ._, conținând cartela S. cu numărul de apel_, ridicat cu prilejul percheziției efectuate la data de 23.09.2009 de la domiciliul inculpatului G. M.-R., s-a aflat în celula locului comiterii faptei.

Din aceste probe nu rezultă cu certitudine participarea inculpaților O. R. M. și G. M. R. la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, descrisă anterior. Cele trei polizoare unghiulare au fost găsite la inculpați după aproape trei luni de la data săvârșirii faptei de furt asupra societăților menționate, astfel încât există posibilitatea ca inculpații să fi intrat în posesia acestora pe alte căi, în acest interval de timp. Faptul că telefonul inculpatului G. M.-R. s-ar fi aflat în celula locului comiterii faptei, la momentul comiterii acesteia nu poate constitui o probă suficientă în susținerea vinovăției acestuia, având în vedere că aria unei astfel de celule de telefonie mobilă este foarte extinsă și poate cuprinde foarte multe terminale de telefonie mobilă. Din adresele de la filele 249-253 din vol. III al dosarului instanței rezultă că raza maximă teoretică a unei celule GSM poate ajunge până la 35 de Km, iar telefonul respectiv putea fi folosit și de o altă persoană în noaptea respectivă.

Fiind audiați în cursul urmăririi penale sub acest aspect, inculpatul O. R. M. a declarat că cele două polizoare unghiulare găsite asupra sa nu îi aparțin, ci au fost aduse la domiciliul său de un vecin, G. A., care i-a lucrat la confecționarea porții metalice de acces în curte (fila 51 din vol. I al dosarului de urmărire penală), iar inculpatul G. M. A. a declarat că polizorul unghiular l-a împrumutat de la fratele său M. E., pentru a-și suda toba de eșapament la mașină (fila 221 din vol. I al dosarului de urmărire penală). În cursul judecății cei doi inculpați nu au dorit să dea declarații, uzând de dreptul prevăzut de art. 70 alin. 2 Cod procedură penală. Nefiind nici un motiv pentru care să fie înlăturate aceste declarații ale celor doi inculpați, instanța a constatat că aceștia nu se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de furt calificat, de care sunt acuzați.

11. În noaptea de 21/22.07.2009, mai multe persoane au pătruns prin tăierea gardului împrejmuitor, forțarea ferestrelor și distrugerea senzorilor pentru alarmă și iluminat în incinta .” SRL din ., de unde au sustras un fișet metalic conținând acte și documente, pe care l-au transportat cu un cărucior de paleți găsit în societate, provocând un prejudiciu în valoare de 4000 lei. Lângă fișet au mai fost găsite actele societății păgubite, iar în apropiere a fost găsit un levier metalic și o cagulă de culoare neagră din material textil. Aceste obiecte au fost examinate ADN, iar pe levier au fost puse în evidență 3 microurme, dintre care două nu au putut fi valorificate, iar a treia provine de la un amestec de cel puțin trei persoane, profilul genetic al lui M. I. D. fiind inclus în acest amestec, o altă persoană din populația caucaziană care să-l substituie pe M. I. D. din acest amestec putând fi regăsită la un număr mai mare de 69.444 de indivizi neînrudiți genetic.

Urmele de încălțăminte ridicate de pe seiful metalic cu prilejul examinării criminalistice din data de 30.07.2009 au fost comparate cu încălțămintea lui M. I. D. și s-a stabilit prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._/01.09.2009 (vol. VII al dosarului de urmărire penală, filele 53-64) că urmele de încălțăminte de pe seif au fost create de încălțămintea purtată de M. I. D. în data de 24.07.2009, când a fost depistat de Secția 5 Poliție. În data de 24.07.2009, urmare sesizării unui furt dintr-o societate comercială situată pe ., comis în intervalul 00:30 – 02:00, o patrulă de poliție și jandarmi, alertată asupra acestui fapt, a observat la ora 02:50 autoturismul marca Audi 100 cu numărul de înmatriculare_, care se deplasa cu mare viteză pe ocolitoarea Brașovului, zona CET, și nu a oprit la semnalele lucrătorilor de poliție și a procedat la urmărirea și blocarea acestuia în trafic, pe raza localității S., în interiorul autoturismului, condus de T. D. D., fiind depistați inculpații M. I.-D., G. A., M. I. și B. C., care au fost conduși la sediul Secției 5 Poliție B., unde s-a procedat la examinarea și fotografierea articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte purtate de fiecare dintre ei.

Ca probă a participării inculpatului S. I. la această faptă se invocă în rechizitoriu faptul că din analiza întocmită de Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor din cadrul IPJ B., pe baza datelor privind localizarea GPS a zonei unde a fost comis furtul, a datelor comunicate de operatorii de telefonie mobilă privind celulele care acoperă această zonă și a traficului realizat la momentul critic în aceste celule de pe numerele de apel stabilite după S.-urile și IMEI-urile ridicate la perchezițiile din data 23.09.2009, a rezultat că în noaptea de 21/22.07.2009 telefonul mobil cu ._, sustras de la . fapta 3), ridicat cu prilejul percheziției efectuate la data de 23.09.2009 de la domiciliul inculpatului S. I., conținând cartela S. cu numărul de apel_, găsită asupra sa, s-a aflat în celula locului comiterii faptei (60090P9 Stupini, 60737P9 205 MP proprietate CF 6096 top 1301, . B.) la momentul sustragerii (02:10 – 02:52).

Față de aceste mijloace de probă, instanța a constatat că nu se poate reține, dincolo de orice dubiu rezonabil, participarea inculpaților M. I. D. și S. I. la săvârșirea infracțiunii de furt calificat, descrisă mai sus.

În primul rând, probabilitatea ca urma biologică descoperită pe levierul găsit la locul faptei să fi fost creată de o altă persoană decât inculpatul M. I. D. este destul de mare, având în vedere că o altă persoană din populația caucaziană care să-l substituie pe inculpat poate fi regăsită la un număr mai mare de 69.444 de indivizi neînrudiți genetic. Or, numărul de 69.444 de indivizi nu acoperă nici măcar o populație egală cu cea a municipiului B.. În aceste condiții această probă ADN nu poate fi una concludentă, cu privire la faptul că inculpatul M. I. D. ar fi folosit levierul respectiv în data de 21/22.07.2009.

De asemenea, în ce privește urma de încălțăminte, găsită pe seiful metalic sustras, aceasta putea fi creată de o altă persoană care ar fi purtat o încălțăminte asemănătoare sau chiar de o altă persoană care ar fi purtat această încălțăminte. Inculpatul M. I. D. a susținut că ar fi împrumutat în data de 24.07.2009 perechea de pantofi respectivi de la numitul T. D., fapt care face și mai probabilă teza ca inculpatul M. I. D. să nu fi fost prezent la locul faptei în momentul comiterii infracțiunii de furt calificat. Nu poate fi ignorat faptul că pe ranga găsită la locul faptei au fost puse în evidență 2 microurme, din care una nu a putut fi valorificată, iar cealaltă constituie un amestec provenind de la două persoane necunoscute, iar pe cagulă au fost puse în evidență 3 microurme, din care una nu a putut fi valorificată, iar celelalte constituie amestecuri provenind de la minim 3 persoane necunoscute. Aceste aspecte măresc posibilitatea ca alte persoane decât inculpatul M. I. D. să fi participat la săvârșirea acestui furt, având în vedere că nu au putut fi identificate în cercul acestuia de cunoscuți, persoanele cărora le aparțin microurmele respective. De altfel, profilul genetic al acestui inculpat a fost identificat și pe mănușa găsită la fața locului, în urma furtului săvârșit în dauna ., iar la data săvârșirii acelei fapte inculpatul M. I. D. era arestat, motiv pentru care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a acestuia. Acest fapt mărește probabilitatea ca inculpatul M. I. D. să nu fi participat nici la săvârșirea acestei fapte, motiv pentru care există un dubiu serios cu privire la vinovăția acestuia.

În ce privește participarea inculpatului S. I. la săvârșirea acestei infracțiuni, având în vedere că din adresele de la filele 249-253 din vol. III al dosarului instanței rezultă că raza maximă teoretică a unei celule GSM poate ajunge până la 35 de Km, prezența telefonului acestui inculpat în raza celulei locului comiterii faptei (60090P9 Stupini, 60737P9 205 MP proprietate CF 6096 top 1301, . B.), nu poate constitui o probă concludentă cu privire la săvârșirea infracțiunii de către acest inculpat.

Pentru aceste motive, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpaților M. I. D. și S. I. pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C.pen., săvârșită în data de 21/22.07.2009 în dauna . SRL.

12. În noaptea de 11/12.11.2010, mai multe persoane au pătruns la ora 00:27, mascați cu cagule, purtând mănuși și înarmați cu bâte, prin dislocarea unui perete poliuretanic, în incinta abatorului aparținând . C., de unde au sustras 10 telefoane mobile marca Nokia 2330 Black, suma de 2.000 lei și produse din abator și au distrus o parte din camerele de supraveghere și unele uși din interiorul abatorului, cauzând un prejudiciu de 9.500 euro, rămânând în interiorul unității până cel puțin la ora 03:16, fiind surprinși de cele 32 de camere de supraveghere video amplasate în incinta societății. Imaginile video nu au putut fi însă valorificate, deoarece aceștia purtau cagule pe față.

În rechizitoriu se susține că autorii acestui furt ar fi inculpații O. R. M., M. C. și S. I.. Se arată că prin ordonanța procurorului dată în dosarul nr._/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., din 12.11.2010, confirmată prin încheierea nr.112/15.11.2010 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr.112/2010, s-a dispus autorizarea interceptării și înregistrării convorbirilor și comunicațiilor purtate de la cele 10 telefoane mobile cu seriile IMEI sustrase, precum și de la telefoanele mobile cu numerele_,_ utilizate de S. I.,_ utilizat de M. C.,_ utilizat de G. A. și_ utilizat de M. I., mai întâi provizoriu începând cu data de 12.11.2010, ora 17:00 până la data de 14.11.2010, ora 17:00 și apoi în continuare până la data de 12.12.2010. Cu ocazia punerii în executare a ordonanței și încheierii, a reieșit că a existat trafic pe următoarele telefoane cu seriile IMEI :_ (în care a fost activă cartela S. cu numărul de apel_),_ (în care a fost activă cartela telefonică cu numărul_) utilizată de inculpatul S. I.,_ (în care a fost activă cartela S. cu numărul de apel_,_ (în care a fost activă cartela S. cu numărul de apel_),_ (în care au fost active cartelele S. cu numerele de apel_ și_), iar terminalele cu seriile IMEI_,_,_ și_ au fost localizate în zona cartierului Gârcini din S..

Singurele probe în susținerea acuzării inculpaților constau în aceea că inculpatul S. I. a utilizat telefonul cu ._, în care a fost activă cartela telefonică cu numărul_, folosită de acest inculpat. Altă probă constă în aceea că și telefonul mobil cu ._, conținând cartela S. Vodafone cu seria_ și numărul de apel_, sustras de la . C., a fost găsit și ridicat în noaptea de 23.11.2010 din autoturismul Volkswagen Passat cu numărul de înmatriculare_, condus de S. I.. Inculpatul S. I. a declarat în prezența apărătorului ales că acest telefon îi aparține (volumul XII al dosarului de urmărire penală, fila 59). Aceste singure probe nu pot dovedi participarea inculpatului S. I. la comiterea infracțiunii de furt, din data de 11/12.11.2010, în dauna .. Aceste telefoane puteau ajunge și în alt mod în posesia inculpatului, nefiind cert faptul că ele au ajuns în posesia acestuia prin furt.

De asemenea, în susținerea participării inculpatului O. R. M. se invocă doar notele de transcriere ale convorbirilor telefonice purtate de O. R.-M. în noaptea de 11/12.11.2010, în intervalul orar 03:28 – 03:32, de la postul telefonic cu ._, număr de apel_, interceptate în baza încheierii nr.139/09.11.2010 a Tribunalului B., începând cu 09.11.2010 și până la 08.12.2010, cu S. I. care a utilizat terminalul mobil cu numărul_, ambii aflați în celula telefonică a locului comiterii faptei – C., din care se susține că ar rezultă cu certitudine că inculpatul O. R.-M. i-a dat indicații inculpatului S. I., care îi aștepta, de unde să vină să îi ia (volum XXV, fila 53-54). Din examinarea acestor convorbiri telefonice rezultă că inculpatul O. R. M. îi spune inculpatului S. I. să vină să-l ia cu mașina, însă nu rezultă clar că ar fi vorba de locul unde s-a săvârșit furtul. Celula GSM are o rază care poate ajunge până la 32 de km, ceea ce face posibil ca inculpații să fi fost în altă parte decât locul faptei.

Referitor la inculpatul M. C., singurele probe în susținerea acuzării acestuia constau în aceea că urmare punerii în aplicare a autorizației de interceptare și înregistrare nr.28/18.10.2010 emisă de Judecătoria S. a activităților desfășurate în mediul ambiental în data de 11/12.11.2010 de M. C., a rezultat că, la data de 11/12.11.2010, la ora 22:55, M. C., împreună cu alte trei persoane, s-au deplasat cu autoturismul Audi 80 cu nr.TX-8902XB dinspre Gârcini către S., iar la ora 03:45 au fost observați din nou mergând cu viteză foarte mare între localitățile C. și Ghimbav (volumul XVII din dosarul de urmărire penală, fila 126-134). Aceasta nu poate constitui o probă în susținerea vinovăției, deoarece nu rezultă în nici un fel participarea inculpatului la săvârșirea faptei de furt. De vreme ce exista o autorizație de interceptare și înregistrare nr.28/18.10.2010 emisă de Judecătoria S. a activităților desfășurate în mediul ambiental în data de 11/12.11.2010 de M. C., este de presupus că ar fi trebuit interceptată și înregistrată și participarea de către acest inculpat la săvârșirea infracțiunii de furt din aceeași seară. Or, nu există o astfel de înregistrare, nefiind nici măcar o înregistrare cu inculpatul M. C. la locul faptei sau în apropierea acestuia. Nici din împrejurarea că acea cartelă S. cu numărul de apel_ a fost introdusă în telefonul mobil marca Nokia 1208 cu ._, conținând cartela S. Cosmote cu seria_6962302, cu numărul de apel_, găsit și ridicat din autoturismul VW Passat Variant cu numărul de înmatriculare_, condus de către inculpatul S. I. la data de 23.11.2010, telefon aparținând inculpatului M. C., nu poate fi dedusă cu certitudine o participare a inculpatului la săvârșirea infracțiunii de furt.

Pentru aceste motive, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, instanța a dispus achitarea inculpaților O. R. M., M. C. și S. I. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat și respectiv complicitate la furt calificat, din noaptea de 11/12.11.2010, comisă în dauna ..

13. În noaptea de 06/07.09.2010, în intervalul orar 01:00-02:20, mai multe persoane au pătruns mascate și înarmate cu leviere, prin escaladarea gardului împrejmuitor, în incinta . S. ., societatea având sediul în apropierea DN.14 S.-Mediaș, l-au atacat pe paznicul S. N. cu pietre și apoi l-au legat cu sfoară și cablu electric, l-au amenințat cu cuțitul, au spart capacul tabloului de comandă al alarmei anti-efracție și au desprins componentele electrice, au pătruns prin efracție (forțarea grilajului, îndepărtarea lacătului) în casieria unității, de unde au sustras un seif metalic, în greutate de câteva zeci de kilograme, în care se aflau 21.400 lei, mai multe înscrisuri (cecuri, bilete la ordin), un cuțit de vânătoare. Potrivit declarației părții vătămate S. N., agresorii au pătruns în incintă în jurul orei 01:00 și au rămas în societate până la ora 02:20, acesta precizând că la ora 02:00 a auzit ora exactă la radio în încăperea de pază (volumul XIII din dosarul de urmărire, fila 91). Partea vătămată a mai declarat că toți agresorii purtau cagule, aveau obiecte contondente în mână și purtau mănuși, iar doi dintre ei s-au adresat celui de-al treilea cu apelativul „V.” (volumul XIII din dosarul de urmărire penală, fila 91). Urmare a agresiunii, partea vătămată S. N. a suferit leziuni corporale ce au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare (raport de constatare medico-legală nr.447/II/a/71 emis de Serviciul de Medicină Legală al Județului S.).

În susținerea acuzațiilor împotriva inculpaților O. R. M. și M. C. se arată în rechizitoriu că din coroborarea datelor oferite de operatorii de telefonie mobilă, cu datele privind numerele de telefon folosite de inculpați rezultate din investigații, a reieșit că, în data de 06/07.09.2010, în intervalul 02:10- 02:14, M. C. și O. R.-M. s-au aflat în S., zona Dealul G., cartier Gusterița, în vecinătatea locului comiterii faptei, iar în intervalul 06.09.2010, ora 18:00 – 07.09.2010 ora 07:25, cei doi s-au deplasat pe traseul V., Ucea, Scoreiu, S., Copșa M., Mediaș, S., B. și după aceea înapoi în județul B. și că cu prilejul cercetării la fața locului, au fost ridicate urme de încălțăminte al căror model de desen antiderapant este de același tip cu cel identificat în urma de încălțăminte ridicată la data de 20.09.2010 de la M. C. de către lucrătorii de poliție din cadrul Poliției M. S. cu ocazia prezentării acestuia la organul judiciar conform obligațiilor impuse de Tribunalul B. prin decizia nr.63/R/22.01.2010. Se arată în rechizitoriu că la data de 20.09.2010, M. C. s-a prezentat la sediul Poliției M. S., conform programului stabilit, ocazie cu care, pe parchetul biroului cu numărul 9 din incinta sediului poliției, a rămas o urmă creată de încălțămintea acestuia, pantof sport; urma, provenind de la piciorul drept, a fost relevată cu praf negru și ridicată pe folie albă și a fost fixată prin fotografiere (volumul XIII din volumul de urmărire penală, fila 100).

Niciuna dintre aceste probe nu este concludentă, astfel încât să poată fi luată în considerare la stabilirea vinovăției inculpaților pentru infracțiunea de care sunt acuzați. Astfel, faptul că în intervalul 02:10- 02:14, telefoanele mobile ale inculpaților M. C. și O. R.-M. s-ar fi aflat în S., zona Dealul G., cartier Gusterița, în vecinătatea locului comiterii faptei, nu constituie o probă suficientă pentru reținerea în sarcina acestora a infracțiunii de tâlhărie. Martorul Ionușiu R., audiat în cauză, arată că . situată la o distanță de aproximativ 2 Km în linie dreaptă și aproximativ 10 Km prin oraș, de cartierul Gușterița, din S., iar telefoanele despre care se susține că ar aparține celor doi inculpați se puteau găsi în posesia oricărei alte persoane, la momentul comiterii faptei. Urma de încălțăminte ridicată de la locul faptei, despre care se pretinde că ar aparține inculpatului M. C., nu a fost comparată cu o încălțăminte ridicată de la acesta, ci cu o altă urmă, despre care se susține în procesul verbal de la fila 100 că ar fi fost lăsată de inculpatul M. C. în sediul Poliției S., la data de 20.09.2010, când s-a prezentat pentru îndeplinirea condițiilor programului de supraveghere stabilit de instanță. În acest caz pot apărea erori, iar compararea celor două urme nu duce la un rezultat foarte nesigur. Eroarea poate apărea și cu privire la persoana care a lăsat urma în S. Poliției S., având în vedere că mai multe persoane au acces în această instituție, dar și cu privire la încălțămintea care a produs-o, având în vedere că nu este o amprentă unică. Pentru aceste motive, instanța a constatat că nu poate fi reținută vinovăția celor doi inculpați, cu privire la săvârșirea infracțiunii descrise mai sus. De asemenea, chiar dacă urma ar fi fost creată de aceeași pereche de încălțăminte, este posibil ca aceasta să fi fost purtată în ziua faptei de o altă persoană, având în vedere că ea nu a fost găsită la inculpatul M. C..

Se mai arată în rechizitoriu că potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr._/8.12.2010 întocmit de IGPR, Institutul de Criminalistică, microurmele (particule metalice) prezente în zonele urmelor de forțare identificate cu ocazia cercetărilor la fața locului desfășurate în cazul sustragerilor de la . „A. G.” SRL și . caracteristici fizico-chimice asemănătoare cu cele ale metalelor din care sunt confecționate instrumentele de spargere găsite în autoturismul Volkswagen Passat cu numărul de înmatriculare_, oprit de poliție în trafic la data de 14/15.10.2010, în care se aflau numiții O. R. M., M. A. I., G. A. și M. C., iar pe levierul menționat au fost identificate particule albe cu aspect de var având caracteristici fizico-chimice asemănătoare cu cele ale urmelor de materie de culoare albă ridicate în cazul sustragerii de la . XVII din dosarul de urmărire penală, fila 210-226). De asemenea, se mai arată că din raportul de constatare tehnico-științifică traseologică nr._/21.10.2010 întocmit de IPJ S., Serviciul Criminalistic, urmele de deformare plastică ridicate în cauzele privind sustragerile din ., ., .” SRL și . T. au fost create cu instrumente având aceleași caracteristici generale de confecționare a zonelor active ca și a levierului și șurubelnițelor ridicate la data de 14/15.10.2010 din autoturismul folosit de inculpați (Volumul XVII al dosarului de urmărire penală, fila 194-206). Nici acest fapt nu poate constitui o probă suficientă, deoarece instrumentele în discuție sunt standardizate, având în general aceeași formă și aceeași compoziție chimică. De asemenea, compoziția chimică a varului este în general aceeași, nefiind certă dovada că varul găsit pe levierul găsit asupra inculpaților ar proveni de la .. De altfel, și termenii folosiți în rapoartele de constatare menționate anterior conduc la această concluzie, făcându-se vorbire de aspecte „asemănătoare” între instrumentele găsite asupra inculpaților și urmele de la locul faptei, iar nu de unele „identice”. În plus, chiar dacă ar fi identitate între instrumentele găsite asupra inculpaților și cele folosite la săvârșirea faptei, există probabilitatea destul de mare ca aceste instrumente să fi fost folosite de alte persoane sau ca nu toți inculpații trimiși în judecată să fi participat la săvârșirea acestei fapte.

În consecință, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpaților M. C. și O. R. M., pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin.1, alin.2 lit. a și b, alin.2¹ lit. a și b din Codul penal, comisă la data de 06/07.09.2010 în dauna .>

14. În noaptea de 10/11.09.2010, în jurul orei 22:00, mai multe persoane s-au deplasat în Parcul Industrial Șelimbar și au pătruns mai întâi prin escaladarea gardului împrejmuitor și forțarea ușilor de acces în incinta ., de unde au sustras o mașină de găurit HILTI UD în valoare de 1680 lei și au distrus sistemul de supraveghere video, sistemul de alarmă și sistemul informatic al societății, creând un prejudiciu total de 22.519 lei.

În aceeași noapte, aceleași persoane au pătruns, prin dislocarea gardului împrejmuitor și forțarea unei ferestre și apoi a ușilor de acces, în incinta .” SRL, situată în apropiere, de unde au sustras dintr-o casetă metalică de valori sumele de 2.014 lei și 150 Euro. Din declarația martorului V. V., agent de pază la ., societate comercială amplasată în Parcul Industrial Șelimbăr, a rezultat că la data de 10.09.2010, în jurul orei 22:40, a auzit câinii lătrând și alergând în partea din spate a curții societății și privind în acea direcție a observat că pe drumul pietruit din spatele .” SRL se deplasau în direcția . trei persoane, care purtau glugi pe cap (volumul XIV din dosarul de urmărire penală, fila 61).

Singurele probe reținute în rechizitoriu pentru acuzarea inculpaților O. R. M. și M. C. pentru săvârșirea acestor infracțiuni constau în aceea că din coroborarea datelor oferite de operatorii de telefonie mobilă, referitoare la traficul releelor cu datele privind numerele de telefon folosite de inculpați rezultate din investigații, a reieșit că în celula locului faptei au fost active la momentul critic un număr de 3 cartele telefonice, respectiv_, introdusă în terminalul mobil cu ._, utilizat de O. R.-M.,_ și_, ambele introduse în terminalul mobil cu ._, utilizat de M. C. și că în data de 10/11.09.2011, în intervalul 10.09.2010, ora 20:45 – 11.09.2010, ora 09:58, inculpații O. R.-M. și M. C. s-au deplasat pe traseul Scoreiu-S.-Vestem (unde au rămas cel puțin în intervalul 01:44 – 03:37)-F.-S.. Acestea nu sunt probe directe, care să susțină participarea inculpaților O. R.-M. și M. C. la infracțiunea descrisă anterior. Așa cum rezultă din adresele societăților de telefonie mobilă, de la filele 249-253 din vol. III al dosarului instanței, raza de acțiune a unei celule GSM poate ajunge până la 32 de km. Or, în aceste condiții, prezența telefoanelor inculpaților în raza celulei de telefonie mobilă de la locul faptei, precum și traseul urmat de aceste telefoane mobile dinspre S. spre S., chiar dacă ar fi fost în perioada critică, atunci când s-a săvârșit infracțiunea, nu sunt apte să probeze participarea acestora la săvârșirea infracțiunii. Ele reprezintă doar niște indicii, însă pentru a se dispune condamnarea inculpaților este nevoie de probe concludente, care să dovedească aceasta dincolo de orice dubiu rezonabil. În speță pot fi multe motive pentru care telefoanele inculpaților s-au găsit în zona celulei de la locul faptei, iar existența unui modus operandi identic cu cel folosit de inculpați în alte fapte, pentru care li s-a stabilit vinovăția, nu poate constitui o probă în acuzare.

Pentru aceste motive, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpaților M. C. și O. R. M., pentru infracțiunile de „furt calificat” prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal și „distrugere” prevăzută de art.217 alin.1 din Codul penal (faptă comisă la data de 10/11.09.2010 în dauna .) și de „furt calificat” prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal (faptă comisă la data de 10/11.09.2010 .” SRL).

15. În noaptea de 14/15.10.2010, în jurul orei 02:00, trei persoane au pătruns în punctul de lucru Ferma 9 Miercurea Sibiului aparținând . unde au sustras, prin forțarea ușii de acces, suma de 4.910 lei, aflată în biroul șefului de fermă. Cele trei persoane au fost observate în timp ce se deplasau prin curtea societății de martora S. I., care nu le-a putut distinge fețele (volumul XVI din dosarul de urmărire penală, fila 58).

Pentru susținerea vinovăției inculpaților O. R. M., M. A. I. și G. A. se invocă faptul că ulterior comiterii faptei, inculpatul M. C. i-ar fi preluat pe ceilalți inculpați, după care s-au deplasat cu autoturismul menționat în S., fiind depistați și opriți în trafic la ora 03:40 de lucrători de poliție din cadrul IPJ S., la bordul autoturismului fiind găsite instrumente de spargere (un levier metalic, o șurubelniță cu mâner de lemn, o șurubelniță cu mâner din plastic, un burghiu), o bâtă de baseball și cuțite, precum și suma de 2.119 lei. Se mai arată că potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr._/8.12.2010 întocmit de IGPR, Institutul de Criminalistică, microurmele (particule metalice) prezente în zonele urmelor de forțare identificate cu ocazia cercetărilor la fața locului desfășurate în cazul sustragerilor de la . „A. G.” SRL și . caracteristici fizico-chimice asemănătoare cu cele ale metalelor din care sunt confecționate instrumentele de spargere găsite în autoturismul Volkswagen Passat cu numărul de înmatriculare_, iar pe levierul menționat au fost identificate particule albe cu aspect de var având caracteristici fizico-chimice asemănătoare cu cele ale urmelor de materie de culoare albă ridicate în cazul sustragerii de la . XVII al dosarului de urmărire penală, fila 210-226). De asemenea, se mai susține în rechizitoriu că din raportul de constatare tehnico-științifică traseologică nr._/21.10.2010 întocmit de IPJ S., Serviciul Criminalistic, urmele de deformare plastică ridicate în cauzele privind sustragerile din ., ., .” SRL și . T. au fost create cu instrumente având aceleași caracteristici generale de confecționare a zonelor active ca și a levierului și șurubelnițelor ridicate la data de 14/15.10.2010 din autoturismul folosit de inculpați (Volumul XVII, fila 194-206).

Așa cum s-a arătat anterior, instrumentele găsite asupra inculpaților, la oprirea lor în trafic de către organele de poliție, sunt unele comune, cu caracteristici generale asemănătoare cu ale tuturor instrumentelor de acest gen. Atât forma cât și compoziția chimică a acestor instrumente, este asemănătoare, având în vedere standardizarea acestora. În consecință, concluziile rapoartelor de constatare menționate anterior, că urmele găsite la locul faptei ar avea caracteristici fizico-chimice asemănătoare cu cele ale metalelor din care sunt confecționate instrumentele inculpaților sau că au fost create cu instrumente având aceleași caracteristici generale de confecționare a zonelor active ca și a levierului și șurubelnițelor ridicate de la inculpați, nu pot constitui argumente concludente în susținerea vinovăției inculpaților. Acesta este și motivul pentru care s-au identificat aceste caracteristici ale instrumentelor de spargere în cazul mai multor spargeri similare, la care, de asemenea, nu s-a stabilit vinovăția inculpaților.

Se mai arată în rechizitoriu că asupra inculpatului O. R.-M. a fost găsit telefonul mobil marca Nokia 1208, cu ._, conținând cartela S. Cosmote cu seria_2910560 și numărul de apel_, asupra inculpatului G. A. a fost găsit telefonul mobil marca Nokia 1208 cu ._, sustras de la . cartela S. Cosmote cu seria_2234210 și numărul de apel_, asupra inculpatului M. C. a fost găsit telefonul mobil marca Nokia 1208, cu ._, conținând cartela S. Cosmote, cu . și numărul de apel_ și asupra lui M. A. I. a fost găsit un telefon marca Nokia 1208 cu ._, conținând cartela S. Orange cu seria_9P05G15. Din coroborarea datelor oferite de operatorii de telefonie mobilă, cu datele rezultate din punerea în executare a autorizațiilor de interceptare, înregistrare și localizare (Judecătoria S. a dispus interceptarea și înregistrarea convorbirilor și comunicațiilor purtate de pe terminalele mobile folosite de inculpatul S. I. – IMEI_, inculpatul O. R.-M. – număr apel_ și inculpatul M. C. – IMEI_, în perioada 05.10._10, autorizația 27/05.10.2010) și datele privind numerele de telefon folosite de inculpați rezultate din investigații, a reieșit că la momentul critic, în celula locului comiterii faptei (releul de comunicații amplasat în localitatea S., județul A., . active 3 cartele telefonice, respectiv_, introdusă în terminalul mobil cu ._, utilizat de M. C.,_, introdus în terminalul mobil cu ._, utilizat de O. R.-M. și_, introdus în terminalul mobil cu ._, utilizat de G. A., aceleași cu cele găsite asupra acestora cu ocazia opririi lor în trafic la scurt timp după comiterea faptei.

În rechizitoriu se susține că inculpatul M. C. ar fi fost cel care i-a adus pe ceilalți inculpați la locul faptei, i-ar fi așteptat și i-ar fi luat după comiterea faptei. Însă, există o neconcordanță între ora la care martora S. I. susține că i-ar fi văzut pe cei trei autori ai furtului în incinta fermei, respectiv 2,30 (volumul XVII al dosarului de urmărire penală, fila 58) și ora care apare în interceptarea din data de 15.10.2010, ora 01:13:30 (volumul XVII al dosarului de urmărire penală, fila 108), în care O. R. îi spune inculpatului M. C.: „Bă! Bă, hai repidi după noi, hai.” Deducem din aceste convorbiri că inculpatul M. C. i-ar fi luat pe ceilalți inculpați de la locul unde aceștia se aflau înainte de ora 2,30, când autorii furtului au pătruns în incinta . ar putea constitui un argument că nu inculpații au fost cei care au pătruns în incinta acestei din urmă societăți la ora 2,30.

Față de aceste argumente, faptul că în intervalul 14.10.2010, ora 19:30 – 15.10.2010, ora 07:22, inculpații O. R.-M., M. C. și G. A. s-ar fi deplasat pe traseul Avrig- S.-V. de Jos-Poiana Sibiului-S.-Scoreiu (Volumul XVI al dosarului de urmărire penală, fila 89) nu reprezintă o probă în susținerea vinovăției acestora.

De asemenea, un alt semn de întrebare cu privire la participarea inculpaților la săvârșirea acestei infracțiuni în constituie faptul că asupra inculpaților s-a găsit doar suma totală de 2119 lei, în timp ce reprezentanții . că s-a sustras de la această societate suma de 4910 lei, nefiind justificată această diferență, din moment ce inculpații au fost opriți de poliție la aproximativ o oră de la momentul la care martora S. I. susține că i-ar fi văzut pe cei trei autori ai furtului în incinta fermei.

Pentru aceste motive, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpaților O. R. M., M. A. I. și G. A., pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal și a inculpatului M. C., pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal.

16. În ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, reținută în sarcina tuturor inculpaților din cauză, instanța a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei din această infracțiune în infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod procedură penală. Potrivit definiției grupului infracțional organizat, de la art. 2 din legea nr. 39/2003, pentru a putea fi în prezența acestei forme a pluralității constituite de infractori este nevoie ca activitatea acestora să fie una organizată, cu atribuții bine stabilite între membrii grupului și cu o ierarhie strictă a acestora. Or, în cauză, în afară de participarea inculpaților la mai multe infracțiuni și de existența unui mod de operare similar, nu sunt alte elemente care să releve existența unui grup infracțional organizat. Trebuie ținut cont și de faptul că inculpații nu operau întotdeauna în aceeași formație, schimbând componența participanților. Într-adevăr, inculpații O. R., S. I. și G. A. au participat la săvârșirea mai multor infracțiuni decât ceilalți inculpați, însă acest lucru denotă că în cauză suntem în prezența unui grup infracțional, dar nu a unuia organizat, așa cum pretinde art. 7 din Legea nr. 39/2003. Nu există date cu privire la specializarea atribuțiilor inculpaților și nici cu privire la existența unei ierarhi stricte între aceștia. Pentru aceste motive, instanța a dispus schimbarea încadrării juridice pentru toți inculpații, din infracțiunea prevăzută de art. 7 din legea nr. 39/2003 în infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal.

În ce privește săvârșirea de către inculpați a infracțiunii prevăzută de art. 8 din legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, din actele și lucrările dosarului, așa cum au fost analizate anterior, rezultă participarea de către inculpații S. I., O. R. M., G. A., M. C. și M. I. la săvârșirea unor infracțiuni de spargere a sediilor unor societăți comerciale și sustragerea caselor de bani ale acestora, săvârșite pe o durată mai mare de timp, într-o componență aproximativ asemănătoare și prin moduri de operare apropiate. Uneori, inculpații au folosit și violența asupra paznicului, pentru a-și asigura reușita acțiunilor, în societățile la care paznicii se aflau la locul faptei. Acțiunea lor într-un mod concertat, prin folosirea acelorași mijloace și acelorași metode, faptul că inculpații fac parte din același mediu social, se cunosc între ei, au colaborat la săvârșirea mai multor infracțiuni de acest gen, pe o durată mai mare de timp, folosind același mod de operare, denotă existența unui grup infracțional, care însă nu întrunește elementele unui grup infracțional organizat, deoarece nu are o structură determinată și o ierarhie strictă. Pentru aceste motive, în temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal s-a dispus condamnarea acestora pentru săvârșirea acestei infracțiuni.

Ținând cont de contribuția fiecărui inculpat la infracțiunile ce au făcut obiectul grupului infracțional, de numărul de infracțiuni reținute în sarcina fiecăruia, de antecedentele penale ale acestora, de persoana fiecărui inculpat, instanța le va aplica acestora câte o pedeapsă de 5 ani închisoare inculpaților S. I., O. R. M. și G. A. și câte o pedeapsă de 3 ani închisoare inculpaților M. C. și M. I.. La individualizarea pedepselor s-a ținut cont de faptul că ultimii doi inculpați au fost condamnați pentru participarea la o singură infracțiune ce făcea obiectul grupului infracțional. Însă, având în vedere că au acționat împreună cu alți inculpați, membrii ai grupului infracțional, pentru săvârșirea unor infracțiuni ce fac obiectul grupului infracțional și prin același mod de operare, aceștia au aderat la grupul infracțional, săvârșind astfel infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal.

În ce privește participarea inculpaților M. I. D., G. M. R. și M. A. I. la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, având în vedere că acești inculpați au fost achitați pentru infracțiunile ce au făcut obiectul asocierii, pentru care au fost trimiși în judecată, deoarece s-a constatat că faptele nu au fost săvârșite ei, nu există elemente nici cu privire la constituirea, aderarea sau sprijinirea de către acești inculpați a grupului infracțional din care făceau parte inculpații S. I., O. R. M., G. A., M. C. și M. I..

La fel, având în vedere că inculpatul A. P. a fost trimis în judecată și condamnat singur pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din data de 04/05.03.2009 și nu există nicio probă că acesta ar fi săvârșit această infracțiune împreună cu ceilalți inculpați din cauză, despre care s-a reținut că au făcut parte dintr-un grup infracțional, nu există probe din care să reiasă apartenențe inculpatului A. P. la acest grup infracțional.

Pentru aceste motive, având în vedere că în cauză s-a dovedit existența unui grup infracțional, din care însă nu au făcut parte și acești inculpați, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpaților M. I. D., G. M. R., A. P. și M. A. I..

Având în vedere că inculpații S. I., O. R. M., M. C., G. A. și M. I. au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor mai înainte de condamnarea definitivă a lor pentru vreuna dintre ele, sunt întrunite condițiile art. 33 lit. a Cod penal privind concursul real de infracțiuni.

Sporul de pedeapsă de 2 ani închisoare, aplicat inculpaților S. I., O. R. M., G. A., a fost motivat de numărul faptelor reținute în sarcina acestuia, gravitatea acestora și persoana inculpatului. Este necesară aplicarea acestui spor de pedeapsă, pentru acoperirea gradului de pericol social al infracțiunilor incluse în contopire, având în vedere gradul de pericol social al tuturor faptelor reținute în sarcina inculpatului.

La stabilirea sporului de pedeapsă aplicat inculpatului M. C. s-a ținut cont de faptul că a săvârșit faptele reținute în sarcina lui în stare de recidivă postexecutorie, a participat doar la săvârșirea unei infracțiuni de tentativă de tâlhărie, ce face obiectul grupului infracțional, astfel încât sporul de pedeapsă de 1 an închisoare este de natură să reflecte gradul de pericol social al infracțiunii incluse în contopire.

Pentru M. I., sporul de pedeapsa, de 6 luni închisoare, a fost stabilit avându-se în vedere faptul că are antecedente penale, deși nu este recidivist și a participat doar la săvârșirea unei singure infracțiuni ce face obiectul grupului infracțional, apreciindu-se că este de natură să reflecte gradul de pericol social al infracțiunii incluse în contopire.

. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu sumele de_ lei și 1380 euro, la care se adaugă valoarea aparaturii electronice (_ lei) și a casei de bani (946 lei) sustrase. Valoarea pagubei rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză și din înscrisurile depuse la dosar de partea civilă. Având în vedere că în cauză s-a stabilit participarea inculpatului A. P. la săvârșirea acestei infracțiuni, fiind întrunite condițiile art. 998 și următoarele privind răspunderea civilă delictuală, în temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul A. P. să plătească părții civile . sumele de_ lei și 1380 Euro, despăgubiri civile.

. C. SA s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 4000 de lei, reprezentând contravaloarea sumei și bunurilor sustrase și distruse. Valoarea pagubei rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză și din înscrisurile depuse la dosar de partea civilă. Având în vedere că în cauză s-a stabilit participarea inculpatului O. R. M. la săvârșirea acestei infracțiuni, fiind întrunite condițiile art. 998 și următoarele privind răspunderea civilă delictuală, în temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul O. R. M. să plătească părții civile . C. SA suma de 4000 de lei despăgubiri civile.

. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma totală de 200.000 de lei, reprezentând sumele de bani sustrase din casa de bani, respectiv 135.000 lei și 4.500 de euro, precum și contravaloarea celorlalte bunuri sustrase sau distruse în momentul furtului. Valoarea pagubei rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză și din înscrisurile depuse la dosar de partea civilă. Având în vedere că în cauză s-a stabilit participarea inculpatului O. R. M. la săvârșirea acestei infracțiuni de furt, fiind întrunite condițiile art. 998 și următoarele privind răspunderea civilă delictuală, în temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul O. R. M. să plătească părții civile . suma de 200.000 de lei despăgubiri civile.

În cursul urmăririi penale . s-a constituit parte civilă cu suma de_,89 lei (3530 lei, În temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul O. R. M. să plătească părții civile . suma de 3530 lei plus dobânda legală calculată de la data de 13.09.2010 până la data plății, părții civile . suma de 3786 de lei plus dobânda legală calculată de la data de 13.09.2010 până la data plății, părții civile H. O. C. suma de 550 de euro și părții civile C. I. suma de 5000 de lei despăgubiri civile.

În cursul judecății, mai înainte de citirea actului de sesizare, S. Clinic Județean de Urgență S. suma de 1793,55 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții vătămate C. I. și cu suma de 123 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții vătămate S. N.. Având în vedere că în cauză s-a dovedit că inculpatul O. R. M. a participat la provocarea leziunilor părții vătămate C. I., în temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul O. R. M. să plătească părții civile S. Clinic Județean de Urgență S. suma de 1793,55 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții vătămate C. I.. Întrucât nu s-a dovedit că vreunul dintre inculpați a participat la producerea vătămării numitului S. N., au fost respinse restul pretențiilor civile ale acestuia, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate acestei părți vătămate.

În cursul urmăririi penale partea vătămată . s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 100 lei, reprezentând contravaloarea distrugerilor provocate în urma faptei. Valoarea pagubei rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză și din înscrisurile depuse la dosar de partea civilă. Având în vedere că în cauză s-a stabilit participarea inculpaților S. I. și M. I. la săvârșirea acestei infracțiuni de furt, fiind întrunite condițiile art. 998 și următoarele privind răspunderea civilă delictuală, în temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații S. I. și M. I., în solidar, să plătească părții civile . suma de 100 de lei, despăgubiri civile.

Având în vedere că pentru infracțiunile la care s-a dispus achitarea tuturor inculpaților pentru temeiul de la art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală nu se poate dispune obligarea acestora la plata despăgubirilor civile, în temeiul art. 346 alin. 3 Cod procedură penală, instanța a respins acțiunile civile formulate de părțile civile ., SC AG S. C. SRL, ., . SRL, ., ., ., . SRL, ., SC T. M. SRL în cadrul procesului penal. Primele societăți s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal în cursul urmăririi penale, iar . s-a constituit parte civilă în fața instanței de judecată, mai înainte de citirea actului de sesizare, la termenul din data de 27.05.2011.

Partea vătămată N. E. s-a constituit parte civilă mai înainte de citirea actului de sesizare însă la audierea acesteia în fața instanței a renunțat la pretențiile civile. De asemenea, partea civilă .-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, iar în fața instanței de judecată, înainte de citirea actului de sesizare a arătat că nu se constituie parte civilă. Pentru aceste motive, s-a luat act de renunțarea de către părțile civile N. E. și . acțiunile civile formulate în cadrul procesului penal.

Având în vedere că . nu s-a constituit parte civilă cu suma de 8.609 lei sustrasă în urma faptei săvârșită la data de 14/15.06.2009, în dauna Stației R. Express din ., în temeiul art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpatul S. I. a sumei de 8609 lei.

De asemenea, având în vedere că . SRL nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, în temeiul art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpatul G. A. a sumei de 2.000 lei, sustrasă de la această societate, în urma faptei comise la data de 02/03.11.2010.

Având în vedere că în cauză s-a dispus confiscarea de la inculpatul S. I. a sumei de 8.609 lei și obligarea acestuia la plata sumei de 100 lei către ., în temeiul art. 357 alin. 2 lit. c Cod procedură penală, a fost menținut sechestrul asigurător instituit prin rezoluția nr.6213/P/2009 din data de 11.11.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B., anterior declinării cauzei la DIICOT – Serviciul Teritorial B. și prin ordonanța procurorului din 19.04.2011, asupra bunurilor mobile și sumelor de bani ridicate de la inculpatul S. I., până la nivelul sumei de 8709 lei și restituirea restului bunurilor ridicate de la acest inculpat.

Având în vedere că în cauză s-a dispus obligarea inculpatului O. R. M. la plata unor mari sume de bani cu titlu de despăgubiri civile, în temeiul art. 357 alin. 2 lit. c Cod procedură penală, a fost menținut sechestrul asigurător instituit prin rezoluția nr.6213/P/2009 din data de 11.11.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B., anterior declinării cauzei la DIICOT – Serviciul Teritorial B., asupra bunurilor mobile ridicate de la inculpatul O. R. M..

Întrucât s-a dispus achitarea inculpaților M. I. D. și G. M. R., respingându-se acțiunile civile exercitate împotriva acestora în cadrul procesului penal, în temeiul art. 357 alin. 2 lit. c Cod procedură penală, a fost ridicat sechestrului asigurător instituit prin rezoluția nr.6213/P/2009 din data de 11.11.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B., anterior declinării cauzei la DIICOT – Serviciul Teritorial B., asupra bunurilor mobile ridicate de la inculpații M. I. D. și G. M. R. și restituirea acestor bunuri către cei doi inculpați.

Întrucât s-a apreciat că în cauză subzistă toate temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și a obligării de a nu părăsi localitatea față de inculpați, în temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților S. I., O. R. M. și M. C., dispusă față de aceștia prin încheierea nr. 52/25.11.2010 a Tribunalului B. și măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea S., dispusă față de inculpatul G. A., prin încheierea de ședință din data de 23.09.2011 a Tribunalului B..

În ce privește existența temeiurilor de la art. 143 Cod procedură penală, având în vedere că în cauză s-a dispus condamnarea celor patru inculpați pentru infracțiunea de tentativă de tâlhărie, pentru care au fost arestați preventiv, s-a constatat existența unor probe certe de vinovăție a acestora.

În ce privește subzistența în continuare a condițiilor de la art. 148 lit. d și f Cod procedură penală, instanța a avut în vedere în primul rând pedepsele ridicate aplicate celor patru inculpați, toate peste 8 ani închisoare, fapt ce implică o gravitate deosebită pentru pericolul social al lăsării în libertate a acestora. Aceste pedepse i-ar putea determina pe aceștia să încerce să se sustragă de la judecată sau de la executarea pedepselor, având în vedere că inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor. În plus, în sarcina celor patru inculpați au fost reținute mai multe infracțiuni grave, toate săvârșite în același mod, prin asocierea acestora și în unele cazuri prin folosirea violenței asupra paznicilor. Acest lucru imprimă un grad deosebit de pericol social al inculpaților, care nu poate fi înlăturat decât prin menținerea în continuare a măsurilor preventive dispuse în cauză. În plus, prin faptul că inculpații S. I., O. R. M. și M. C. nu au respectat o măsură a instanței, dispusă anterior față de aceștia, nu există garanții suficiente că aceștia vor respecta eventualele măsuri pe care instanța le-ar dispune în cazul înlocuirii măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate.

P. condamnarea inculpaților la pedepse cu închisoarea, temeiul menținerii acestora în stare de arest s-a modificat din art. 5 par. 1 lit. c din Convenția europeană a drepturilor omului în art. 5 par. 1 lit. a din acest act normativ. Aceasta presupune un pericol implicit al lăsării în libertate a inculpaților, rezultat din cuantumul pedepsei cu închisorii aplicate acestora și nu mai impune analizarea depășirii termenului rezonabil al detenției preventive. Toate aceste considerente justifică atât menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților S. I., O. R. M. și M. C., cât și a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea S., luată față de inculpatul G. A..

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial B. și inculpații A. P., O. R. M., M. I., M. C., G. A. și S. I..

P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial B. a criticat hotărârea sub aspectul netemeiniciei soluțiilor de achitare pronunțate în cauză și sub aspectul modului de individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, respectiv, modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului A. P. și cuantumul pedepselor aplicate inculpaților S. I., O. R. M., M. C. și G. A..

P. memoriul cuprinzând motivele de apel, depus la dosarul cauzei, se arată, relativ la fapta săvârșită în dauna „.” la data de 25/26.06.2009 de către inculpații S. I., O. R. M., G. A., că au fost administrate următoarele mijloace de probă: prin încheierea nr.89/13.08.2009, dată în dosarul nr.89/2009, Judecătoria B. a emis autorizațiile nr.1049-1068 de interceptare și înregistrare a convorbirilor purtate de la telefoanele sustrase ., identificate prin seriile IMEI, precum și de localizare a acestora, în perioada 14.08.2009 – 12.09.2009, autorizare prelungită până la data de 11.10.2009 prin încheierea nr.103/10.09.2009 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr.103/2009 (autorizații 1178 – 1200); telefonul mobil Nokia 1208 cu ._, sustras la data de 25/26.07.2009 din incinta . pus ulterior sub interceptare, a fost găsit și ridicat cu prilejul percheziției efectuată la data de 23.09.2009 la domiciliul lui O. R.-M.; alt telefon Nokia 1208 cu ._ a fost ridicat cu prilejul percheziției efectuată la data de 23.09.2009 de la domiciliul lui S. I.; telefonul mobil Nokia 1208 cu ._, de asemenea sustras la data de 25/26.07.2009 din incinta . fost depistat la data de 15.10.2010 de către lucrători de poliție din cadrul IPJ S. asupra lui G. A., aflat într-un autoturism marca VW Passat cu numărul de înmatriculare_ împreună cu O. R. M., M. A. I. și M. C..

Așa cum rezultă din materialul probator mai sus descris, terminalele mobile cu seriile IMEI menționate, s-au aflat în posesia inculpaților imediat după săvârșirea infracțiunii și au fost găsite asupra acestora cu prilejul perchezițiilor efectuate. Aprecierea instanței de fond, în sensul că este posibil ca inculpații să fi intrat în posesia telefoanelor pe căi licite, este pur subiectivă și nu este bazată pe nicio probă administrată în cauză. Inculpații nu au oferit, explicații cu privire la aceste împrejurări, nici în fața procurorului, nici în fața instanței de fond. Pe de altă parte, aprecierea probatoriului se impune a fi analizată și prin prisma faptului că, în cauză s-a dovedit că inculpații au constituit o grupare, în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, în principal infracțiuni de furturi de case de bani. În acest context, modalitatea de comitere a acestei infracțiuni este identică cu cea stabilită în cazul altor infracțiuni pentru care inculpații au fost condamnați, având același obiect material țintă, respectiv case de bani.

Relativ la fapta săvârșită la data de 08/09.07.2009 în dauna . ,.” SRL, . B., . de către inculpații G. M. R. și O. R. M., s-a arătat că au fost administrate următoarele mijloace de probă: la percheziția efectuată în data de 23.09.2009 la domiciliul inculpatului G. M. R. a fost găsit și ridicat un polizor unghiular Bosch tip GWS 850C cu seria_/2008, iar la domiciliul inculpatului O. R. M. au fost găsite și ridicate 2 polizoare unghiulare marca Bosch tip GWS-20-230H și tip GWS 850C cu seria_/2008, toate făcând parte din lotul de polizoare sustrase din incinta .; din analiza întocmită de Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor din cadrul IPJ B., pe baza datelor privind localizarea GPS a zonei unde a fost comis furtul, a datelor comunicate de operatorii de telefonie mobilă privind celulele care acoperă această zonă și a traficului realizat la momentul critic în aceste celule de pe numerele de apel stabilite după S.-urile și IMEI-urile ridicate la perchezițiile din data 23.09.2009, a rezultat că în noaptea de 08/09.07.2009 telefonul mobil marca Nokia 500, cu ._, conținând cartela S. cu numărul de apel_, ridicat cu prilejul percheziției efectuate la data de 23.09.2009 de la domiciliul inculpatului G. M.-R. s-a aflat în celula locului comiterii faptei.

Instanța de fond a apreciat această din urmă probă ca nefiind concludentă, cu motivarea că, în general o celulă de acoperire GSM poate atinge până la 35 de km, motiv pentru care nu se poate susține că inculpatul G. M.-R. s-a aflat la sediul societății mai sus menționate, ca autor al sustragerii săvârșite în dauna acesteia.

Datele comunicate de operatorul de telefonie mobilă cu privire la celula de telefonie mobilă în care s-au aflat terminalul mobil folosit de inculpatul G. M.-R., au avut la bază coordonatele geografice ale locului sediului societății comerciale unde s-a săvârșit infracțiunea, astfel încât, răspunsul operatorului de telefonie mobilă, dat la solicitarea organelor de anchetă, nu are un caracter de generalitate, ci a fost unul complex, de precizie, având în vedere coordonatele geografice ale celulelor de telefonie, raza de acțiune și multe alte date tehnice specifice fiecărei celule în parte.

Cu privire la fapta săvârșită la data de 21/22.07.2009 în dauna .” SRL din . inculpații S. I. și M. I.-D., apelantul a arătat că probele tehnico-ștințifice administrate în cauză au fost înlăturate de către instanța de fond pe baza unor aprecieri subiective, fără a fi administrate în cauză alte probe în prezența cărora să se poată concluziona că inculpatul M. I. D. nu este autorul acestei infracțiuni. Astfel, levierul metalic ridicat de la locul faptei, ranga de metal și cagula din material textil, găsite lângă seiful distrus au fost examinate ADN, iar pe levier au fost puse în evidență 3 microurme, dintre care două nu au putut fi valorificate, iar a treia provine de la un amestec de cel puțin trei persoane. Profilul genetic al lui M. I. D. este inclus în acest amestec, o altă persoană din populația caucaziană care să-l substituie pe M. I. D. din acest amestec putând fi regăsită la un număr mai mare de 69.444 de indivizi neînrudiți genetic. Motivarea instanței de fond în sensul că „probabilitatea ca altă persoană să fi creat urma biologică ridicată de pe levierul găsit la locul faptei este destul de mare” este combătută de împrejurarea că pe lângă această probă ADN, a fost administrată o altă probă tehnico-științifică care a confirmat prezența acestui inculpat la locul faptei, respectiv, urmele de încălțăminte ridicate de pe seiful metalic sustras din incinta ., găsit abandonat pe un câmp, cu prilejul examinării criminalistice din data de 30.07.2009, au fost comparate cu încălțămintea lui M. I. D. și s-a stabilit cu certitudine că urmele de încălțăminte de pe seif au fost create de încălțămintea lui M. I. D. purtată de acesta în data de 24.07.2009 când a fost depistat de Secția 5 Poliție (raportul de constatare tehnico-științifică nr._/01.09.2009). Aprecierea instanței de fond că „este posibil ca urma de încălțăminte să fi fost creată de o altă persoană purtând o încălțăminte asemănătoare sau chiar de o altă persoană, spre exemplu T. D.”, este pur subiectivă, nu este susținută de nicio probă care să poată infirma proba tehnico-științifică administrată în cauză. Nu este justificată reținerea unui dubiu cu privire la acest aspect, întrucât prelevarea urmei de încălțăminte purtată de inculpatul Marsavela I. D. a fost realizată de către lucrători de poliție cu prilejul depistării acestuia în trafic, în condiții suspecte, în noaptea de 24.07.2009, la două zile după săvârșirea infracțiunii de furt în dauna ., iar așa cum am arătat, raportul de constatare tehnico-științifică nr._/01.09.2009 a concluzionat dincolo de orice dubiu, că urma de încălțăminte ridicată de pe seif a aparținut inculpatului M. I. D.. Mai mult decât atât, susținerea inculpatului M. I. D., că ar fi împrumutat perechea de încălțăminte lui T. D., este o simplă afirmație, deloc plauzibilă, fără valoare probatorie, nedovedită de nicio probă în cauză. Din analiza întocmită de Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor din cadrul IPJ B., pe baza datelor privind localizarea GPS a zonei unde a fost comis furtul, a datelor comunicate de operatorii de telefonie mobilă privind celulele care acoperă această zonă și a traficului realizat la momentul critic în aceste celule de pe numerele de apel stabilite după S.-urile și IMEI-urile ridicate la perchezițiile din data 23.09.2009, a rezultat că în noaptea de 21/22.07.2009 telefonul mobil cu ._, sustras de la . cu prilejul percheziției efectuate la data de 23.09.2009 de la domiciliul inculpatului S. I., conținând cartela S. cu numărul de apel_, găsită asupra sa, s-a aflat în celula locului comiterii faptei (60090P9 Stupini, 60737P9 205 MP proprietate CF 6096 top 1301, . B.) la momentul sustragerii (02:10 – 02:52). Motivele pentru care instanța de fond a apreciat această probă ca nefiind concludentă sunt chestiuni cu valoare de generalitate, nu sunt de natură o înlăture, întrucât datele comunicate de operatorul de telefonie mobilă cu privire la celula de telefonie mobilă în care s-au aflat terminalul mobil folosit de inculpatul S. I., au avut la bază coordonatele geografice ale locului sediului societății comerciale unde s-a săvârșit infracțiunea.

Așadar, informația de ordin general, cu privire la raza de acțiune a unei celule GSM, comunicată de operatorii de telefonie mobilă, la solicitarea instanței, nu poate constitui o probă în apărare, având în vedere informațiile detaliate ale operatorilor de telefonie mobilă, pe baza cărora aceștia au comunicat că telefonul mobil cu ._ conținând cartela S. cu numărul de apel_ s-a aflat în celula locului comiterii faptei (60090P9 Stupini, 60737P9 205 MP proprietate CF 6096 top 1301, . B.), în data de 22.07.2009 orele 02:10 – 02:52. Este cert, că la momentul critic - 22.07.2009, orele 02:10 – 02:52 - inculpatul S. I. s-a aflat în raza de acoperire a celulei telefonice de la locul faptei, aspect care devine concludent pe fondul cauzei și prin prisma legăturii acestuia cu inculpatul M. I. D., dar și prin prisma circumstanțelor de ansamblu ale prezentului caz.

Relativ la fapta săvârșită în dauna . B., în data de 09/10.09.2009 de către inculpații S. I. și O. R. M., din datele rezultate în urma perchezițiilor informatice, coroborate cu datele furnizate de interceptările convorbirilor telefonice efectuate în cauză a reieșit că în noaptea de 09/10.09.2009, inculpatul S. I. s-a aflat în raza de acoperire a locului săvârșirii faptei, având convorbiri telefonice la ora apropiată săvârșirii infracțiunii, cu inculpatul O. R. M.. Astfel din harta privind succesiunea apelurilor telefonice efectuate în noaptea săvârșirii faptei a rezultat că imediat după comiterea infracțiunii, in intervalul de timp cuprins între orele 01.18-02.49 inculpatul O. R. M. a inițiat sau a primit un număr de 20 de apeluri telefonice cu inculpatul S. I., ambii aflându-se în raza teritorială de acoperire a aceleiași celule de telefonie mobilă. Atât inculpatul S. I., cât și inculpatul O. R. M. au purtat convorbiri telefonice puțin înainte de săvârșirea infracțiunii, cât și in momentul săvârșirii infracțiunii cu utilizatorul postului de telefonie mobilă cu numărul de apel_, ce s-a aflat in perioada critică, în exteriorul clădirii în care se află sediul .. În dimineața zilei de 10.09.2009, la orele 09:12:40 între inculpații S. I. și O. R. M. a avut loc o convorbire telefonică în legătură cu comiterea faptei, din care a rezultat implicarea inculpatului S. I. în comiterea infracțiunii. Din depoziția martorului N. D., angajat al . la începutul lunii septembrie 2009 a lucrat pe aceeași mașină cu inculpatul S. I., care rezultă că în jurul datei de 10.09.2009, a observat asupra inculpatului S. I. o sumă mare de bani, pe care acesta o schimba cu bani proveniți din încasările efectuate pe traseu. Împrejurarea certă că inculpatul S. I. s-a aflat în perioada critică în raza teritorială a săvârșirii faptei, aceeași în care s-a aflat și inculpatul O. R. M., că a purtat convorbiri telefonice cu inculpatul O. R. M. a cărui vinovăție a fost statuată de Tribunalul B., convorbirea telefonică din dimineața zilei de 10.09.2009 dintre cei doi inculpați cu referire la faptă, legăturile dintre inculpați statuate de Tribunalul B. în sensul constituirii grupării infracționale în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, toate aceste reprezintă elemente concrete, dovedite, care îl poziționează pe inculpatul S. I. ca fiind complice al infracțiunii de furt calificat, chiar în lipsa transcrierilor conținutului convorbirilor telefonice.

Cu privire la fapta săvârșită la data de 11/12.11.2010 în dauna . C. de către inculpații O. R.-M., M. C. și S. I., apelantul procuror a susținut că probatoriul administrat în cauză a demonstrat că sustragerea s-a realizat în noaptea de 11/12.11.2010 în intervalul de timp ora 00:27- 03:16. Camerele de supraveghere instalate în sediul societății au surprins trei persoane mascate cu cagule, purtând mănuși și înarmate cu bâte, care au pătruns prin dislocarea unui perete poliuretanic, în incinta abatorului aparținând . C.. Urmare punerii în aplicare a autorizației de interceptare și înregistrare nr.28/18.10.2010 emisă de Judecătoria S. a activităților desfășurate în mediul ambiental în data de 11/12.11.2010 de M. C., a rezultat că, la data de 11/12.11.2010, la ora 22:55, M. C. împreună cu alte trei persoane s-au deplasat cu autoturismul Audi 80 cu nr.TX-8902XB dinspre Gârcini către S., iar la ora 03:45 au fost observați din nou mergând cu viteză foarte mare între localitățile C. și Ghimbav. Din interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpații O. R. M. și S. I. în noaptea de 11/12.11.2010, orele 03:28-03:32 a rezultat cu certitudine că inculpatul O. R. M. i-a dat indicații inculpatului S. I., care îi aștepta, de unde să îi ia. Urmare a interceptării convorbirilor purtate de pe telefoanele sustrase de la această societate, s-a constatat că toate aceste telefoane au fost localizate, imediat după infracțiune în zona cartierul Gârcini, iar unele din cartele telefonice, cu privire la care s-a stabilit în mod cert că au fost utilizate de inculpații S. I. și M. C., au fost introduse în telefoanele sustrase.

Relativ la fapta săvârșită la data de 02/03.11.2010 în dauna .” SRL de către inculpații M. C., O. R.-M. și G. A., din procesul verbal de cercetare la fața locului a rezultat că la locul faptei autorii au abandonat o pungă din nailon, având aplicată o etichetă cu următoarele date: „. mici porc 2, ambalat la 01.11.2010, greutate 3,940 kg, lei/kg 0,75, preț 2,96 lei și codul de bară cu numărul_”. Procedându-se la vizionarea înregistrărilor video ale camerelor de supraveghere amplasate în magazin, s-a stabilit că oasele de porc, achiziționate pentru liniștirea câinilor de pază, au fost cumpărate de către inculpații O. R.-M. și G. A., iar înaintea acestora cu 5 minute a intrat în magazin și a făcut cumpărături și inculpatul M. C.. Având în vedere modalitatea de comitere similară și în cazul celorlalte infracțiuni de tâlhărie pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, modul identic de acțiune și de agresare a părților vătămate, apelantul a apreciat că proba mai sus amintită este aptă de a-i califica pe cei trei inculpați autori ai acestei infracțiuni.

În ceea ce privește faptele săvârșite pe raza județului S., în dauna . în data de 06/07.09.2010, . și . în data de 10/11.09.2010, . S., în data de 12/13.09.2010, ., în data de 14/15.10.2010, la o apreciere imparțială, rezonabilă, onestă a probelor administrate în cauză, vinovăția inculpaților rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Astfel, relativ la fapta săvârșită în dauna ., din coroborarea datelor oferite de operatorii de telefonie mobilă, cu datele privind numerele de telefon folosite de inculpați rezultate din investigații, a reieșit că, în data de 06/07.09.2010, în intervalul 02:10- 02:14, M. C. Și O. R.-M. s-au aflat în S., zona Dealul G., cartier Gusterița, în vecinătatea locului comiterii faptei, iar în intervalul 06.09.2010, ora 18:00 – 07.09.2010 ora 07:25, cei doi s-au deplasat pe traseul V., Ucea, Scoreiu, S., Copșa M., Mediaș, S., B. și după aceea înapoi în județul B.. cu prilejul cercetării la fața locului, au fost ridicate urme de încălțăminte al căror model de desen antiderapant este de același tip cu cel identificat în urma de încălțăminte ridicată la data de 20.09.2010 de la M. C. de către lucrătorii de poliție din cadrul Poliției M. S. cu ocazia prezentării acestuia la organul judiciar conform obligațiilor impuse de Tribunalul B. prin decizia nr.63/R/22.01.2010.

În ceea ce privește fapta săvârșită în dauna . și . S., din coroborarea datelor oferite de operatorii de telefonie mobilă, referitoare la traficul releelor cu datele privind numerele de telefon folosite de inculpați rezultate din investigații, a reieșit că în celula locului faptei au fost active la momentul critic un număr de 3 cartele telefonice, respectiv_, introdusă în terminalul mobil cu ._, utilizat de O. R.-M.,_ și_, ambele introduse în terminalul mobil cu ._, utilizat de M. C.. De asemenea, a reieșit că în data de 10/11.09.2011, în intervalul 10.09.2010, ora 20:45 – 11.09.2010, ora 09:58, inculpații O. R.-M. și M. C. s-au deplasat pe traseul Scoreiu-S.-Vestem (unde au rămas cel puțin în intervalul 01:44 – 03:37)-F.-S..

În ceea ce privește fapta săvârșită în dauna . S., din coroborarea datelor oferite de operatorii de telefonie mobilă, cu datele privind numerele de telefon folosite de inculpați rezultate din investigații, a reieșit că în data de 12/13.09.2011, în jurul orei 02:30, S. I., O. R.-M. și M. C. s-au aflat în T.-Vestem, iar în intervalul 12.09.2010, ora 19:45 – 13.09.2010, ora 06:00, cei trei s-au deplasat pe traseul Cisnădie-Râul Vadului-Vestem-T.-Racovița-S.. Cu prilejul cercetării la fața locului, au fost ridicate urme de încălțăminte al căror model de desen antiderapant este de același tip cu cel identificat în urma de încălțăminte ridicată la data de 20.09.2010 de la M. C. de către lucrătorii de poliție din cadrul Poliției M. S. cu ocazia prezentării acestuia la organul judiciar conform obligațiilor impuse de Tribunalul B. prin decizia nr.63/R/22.01.2010. În legătură cu această faptă, Tribunalul B. a statuat vinovăția inculpatului O. R. M. în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, față de partea vătămată C. I., angajat al ., dovedindu-se că acesta s-a aflat în sediul . și că împreună cu alte două persoane ce purtau cagule au agresat paznicul firmei și au sustras seiful din incinta societății. De asemenea, așa cum am arătat mai sus, atât inculpatul O. R. M., cât și M. C., respectiv S. I. s-au aflat în raza teritorială a aceleiași celule de telefonie mobilă, la momentul critic, in jurul orelor 02,00, iar apoi cei trei au urmat același traseu către municipiul B., în același interval de timp. În acest context, la o analiză logică și de bunul simț rezultă prezența celor trei inculpați împreună, atât la momentul faptei, la locul faptei, cât și ulterior. Din analiza probatoriului propus în ceea ce privește cele trei infracțiuni mai sus menționate trebuie avut în vedere că terminalul mobil cu numărul_ a fost identificat în razele teritoriale ale celulelor telefonice în care s-au săvârșit infracțiunile în dauna . în data de 06/07.09.2010, . și . în data de 10/11.09.2010 . S., în data de 12/13.09.2010 pe de o parte, iar acest număr de telefon s-a stabilit că a fost utilizat de Marsavela C., pe de altă parte. În aceeași ordine de idei, terminalul mobil cu ._ a fost identificat la momentul critic, în raza teritorială a săvârșirii infracțiunilor în dauna celor trei societăți comerciale mai sus amintite. Pe de altă parte s-a dovedit că terminalul mobil cu această . aparține inculpatului O. R. M., terminalul mobil aflându-se în posesia acestuia în momentul săvârșirii infracțiunii în dauna .. Rezultă, pe cale de consecință, că persoana care a utilizat terminalul mobil cu ._ la săvârșirea infracțiunilor în dauna ., . este inculpatul O. R. M.. Din Raportul de constatare tehnico-științifică traseologică din data de 12.10.2010 a rezultat că urma ridicată cu ocazia CFL la data de 12/13.09.2010 din incinta . prezintă același gen de profil antiderapant cu cele două urme, ridicate cu ocazia CFL, la data de 06/07.09.2010, din incinta . S..

În ceea ce privește fapta săvârșită în dauna ., în data de 14/15.10.2010, în jurul orelor 02:00, inculpații O. R. M., M. C., M. A. I., G. A. au fost depistați și opriți în trafic la ora 03:40 de lucrători de poliție din cadrul IPJ S., la bordul autoturismului fiind găsite instrumente de spargere (un levier metalic, o șurubelniță cu mâner de lemn, o șurubelniță cu mâner din plastic, un burghiu), o bâtă de baseball și cuțite, precum și suma de 2.119 lei. Din coroborarea datelor oferite de operatorii de telefonie mobilă, cu datele rezultate din punerea în executare a autorizațiilor de interceptare, înregistrare și localizare (Judecătoria S. a dispus interceptarea și înregistrarea convorbirilor și comunicațiilor purtate de pe terminalele mobile folosite de inculpatul S. I. – IMEI_, inculpatul O. R.-M. – număr apel_ și inculpatul M. C. – IMEI_, în perioada 05.10._10, autorizația 27/05.10.2010) și datele privind numerele de telefon folosite de inculpați rezultate din investigații, a reieșit că la momentul critic, în celula locului comiterii faptei (releul de comunicații amplasat în localitatea S., județul A., . active 3 cartele telefonice, respectiv_, introdusă în terminalul mobil cu ._, utilizat de M. C.,_, introdus în terminalul mobil cu ._, utilizat de O. R.-M. și_, introdus în terminalul mobil cu ._, utilizat de G. A., aceleași cu cele găsite asupra acestora cu ocazia opririi lor în trafic la scurt timp după comiterea faptei. În intervalul 14.10.2010, ora 19:30 – 15.10.2010, ora 07:22, inculpații O. R.-M., M. C. și G. A. s-au deplasat pe traseul Avrig- S.-V. de Jos-Poiana Sibiului-S.-Scoreiu. Potrivit raportului de expertiză fizico-chimică nr._/8.12.2010 întocmit de IGPR, Institutul de Criminalistică, microurmele (particule metalice) prezente în zonele urmelor de forțare identificate cu ocazia cercetărilor la fața locului desfășurate în cazul sustragerilor de la . „A. G.” SRL și . caracteristici fizico-chimice asemănătoare cu cele ale metalelor din care sunt confecționate instrumentele de spargere găsite în autoturismul Volkswagen Passat cu numărul de înmatriculare_, iar pe levierul menționat au fost identificate particule albe cu aspect de var având caracteristici fizico-chimice asemănătoare cu cele ale urmelor de materie de culoare albă ridicate în cazul sustragerii de la . raportului de constatare tehnico-științifică traseologică nr._/21.10.2010 întocmit de IPJ S., Serviciul Criminalistic, urmele de deformare plastică ridicate în cauzele privind sustragerile din ., ., .” SRL și . T. au fost create cu instrumente având aceleași caracteristici generale de confecționare a zonelor active ca și a levierului și șurubelnițelor ridicate la data de 14/15.10.2010 din autoturismul folosit de inculpați.

Apelantul procuror a criticat soluția de achitare a inculpaților M. I. D., A. P., G. M. R., M. A. I., relativ la săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, arătând că din probatoriul administrat au rezultat legăturile infracționale dintre acești inculpați cu inculpații S. I., O. R. M., M. C., G. A., ce au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, în sensul că s-au asociat în vederea sustragerii de case de bani și alte valori din incinta unor societăți comerciale, asociere necesară consumării având în vedere în principal obiectul țintă al acestor infracțiuni. Fiecare dintre acești inculpați au săvârșit infracțiuni, împreună cu liderii grupării infracționale, așa cum rezultă din faptele astfel cum au fost descrise prin actul de sesizare.

În fine, relativ la modul de individualizare a pedepselor aplicate inculpaților S. I., O. R. M., M. C. și G. A., s-a arătat că individualizarea cu fermitate a pedepsei este o condiție pentru realizarea scopului acesteia. În speță, circumstanțele reale ale faptelor comise de inculpați, implică un grad de pericol social crescut. Infracțiunea de tentativă de tâlhărie în dauna părții vătămate I. D. a fost săvârșită în condițiile în care un număr de patru de patru inculpați au acționat organizat, în vederea sustragerii casei de bani din incinta . modalitatea de agresare a părții vătămate a scos în evidență periculozitatea inculpaților. Modalitatea de comitere a infracțiunii de tâlhărie în dauna paznicului de la . Tămaciu a demonstrat de asemenea periculozitatea crescută a inculpatului O. R. M., care împreună cu alte persoane, în scopul sustragerii unei case de bani și alte valori, au agresat într-o manieră feroce pe paznicul acestei societăți, cauzându-i acestuia multiple vătămări corporale. Perseverența infracțională a inculpaților, acțiunea concertată și organizată a faptelor pe o perioadă lungă de timp, modalitatea de comitere a infracțiunilor, imprimă faptelor comise de inculpații S. I., O. R. M., M. C. și G. A. un caracter grav.

S-a apreciat că, modalitatea de executare a pedepsei aplicată inculpatului A. P. nu poate reprezenta un avertisment în sensul inculpatul nu va mai repeta comiterea de infracțiuni. Inculpatul a fost acuzat și condamnat în primă instanță pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, reținându-se că împreună cu alte persoane rămase neidentificate în cursul anchetei, a pătruns prin escaladare și efracție în sediul ., de unde a sustras o casă de bani și aparatură electronică. Raportat la modalitatea de comitere, natura obiectului material al infracțiunii, valoarea ridicată a prejudiciului, împrejurarea că acesta săvârșit infracțiunea în condițiile asocierii cu ceilalți inculpați, apreciem că fapta prezintă un grad de pericol social crescut. Lipsa de sinceritate a inculpatului în cursul procedurii constituie o împrejurare de natură a învedera lipsa unor garanții suficiente că, pentru îndreptarea acestuia nu este necesar să execute pedeapsa.

Apelantul inculpat A. P. a criticat sentința primei instanțe pentru netemeinicia soluției de condamnare dispusă pentru fapta comisă în dauna ., solicitând achitarea sa, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit. c Cod procedură penală. A invocat faptul că nu există martori care să confirme prezența sa la locul faptei, a declarat în faza de urmărire penală că în perioada 2003 – 2005 sau 2006 a lucrat la S.C. V. Internațional B. în calitate de muncitor necalificat, astfel că urmele găsite la această societate se datorează acestui fapt, motiv pentru care dubiul existente trebuie să îi profite.

Apelantul inculpat O. R. M. a criticat sentința pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

Relativ la nelegalitate, a arătat că i-a fost încălcat dreptul la apărare având în vedere că termenul acordat de prima instanță pentru angajare avocat a fost scurt (din 18.05.2011 cauza s-a amânat pentru 27.05.2011), avocatul ales nu a avut timpul necesar pentru studierea dosarului și pregătirea apărării, fiind astfel în imposibilitate să invoce nulități relative vizând urmărirea penală la termenul de judecată din 27.05.2011; or, Tribunalul B. a respins aceste nulități arătând în motivare că deși inculpații au luat cunoștință de ele cel mai târziu la prezentarea materialului de urmărire penală, le-au invocat de-abia în cursul cercetării judecătorești și la dezbaterile pe fond.

A susținut că instanța de fond a dat o interpretare greșită textelor de lege prevăzute de art.91, art.92, art.93, art.129, art.131, art. 197 alln.4 Cod procedură penală. Prezența martorilor asistenți în momentul desfășurării unei cercetări la fața locului se cere, afară de cazul când acest lucru nu este posibil. Textul de lege nu specifică faptul că martorii pot să fie prezenți doar scriptic la fața locului prin inserarea lor în cuprinsul procesului verbal, nici să vină din când în când la locul cercetării sau să fie în apropiere. Art. 129 alin.2 specifică, fără drept de interpretare, că "cercetarea la fața locului se face în prezența martorilor asistenți”. Aceste dispoziții legale referitoare la prezența martorilor asistenți, care, conform art. 92 Cod procedură penală, trebuie să fie de minim doi și care au dreptul de a face observații cu privire la cele constatate și la desfășurarea operațiunilor la care asistă în conformitate cu prevederile art.93 Cod procedură penală, au scopul de a asigura garanțiile necesare pentru cazul în care organele de cercetare penală ar încerca să ia unele măsuri de natură să aducă atingere drepturilor procesuale ale învinuiților sau inculpaților care nu pot fi, din varii motive, prezenți sau reprezentați în momentul efectuării unor astfel de acte procedurale.

Apelantul a arătat că ceea ce contestă este nu atât valoarea științifică a rapoartelor de constatare tehnico-știintifice, ca acte ulterioare întocmirii proceselor - verbale de cercetare la fata locului, ci însuși faptul că, nerespectându-se procedura legală privitoare la obligativitatea prezenței martorilor asistenți cu ocazia desfășurării unor cercetări la fața locului nu se poate stabili cu certitudine că dovezile de care înțelege acuzarea să se folosească au fost ridicate chiar în timpul respectivei cercetări la fata locului.

Astfel pentru fapta 6 din rechizitoriu - S.C. "A. A. T. C." S.A. Ghimbav, martora R. I. A. a declarat în ședința publică din data de 23.09.2011, cât se poate de explicit "că nu am văzut de unde au fost prelevate amprente, am ieșit din incinta biroului și am semnat la sfârșit procesul verbal" și că nu a văzut alte lucruri sau obiecte necunoscute lângă seif, dar și "nu am văzut ca polițiștii să fi ridicat anumite obiecte. Nu am asistat la activitățile consemnate în procesul verbal"( fila 112-vol III).

Pentru fapta 13 din rechizitoriu - S.C. " H. T." S.R.L., martorul M. R. a declarat la termenul din data de 08.05.2012 că nu a participat la toată cercetarea locală, în special la momentul găsirii și prelevării de probe de pe oblonul remorcuței, iar acest lucru este relatat și de către martorul M.. Or, și pentru această faptă cerința expres prevăzută de textul de lege cu privire la prezenta a cel puțin doi martori asistenți nu este îndeplinită.

Pentru fapta 7 din rechizitoriu –.. B. – apelantul a invocat lipsa semnăturilor specialiștilor criminaliști despre care se afirmă că ar fi fost prezenți la momentul desfășurării cercetării la fața locului( filele 226-228). De asemenea, nu există nici o referire cu privire la activități specifice de conservare a locului faptei, cum se procedează în situații similare. Totodată martorul asistent P. G. a afirmat, la termenul din 08.05.2012, că a fost de față aproximativ 1h când în realitate întreaga procedură a durat 4 h (de la orele 16:30 la orele 18:30). Aspectele relatate de acesta sunt confuze, martorul neconfirmând cele consemnate în procesul verbal de cercetare la fața locului.

Astfel, principiul legalității procesului penal, garantat de art. 2 alin.1 Cod procedură penală impune ca activitatea judiciară să se desfășoare în strictă conformitate cu normele de procedură penală, fiind prevăzute mai multe categorii de sancțiuni pentru situațiile în care unele acte de procedură nu sunt îndeplinite sau sunt efectuate cu încălcarea prevederilor legale.

Or, în prezenta cauză, apelantul apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile substanțiale ale nulităților: încălcarea unei dispoziții legale care reglementează desfășurarea procesului penal. Astfel actele procedurale contestate s-au efectuat cu încălcarea condițiilor impuse de norma de procedura penală; cauzarea unei vătămări procesuale, definită de doctrină ca fiind "acea aptitudine de încălcare a dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal, de a prejudicia aplicarea principiilor fundamentale ale procesului penal sau garantarea drepturilor procesuale ale părților, creându-se astfel posibilitatea soluționării greșite a cauzei". P. aplicarea defectuoasă a prevederilor procedurii penale a fost încălcat principiul legalității procesului penal și pe cale de consecință principiul esențial al garantării dreptului la apărare inculpatului; vătămarea să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului reclamat, incidentă și în cauză.

Aspectele invocate anterior nu sunt incidente singulare în acest dosar. Și pentru alte fapte din rechizitoriu martorii asistenți au relatat situații asemănătoare sau există situații similare de nerespectare a prevederilor procedurale de natură să ridice suspiciuni întemeiate cu privire la legala administrare a probelor.

Art.197 alin.4 Cod procedură penală nu condiționează sancționarea viciilor procedurale săvârșite de către organele de cercetare penală de o eventuală cerere de înscriere în fals, așa cum practica neunitară în materie penală a dispus uneori. Însă ca un argument suplimentar în sprijinul afirmațiilor noastre trebuie avută în vedere cauza "V. vs. România" în care țara noastră a fost condamnată la CEDO într-o cauză oarecum asemănătoare, printre altele, tocmai pentru lipsa martorilor asistenți pe care procedura penală îi prevedea expres la momentul desfășurării percheziției domiciliare. Din punctul de vedere al apărării, încălcările dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal trebuie să atragă nulitatea actului atunci când s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act, iar în cauza dedusă judecății că au fost încălcate.

Relativ la netemeinicia sentinței apelantul inculpat a criticat cuantumul

pedepselor aplicate, solicitând ca, în ipoteza în care nu se va dispune achitarea, pedeapsa să fie redusă substanțial sub cuantumul dispus de instanța de fond,

având în vedere faptul că la momentul pronunțării sentinței inculpatul nu avea

antecedente penale.

Apelantul inculpat M. I. a solicitat, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 alin.1 lit c Cod procedură penală, pentru infracțiunea de furt calificat (fapta nr.15 din rechizitoriu, în dauna S.C. "C. A. S.R.L.- Agenția Loto Prono S.), iar pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art.323 Cod penal, achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 alin.1 lit. a Cod procedură penală.

În motivare, s-a invocat faptul că din concluziile raportului de expertiză criminalistică nr.118/18.09.2012 reiese că "nu se poate stabili dacă vocea atribuită inculpatului din înregistrările în litigiu indicate de instanță aparține sau nu acestuia”.

Această probă se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în fața Curții de Apel B.. Astfel, la termenul:din 08.05.2012, martorul B. D. a afirmat că M. losif a participat la data săvârșirii infracțiunii la botezul copilului lui L. S. S., de față fiind mai multe persoane care ar putea confirma cele relatate de el. Însăși instanța de apel, apreciind că se impune audierea în cauză a martorilor R. S. și C. P., ambii lucrători în cadrul Poliției M. S., a dispus citarea acestora, având în vedere că acești lucrători sunt cei care au întocmit procesul-verbal de consemnare a investigațiilor efectuate la data de 06.04.2009, proces-verbal ce se găsește la fila 42 din volumul 18 al dosarului de urmărire penală nr. 124D/P/2010.

Audiat la termenul din 05.06.2012, lucrătorul de poliție R. S. a declarat că persoana care a dat informațiile menționate în cuprinsul procesului verbal de consemnare a investigațiilor efectuate la data de 06.04.2009 este barmanul societății. Audiat la rândul său, în data de 08.05.2012, martorul I. C. (despre care se face vorbire în cuprinsul procesului verbal întocmit de lucrătorii de politie din S.) a declarat că cele consemnate de către anchetatori nu sunt conforme cu realitatea și că nu i-a văzut în noaptea de 05/06.04.2009 pe inculpați în incinta localului unde lucra ca și barman. Deși reprezentanții Ministerului Public au încercat să acrediteze ideea că acest ultim martor și-a modificat declarația întrucât s-ar simți intimidat de către inculpați, nu poate fi acceptat acest punct de vedere întrucât nu a fost formulată o plângere și nici nu există date în acest sens, iar organele de cercetare penală ar fi avut posibilitatea atribuirii unei identități protejate martorului în cazul în care ar fi fost necesar. Pentru a întări însă declarația martorului I. trebuie avută în vedere declarația martorului A. R., care, audiat în fața instanței de fond în ședința publică la data de 23.09.2011( fila 121 dosar de fond) a declarat: "când semnez ca martor asistent vreun proces verbal întocmit de poliție, nu asistăm întotdeauna la activitățile poliției", după care a afirmat că "... nu îmi aduc aminte ce am scris în declarație, am scris după dictarea polițistului. Nu am văzut în acea zi pe nici unul dintre inculpații prezenți in boxă. Nu l-am văzut pe inculpatul M. I. în acea zi."

Coroborând întreg materialul probator administrat în cauză cu privire la această faptă, nu reiese din nici o probă că inculpatul M. I. ar fi săvârșit fapta reținută în sarcina sa. Probele existente la dosar nu pot stabili modalitatea în care s-a desfășurat pretinsa acțiune de tentativă la infracțiunea de furt calificat săvârșită și nici gradul de participație a apelantului-inculpat, dacă acesta a acționat în calitate de autor, coautor sau complice, neputând astfel servi drept temei pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare. De asemenea, nu se poate stabili cu certitudine că inculpatul s-ar fi aflat în apropierea locului faptei.

Apelantul inculpat M. C. a invocat nulitatea actului de sesizare a instanței, arătând că acesta nu cuprinde descrierea infracțiunii prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003, încălcând astfel dispozițiile art.203, 263, 197 alin.2 Cod procedură penală. În rechizitoriu se reține că începând cu anul 2008 s-a asociat inculpatul cu ceilalți inculpați în vederea sustragerii de case de bani și alte valori din incinta unor societăți comerciale, aceasta este descrierea faptei; or, dispozițiile art.263, art.203 Cod procedură penală prevăd în sarcina procurorului obligația de a descrie fapta, în ce constă fapta de asociere sau de grup infracțional organizat, nici măcar un singur element din ceea ce prevede legiuitorul pentru a se reține infracțiunea de grup infracțional organizat nu este redat în actul de sesizare; nu se spune în ce constă grupul infracțional organizat, cine este șeful, care sunt sarcinile, care sunt planurile, care sunt programele care au fost stabilite înainte de anul 2008, cum au fost aduse la îndeplinire acele sarcini. Această faptă nu este descrisă absolut deloc, ceea ce duce la nulitatea actului de sesizare. În situația în care nu se va reține această excepție invocată, apelantul a solicitat achitarea în baza art. 10 lit.d Cod procedură penală, nefiind îndeplinite condițiile legale și elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

În privința faptei săvârșită în dauna S.C. A. București – C. de H. și Selecție C., apelantul a solicitat achitarea lui în baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit.c Cod procedură penală, arătând totodată că în mod greșit s-a fi reținut că fapta ar fi fost săvârșită cu o armă, astfel încât se impune înlăturarea acestei agravante.

În subsidiar, apelantul a solicitat reducerea pedepsei în limitele executării arestării preventive până la această dată.

P. memoriul depus la dosarul cauzei la termenul de judecată din data de 14.02.2012, M. C. a invocat în esență aceleași critici ca și apărătorul ales.

Apelantul inculpat G. A. a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit.c Cod procedură penală, arătând că, în mod greșit, instanța de fond a reținut în sarcina sa săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, a celei de tâlhărie în dauna S.C. D. M. P. S.R.L. și tentativă de tâlhărie în dauna S.C. A. S.A. București.

Din nici o probă existentă la dosar nu rezultă cu certitudine că ar face parte dintr-un grup infracțional organizat și nici că ar fi săvârșit vreuna din infracțiunile de tâlhărie sau tentativă la tâlhărie reținute în sarcina sa.

Astfel, în ceea ce privește infracțiunea de tâlhărie în dauna S.C. D. M. S.R.L., singurul indiciu pe care s-a bazat acuzarea a fost un cod de bare care nu se știe cum a ajuns la locul faptei. Întrucât există o incertitudine asupra persoanelor care au achiziționat respectivele produse și asupra modului în care acestea au ajuns în locația respectivă, există un dubiu relativ la participarea sa la săvârșirea acestei faptei. Nici în privința infracțiunii de tentativă la tâlhărie reținută a fi săvârșită de către în dauna S.C. A. București, nu poate fi afirmat cu certitudine că la săvârșirea acestei fapte a participat inculpatul G. A..

Apelantul inculpat S. I. a susținut, prin intermediul concluziilor orale și scrise ale apărătorului ales, că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, cum a dispus instanța de fond prin schimbarea încadrării juridice, deoarece elementul de asociere, ca element material al infracțiunii prevăzută de art. 323 Cod penal, este absorbit în conținutul infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin.l raportat la art. 209 alin.l lit. a Cod penal, astfel că, în baza art. 10 lit. d Cod procedură penală se impune achitarea sa pentru această infracțiune.

În ceea ce privește infracțiunea de furt calificat reținută în sarcina sa, în dauna stației R. Expres B., jud. C., prevăzută și pedepsită de art. 208 alin.l raportat la art. 209 alin. 1 lit. a,g și i Cod penal, apelantul a solicitat, în principal, achitarea în baza art. 10 lit. d Cod procedură penală, motivat de faptul că simpla găsire în apropierea locului comiterii faptei a unui telefon mobil pe care l-a folosit cândva, telefon despre care a dat explicațiile de rigoare, în sensul că nu l-a mai avut asupra sa de multă vreme, fără ca proba să se coroboreze plauzibil și cu alte probe administrate în cauză, nu este suficientă pentru susținerea condamnării la pedeapsa închisorii de 6 ani cum a dispus instanța de fond.

În subsidiar, în situația in care instanța de apel ar considera proba suficientă pentru condamnare, ținând cont de prejudiciul relativ modic, de 2.000 lei, creat prin săvârșirea acestei fapte, apelantul a solicitat reindividualizarea pedepsei și stabilirea unei pedepse la minimul prevăzut de lege, având în vedere și elementele de circumstanțiere de ordin personal pentru care sunt dovezi la dosarul cauzei: lipsa antecedentelor de ordin penal, faptul că este integrat familial și social, are un loc de munca și copii în întreținere.

Al treilea motiv de apel formulat de acest inculpat vizează schimbarea încadrării juridice dată faptei săvârșită în dauna .. C. de hibridare și selecție C., jud. B., din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal raportat la art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin.l, alin. 2 lit. a, b, si alin. 2¹ lit. a si b Cod penal în infracțiunea de complicitate la infracțiunea de tentativă la infracțiunea de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal raportat la art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin.l Cod penal combinat cu art. 209 alin.l lit. a,g si i Cod penal. A susținut că, potrivit art. 28 alin.2 Cod penal, circumstanțele de ordin real se răsfrâng asupra participanților numai daca le-au cunoscut ori le-au prevăzut. Or, după cum rezultă din probele administrate în cauză, s-a aflat tot timpul în afara clădirii unde paznicul a fost agresat, n-a avut contact vizual cu ceilalți coinculpați și niciodată nu a știut ori văzut ce au făcut ei in interiorul clădirii. La individualizarea pedepsei care i se va aplica, apelantul a solicitat să fie avute în vedere elementele de circumstanțiere personale, astfel încât aceasta să fie orientată spre minimul prevăzut de lege.

În ce privește infracțiunea de tentativă la infracțiunea de furt calificat în dauna agenției Loto Prono Sacele, prevăzută și pedepsită de art. 20 raportat la art. 208 alin.l, raportat la art. 209 alin.l lit. a,g si i Cod penal, pentru care instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă de 3 ani si 6 luni închisoare, în temeiul art. 10 lit. c, în principal, și în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală, în subsidiar, apelantul a solicitat achitarea. Faptul ca în apropierea locului comiterii faptei, la o distanță destul de mare de acesta, s-ar fi găsit o navetă din plastic asemănătoare ca model cu cele folosite de ., unde a fost angajat până la momentul arestării sale, nu înseamnă că aceasta i-ar fi aparținut, că ar fi pierdut-o în locul unde a fost găsită, naveta din plastic nestabilindu-se că i-ar fi lipsit din inventarul de gestiune și oricum este una de tipul ce putea fi folosită și de alte persoane fizice sau juridice.

Mai mult decât atât, faptul că la agenția respectivă s-ar fi produs un act de vandalism soldat cu pagube materiale asupra gratiilor și ușilor de la intrare nu înseamnă că ar fi vorba de o tentativă de furt, fapta putând fi pur și simplu rezultatul unei acțiuni din partea unei persoane care să se fi răzbunat pentru faptul că nu a câștigat la loto și nu neapărat că ar fi încercat să sustragă ceva din interiorul agenției.

În fine, în varianta reținerii vinovăției sale, în cele două fapte arătate mai sus, apelantul a considerat că, urmare contopirii pedepselor, pot fi aplicate dispozițiile art. 86¹ Cod penal, în ce privește modalitatea de executare a pedepsei, urmând ca termenul de încercare să fie stabilit proporțional cu pedeapsa aplicată, dar ținând cont și de faptul că este arestat de aproape 2 ani, si luând în considerare și elementele de circumstanțiere personală deja arătate mai sus.

P. memoriul nesemnat, depus în ședința publică din data de 14.02.2012, inculpatul S. I. a arătat că instanța de fond a omis să precizeze relativ la care din cele trei infracțiuni împotriva patrimoniului, reținute în sarcina sa, a fost constituit grupul infracțional, care nu are caracter organizat, având în vedere că la fiecare dintre cele trei infracțiuni reținute în sarcina sa, participanții au fost diferiți.

În al doilea rând, judecătorul fondului nu a avut în vedere faptul că, pentru a putea reține existența infracțiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, trebuie dovedită existenta unei reuniuni, cu perspectiva unei durate de timp, a mai multor persoane, în vederea realizării unui scop infracțional comun. Aceasta înseamnă că dispozițiile art. 323 Cod penal nu sunt aplicabile în cazul unei înțelegeri întâmplătoare și spontane între mai multe persoane care au luat hotărârea de a săvârși o infracțiune și au tradus în fapt hotărârea luată sau atunci când inculpații nu au alcătuit o grupare cu caracter organizat, nu a existat nici un program de activitate si nici o repartizare a atribuțiilor. Dispozițiile art. 8 din Legea nr. 39/2003, prin raportarea lor la prevederile art. 323 Cod Penal, nu incriminează generic orice pluralitate de făptuitori, după cum nu constituite nici o incriminare prin analogie, iar pentru a ne afla în prezenta faptei incriminate de art. 323 Cod penal, trebuie făcută dovada "asocierii", adică a unui grup de persoane, "în scopul săvârșirii de infracțiuni”. Or, în cauza dedusă judecății nu s-a făcut dovada acestei "asocieri" și nici nu s-a precizat care a fost infracțiunea scop, singurele fapte dovedite fiind trei participații diferite, la trei fapte diferite.

Relativ la fapta comisă în dauna ., în plus de cele anterior arătate, în memoriul indicat, s-a apreciat că reținerea agravantei de la art. 211 alin. 2¹lit. b Cod penal este ușor exagerată, întrucât "oasele de animale" folosite pentru așa-zisa "liniștire" a câinilor de pază, în nici un caz nu pot fi asimilate unei "arme, substanțe narcotice sau paralizante". Hrana dată unor animale de pază le distrage puțin atenția, le liniștește pentru câteva clipe, dar în nici un caz nu le "paralizează" și nici nu le sedează ca un narcotic. Atât noțiunea de "arme", cât și cea de substanțe narcotice sau tranchilizante au definiții legale în care, sub nici o formă, nu sunt incluse "oasele de animale" sau altele asemenea.

De asemenea, S. I. a criticat individualizarea pedepsei, susținând suplimentar că argumentul "nerecunoașterii faptei" nu poate fi reținut ca un criteriu de dozare mai severa a pedepsei, din două categorii de motive: "dreptul la tăcere" este garantat prin lege și este prevăzut în art. 70 alin. 2 Cod procedură penală, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006, ceea ce înseamnă că este inadmisibil să fii sancționat pentru faptul de a fi uzitat de un drept ce îți este expres recunoscut prin lege; în al doilea rând, dar nu mai puțin important, în practica constantă a CEDO s-a statuat ca, deși nu este expres prevăzut în art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, dreptul unui acuzat de a păstra tăcerea și de a nu se autoincrimina reprezintă unul din aspectele esențiale ale unei proceduri echitabile în procesul penal.

Contrar celor susținute de judecătorul fondului, nu se poate retine ideea de "specializare" a sa în comiterea de infracțiuni, iar aceasta idee este susținută de elemente, de fapt, obiective: la fapta descrisă la punctul 2 din rechizitoriu a fost identificat după telefonul mobil pierdut în apropiere de locul faptei și, de asemenea, o parte din bunuri au fost găsite abandonate; la fapta descrisă la punctul 10, a fost doar "șofer", care a așteptat alți inculpați și nu a avut alte acte de participare la comiterea faptei; a treia faptă, rămasă tot în formă de tentativă, descrisă la punctul 15 din rechizitoriu, dovedește tocmai lipsa de "specializare" în comiterea de astfel de fapte, întrucât dacă această "specializare" ar fi fost reală, fapta, cel mai probabil, nu ar fi rămas în forma de tentativă.

Din mențiunile existente la fila 2 din rechizitoriu, penultimul paragraf, rezultă că organele de politie au recuperat cutia de valori sustrasă, în care a fost găsita suma de 2.047 lei. În aceste condiții, valoarea prejudiciului nerecuperat este de doar 6.562 lei, și aceasta este suma ce se poate legal confisca, dată fiind împrejurarea că partea vătămată nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.

În ședința publică din data de 13.03.2012, S. I. a depus la dosarul cauzei un memoriu cuprinzând argumentele pentru care s-ar impune respingerea apelului declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial B..

Cu ocazia soluționării cauzei în apel, inculpații nu au dorit să dea declarații.

În mod nemijlocit, la solicitarea inculpaților sau din oficiu, Curtea a procedat la audierea martorilor P. G. (fila 133 vol.II), M. R. (fila 136 vol.II), B. D. (fila 139 vol.II), I. C. (fila 141 vol.II), R. S. (fila 222 vol.II) și C. R. (fila 225 vol.II).

De asemenea, au fost întocmite referate de evaluare pentru toți inculpații (filele 233-252 vol.I) și a fost realizată o expertiză criminalistică de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice B. (filele 212-219 vol.III).

Examinând sentința apelată în raport cu toate actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, inclusiv probele administrate în apel și ținând totodată seama de motivele de apel invocate, Curtea constată următoarele:

I. Referitor la nulitățile și încălcările dreptului la apărare invocate de apelanții inculpați M. C. și O. R. M., reținem că, în opinia celui dintâi, rechizitoriul întocmit în cauză ar fi lovit de nulitate absolută întrucât nu cuprinde descrierea faptei prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003 și, prin aceasta, încalcă dispozițiile art.263 Cod procedură penală și art.203 Cod procedură penală.

Verificând actul de sesizare sub aspectul invocat, se constată că sunt neîntemeiate criticile formulate având în vedere faptul că rechizitoriul cuprinde toate mențiunile prevăzute de art.263 Cod procedură penală, iar expozitivul concordă cu dispozitivul.

Infracțiunea prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003 este descrisă anterior prezentării faptelor contra patrimoniului comise de inculpați, fiind indicați atât liderii grupării, cât și membrii acesteia, scopul în care aceștia au acționat, modul identic de operare, legăturile dintre membrii grupului fiind evidențiate în vol.II al dosarului urmărire penală.

De asemenea, în rechizitoriu sunt descrise probele care susțin această învinuire, precum și încadrarea juridică reținută în sarcina fiecărui inculpat, motiv pentru care apreciem că nu au fost încălcate dispozițiile legale privitoare la sesizarea instanței, prevederile art.197 alin.2 Cod procedură penală nefiind incidente.

Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului la apărare al inculpatului O. R. M., constând în aceea că termenul acordat de Tribunalul B. pentru angajare de avocat a fost insuficient pentru ca apărătorul ales să studieze dosarul și să asigure o apărare efectivă, reținem că Tribunalul B. a fost sesizat cu judecarea prezentei cauze la data de 22.04.2011, când a fost verificată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, inclusiv pentru acest inculpat.

Pentru primul termen de judecată fixat la data de 18.05.2011, O. R. M. a fost citat încă din data de 29.04.2011 (fila 96 vol.I), prin intermediul citației fiind încunoștințat, potrivit art.176 alin.1 lit.e,f,g Cod procedură penală, că are dreptul la un apărător cu care să se prezinte la termenul fixat, că potrivit art. 171 alin. 2 și 3 Cod procedură penală apărarea este obligatorie, iar în cazul în care nu își alege un apărător, cu care să se prezinte la termenul fixat, i se va desemna un apărător din oficiu și că poate, în vederea exercitării dreptului la apărare, să consulte dosarul aflat la arhiva instanței.

Potrivit celor consemnate în încheierea de ședință întocmită pentru termenul menționat (filele 209-210 vol.I), cauza s-a amânat din cauza lipsei apărătorului ales al inculpatului S. I. și pentru că inculpații M. I., P. A., M. C. și M. I. D. au arătat că doresc să își angajeze avocat.

Se observă că inculpatul O. nu a învederat instanței că dorește să își angajeze apărător.

Împrejurarea că la termenul acordat, din 27.05.2012, Tribunalul B. a respins cererea de amânare formulată de apărătorul ales al acestui inculpat, care a susținut că nu a putut studia dosarul cauzei, nu constituie o încălcare a dreptului la apărare al inculpatului O.. Din cele prezentate anterior rezultă că acesta a avut timpul necesar pentru a-și pregăti apărarea, pregătirea apărării incluzând și angajarea unui avocat.

Nu rezultă din actele aflate în dosarul primei instanțe că avocatul ales al acestui inculpat ar fi fost împiedicat să studieze dosarul în arhivă; dimpotrivă, există cereri aprobate ale apărătorilor altor inculpați pentru studierea și chiar copierea dosarului și nici un alt avocat în cauză nu a invocat imposibilitatea accesului la dosar (filele 34,35,57 vol.II).

Se constată așadar că motivul invocat nu este unul real, apărătorul ales al acestui inculpat fiind totodată avocat pentru alți patru inculpați din această cauză și fiind prezent la termenul de judecată din 18.05.2011, când instanța a atras atenția asupra faptului că este singura amânare pentru pregătirea apărării.

Dreptul la apărare aparține părții, iar din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului rezultă că aprecierea dacă un acuzat a avut timpul necesar pentru a-și pregăti apărarea se face în funcție de circumstanțele fiecărei cauze, iar timpul dintre termene trebuie privit (ca) la timp pentru pregătirea apărării. Or, în speță, perioada cuprinsă între data de 22.04.2011, când acest inculpat a compărut prima dată în fața instanței învestită cu soluționarea cauzei, și până la data de 27.05.2011 o apreciem suficientă pentru pregătirea apărării luând în considerarea și imperativul exercitării drepturilor procesuale cu bună-credință.

În fine, Curtea remarcă și faptul că, ulterior termenului din data de 27.05.2011, în dosarul cauzei nu se regăsește vreo cerere a apărătorului acestui inculpat pentru studierea dosarului.

Apelantul inculpat O. R. M. a invocat nulitatea relativă a proceselor-verbale de cercetare la fața locului întocmite în cazul faptelor descrise la pct.6 și 13 din rechizitoriu, întrucât martorii asistenți au declarat că nu au participat efectiv la activitățile desfășurate, precum și a celui întocmit în cazul faptei de la pct.7 din rechizitoriu, pentru că lipsesc semnăturile specialiștilor criminaliști.

Criticile aduse sunt neîntemeiate, Tribunalul B. apreciind în mod corect că nu există vreun motiv de nulitate relativă și nici un indiciu privind nerealitatea aspectelor consemnate în procesele verbale menționate.

Relativ la momentul procesual în care inculpatul a invocat această nulitate relativă, se constată că susținerile cuprinse în motivele de apel nu se confirmă prin actele aflate la dosarul primei instanțe. Inculpatul nu a respectat dispozițiile art.197 alin.4 Cod procedură penală privind termenul în care pot fi invocate nulitățile relative, aprecierea instanței de fond fiind temeinică

Analizând însă în concret respectarea dispozițiilor legale privind desfășurarea cercetării la fața locului, reținem că procesul-verbal de cercetare la fața locului, întocmit în data de 06.08.2009 (fila 14 și următoarele, vol.VIII dosar urmărire penală, pentru fapta nr.6 din rechizitoriu), îi consemnează ca martori asistenți pe R. I. A. și S. Geogeta, ambele având declarațiile la filele 60-61 din volumul menționat. Din cuprinsul acestora rezultă că au participat la cercetarea la fața locului, ocazie cu care au fost efectuate fotografii, au fost ridicate urme, neavând obiecțiuni relativ la activitățile desfășurate. În fața primei instanțe, a fost audiată martora R., care a arătat că nu a stat tot timpul lângă polițiști când s-a efectuat cercetarea la fața locului, că nu a văzut de unde au fost ridicate amprentele și că nu a asistat la activitățile consemnate în procesul-verbal.

Procesul-verbal de cercetare la fața locului, întocmit în data de 13.09.2010 (filele 8-13 vol.XV, pentru fapta nr.13 din rechizitoriu), îi menționează ca martori asistenți pe M. P. și M. R.. Ambii martori au fost ascultați de instanță (fila 120 vol.IV Tribunalul B. și fila 136 vol.II Curte), confirmând că au participat la cercetarea la fața locului, la prelevarea de probe, de urme, la folosirea câinelui și că au semnat procesul-verbal relativ la care M. R. a învederat că a fost de acord cu conținutul acestuia care corespundea realității.

Cât privește procesul-verbal întocmit la data de 10.09.2009 (filele 4-10 vol.IX, pentru fapta nr.7 din rechizitoriu), se constată că este semnat atât de organele de cercetare penală, cât și de către specialiștii criminaliști, martorii asistenți D. I. și G. I. și reprezentantul ..

De asemenea, procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit în aceeași zi la locul în care a fost găsită casa de bani (filele 67-68 vol.IX) este semnat de organele de cercetare penală care au participat la acțiunile descrise și de martorii asistenți C. G. și P. G. D., cel din urmă fiind ascultat nemijlocit de instanța de apel, ocazie cu care a confirmat participarea la fața locului, el fiind cel care a găsit seiful (fila 133 vol.II Curte).

Se constată așadar că au fost respectate dispozițiile art.129 alin.2 Cod procedură penală, conform cărora „Organul de urmărire penală efectuează cercetarea la fața locului în prezența martorilor asistenți, afară de cazul când aceasta nu este posibil”. Împrejurarea că unii dintre martori nu au asistat efectiv la toate activitățile întreprinse nu este de natură să conducă la concluzia nulității procesului-verbal întocmit întrucât rațiuni de tactică criminalistică și de conservare a locului faptei impun uneori izolarea acestuia și limitarea accesului persoanelor.

Rolul martorilor asistenți este de a garanta efectuarea, potrivit legii, a unor acte procedurale, iar în speță nu există nicio îndoială asupra legalității și loialității administrării acestei probe; obiectele ridicate în acel moment au fost recunoscute de reprezentanții părților vătămate sau au fost văzute de mai multe persoane.

În plus, inculpatul nu a arătat în ce constă vătămarea ce i-a fost produsă prin modul în care susține că s-ar fi desfășurat cercetarea la fața locului cu atât mai mult cu cât nu orice încălcare a prevederilor legale ce reglementează administrarea probelor are ca efect excluderea probelor nelegal sau neloial administrate; doar încălcarea unei dispoziții legale esențiale pentru garantarea echității procedurii și drepturilor fundamentale ale inculpatului este de natură să conducă la efectul menționat. Or, în speță, cu privire la faptele menționate în motivele de apel, au fost administrate și alte probe, iar inculpatul nu a oferit explicații cu privire la mijloacele materiale de probă ridicate în urma cercetării la fața locului și nici relativ la celelalte probe aduse de acuzare în susținerea învinuirilor.

II.1. Analizând fondul cauzei, Curtea reține că prima instanță a procedat la schimbarea încadrării juridice dată prin rechizitoriu din infracțiunea prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003 în infracțiunea prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003 și i-a condamnat pe inculpații S. I., O. R. M., G. A., M. C. și M. I. pentru această infracțiune, dispunând totodată soluții de achitare pentru inculpații M. I. D., G. M. R., M. A. I. și A. P..

Contrar celor susținute de apelanții inculpați S. I., O. R. M., G. A. și M. C., în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003.

În acest sens, potrivit textului menționat, inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracțional organizat, se pedepsește, după caz, potrivit art. 167 sau 323 din Codul penal.

Art.2 lit.a din Legea nr.39/2003 definește grupul infracțional organizat ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului;

Rezultă așadar că pentru incidența art.8 din Legea nr.39 /2003 este necesar a se stabili existența unui grup al cărui scop este săvârșirea de infracțiuni. Sensul acestei noțiuni nu este definit de legiuitor, putând fi extras din interpretarea per a contrario a definiției date grupului infracțional organizat. Aceasta înseamnă că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiunii ori de câte ori se dovedește că mai multe persoane s-au reunit (temporar sau în mod stabil), pe baza unui interes comun, al săvârșirii de infracțiuni.

P. urmare, împrejurarea că în cauză nu a rezultat că inculpații au fost organizați, cu atribuții bine stabilite în cadrul grupului și cu ierarhie strictă și program de acțiune, nu poate conduce la concluzia inexistenței grupului prevăzut de art.8 din Legea nr.39/2003, cu atât mai mult cu cât în art. 8 din Legea nr. 39/2003 s-a prevăzut o infracțiune distinctă de cea din art. 323 Cod penal, cu un dispozitiv propriu, care a preluat de la art. 323 Cod penal doar sancțiunea.

Reunirea membrilor grupului trebuie să fie una mai solidă decât simpla cooperare, chiar anterioară, la săvârșirea uneia sau mai multor infracțiuni întrucât, în acest din urmă caz, devin incidente dispozițiile legale privitoare la participația penală.

Astfel cum s-a arătat în mod constant în doctrină, una din condițiile esențiale pentru existența pluralității constituite de infractori, fie că e vorba de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, fie că e vorba de un grup infracțional organizat sau „neorganizat”, este aceea a coeziunii psihice între membrii acesteia, adică „să existe o concentrare între membrii grupării, în vederea unei acțiuni în comun (unei manifestări colective)”[1]. Este necesară deci o voință comună de a coopera la desfășurarea unei acțiuni, în vederea realizării unui scop comun. Dacă fiecare din participanți a urmărit un scop propriu, chiar dacă aceștia au cooperat la un moment dat, nu se poate susține că am fi în prezența unei pluralități constituite de infractori.

În condițiile în care inculpații au refuzat să dea declarații, Curtea are a analiza dacă probele aflate la dosarul cauzei sunt în măsură să demonstreze, dincolo de orice îndoială, faptul că între inculpați a existat sau nu o astfel de coeziune psihică, condiție esențială pentru existența pluralității constituite de infractori.

Astfel, cercetările efectuate în cauză au relevat faptul că inculpații S. I., O. R. M., G. A. și M. C. au constituit un grup având ca scop săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului.

Investigațiile efectuate (filele 169-175 vol.II dosar urmărire penală) au evidențiat strânse legături și preocupări comune ale acestora, iar perchezițiile informatice realizate asupra telefoanelor mobile ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare au demonstrat numere și legături comune în agendele telefonice; în acest sens, prezintă relevanță anexele 10-16 aflate la filele 330-336 vol.XIX dosar urmărire penală.

Totodată, interceptările convorbirilor telefonice realizate în cauză au evidențiat activități comune desfășurate de aceștia, interesul constant față de ceea ce au făcut când nu au fost împreună, precum solicitări de intervenții cu ocazia comiterii faptelor ce urmează a fi prezentate mai jos (filele 16-111 vol.XVII, vol.XXV dosar urmărire penală).

Datele furnizate de operatorii de telefonie mobilă demonstrează existența unui trafic între telefoanele aparținând acestor inculpați, poziționarea lor în timpul nopții în aceleași celule telefonice aflate în locații relativ la care inculpații nu au oferit nicio explicație.

Împrejurarea că faptele reținute în sarcina lor, ce urmează a fi analizate, s-au comis într-o manieră asemănătoare, au vizat aceleași categorii de bunuri – în general, case de bani, bani, telefoane - sustrase din incintele unor societăți comerciale, în care au pătruns în modalități asemănătoare, de regulă mascați, purtând mănuși și având asupra lor leviere, uneori utilizând și violența fizică împotriva paznicilor, coroborate cu cele anterior expuse referitor la legăturile existente între inculpați demonstrează că activitatea infracțională desfășurată nu a fost rezultatul unei înțelegeri întâmplătoare, spontane, ci s-a desfășurat în timp, în mod repetat, astfel încât, în mod cert, cei menționați au constituit un grup, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003.

Faptul că la infracțiunile comise nu au participat toți membrii grupului nu prezintă relevanță sub aspectul incidenței dispozițiilor art.8 câtă vreme aceasta este o infracțiune distinctă de cele care fac obiectul asocierii și se consumă independent de săvârșirea acestor infracțiuni.

Curtea apreciază nefondată susținerea apelanților inculpați potrivit cu care infracțiunea prevăzută de art.8 din Legea nr.38/2003 este absorbită în agravanta săvârșirii furtului sau tâlhăriei de două sau mai multe persoane împreună (art.209 alin.1 lit.a, respectiv, art.211 alin.2¹ lit.a din Codul penal).

Astfel cum am arătat, cea dintâi infracțiune are o existență autonomă de infracțiunile săvârșite, acestea din urmă putând fi comise de unul sau mai mulți membri ai grupului. Atunci când acționează două sau mai multe persoane este justificată existența agravantelor menționate dat fiind că pluralitatea de făptuitori sporește periculozitatea faptei întrucât determină o mai mare forță de acțiune, creează mai mari posibilități de săvârșire și de ascundere a infracțiunii, îi face să acționeze cu mai multă siguranță și îndrăzneală.

În consecință, în cazul inculpaților S. I., O. R. M., G. A. și M. C. în mod legal și temeinic prima instanță a constatat întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003.

Pedepsele aplicate fiecărui inculpat pentru această infracțiune reflectă o justă individualizare și valorificarea exhaustivă a criteriilor prevăzute de art.72 Cod penal. Modul concret în care inculpații s-au organizat și au acționat, contribuția concretă avută la îndeplinirea scopului grupului, precum și conduita lor anterioară determină instanța de apel să concluzioneze în sensul că nu se impune nici majorarea și nici reducerea acestora pedepse, criticile apelanților nefiind fondate sub acest aspect.

În ceea ce îi privește pe inculpații A. P., M. I. D., G. M. R., M. A. I. și M. I., se constată că au fost trimiși în judecată pentru câte o singură infracțiune contra patrimoniului în concurs cu infracțiunea prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003.

Independent de soluția dată asupra infracțiunii de furt, apreciem că în sarcina acestora nu poate fi reținută fapta prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003. Din actele aflate la dosarul cauzei nu rezultă decât împrejurarea că acești inculpați se cunoșteau cu membrii grupului reținut anterior. Or, concluzia constituirii grupului de către inculpații S. I., O. R. M., G. A. și M. C. a rezultat din coroborarea legăturilor personale existente între aceștia cu acțiunile lor concertate, prin folosirea acelorași mijloace și metode, întinse pe o anumită durată de timp.

În condițiile în care au fost acuzați doar de comiterea unei singure infracțiuni, nu se poate susține că aceștia au inițiat, constituit, aderat sau sprijinit un grup, alături de ceilalți inculpați, pluralitatea formată alături de cei împreună cu care se reține că ar fi comis faptele fiind ocazională, iar nu constituită.

D. urmare, pentru aceste considerente, apreciem corectă soluția de achitare pronunțată de Tribunalul B., în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală, pentru inculpații A. P., M. I. D., G. M. R., M. A. I., urmând a se dispune aceeași soluție și pentru inculpatul M. I..

2. Prima instanță a reținut în mod legal și temeinic vinovăția inculpatului A. P. în comiterea infracțiunii furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, constând în aceea că, în noaptea de 04/05.03.2009, împreună cu alte persoane rămase neidentificate, a pătruns prin escaladare, în incinta . B., de unde a sustras o casă de bani, conținând sumele de 1.380 euro și 1.318 lei, carduri de alimentare Shell, precum și aparatură electronică în valoare totală de 11.203 lei.

Criticile aduse de apelant acestei soluții sunt neîntemeiate având în vedere că, la fața locului au fost găsite cablurile de alimentare ale calculatoarelor, luate din interiorul societății, folosite la coborârea pe geam a casei de bani și un pantof sport „V.”, găsit în exteriorul clădirii. Acestea au fost examinate ADN, stabilindu-se prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._/18.09.2009 întocmit de IGPR – Institutul de Criminalistică că microurmele de pe cabluri provin de la un amestec de cel puțin 3 persoane, profilul genetic al inculpatului A. fiind inclus în amestec; o altă persoană din populația caucaziană, care să-l substituie pe acest inculpat din amestec ar putea fi regăsită la un număr mai mare de 38.910.506 indivizi neînrudiți genetic.

Apreciem că această probă științifică este de natură să demonstreze vinovăția inculpatului, apărarea acestuia (conform căreia a lucrat ca muncitor necalificat la . în perioada 2003-2005 sau 2006) neputând fi de natură să justifice prezența profilului său genetic pe unul din cablurile de alimentare ale calculatoarelor folosite la manevrarea casei de bani având în vedere data faptei și natura muncii pe care susține că ar fi prestat-o.

Cât privește modul în care a fost individualizată pedeapsa aplicată și modalitatea de executare, se constată că s-a ținut seama de toate criteriile de individualizare prevăzută de art.72 Cod penal, cuantumul stabilit reflectând atât pericolul social al faptei (rezultat din modalitatea de săvârșirea și prejudiciul produs), cât și datele care caracterizează persoana acestui inculpat (evidențiate și de referatul întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B., respectiv, este încadrat în muncă, are familie, nu a mai fost condamnat la pedeapsa închisorii, fiind reabilitat de drept relativ la condamnarea de 350.000 lei amendă penală, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, aplicată prin sentința penală nr.2507/08.10.1998 a Judecătoria B. pentru infracțiuni silvice comise în minoritate).

De asemenea, conduita adoptată pe parcursul procesului justifică concluzia instanței de fond, conform căreia pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și chiar fără executarea pedepsei în regim de detenție inculpatul nu va mai săvârși alte infracțiuni.

P. urmare, criticile apelantului procuror relative la modalitatea de executare a pedepsei sunt nefondate.

3. Tribunalul B. a reținut în mod corect că inculpații S. I. și M. I. sunt autorii infracțiunii de tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, constând în aceea că, în noaptea de 05/06.04.2009, au pătruns prin forțarea ușii de acces și tăierea lacătului în incinta . –Agenția Loto Prono S., cu intenția de a sustrage casa de bani, fără a sustrage însă bunuri ori valori, întrucât au fost surprinși de un echipaj de poliție care efectua serviciul de patrulare în zonă.

În acest sens, cu prilejul cercetării la fața locului au fost identificate, în apropierea unității, o pereche de mănuși, relativ la care, prin raportul de constatare tehnico-științifică bio-criminalistică nr._/08.10.2009, întocmit de IGPR – Institutul de Criminalistică, s-a stabilit că microurmele puse în evidență pe suprafața interioară a manșetei și degetelor celor două mănuși au fost create de o persoană cu un profil genetic identic cu cel al inculpatului S. I., grupul populațional în care acest profil genetic este unic fiind de_._ indivizi neînrudiți genetic (filele 32-40 vol. XVIII).

Această probă se coroborează cu raportul din data de 06.04.2009, potrivit căruia inculpatul S. I. a fost oprit și controlat de lucrătorii de poliție în noaptea respectivă chiar în locul unde au fost găsite mănușile respective, precum și cu împrejurarea că, în apropierea locului faptei a fost găsit abandonat un cărucior provenind de la ., unitate la care acesta a lucrat în calitate de conducător auto S. I..

Relativ la acest cărucior, din nota de transcriere a convorbirii telefonice purtate de inculpatul S. I. cu numitul B. V. la data de 03.04.2009, ora 20:39, rezultă în mod evident că cel dintâi l-a împrumutat de la cel de-al doilea (fila 82, vol. XVIII).

Așa fiind, sunt nefondate susținerile acestui inculpat de achitare, aprecierea conform căreia fapta ar fi putut fi un act de vandalism și nu o tentativă de furt fiind contrazisă de probele certe aflate la dosarul cauzei.

Și în ceea ce îl privește pe inculpatul M. I., soluția de condamnare pronunțată de Tribunalul B. este în afara oricărei critici.

Inculpatul a contestat că vocea din convorbirile telefonice interceptate în noaptea de 05/06.04.2009, la orele 22:49, 22:59, 23:14, 23:19, 23:39, 23:42, 23:46 și 01:08, i-ar aparține, a solicitat efectuarea unei expertize pentru a se stabili cui aparține vocea și a invocat că în data menționată s-a aflat la o petrecere, cerând audierea martorului B. D., care a participat la momentul respectiv.

Convorbirile telefonice redate la filele 83-90 vol. XVIII dosar urmărire penală au fost interceptate în baza dispoziției încheierii nr.26/13.03.2009, în cuprinsul căreia se arată expres faptul că numerele de telefon_ și_[2] sunt folosite de inculpații M. I., respectiv, S. I..

Totodată, faptul că acest număr de telefon îi aparținea lui M. I. rezultă și din perchezițiile informatice realizate în cauză (fila 336 vol.XIX), iar inculpatul nu a făcut vreo probă contrară în acest sens.

Din raportul de expertiză criminalistică nr.118/18.09.2012 (filele 212-219 vol.III dosar apel) nu rezultă că vocea de pe înregistrările menționate ar aparține sau nu acestui inculpat, ci expertul a arătat că, din motive tehnice, nu a putut să stabilească apartenența vocii.

Cât privește declarația dată de martorul B. D. (fila 139 vol.II dosar apel), apreciem că este nesinceră și în mod evident produsă pentru a servi alibiului invocat de M. I..

Concluzia noastră este susținută în primul rând de faptul că inculpatul a solicitat pentru prima dată audierea acestei persoane doar la data de 10.04.2012, tot atunci când învederând pentru prima dată modul în care și-a petrecut timpul în noaptea de 05/06.04.2009. Nici în cursul urmăririi penale și nici în fața instanței nu a dat declarații și, deși probele erau în mod evident împotriva sa, nu a susținut că ar fi participat la evenimentul menționat.

În al doilea rând, potrivit susținerilor martorului B. D., în noaptea de 05/06.04.2009, M. I. ar fi participat la petrecerea prilejuită de tăierea moțului copilului lui L. S. S., alături de mai multe persoane, aproximativ zece perechi, fără ca, în intervalul cuprins între ora 12 și ora 10 a doua zi, să părăsească imobilul.

Este însă puțin probabil ca martorul să fi putut să observe dacă inculpatul M. I. ar fi părăsit locuința în care avea loc petrecerea, dat fiind că în acel imobil s-au aflat cel puțin 20 de persoane, B. D. a indicând că toți, inclusiv el, au consumat alcool, au dansat, au vorbit.

Dimpotrivă, din convorbirea telefonică redată la fila 90 vol.XVIII rezultă că, la ora 01:08:48, M. I. îi spunea lui S. I. că se află pe câmp și că „Ajungem pe, lângă acela, cum îi zice, pe lângă O. acela a lu’ Parașutu! Suntem chiar în colț la cimitir, bă!” și că „Da, mă, venim acasă!”.

Prezența celor doi inculpați la locul faptei este demonstrată prin aceea că au fost interceptați în momentul în care se aflau în aceeași celulă telefonică, terasa Electroprecizia, ., situată în proximitatea agenției loto (care se află pe .).

De asemenea, prin procesul-verbal de investigații întocmit la data de 06.04.2009 de lucrători din cadrul Poliției M. S., a rezultat că în seara de 05.04.0209 S. I. și M. I. s-au aflat în barul aparținând ., din S., ..

În declarația dată olograf de S. I. în data de 11.07.2009 (fila 57 vol.XVIII), acesta însuși a recunoscut că, în seara în care a fost oprit de patrula poliției, jucase la jocuri electronice la ..

Curtea a procedat la audierea atât a celor doi polițiști semnatari ai procesului-verbal menționat, cât și a barmanului I. C..

Declarația acestuia din urmă nu furnizează informații relevante în cauză, fiind evidentă intenția martorului de a se proteja. Este important însă să precizăm faptul că, contrar celor susținute de apelantul M. I., acest martor nu a relatat că cele consemnate de anchetatori nu sunt conforme cu realitatea și că nu i-a văzut pe inculpați în incinta barului. I. C. a precizat că nu cunoaște nici o persoană S. I., nici M. I., L. I., nici porecla B. și că nu știe dacă agenția loto din apropiere ar fi fost spartă.

În schimb, martorii R. S. și C. P. au confirmat investigațiile efectuate relativ la această faptă, arătând că procesul-verbal menționat s-a întocmit urmare a refuzului persoanelor cu care au discutat de a da declarații, fapt frecvent întâlnit în practică întrucât se tem. R. S. a descris persoana cu care a discutat la momentul investigațiilor, iar Curtea a constatat nemijlocit că descrierea corespunde cu înfățișarea lui I. C..

P. urmare, condamnarea inculpatului M. I. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat este pe deplin justificată, contribuția acestuia la săvârșirea faptei fiind specifică autorului. Acest fapt rezultă din conținutul convorbirilor telefonice, fiind evident că cei doi inculpați au supravegheat îndeaproape locul faptei, pentru a găsi momentul prielnic să pătrundă. Relevantă în acest sens este următoarea discuție: S. I.: „Na hai. L-a scos?”, M. I.: „Nu mă, că nu am intrat.”, S. I. „A!.. încă n-o intrat”, M. I.: „Haidați încoace!”.

Verificând modul în care a fost individualizată pedeapsa aplicată celor doi inculpați, Curtea constată că se impune reducerea acesteia de la câte 3 ani și 6 luni închisoare la câte 2 ani închisoare. Argumentăm această soluție prin raportare la pericolul social concret relativ redus al faptei, rămasă în forma tentativei, precum și la datele care caracterizează persoana acestor inculpați, astfel cum rezultă din fișele de cazier judiciar și referatele de evaluare întocmite de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B..

Astfel, reținem că S. I. nu este cunoscut cu antecedente penale, este căsătorit și a avut loc de muncă.

M. I. nu este la prima confruntare cu legea penală, fiind anterior (încă din minoritate) condamnat la pedepse privative de libertate, nu a avut loc de muncă stabil, are familie și patru copii, sursele de venituri fiind alocațiile copiilor și cele rezultate din muncile ocazionale.

Relativ la modalitatea de executare a pedepsei cuvenite inculpatului M. I., circumstanțele sale personale determină instanța de apel să aprecieze că scopul pedepsei, prev. de art.52 Cod penal, nu poate fi atins decât prin executarea efectivă, prin privare de libertate.

4. Relativ la infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g, i din Codul penal, reținută în sarcina inculpatului S. I., se constată că în mod temeinic s-a reținut că, în noaptea de 14/15.06.2009, în jurul orei 23:50, împreună cu alte persoane rămase neidentificate, prin forțarea ușii de acces, a pătruns în camera tehnică a Stației R. Express din ., de unde a sustras o casă de bani metalică conținând 6.609 lei și suma de 2.000 lei din casa de marcat.

Autorii au părăsit în grabă locul faptei, deoarece în zonă a apărut un lucrător de poliție, iar în fugă unuia dintre aceștia i-a căzut telefonul mobil.

În zonă au fost identificate telefonul menționat (marca Nokia 1110i), o mască de carnaval, înfățișând o vrăjitoare, precum și o cutie metalică în care a fost găsită suma de 2.047 lei (conform procesului-verbal aflat la fila 11 vol.IV dosar urmărire penală).

Percheziția informatică a telefonului mobil găsit la fața locului a demonstrat cert că acesta aparține inculpatului S. I., având în vedere că avea cartela S. Cosmote cu . și numărul de apel_, ce a făcut obiectul interceptării, în perioada 16.03.2009 – 14.05.2009 (înainte de săvârșirea acestei fapte), iar în agendă numerele de telefon ale soției (S. N. –_), apărătorului (R.), al unei rude (B. V., „văru.sile” –_).

Susținerile apelantului inculpat în sensul că la data presupusei fapte nu mai avea acel telefon, nu numai că sunt nedovedite, dar sunt infirmate chiar de către constatările expertizei informatice. Astfel, în telefon au fost identificate apeluri efectuate către soția sa, în datele de 12,13, 14 iunie 2009, către B. V. (în 11,12,14.06.2009), iar în mesagerie au fost găsite printre altele un mesaj primit la data de 22.06.2009, ora 20:26, cu textul „bă ilie, răspunde că sunt eu elisei și vreau să vorbesc cu nicoleta” și un mesaj expediat la data de 12.06.2009, ora 23:37 către S. N., cu textul „ce faci.vin imediat acasă” ( volumul IV, fila 60-63).

Faptul că inculpatul S. I. a comis fapta menționată este demonstrat nu doar de telefonul pierdut la fața locului, ci și de raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 27.09.2009, din care reiese că persoana care a intrat în incinta camerei tehnice la ora comiterii faptei, surprinsă de camera de luat vederi montată aici, este cu grad mare de probabilitate inculpatul S. I. (filele 97-109 volumul IV dosar de urmărire penală).

P. urmare, solicitarea inculpatului de achitare, întemeiată pe dispozițiile art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală, este nefondată.

Apreciem însă întemeiate criticile formulate de apelantul inculpat cu privire la individualizarea pedepsei și cuantumul sumei pentru care s-a dispus confiscarea în temeiul art.118 lit.e Cod penal.

Astfel, reevaluând criteriile de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, reținând pericolul social al faptei comise, pe timp de noapte, prin efracție, prejudiciul produs și care în parte a fost recuperat, precum și faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, este căsătorit și a avut loc de muncă, Curtea constată că pedeapsa de 6 ani închisoare, stabilită de prima instanță, este excesivă, impunându-se reducerea acesteia la 4 ani închisoare.

Din actele aflate la dosarul cauzei, anterior menționate, rezultă că partea vătămată a reclamat sustragerea sumei totale de 8.609 lei, însă și-a recuperat suma de 2.047 lei și nu s-a constituit parte civilă pentru prejudiciul nerecuperat. D. urmare, se impune a fi confiscată doar diferența de 6.562 lei, hotărârea urmând a fi desființată și modificată sub acest aspect, dispunându-se, în baza art.118 lit.e Cod penal, confiscarea specială de la inculpatul S. I. a sumei de 6.562 lei.

5. În privința infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i,Cod penal, reținută prin rechizitoriu în sarcina inculpaților S. I., O. R. M. și G. A., se constată că prima instanță a apreciat că doar faptul că asupra acestor inculpați s-au găsit câte un telefon mobil dintre cele reclamate de parte civilă .>L ca fiind sustrase este insuficient pentru pronunțarea unei condamnări.

Curtea apreciază că raționamentul instanței de fond ar fi fost valabil dacă această faptă ar fi analizată separat de celelalte activități infracționale imputate inculpaților.
Or, astfel cum am arătat anterior, în analiza infracțiunii prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003 și cum va rezulta din celelalte fapte reținute în sarcina acestor inculpați, modalitatea de comitere a acestei fapte este identică cu celelalte în care s-a dispus deja condamnarea, fiind vizată tot o societate comercială, casa de bani și alte bunuri de valoare găsite în incinta acesteia.
Deși inculpații au afirmat la urmărire penală că au achiziționat din târg telefoanele mobile găsite cu ocazia perchezițiilor domiciliare, nu au probat în nici un fel aceste susțineri, nu au indicat nicio dată la care au intrat în posesia lor.
În fața instanței inculpații au refuzat să ofere explicații cu privire la deținerea acestor telefoane, prevalându-se de dreptul la tăcere pe care îl au potrivit art. 70 Cod procedură penală.
Fără a încălca sau minimaliza importanța acestui drept conferit și garantat inculpaților în procesul penal, Curtea reține că dreptul inculpaților de a nu da nici o declarație în cursul procesului penal nu este în măsură să înlăture probele aduse în acuzare; dimpotrivă, atâta timp cât acuzarea aduce probe cu care tinde a se dovedi vinovăția inculpaților, sarcina răsturnării probelor propuse de P. revine acestora; refuzând să facă orice declarații cu privire la acuzațiile care li se aduc sau cu privire la probele propuse în acuzare, apărarea nu face altceva decât să achieseze la probele propuse în acuzare, iar instanța este chemată să se pronunțe asupra acuzațiilor aduse inculpaților luând în considerare aceste probe, atunci când sunt legal obținute.
De asemenea, atât apărarea, cât și acuzarea își pot întemeia susținerile nu doar pe probe directe, ci și pe probe indirecte, iar acestea din urmă dacă se prezintă într-o înlănțuire logică și tind să dovedească în ansamblul lor existența sau inexistența faptului principal au aceeași valoare ca și cele directe și pot fundamenta o hotărâre de condamnare.
Or, în speță, mai multe probe indirecte care decurg din probe directe propuse de P. pentru a dovedi întreaga activitate infracțională a inculpaților și care se înlănțuiesc în mod logic conduc la concluzia că inculpații sunt cei care se fac vinovați și de comiterea infracțiunii de furt calificat comise în paguba .
Astfel, în cauză s-a demonstrat că cele trei terminale mobile au fost folosite de aceștia imediat ulterior faptei, cel având ._, ridicat în 23.09.2009 de la locuința lui S. I., fiind localizat în noaptea de 21/22.07.2009, când s-a comis infracțiunea de furt calificat în dauna părții vătămate . SRL Feldioara, în celula locului comiterii faptei (60090P9 Stupini, 60737P9 205 MP proprietate CF 6096 top.1301 .. B.), la momentul sustragerii.
De asemenea, în 10.09.2009, inculpații S. I. și O. R. M. au purtat o convorbire prin intermediul telefoanelor mobile sustrase de la ., legată de comiterea unei alte fapte; totodată, terminalul având ._, a fost utilizat de inculpatul O. R. M. și în noaptea de 09.09.2009, în timpul comiterii infracțiunii de furt calificat în dauna ..
Telefonul mobil Nokia 1208 cu ._, de asemenea sustras la data de 25/26.07.2009 din incinta . fost depistat la data de 15.10.2010 de către lucrători de poliție din cadrul IPJ S. asupra lui G. A., aflat într-un autoturism marca VW Passat cu numărul de înmatriculare_, împreună cu O. R. M., M. A. I. și M. C.. Nici acest inculpat nu a dovedit modalitatea în care a intrat în posesia telefonului.
Așa fiind, fapta inculpaților S. I., O. R. M. și G. A., constând în aceea că, în noaptea de 25/26.06.2009, au pătruns prin forțarea și dislocarea ferestrei termopan și escaladare în incinta . B., ., de unde au sustras o casă de bani, conținând suma de 7.637 lei, 10 telefoane mobile marca Nokia 1208 (având seriile IMEI_,_,_,_,_,_,_,_,_ și_), o sticlă de whisky „Johny Walker” de 5 litri, o sticlă de șampanie „P.” de 5 litri, două pălării bărbătești, trei cuțite măcelar „Dick” și 38 pachete cafea „Amaroy” în valoare totală de 10.000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, text în baza căruia urmează a se dispune condamnarea inculpaților la câte o pedeapsă de 5 ani închisoare.
La individualizarea acestei pedepse, Curtea are în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, în mod special gradul ridicat de pericol social al faptei, rezultat din modalitatea în care a fost comisă (pe timp de noapte, de mai multe persoane împreună, care au acționat fără a lăsa urme, prejudiciul însemnat produs), precum și datele care caracterizează persoana inculpaților (inclusiv informațiile furnizate de referatele întocmite de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B.), care au negat săvârșirea faptei și nu au colaborat cu organele judiciare, S. I. și O. nefiind cunoscuți cu antecedente penale.
Pentru inculpatul G. A., se constată că a săvârșit prezenta faptă în timpul termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 5 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.670/05.04.2007 a Judecătoriei B., definitivă prin nerecurare la data de 06.05.2007, împrejurare în raport cu care, în baza art.83 Cod penal, se va dispune revocarea acestei suspendări, iar pedeapsa de 5 luni închisoare va fi cumulată aritmetic cu pedeapsa de 5 ani, stabilită mai sus, aplicându-se pedeapsa rezultantă de 5 ani și 5 luni închisoare.
Față de cuantumul pedepsei anterioare, mai mic de 6 luni închisoare, nu sunt incidente dispozițiile art.37 lit.a Cod penal.
. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 10.000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului creat, dovedindu-și pretențiile prin înscrisurile depuse la dosar (filele 35-45 vol.V dosar urmărire penală).
Întrucât sunt îndeplinite condițiile necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale a celor trei inculpați, astfel cum acestea sunt reglementate prin dispozițiile art.998-999 din vechiul Cod civil, în vigoare la data nașterii raportului juridic, în temeiul acestor dispoziții coroborate cu art.1003 din același act normativ și cu art.346 alin.1 Cod procedură penală, Curtea îi va obliga în solidar pe inculpații S. I., O. R. M. și G. A. să plătească părții civile . suma de 10.000 lei despăgubiri civile.
6. Sunt întemeiate criticile formulate de apelantul procuror relativ la soluția de achitare a inculpaților O. R. M. și G. M. R., pronunțată de Tribunalul B., în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală, relativ la faptele de furt calificat comise în noaptea de 08/09.07.2009 în incinta imobilului din B., ..6, în care își au sediile ., . SRL, . și ..
Astfel, din coroborarea probelor administrate în cauză – declarațiile reprezentanților societăților comerciale anterior indicate, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente, declarațiile martorilor T. E., B. I., B. M., L. D. V., I. C. A., M. E. V., procesele-verbale privind perchezițiile realizate la domiciliile inculpaților O. și G., analiza întocmită de Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor din cadrul IPJ B. – rezultă că, în noaptea de 08/09.07.2009, cei doi inculpați, posibil însoțiți și de alte persoane, au pătruns prin efracție în imobilul situat în B., ..6, de unde au sustras din incinta . o casă de valori, 7 polizoare unghiulare marca Bosch, un telefon Nokia N70 (aparținând lui Șovlovschi I.), 24 bonuri de combustibil în valoare de câte 50 lei, 3 bonuri combustibil în valoare de câte 100 lei, 135 Euro și 2000 lei. Din incinta .” SRL au sustras 10.000 lei (aparținând lui C. V.), o centrală telefonică Vodafone fix, 4 telefoane Nokia 2630 (dintre care unul având numărul_), un telefon Nokia 6300, 2 telefoane LG (aparținând lui A. I.) și un aparat foto Fuji, prejudiciul total produs ridicându-se la suma de 15.000 lei; din incinta . B. au sustras 6 telefoane Nokia 2610, 1 telefon Nokia 1209, prejudiciul total produs ridicându-se la suma de 5000 lei (contravaloare telefoane și distrugeri), iar din incinta . nu au sustras bunuri, provocând doar distrugeri.
În data de 23.09.2009, cu ocazia perchezițiilor efectuate la domiciliile inculpaților au fost găsite și ridicate un polizor unghiular Bosch tip GWS 850C cu seria_/2008 la locuința lui G. M. R., respectiv, două polizoare unghiulare marca Bosch tip GWS-20-230H și tip GWS 850C cu seria_/2008 la locuința inculpatului O. R. M., toate făcând parte din lotul de polizoare sustrase din incinta ., fiind identificate prin serii, conform facturilor de achiziție și certificatelor de garanție.
Inculpații nu au recunoscut comiterea faptelor. P. declarațiile date în cursul urmăririi penale, inculpatul O. R. M. a susținut că cele două polizoare unghiulare găsite asupra sa nu îi aparțin, ci au fost aduse la domiciliul său de un vecin, G. A., care i-a lucrat la confecționarea porții metalice de acces în curte (fila 51 din vol. I al dosarului de urmărire penală), iar inculpatul G. M. A. a arătat că polizorul unghiular l-a împrumutat de la fratele său M. E., pentru a-și suda toba de eșapament la mașină (fila 221 din vol. I al dosarului de urmărire penală).
Curtea constată însă că inculpatul O. nu a dovedit în nici un fel aceste susțineri, iar în fața instanțelor s-a prevalat de dreptul la tăcere.
În cursul urmăririi penale a fost audiat fratele inculpatului G., martorul M. E. V. (filele 126-128 vol.VI), însă apreciem că declarațiile date sunt în mod evident subiective și se impun a fi înlăturate.
În acest sens, se constată că acest martor a susținut la data de 14.10.2009, că ar fi achiziționat respectivul polizor dintr-o parcare din Municipiul B. în urmă cu 4-5 luni; or, pe lângă faptul că acesta nu a putut să dovedească în nici un fel cele susținute, de la data faptei (08/09.07.2009) și până la data percheziției (23.09.2009) ori chiar până la data audierii a trecut un interval de timp mai scurt decât cel pretins de martor; această împrejurare dovedește că martorul este nesincer, întrucât chiar dacă ar fi acceptată ideea că ar fi cumpărător de bună credință și ar fi cumpărat bunul de ocazie, fără a ști că provine din furt, polizorul pe care partea vătămată l-a recunoscut ca fiind al său nu ar fi putut fi achiziționat anterior datei sustragerii sale.
P. urmare, având în vedere că asupra celor doi inculpați s-au găsit parte din bunurile reclamate ca fiind sustrase, iar aceștia nu au oferit o explicație plauzibilă asupra modului în care au intrat în posesia lor, nedovedindu-și susținerile, instanța de apel nu achiesează la concluzia Tribunalului B. privind inexistența vreunui motiv pentru care să fie înlăturate aceste declarații ale celor doi inculpați și posibilitatea ca inculpații să fi intrat în posesia acestor bunuri pe alte căi. În cronologia faptelor, este a doua oară când asupra inculpatului O. sunt găsite bunuri din cele sustrase de la părțile vătămate din această cauză, iar modalitatea de comitere a faptelor este similară.
Totodată, din analiza întocmită de Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor din cadrul IPJ B., pe baza datelor privind localizarea GPS a zonei unde s-au comis furturile, a datelor comunicate de operatorii de telefonie mobilă privind celulele care acoperă această zonă și a traficului realizat la momentul critic în aceste celule de pe numerele de apel stabilite după cartelele S. și seriile IMEI ridicate la perchezițiile din data de 23.09.2009, a rezultat că, în noaptea de 08/09.07.2009, telefonul mobil marca Nokia 500, cu ._, conținând cartela S. cu numărul de apel_, ridicat cu prilejul percheziției efectuate la data de 23.09.2009 de la domiciliul inculpatului G. M.-R., s-a aflat în celula locului comiterii faptei (filele 313-314, 319-323, 325, vol.XIX).
Atât cu privire la această faptă, cât și în cazul tuturor celorlalte fapte în a fost invocată această chestiune, Curtea apreciază că datele furnizate de primei instanțe de operatorii de telefonie mobilă, însușite de judecătorul cauzei în argumentarea soluției de achitare pronunțată relativ la aceste fapte nu pot servi adevărului în cauză.
În acest sens, răspunzând solicitării Tribunalului B., Cosmote a comunicat „limitele teoretice” de acoperire ale unei celule GSM (35 km, în modul standard, respectiv, 120 km în modul extended range), subliniind totodată că limitele normale de acoperire ale unei celule depind de o . factori (frecvența de propagare, înălțimea atentei, puterile de emisie, tipul reliefului, atenuarea cauzată de eventualele obstacole) și că s-ar putea face o clasificare în special în funcție de densitatea unei celule: pentru zona urbană raza celulei poate fi considerată între 500 m și 1.500 m, iar pentru zona rurală între 5.000 și 10.000m (fila 249 vol.III).
Răspuns asemănător a furnizat și . (fila 251 vol.III), iar . a informat că raza de acoperire minimă este de 200-300 m., în cazul unor stații din marile așezări urbane, iar raza maximă teoretică este de 35 km. (fila 253 vol.III).
Spre deosebire de răspunsurile furnizate de operatorii de telefonie mobilă, analizele efectuate în cursul urmăririi penale au avut la bază date concrete, coordonate geografice precise ale sediului societății comerciale păgubite și ale fiecărei celule în parte. Așa se face că numărul de telefon aparținând inculpatului G. a fost identificat în celula_ P3, B., ., situată în apropierea . se află imobilul în care funcționează societățile comerciale care au reclamat că în noaptea de 08/09.07.2009 au fost sparte.
Așa fiind, reținând și împrejurarea că din declarațiile reprezentanților celor patru societăți comerciale a rezultat împrejurarea că în aceeași noapte, prin efracție, s-a pătruns în sediile lor, s-au provocat distrugeri, fiind sustrase bunuri din spațiile aparținând ., . SRL, ., Curtea constată că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (4 acte materiale), text în baza căruia urmează a se dispune condamnarea inculpaților O. R. M. și G. M. R. la câte o pedeapsă de 4 ani închisoare.
La stabilirea acestui cuantum, avem în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, în special gradul ridicat de pericol social al faptei, rezultat din numărul actelor materiale, modalitatea de săvârșire, prejudiciul produs și care nu a fost reparat, reținând totodată și datele care caracterizează persoana celor doi inculpați (inclusiv informațiile furnizate de referatele întocmite de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B.), care nu au recunoscut acuzațiile aduse, nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.
D. fiind că, în cazul inculpatului G. M. R., aceasta este singura soluție de condamnare ce urmează a fi pronunțată, în baza art.71 Cod penal, va fi privat de exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a, lit.b Cod penal pe durata pedepsei principale, apreciind că fapta comisă îl face impropriu să exercite drepturile fundamentale menționate, indisolubil legate de o conduită exemplară în societate.
Relativ la modalitatea de executare a pedepsei aplicate acestui inculpat, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, că de la data comiterii faptei până în prezent a avut o bună conduită, și-a întemeiat o familie, are un copil minor, își câștigă existența în mod onest, fiind angajat la . B., a finalizat 8 clase, deține permis de conducere, determină instanța de apel să constate că pronunțarea condamnării constituie pentru acesta un avertisment astfel încât, chiar fără executarea efectivă, nu va mai comite alte infracțiuni.
D. urmare, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.86¹ Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere executarea pedepsei aplicate, pe un termen de încercare de 7 ani.
În baza art. 86³ alin. 1 lit. a-d Cod penal, inculpatul G. M. R. va fi obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B. potrivit programului de supraveghere, să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Totodată, pentru ca inculpatul să își consolideze valoarea socială a muncii, în baza art. 86³ alin. 3 lit. a Cod penal, va fi obligat să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 100 de ore în cadrul Atelierului MFC B. sau altă locație stabilită de Serviciul de Probațiune.
În baza art.359 Cod procedură penală va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86⁴ Cod penal referitoare la faptul că dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune pentru care se va pronunța o hotărâre de condamnare definitivă, chiar și după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune; dacă nu va îndeplini, cu rea-credință, măsurile de supraveghere și obligația stabilite, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea în întregime a acesteia.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, va fi suspendată și executarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi.
În cauză s-au constituit părți civile ., . SRL, solicitând obligarea inculpaților la plata prejudiciului cauzat reprezentat de contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate, precum și a distrugerilor provocate.
Astfel, . a solicitat sumele de 1.500 Euro (pentru casa spartă), contravaloarea celor 50 de bonuri de motorină (fiecare în valoare de 50 lei), 4 polizoare (care valorează aprox.2.000 lei) și contravaloarea unui telefon Nokia.
. SRL a solicitat obligarea inculpaților la plata sumei totale de 15.000 lei contravaloarea bunurilor sustrase și a distrugerilor provocate.
Întrucât pretențiile celor două părți civile au fost dovedite prin înscrisurile atașate la dosarul cauzei și declarațiile martorilor și constatând că sunt îndeplinite condițiile legale necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale, pentru fapta proprie, în baza art.346 alin.1 raportat la art.998-999 și art.1003 din vechiul Cod civil, urmează ca inculpații O. R. M. și G. M. R. să fie obligați în solidar la plata sumei de 15.000 lei părții civile . SRL și a sumelor de 1.500 Euro sau echivalentul în lei la data plății efective și 4.500 lei părții civile ., cu titlu de despăgubiri civile.
Se va constata că, deși nu și-a recuperat prejudiciul suferit, . a învederat că nu se constituie parte civilă în cauză.
Întrucât această societate nu și-a recuperat telefoanele mobile sustrase în noaptea de 08/09.07.2009, în valoare de 1.400 lei, sunt incidente dispozițiile art.118 lit.e Cod penal, urmând a fi confiscată de la fiecare inculpat câte 700 lei, dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală.
7. Relativ la soluția de achitare a inculpaților M. I. D. și S. I. sub aspectul comiterii la data de 21/22.07.2009 a infracțiunii de furt calificat, prevăzut de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal în cazul inculpatului M., apreciem că este neîntemeiată.
În acest sens, Curtea reține că organele de urmărire penală au fost sesizate de . SRL cu privire la faptul că persoane necunoscute au pătruns în noaptea de 21/22.07.2009, prin efracție, în incinta societății, sustrăgând un fișet metalic conținând documente ale societății și producând un prejudiciu în valoare de 4.000 lei.
În urma cercetării la fața locului, realizată în data de 22.07.2009, în fața dulapului în care a fost fișetul sustras, a fost identificat și ridicat un levier metalic în lungime de aprox. 80 cm.
În urma examinării ADN, pe levier au fost puse în evidență 3 microurme, din care două nevalorificabile, iar cea de a treia s-a stabilit că provine de la un amestec de cel puțin trei persoane, profilul genetic al lui M. I. D. fiind inclus în acest amestec, o altă persoană din populația caucaziană care să-l substituie pe M. I. D. din acest amestec putând fi regăsită la un număr mai mare de 69.444 de indivizi neînrudiți genetic (raport de constatare tehnico-științifică nr._/18.09.2009, filele 85-93 vol.VII).
Fișetul a fost identificat în 29.07.2009, pe un drum lăturalnic, la o distanță de aprox. 300 m.de D.N.13, într-un canal, fiind restituit părții vătămate. Lângă fișet au găsite, pe lângă acte aparținând societății și o rangă metalică și o cagulă din material textil negru.
În urma examinării criminalistice, de pe fișet a fost ridicate fragmente de urme de încălțăminte, iar prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._/01.09.2009 (filele 73-80 vol.VII) s-a stabilit că acestea au fost create de încălțămintea purtată de M. I. D. la momentul identificării sale de către organele de poliție, în data de 24.07.2009, ocazie cu care au fost fotografiate inclusiv detalii asupra tălpilor încălțămintei purtate în acel moment (filele 53-64 vol.VII).
Împrejurarea că, față de o altă persoană necunoscută, inculpatul M. I. D. are de 69.444 ori mai multe șanse să fie contribuitor la formarea amestecului de profile genetice identificat pe una din microurmele aflate pe levier trebuie coroborată cu faptul că s-a stabilit în mod obiectiv că și fragmentele de urme de încălțăminte ar fi fost create tot de acest inculpat.
În mod neîntemeiat prima instanță a înlăturat aceste două probe științifice. La data de 24.07.2009, inculpatul M. I. D. a fost identificat în trafic, alături de alte persoane (T. D. D., M. I., G. A., B. C.); toți cei menționați au fost fotografiați, la Secția nr.5 Poliție, și în cazul fiecăruia au fost realizate detalii asupra tălpilor încălțămintei. La acel moment, nici M. I. D. și nici T. D. D. nu au învederat că încălțămintea purtată de cel dintâi i-ar aparține celui de-al doilea.
De asemenea, nici în cursul procesului M. I. D. nu a probat în vreun fel faptul că încălțămintea cu care au fost comparate fragmentele de urme ridicate de pe fișet nu i-ar fi aparținut, motiv pentru care argumentele instanței de fond relative la autorul acestor urme sunt în afara probelor administrate în cauză.
Împrejurarea că au mai fost identificate și alte microurme, conținând amestecuri de profile genetice provenind de la persoane necunoscute nu poate conduce la concluzia primei instanțe (conform căreia ar crește posibilitatea ca alte persoane decât inculpatul M. I. D. să fi participat la săvârșirea acestui furt, având în vedere că nu au putut fi identificate în cercul acestuia de cunoscuți, persoanele cărora le aparțin microurmele respective) dat fiind că s-a reținut chiar prin actul de sesizare că această faptă a fost comisă de inculpații M. I. D. și S. I., împreună cu alte persoane rămase neidentificate. De altfel, este puțin probabil ca un seif având dimensiunile evidențiate în planșele fotografice (fila 47 vol.VII), să poată fi transportat de două persoane, chiar folosindu-se de căruciorul de paleți găsit în societate.
Curtea reține că la săvârșirea acestei infracțiuni a participat și inculpatul S. I., dovadă fiind analiza efectuată de Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor din cadrul IPJ B. .
În acest sens, pe baza datelor privind localizarea GPS a zonei unde a fost comis furtul, a datelor comunicate de operatorii de telefonie mobilă privind celulele care acoperă această zonă și a traficului realizat la momentul critic în aceste celule de pe numerele de apel stabilite după S.-urile și IMEI-urile ridicate la perchezițiile din data 23.09.2009, a rezultat că în noaptea de 21/22.07.2009 telefonul mobil cu ._, sustras de la .], ridicat cu prilejul percheziției efectuate la data de 23.09.2009 de la domiciliul inculpatului S. I., conținând cartela S. cu numărul de apel_, găsită asupra sa, s-a aflat în celula locului comiterii faptei (60090P9 Stupini, 60737P9 205 MP proprietate CF 6096 top 1301, . B.) la momentul sustragerii, respectiv, în intervalul orar 02:10 – 02:52 (filele 329, 323, 313, vol.XIX).
Pentru motivele deja expuse cu ocazia analizei faptelor comise în data de 08/09.07.2009, apreciem că localizarea realizată este de natură să îl poziționeze pe inculpatul S. I. la locul săvârșirii faptei.
Niciunul dintre cei doi inculpați nu a dat declarații în fața instanței și nu a oferit nicio explicație asupra probelor administrate împotriva lor. Chiar dacă dreptul la tăcere este conferit prin lege, trebuie menționat și faptul că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a reținut că acest drept nu poate sau nu ar trebui să împiedice ca tăcerea acuzatului să nu fie luată în considerare pentru aprecierea pertinenței și a caracterului concludent al probelor aduse de acuzare, în situații care, în mod evident, impun anumite explicații din partea acuzatului; de asemenea, s-a subliniat că numai în cazul în care probele administrate împotriva sa ar impune o explicație din partea acestuia, pe care ar fi în măsură să o dea, absența unei atari explicații poate conduce la concluzia, printr-un raționament de bun simț că nu există nicio explicație și că acuzatul este vinovat[4].
Fără a mai reitera aceste considerații, subliniem că sunt incidente în cazul tuturor inculpaților din prezenta cauză, care au refuzat să dea declarații relativ la probele reținute în cursul urmăririi penale împotriva lor.
Așa fiind, Curtea constată că, în drept, faptele inculpaților M. I. D. și S. I., constând în aceea că, în noaptea de 21/22.07.2009, împreună cu alte persoane neidentificate, prin efracție, au pătruns în incinta . SRL întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal în cazul inculpatului inculpaților M. I. D..
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată fiecărui inculpat, avem în vedere, potrivit dispozițiilor art.72 Cod penal, gradul de pericol social relativ ridicat al faptei, prejudiciul produs și nereparat, precum și datele care caracterizează persoana fiecărui inculpat, expuse anterior în privința inculpatului S. I..
În ceea ce îl privește pe M. I. D., avem în vedere faptul că este cunoscut cu antecedente penale, săvârșind prezenta faptă în stare de recidivă postexecutorie față de condamnarea la 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.434/23.10.2003 a Tribunalului B.; a executat această pedeapsa începând din data de 23.06.2003 și până la data de 15.02.2006, când a fost liberat condiționat, cu un rest de pedeapsa de 486 zile închisoare, împlinit la data comiterii prezentei infracțiuni.
P. urmare, în baza temeiului de drept anterior indicat, inculpații M. I. D. și S. I. vor fi condamnați la câte o pedeapsă de 4 ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal, inculpatul M. I. D. va fi privat de drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a-II-a,lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale apreciind că fapta comisă în face impropriu să exercite aceste drepturi strâns legate de o conduită ireproșabilă a persoanei.
Reținând că . SRL s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4.000 lei, reprezentând prejudiciul creat prin fapta inculpaților, observând că deși seiful a fost găsit și restituit, acesta a fost degradat, că la momentul săvârșirii faptei au fost produse și alte distrugeri (tăierea gardului împrejmuitor, forțarea ferestrelor și distrugerea senzorilor de alarmă și iluminat), Curtea apreciază întrunite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, motiv pentru care, în baza art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.998-999 și art.1003 din vechiul Cod civil, în va obliga în solidar pe inculpații M. I. D. și S. I. să plătească acestei părți civile, cu titlu de despăgubiri, suma de 4.000 lei.
8. Analizând fapta reținută de prima instanță ca fiind comisă în data de 05/06.08.2009 de către inculpatul O. R. M., se constată că, printr-o coroborare judicioasă a probelor administrate în cauză, s-a reținut că acesta este autorul infracțiunii de furt calificat.
Astfel, este în afara oricărui dubiu faptul că, în noaptea menționată, O. R. M. și alte persoane neidentificate au pătruns prin escaladarea gardului împrejmuitor și apoi pe o ușă lăsată descuiată în incinta . C.” SA din Ghimbav, de unde, după ce au căutat și răvășit toate încăperile și au forțat o casă de bani aflată pe holul clădirii, au sustras din interiorul biroului secretariat suma de 3.400 lei și din biroul administratorului un telefon mobil marca Nokia E50. Autorii faptei au încercat să deschidă cu forța seiful, desfăcând niște șuruburi de la acesta și forțându-l cu un ciocan și un topor, iar apoi l-au deschis cu cheile găsite în biroul administratorului societății, însă în seif nu se aflau bunuri, valori sau documente.
Probele științifice administrate în cauză - raportul de constatare tehnico- științifică nr._/12.10.2010, care a evidențiat profilul genetic al inculpatului pe toporul ridicat de la fața locului, stabilind totodată și grupul populațional în care acest profil genetic este unic, precum și frecvența de regăsire a profilului genetic extras din microurmele identificate (filele 49-55 vol.VIII) – demonstrează cu certitudine prezența inculpatului la locul faptei.
Totodată, astfel cum am arătat anterior, nu există nicio îndoială privind modul în care au fost identificate și ridicate mijloacele materiale de probă abandonate de autorii faptei (un topor, aflat lângă seif, o coadă de topor situată pe seif, o legătură de două chei și o șurubelniță cu mâner galben cu negru). Procesul-verbal de cercetare la fața locului a fost întocmit în prezenta reprezentantului părții vătămate, M. N. și a doi martori asistenți, R. I. A. și S. G..
Curtea apreciază că declarația dată de martora R. I. A. în instanță, la mai mult de 2 ani de la data evenimentului relatat, nu este de natură să înlăture depoziția dată în cursul urmăririi penale, cu atât mai mult cu cât, deși este evident că nu și-a mai amintit exact derularea faptelor la care a asistat, a precizat că a citit procesul-verbal întocmit cu această ocazie.
Așa fiind, criticile aduse de apelantul inculpat soluției de condamnare sunt nefondate.
Reevaluând însă criteriile de individualizare a pedepsei cuvenite pentru infracțiunea comisă în noaptea de 05/06.08.2009, prin prisma criticilor aduse atât de către inculpatul O., cât și prin motivele de apel formulate de procuror, reținem că pedeapsa aplicată este deosebit de severă în raport cu gravitatea faptei comise, prejudiciul creat și împrejurarea că inculpatul este lipsit de antecedente penale.
P. urmare, se impune reducerea acesteia de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare, apreciind că acest cuantum răspunde mai bine exigențelor instituite prin art.52 Cod penal.
Relativ la modul de soluționare a acțiunii civile exercitată în procesul penal de partea civilă . C.” SA, în mod corect s-a constatat incidența dispozițiilor art.998-999 Cod civil, prejudiciul fiind dovedit prin declarațiile martorilor audiați în cauză și înscrisurile depuse de partea civilă.
9. În privința infracțiunii de furt calificat, prevăzut de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,c,g,i Cod penal, comisă în dauna ., în mod legal și temeinic, printr-o evaluare atentă a probelor aflate la dosarul cauzei, Tribunalul B. a constatat că poate fi reținută doar participarea inculpatului O. R. M. și a dat faptei o corectă încadrare juridică.
În acest sens, în cauză a rezultat că, în noaptea de 09/10.09.2009, acest inculpat și alte persoane neidentificate au pătruns mascați cu cagule, prin escaladare și forțarea unei ferestre în incinta . B., ..U, de unde au sustras o casă de bani, în care se afla suma de 135.000 lei și 4.500 Euro, acte ale societății, facturi, cecuri, bilete la ordin, cărți de muncă, ștampile, chei, bonuri carburant, pe care au transportat-o cu o roabă luată din clădire și au coborât-o pe geam, de la etaj, în exteriorul unității, iar apoi au transportat-o cu un autoturism. Casa de bani, care avea dimensiunile de 110x50x40 cm și o greutate de 300 kg, a fost transportată printr-o cameră de prezentare amenajată într-o pasarelă ce leagă clădirea în care se află biroul din care a fost sustrasă de o altă clădire și coborâtă în exterior pe un geam mascat de o pânză publicitară ce a acoperit întregul perete al clădirii, folie ce a fost secționată în dreptul ferestrei respective (volumul IX din dosarul de urmărire penală, fila 16-48). La data de 10.09.2009, martorul M. M. a găsit casa de bani, abandonată pe câmp, pe . B., forțată, deschisă, iar în apropiere de aceasta au fost găsite o mănușă din material textil de culoare albă, cu inserție de buline din cauciuc de culoare neagră și o cagulă din material textil de culoare neagră și mov, abandonate de autori.
Coroborând concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr._/28.09.2010 (filele 173-181 vol. IX), care atribuie inculpatului O. profilul genetic regăsit pe microurmele identificate pe mănușa și cagula anterior menționate, cu conținutul convorbirii telefonice interceptate în celula locului faptei între acest inculpat, utilizator al telefonului mobil cu ._[5] și numărul de apel_ și utilizatorul postului telefonic mobil cu numărul_, rezultă fără putință de tăgadă că acest inculpat a săvârșit infracțiunea de furt calificat din data de 09/10.09.2009, solicitarea sa de achitare fiind neîntemeiată.
Împrejurarea că la scurt timp după comiterea faptei, inculpatul O. R. M. a fost surprins de camerele de supraveghere ale benzinăriei OMV B. 2, din ., coborând dintr-un vehicul VW Transporter, găsit în 23.09.2009 la domiciliu său, prezintă relevanță în cauză întrucât îl plasează pe inculpat, la o oră târzie în noapte, în altă locație decât locuința sa și relativ aproape de locul comiterii faptei.
Verificând modalitatea în care a fost individualizată pedeapsa aplicată pentru această infracțiune, prin prisma solicitărilor cuprinse în apelurile formulate de procuror și O. R. M., constatăm că, raportat la încadrarea juridică dată în mod corect acestei fapte de către Tribunalul B., pedeapsa de 7 ani închisoare apare ca fiind excesivă.
Reevaluând criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, prin raportare la pericolul social ridicat al faptei, rezultat din modalitatea de comitere și prejudiciul foarte ridicat produs părții vătămate, ținând totodată seama de circumstanțele personale ale inculpatului, astfel cum au fost prezentate anterior, Curtea apreciază că se impune reducerea la 6 ani închisoare a pedepsei aplicate acestui inculpat pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,c,g,i Cod penal.
În privința criticilor aduse de apelantul procuror soluției de achitare a inculpatului S. I. pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni, apreciem că sunt nefondate, hotărârea primei instanțe fiind temeinică sub acest aspect.
În acest sens, argumentul adus de acuzare în dovedirea participării și a inculpatului S. I. la comiterea infracțiunii din noaptea de 09/10.09.2009, în dauna ., îl constituie, potrivit actului de sesizare și motivelor de apel, faptul că la data menționată acest inculpat s-a aflat în raza de acoperire a locului săvârșirii faptei, purtând convorbiri, la oră apropiată de cea a săvârșirii infracțiunii, cu O., ambii vorbind și cu utilizatorul postului telefonic_, aflat, în perioada critică, în exteriorul clădirii .; în dimineața de 10.09.2009 O. și S. au purtat o convorbire legată de comiterea faptei, din care ar rezulta implicarea lui S. I.; în fiind, s-a apreciat relevantă depoziția martorului N. D..
Analizând însă succesiunea apelurilor telefonice și localizarea telefoanelor mobile, astfel cum sunt redate în anexa nr.2 de la fila 7 vol. XIX și reținând că modul în care s-au evidențiat apelurile efectuate (fila 3 același volum), instanța de apel constată faptul că, deși S. I. s-a aflat în raza aceleiași celule, rezultă convorbiri purtate între acesta și utilizatorul numărului telefonic_; convorbiri între cei doi inculpați au avut loc înainte de comiterea faptei și ulterior acesteia, dacă avem în vedere că la ora 01:29-01:32, O. se afla deja la benzinăria OMV, de pe ..
Or, prima instanță a menționat un aspect deosebit de relevant în legătură cu aceste convorbiri: dat fiind că telefonul inculpatul O. era interceptat în acel moment, în rechizitoriu fiind redată chiar convorbirea avută în timpul faptei cu utilizatorul numărului telefonic_ („B: „Zii, mă! ORM: Unde ești mă? B: Sunt afară! E cineva? ORM: Unde afară? B: Afară, jos, acolo. Zii! ORM: Unde-i panoul acela publicitar? Unde ne-am urcat noi de s-o rupt? B: Unde? ORM: Unde ne-am urcat noi, de s-o rupt! B: Da, da, știu. Vin acum la deal? ORM: Nu, stați acolo, da’ aveți grijă, că ăla..l-am găsit. B: Ce, ce, ce? ORM: Îl aruncăm afară. B: E mari?ORM: E ceva. B: No, hai! ORM: Da’ aveți grijă să nu cadă pe voi. B: No bine, hai că venim acolo.”), este evident faptul că dacă ar fi purtat convorbiri cu S. I., acestea ar fi fost interceptate, iar din conținutul lor s-ar fi putut trage o concluzie cu privire la subiectul discuției. La dosarul cauzei nu au fost însă atașate transcrieri ale unor astfel de convorbiri.
Cât privește discuția purtată de cei doi inculpați în dimineața zilei de 10.09.2009, prin folosirea telefoanelor sustrase de la ., conținutul acesteia nu conduce la ideea participării inculpatului S. la infracțiunea comisă de O..
Convorbirea este însă relevantă dat fiind faptul că demonstrează legăturile existente între inculpați, servind probării infracțiunii prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003[6].
De asemenea, aspectele susținute de martorul N. D. – angajat la aceeași unitate la care lucra și S. I., conform căruia S. I. a schimbat pe traseu o sumă importantă de bani, din bancnote de 50 lei în bancnote de 200 lei – nu este de natură să demonstreze participarea acestui inculpat, în calitate de autor, la săvârșirea infracțiunii din noaptea de 09/10.09.2009.
10. Curtea constată că sunt întemeiate criticile aduse de apelantul procuror soluției de achitare a inculpaților O. R. M. și M. C., în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală, sub aspectul comiterii infracțiunii de tâlhărie din noaptea de 06/07.09.2010 în dauna părților vătămate .> și S. N..
Astfel, în cauză a rezultat că noaptea de 06/07.09.2010, în intervalul orar 01:00-02:20, O. R. M. și M. C., împreună cu încă o persoană niedentificată, au pătruns mascați și înarmați cu leviere, prin escaladarea gardului împrejmuitor, în incinta . S. ., societatea având sediul în apropierea D.N.14 S.-Mediaș; l-au atacat pe paznicul S. N. cu pietre și apoi l-au legat cu sfoară și cablu electric, l-au amenințat cu cuțitul, au spart capacul tabloului de comandă al alarmei antiefracție și au desprins componentele electrice; în timp ce unul dintre ei a rămas să-l păzească pe S. N., ceilalți au pătruns prin efracție (forțarea grilajului, îndepărtarea lacătului) în casieria unității, de unde au sustras un seif metalic, în greutate de câteva zeci de kilograme, în care se aflau bani, mai multe înscrisuri (cecuri, bilete la ordin), un cuțit de vânătoare.
Urmare a agresiunii, partea vătămată S. N. a suferit leziuni corporale ce au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare (raport de constatare medico-legală nr.447/II/a/71 emis de Serviciul de Medicină Legală al Județului S.).
Și în această situație, inculpații au refuzat să dea declarații organelor judiciare.
Potrivit depozițiilor părții vătămate, S. N., agresorii au pătruns în incintă în jurul orei 01:00 și au rămas în societate până în jurul orei 02:20, acesta precizând că la ora 02:00 a auzit ora exactă la radio în încăperea de pază; toți agresorii purtau cagule, aveau obiecte contondente în mână, purtau mănuși, iar doi dintre ei s-au adresat celui de-al treilea cu apelativul „V.”; cel care l-a păzit avea o înălțime medie, purta un trening de culoare neagră, pantalonii având o dungă albă lată pe laterală, adidași de culoare deschisă și ținea un levier nevopsit, în lungime de aprox.0,5-0,6 m., cu o scobitură la una dintre părțile active; partea vătămată a descris după semnalmente și pe ceilalți doi agresori, învederând ca și element de particularizare faptul că „toți trei aveau o ținută neîngrijită, probabil țigani, având accent specific zonei Ardealului”.
În urma analizării traficului releelor operatorilor de comunicații, s-a stabilit că M. C. a utilizat la data menționată, în terminalul mobil cu ._, cartela S. cu numărul_ (folosit și de concubina acestuia, G. P.); prin intermediul mijloacelor tehnice menționate, s-a stabilit că, în data de 06.09.2010, acesta se afla pe următorul traseu: V., jud. B. (ora 18:08), Ucea, jud. B. (ora 18:18), Scoreiu, jud. S. (18:21), începând de la 18:57 până la 19:54 staționare în mun. S., Copșa M. (20:25), staționare în mun. Mediaș între orele 20:56 – 23:37; în data de 07.09.2010, între orele 01:17 – 02:14 s-a aflat în mun. S., fiind localizat prin intermediul a două celule telefonice; între orele 04:18 – 05:12 s-a aflat în B., jud. M., la ora 09:30 în Sf. G. și apoi în S., localitatea de domiciliu.
Din coroborarea datelor oferite de operatorii de telefonie mobilă, cu datele privind numerele de telefon folosite de inculpați rezultate din investigații, a reieșit că, în data de 06/07.09.2010, în intervalul 02:10 - 02:14, M. C. a fost în Mun. S. împreună cu O. R.-M., fiind localizați de două celule telefonice: una situată în intravilanul localității S. nr. top_/1/1/2/1/2 nr. cad._ și cea de a doua, aflată în extravilanul localității S., Dealul G., cartier Gușterița, nr.top 2416/1/2; de asemenea, în cauză a rezultat că ambele celule telefonice sunt situate în vecinătatea locului comiterii faptei.
P. intermediul acestor două celule au fost evidențiate apelul telefonic din data de 07.09.2010, ora 2:10:19 AM, pe care M. C., de la cartela S. cu numărul_ (utilizat în terminalul mobil cu ._) l-a realizat cu numărul de telefon_ folosit de O. R.-M. în terminalul mobil cu ._ (ridicat de la acesta cu ocazia percheziției efectuate în data de 24.11.2010), precum și apelul de la orele 02:14:10, efectuat de cel din urmă către cel dintâi.
Curtea apreciază neconcludentă afirmația martorului Ionușiu R., relativ la distanța dintre locația . cartierul Gușterița (2 km. în linie dreaptă și 10 km. prin oraș), dat fiind că localizarea celor doi inculpați a fost realizată prin intermediul a două celule telefonice, poziționate inclusiv după numărul topografic al parcelei.
Or, în condițiile în care inculpații nu au oferit nicio explicație asupra utilizării terminalelor mobile anterior indicate, la o oră târzie în noapte și într-o zonă aflată la o distanță considerabilă de domiciliul lor, apreciem că prezența lor la locul faptei este demonstrată în afara oricărei îndoieli. P. urmare, aprecierea instanței de fond, conform căreia, telefoanele menționate se puteau găsi în posesia oricărei alte persoane este neîntemeiată în raport cu cele menționate cu atât mai mult cu cât nici măcar inculpații nu au susținut acest aspect.
Apelurile anterior menționate se situează exact în momentul comiterii faptei și sunt explicabile având în vedere faptul că însuși S. N. a învederat că dintre cei trei agresori, unul a rămas cu el, iar ceilalți doi au pătruns în casieria unității.
În plus, cu prilejul cercetării la fața locului, de pe partea exterioară a ușii de la casierie, au fost ridicate urme de încălțăminte al căror model de desen antiderapant este de același tip cu cel identificat în urma de încălțăminte ridicată la data de 20.09.2010 de la M. C. de către lucrătorii de poliție din cadrul Poliției M. S. cu ocazia prezentării acestuia la organul judiciar conform obligațiilor impuse de Tribunalul B. prin decizia nr.63/R/22.01.2010.
Prima instanță a reținut că urma menționată nu a fost comparată cu o încălțăminte ridicată de la acesta, că amprenta nu este o unică și că este posibil ca aceasta să fi fost purtată în ziua faptei de o altă persoană.
Curtea reține că, potrivit procesului-verbal încheiat la data de 20.09.2010, de organe de cercetare penală din cadrul Poliției Mun. S., cu ocazia prezentării lui M. C., conform programului stabilit, pe parchetul biroului cu numărul 9 din incinta sediului poliției, a rămas o urmă creată de încălțămintea acestuia, pantof sport; urma, provenind de la piciorul drept, a fost relevată cu praf negru și ridicată pe folie albă și a fost fixată prin fotografiere (volumul XIII, fila 100).
Din actele dosarului nu rezultă nicio îndoială asupra bunei credințe a celor care au întocmit procesul-verbal menționat și nici asupra realității celor consemnate în cuprinsul acestui acte.
De asemenea, din modul de operare utilizat în săvârșirea prezentelor fapte se poate desprinde concluzia că autorii acestora au acționat încercând să înlăture orice urme care ar fi permis identificarea lor (de regulă mascați, purtând mănuși, prin folosirea unor cartele telefonice, pe care le schimbau des etc.). În aceste condiții, este explicabil faptul că asupra inculpatului M. nu au fost găsită încălțămintea creatoare a urmelor în discuție, astfel încât modalitatea în care organele de urmărire penală au prelevat modelul de comparație nu poate fi pusă la îndoială.
Deși raționamentul instanței de fond este corect sub aspect teoretic, în concret, în această cauză, împrejurarea că cel care a creat urma de încălțăminte în data de 20.09.2010 a participat și la comiterea faptei în dauna . dovedită prin identitatea modelului antiderapant al celor două urme.
Coroborând acest fapt cert cu datele furnizate de operatorii de telefonie mobilă rezultă neîndoielnic că inculpatul M. C. este autor al infracțiunii comise în noaptea de 06/07.09.2010.
Se cuvine a fi menționat și faptul că, la data de 15.10.2010, în jurul orelor 03:50, lucrătorii din cadrul Poliției Mun. S. au depistat în trafic autoturismul VW Passat, înmatriculat sub numărul_, în interiorul căruia se aflau inculpații M. C.(conducător auto), O. R. M., G. A. și M. A. I.; în autoturism au fost găsite două cuțite cu mânere din plastic, un levier metalic, o șurubelniță cu mâner din lemn, o șurubelniță cu mâner din plastic, un burghiu de 21 cm, o bâtă tip bass-ball (filele 60-87 vol.XVI); cu ocazia verificărilor efectuate, s-a stabilit că primii doi menționați se aflau sub puterea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea S..
P. raportul de constatare tehnico-științifică traseologică nr.38661C/21.10.2010, s-a stabilit că urmele de deformare plastică ridicate cu ocazia cercetării la fața locului în cazul infracțiunii comise în noaptea de 06/07.09.2010 au fost create cu instrumente având aceleași caracteristici generale de confecționare a zonelor active ca și cele ale celor ridicate la data de 15.10.2010 din autoturismul VW Passat, înmatriculat sub numărul_ .
Deși prima instanță a înlăturat această probă, apreciind că instrumentele în discuție sunt standardizate, având aceeași formă și compoziție chimică, apreciem că proba prezintă relevanță în coroborare cu celelalte probe administrate în cauză, în mod special cu declarația părții vătămate S., care a descris unul din levierele folosite de agresorii săi ca fiind nevopsit, de lungime aproximativ 0,50-0,60 m, cu o scobitură la una din părțile active. Or, tocmai un astfel de levier a fost găsit în autoturismul anterior menționat și a fost pus la dispoziție specialistului criminalist drept model de comparație.
De asemenea, prezintă relevanță și raportul de expertiză criminalistică nr._/08.12.2010, care, examinând microurmele de contact (particule metalice) ridicate de pe suprafața urmelor de forțare descoperite la nivelul ușilor forțate la . comparație cu urmele materie identificate pe instrumentele găsite în data de 15.10.2010 din autoturismul VW Passat, înmatriculat sub numărul_, a concluzionat în sensul cele dintâi prezintă microfragmente din fier, metal din care este confecționat levierul, particule albe, cu aspect de var, având caracteristici fizico-chimice asemănătoare cu cele ale urmelor de materie albe sfărâmicioase descoperite pe levier, particule care conțin cupru și zinc, regăsite atât în dârele arămii ale șurubelniței cu mâner de lemn, precum și particule care conțin nichel, metal cu care sunt acoperite tijele celor două șurubelnițe model de comparație.
Așa fiind, Curtea reține că, în drept, fapta inculpaților O. R. M. și M. C., constând în aceea că în noaptea de 06/06.09.2010, însoțiți de o altă persoană neidentificată, au pătruns mascați, înarmați cu leviere, prin escaladarea gardului împrejmuitor, în incinta .-au atacat pe paznicul S. N., l-au legat, amenințat cu cuțitul și l-au lovit, au pătruns prin efracție în incinta casieriei de unde au sustras un seif metalic în care se afla o sumă de bani, mai multe înscrisuri și un cuțit de vânătoare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal în cazul inculpatului M. C..
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată fiecărui inculpat, vor fi reținute, prin aplicarea dispozițiilor art.72 Cod penal, pericolul social ridicat al faptei, rezultat din modalitatea de săvârșire (organizată, autorii fiind mascați și înarmați spre a nu fi recunoscuți, prin utilizarea violențelor asupra paznicului, care a suferit astfel leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 2-3 zile îngrijire medicală), prejudiciul creat și circumstanțele personale ale inculpatului O. R. M., evidențiate în cele ce preced.
În privința inculpatului M. C., din fișa de cazier judiciar rezultă că este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat pentru infracțiuni de furt calificat, prin sentința penală nr.130/13.05.2002 a Tribunalului B., definitivă prin decizia penală nr.201/2002 a Curții de Apela B., a fost condamnat la 5 ani închisoare, pentru furt calificat, pedeapsa pe care a început să o execute la data de 10.04.2000; în 02.07.2003, a fost liberat condiționat, rămânându-i un rest neexecutat de 647 zile. Întrucât durata pedepsei anterioare era împlinită la data comiterii faptei prezente, sunt incidente dispozițiile art.37 lit.b Cod penal.
P. urmare, în baza art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal în cazul inculpatului M. C., cei doi inculpați vor fi condamnați la câte o pedeapsă de 8 ani închisoare.
Față de împrejurarea că . s-a constituit parte civilă și nici nu a depus la dosarul cauzei dovezi privind suma existentă în seiful sustras, nu pot fi aplicate dispozițiile art.118 lit.e Cod penal, instanța fiind în imposibilitate de a stabili cuantumul sumei însușite de cei doi inculpați și care nu servește la despăgubirea părții vătămate.
11. Sunt fondate criticile apelantului procuror referitoare la soluția de achitare, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit. c Cod procedură penală, pronunțată de Tribunalul B. în privința inculpaților O. R. M. și M. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și distrugere din data de 10/11.09.2010, în paguba . și . SRL.
Astfel, din probele administrate în cauză (vol.XIV, XVII dosar urmărire penală, declarațiile martorilor, audiați și de prima instanță, respectiv, P. F. Z., F. M., R. E. Rauca și V. V.), a rezultat că, în noaptea de 10/11.09.2010, în jurul orei 22:00, inculpații O. R. M., M. Constantinși încă o persoană neidentificată s-au deplasat în Parcul Industrial Șelimbar și au pătruns mai întâi prin escaladarea gardului împrejmuitor și forțarea ușilor de acces în incinta ., de unde au sustras o mașină de găurit HILTI UD în valoare de 1.680 lei și au distrus sistemul de supraveghere video, sistemul de alarmă și sistemul informatic al societății, creând un prejudiciu total de 22.519 lei.
În aceeași noapte, aceleași persoane au pătruns, prin dislocarea gardului împrejmuitor și forțarea unei ferestre și apoi a ușilor de acces, în incinta .” SRL, situată în apropiere, de unde au sustras dintr-o casetă metalică de valori sumele de 2.014 lei și 150 Euro.
Din declarația martorului V. V., agent de pază la ., societate comercială amplasată în Parcul Industrial Șelimbăr, rezultă că la data de 10.09.2010, în jurul orei 22:40, a auzit câinii lătrând și alergând în partea din spate a curții societății și privind în acea direcție a observat că pe drumul pietruit din spatele .” SRL se deplasau în direcția . trei persoane, care purtau glugi pe cap.
Potrivit proceselor verbale de cercetare la fața locului, încheiate la data de 11.09.2010, din incintele celor două societăți comerciale au fost ridicate pe bandă adezivă microurme constând în pilituri metalice descoperite pe urmele de forțare de la nivelul sistemelor de închidere ale ușilor societății, respectiv, geamului termopan.
Pentru considerentele expuse în analiza faptei precedente, reținem ca fiind utile în soluționarea cauzei atât concluziile raportul de constatare tehnico-științifică traseologică nr.38661C/21.10.2010 (conform cărora urmele de deformare plastică ridicate cu ocazia cercetării la fața locului în cazul infracțiunilor comise în noaptea de 10/11.09.2010 au fost create cu instrumente având aceleași caracteristici generale de confecționare a zonelor active ca și cele ale celor ridicate la data de 15.10.2010 din autoturismul VW Passat, înmatriculat sub numărul_ ), cât și concluziile raportului de expertiză criminalistică nr._/08.12.2010, conform cărora particulele de elemente metalice identificate la fața locului sunt identice cu cele prezente pe tijele levierului și șurubelnițelor modele de comparație.
În tocmai ca și în cazul faptei analizate anterior, și în acest caz s-a stabilit, prin coroborarea datelor oferite de operatorii de telefonie mobilă, referitoare la traficul releelor cu datele privind numerele de telefon folosite de inculpați rezultate din investigații, că în celula locului faptei au fost active la momentul critic un număr de 3 cartele telefonice, respectiv_, introdusă în terminalul mobil cu ._, utilizat de O. R.-M.,_ și_, ambele introduse în terminalul mobil cu ._, utilizat de M. C..
De asemenea, aceste date relevă faptul că O. R.-M. s-a aflat în data de 10.09.2010, ora 20:46 la Scoreiu, jud. S., între orele 21:36 – 23:20 în Mun. S.; în data de 11.09.2010, între orele 01:45 – 03:37 prezența sa a fost identificată în Veștem jud.S., la ora 05:30 în F., iar la 09:33 în S..
Un traseu asemănător a parcurs și M. C., a cărui localizare s-a făcut în data de 10.09.2010, ora 19:54 în F., ora 20:34 în Ucea, jud. B., localitate în care a fost identificat și la ora 20:43; între orele 21:37 -22:34 a fost în Mun. S., iar în data de 11.09.2010, în intervalul 01:44 – 03:37 a fost localizat în Veștem, jud. S., în F. la ora 05:30 și în S. la ora 09:58 (fila 141 vol.XVII).
Relativ la acest inculpat se constată că a folosit în același terminal mobil două cartele S., schimbate probabil în zona loc. Ucea, scopul evident fiind acela de a îngreuna posibilitatea identificării sale.
În ciuda acestor dovezi certe, inculpații nu au oferit o explicație rezonabilă asupra prezenței lor, în timpul nopții, în zona locului comiterii faptelor în dauna celor două societăți comerciale, în condițiile în care aceștia domiciliază la o distanță de aprox. 151 km.
Acest fapt, coroborat cu modalitatea similară de acțiune – prin efracție, din sediile unor societăți comerciale, având ca scop în special însușirea de sume de bani – demonstrează că inculpații O. R. M. și M. C. sunt autorii faptelor mai sus descrise, acestea întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat și distrugere, prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal și art.217 alin.1 Cod penal (în cazul .), respectiv, furt calificat, prevăzută de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal (în cazul .” SRL).
La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate, avem în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv, pericolul social ridicat al faptelor, evidențiat de modalitatea de comitere (noaptea, prin efracție, împreună), precum și circumstanțele personale ale celor doi inculpați, analizate în cele ce preced.
În consecință, în baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i, Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal în cazul lui M. C., cei doi inculpați vor fi condamnați la câte două pedepse de câte 4 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, iar în baza art.217 alin.1 Cod penal, la câte o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere în dauna ..
Pentru prejudiciul suferit, cele două societăți comerciale s-au constituit părți civile în cauză, solicitând obligarea inculpaților la despăgubiri.
Astfel, . a precizat că valoarea pagubei produse de inculpați este de 22.519 lei, din care 1.680 lei reprezintă contravaloarea mașinii de găurit sustrasă, iar diferența este reprezentată de contravaloarea distrugerilor produse.
.” SRL a precizat că valoarea prejudiciului creat prin fapta inculpaților este în sumă de 2.654, 85 lei, reprezentând suma sustrasă, respectiv, 2.014 lei și 150 Euro, echivalent în lei 640,85 lei, la un curs valutar pentru 1 Euro de 4,2723 lei.
Întrucât prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei de cele două părți civile atât în faza de urmărire penală, cât și în fața primei instanțe, pretențiile invocate au fost dovedite, se constată că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, astfel cum sunt prevăzute de art.998-999 din vechiul Cod civil, motiv pentru care, reținând acest temei de drept, precum și dispozițiile art.346 alin.1 Cod procedură penală și art.1003 din vechiul Cod civil, inculpații O. R. M. și M. C. vor fi obligați în solidar la plata către părțile civile a sumelor de 22.519 lei, respectiv, 2.654, 85 lei.
12. Apelantul procuror a criticat soluția primei instanțe de achitare a inculpaților S. I. și M. C., în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.c Cod procedură penală, în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de tâlhărie din data de 12/13.09.2010 în incinta ., precum și modul de individualizare a pedepsei aplicate inculpatului O. R. M..
Acest inculpat a solicitat totodată achitarea sa pentru comiterea faptei menționate sau, în subsidiar, reducerea pedepsei.
Reevaluând materialul probator aflat la dosarul cauzei, Curtea constată că este dovedită, în afara oricărui dubiu, participarea inculpaților O. R. M., S. I. și M. C. la săvârșirea infracțiunii din noaptea de 12/13.09.2010.
În acest sens, potrivit declarațiilor furnizate de paznicul societății, partea vătămată C. I., în noaptea menționată, în timp ce făcea un rond de patrulare, a auzit zgomote metalice venind din zona de spate a casieriei; deplasându-se în acea direcție, a văzut trei persoane, care împingeau remorca aparținând societății; sesizându-l, aceștia au început să arunce cu pietre spre el, paznicul s-a refugiat în camera de pază, loc în care au pătruns și cei trei agresori, care l-au lovit cu un levier și niște țevi metalice, l-au amenințat că îl omoară dacă strigă după ajutor, l-au dezbrăcat de pantaloni, l-au legat de mâini și de picioare cu un cablu de calculator, i-au legat gura; au acționat sistemul de deschidere al porții, au luat remorca și au plecat; partea vătămată a arătat că a reușit să se dezlege la picioare, a ieșit în stradă, i-a văzut pe cei trei agresori, a început să strige după ajutor și a intrat în propria locuință, cerând soției să sune la 112. paznicul a învederat că cele trei persoane purtau cagule.
Ulterior, s-a constatat că, din casieria societății, a fost sustras seiful conținând sumele de 3.530 lei provenind din încasările ., 550 euro aparținând lui H. O.-C. – acționar majoritar la societate și 3.786 lei aparținând ., precum și facturi și chitanțe ale societății.
Astfel cum a reținut și prima instanță, participarea inculpatului O. la săvârșirea faptei rezultă neîndoielnic din împrejurarea că, la fața locului au fost depistate urme de sânge uman și celule epiteliale, a căror genotipare a pus în evidență un amestec de profile genetice provenind de la minim două persoane, C. I. și O. R. M., fiind demonstrat științific că probabilitatea ca o altă persoană decât O. să-l substituie pe acesta în amestecul menționat fiind extrem de mică (rapoartele de constatare tehnico-științifică bio-criminalistică nr._/23.09.2010 și nr._/21.01.2011, întocmite de IGPR – Institutul de Criminalistică).
Anterior[7], am demonstrat că cercetarea la fața locului s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor legale, martorii asistenți M. P. și M. R. confirmând că au participat la cercetarea la fața locului, la prelevarea de probe, de urme, la folosirea câinelui și că au semnat procesul-verbal relativ la care M. R. a învederat că a fost de acord cu conținutul acestuia care corespundea realității.
Contrar celor reținute de prima instanță, apreciem că în speță este dovedită și participarea celorlalți inculpați, M. C. și S. I..
În primul rând, în urma analizării traficului releelor operatorilor de comunicați prin coroborare cu datele privind numerele de telefon folosite de inculpați rezultate din investigații, au fost identificate un număr de trei cartele telefonice care s-au aflat în zona comiterii faptei:_ (în terminalul mobil cu ._, utilizat de O. R.-M.), 0786._ (în terminalul mobil cu ._, utilizat de S. I.) și_ (în terminalul mobil cu ._, utilizat de M. C.).
Toți cei trei utilizatori s-au aflat în data de 13.09.2010, în jurul orei 02:30, s-au aflat în T. - Vestem, iar aceasta este ora pe care și partea vătămată a indicat-o ca fiind cea la care i-a sesizat pe cei trei agresori.
În plus, în cadrul cercetării la fața locului, au fost ridicate urme de încălțăminte al căror model de desen antiderapant este de același tip cu cel identificat în urma de încălțăminte ridicată la data de 20.09.2010 de la M. C. de către lucrătorii de poliție din cadrul Poliției M. S. cu ocazia prezentării acestuia la organul judiciar conform obligațiilor impuse de Tribunalul B. prin decizia nr.63/R/22.01.2010.
Astfel de urme au fost identificate și în cazul faptei comise în dauna .], iar prin raportul de constatare tehnico-științifică traseologică din data de 12.10.2010 s-a stabilit că urma ridicată cu ocazia cercetării la fața locului la data de 12/13.09.2010 din incinta . prezintă același gen de profil antiderapant cu cele două urme, ridicate cu ocazia cercetării la fața locului, la data de 06/07.09.2010, din incinta . S..
De asemenea, și în acest caz, pentru considerentele deja expuse, sunt utile în soluționarea cauzei concluziile raportul de constatare tehnico-științifică traseologică nr.38661C/21.10.2010, conform cărora urmele de deformare plastică ridicate cu ocazia cercetării la fața locului în cazul infracțiunilor comise în noaptea de 10/11.09.2010 au fost create cu instrumente având aceleași caracteristici generale de confecționare a zonelor active ca și cele ale celor ridicate la data de 15.10.2010 din autoturismul VW Passat, înmatriculat sub numărul_ (filele 194-206 vol.XVII).
Coroborarea tuturor acestor probe cu aspectele comune rezultate în cazul tuturor faptelor ce formează obiectul prezentului dosar (asemănătoare prin modul de operare), precum și cu împrejurarea că nici în acest caz inculpații nu au justificat într-un mod rezonabil prezența lor în zona menționată, determină instanța de apel să concluzioneze în sensul că O. R. M., M. C. și S. I. sunt autorii infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b,e Cod penal; reținerea agravantelor este justificată în raport de săvârșirea faptei de trei persoane, mascate, în timpul nopții, prin utilizarea de leviere (arme, conform art.151 alin.2 Cod penal) și de consecințele produse asupra sănătății părții vătămate C. I. – pierderea dintelui 11, incisiv central superior drept.
La individualizarea pedepsei cuvenite fiecărui inculpat, Curtea are în vedere, prin raportare la criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, pericolul social deosebit de ridicat al faptei rezultat mai ales din comiterea acesteia cu violență deosebită fizică și psihică, din urmările produse atât sub aspect patrimonial, cât și asupra sănătății persoanei, precum și din prejudiciul cauzat; totodată, avem în vedere și circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, deja analizate în cele ce preced.
În consecință, în baza art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b,e Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal în cazul inculpatului M. C., se va dispune condamnarea lui S. I. și M. C. la câte o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
Argumentele expuse anterior cu referire la individualizarea pedepsei determină instanța de apel să constate că pedeapsa de 10 ani închisoare, stabilită de prima instanță pentru inculpatul O. R. M. este deosebit de severă, impunându-se reducerea acesteia la 8 ani închisoare, cuantum pe care îl apreciem ca fiind apt să răspundă exigențelor art.52 Cod penal.
În privința acțiunilor civile exercitate în cauză de părțile civile ., H. O.-C., ., C. I. și S. Clinic Județean de Urgență S., se constată că în mod legal și temeinic prima instanță a reținut că sunt îndeplinite condițiile legale ale răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie și l-a obligat pe inculpatul O. la despăgubiri.
D. fiind că am reținut participarea și a inculpaților S. I. și M. C. la săvârșirea faptei cauzatoare de prejudicii, devin incidente dispozițiile art.1003 Cod civil, motiv pentru care toți cei trei inculpați vor fi obligați în solidar la plata despăgubirilor stabilite de Tribunalul B..
13. Prima instanță a apreciat că probele administrate în cauză sunt insuficiente pentru a putea dispune condamnarea inculpaților O. R. M., M. C., M. A. I. și G. A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din data de 14/15.10.2010, în dauna ..
Curtea constată însă că apelul procurorului, prin care este criticată această soluție, este întemeiat.
În acest sens, probele administrate în cauză au relevat faptul că cei patru inculpați s-au deplasat la locul comiterii faptei cu autoturismul VW Passat înmatriculat sub numărul B.-33-PEA, condus de M. C., acestea așteptându-i în apropiere.
O. R. M., M. A. I. și G. A. au pătruns în punctul de lucru Ferma 9 Miercurea Sibiului aparținând . unde au sustras, prin forțarea ușii de acces, suma de 4.910 lei, aflată în biroul șefului de fermă.
Faptul că în incinta fermei au intrat doar trei dintre inculpați este confirmat de martora S. I., îngrijitoare la halele 19-22, care a relatat că a observat trei persoane necunoscute, cărora nu le-a putut distinge fețele, în timp ce se deplasau prin curtea societății.
Ulterior comiterii sustragerii, inculpatul M. i-a preluat pe ceilalți trei, deplasându-se cu vehiculul menționat spre S., loc în care au fost opriți în trafic de organele de poliție.
Relevante sunt convorbirile telefonice pe care acest inculpat le-a avut cu O. R. M., în noaptea de 15.10.2010, începând cu ora 00:48:03 și până la ora 02:39:43, redate în notele de transcriere aflate la fila 108 vol.XVII dosar urmărire penală.
Din cuprinsul acestora rezultă că O. îl cheamă pe M. „acolo unde ne-ai lăsat”, precum și indicațiile privind locul în care să vină, insistența pe care cel dintâi o manifestă (spre exemplu, „Băi, hai repidi după noi hai!”, „Hai odată!”, „Da’ hai bă odată, dă-i din faruri, dă-i prin ceva, făi odat’ ceva! Mișcă-te, dăă mai tari, bă, un pic, bă”).
Aceste convorbiri demonstrează că raționamentul expus de prima instanță relativ la ora la care s-ar fi comis fapta și ora la care inculpații ar fi fost preluați de M. C. este neîntemeiat întrucât rezultă cu certitudine că la ora 02:39:43, autorii faptei încă se aflau în incinta unității sau în imediata apropiere a acesteia.
De altfel, martora S. I. a relatat că a văzut cele trei persoane aproximativ în jurul orei 02:30, că una dintre acestea s-a uitat în urmă și a observat-o și că la ora 02:37 l-a sunat pe martorul R. D., împreună cei doi sesizând că lacătul de la poarta de acces era rupt, iar ușa biroului șefului fermei era spartă.
Prezența celor patru inculpați în zona comiterii faptei a fost de asemenea demonstrată prin coroborarea datelor oferite de operatorii de telefonie mobilă, cu datele rezultate din punerea în executare a autorizațiilor de interceptare, înregistrare și localizare emise, provizoriu de către procuror (filele 11-12 vol.XVII) și de Judecătoria S. fila 38 vol.XVII) și cu datele privind numerele de telefon folosite de inculpați rezultate din investigații.
Astfel, în zona comiterii faptei au fost identificate trei cartele telefonice având numerele_, introdusă în terminalul mobil cu ._, utilizat de M. C.,_, introdus în terminalul mobil cu ._, utilizat de O. R.-M. și_, introdus în terminalul mobil cu ._[9], utilizat de G. A..
Posesorii acestor cartele telefonice au parcurs următorul traseu: M. C. se afla în data de 14.10.2010 la orele 13:35 în S., la 16:51 în Avrig, jud. S., iar între 19:30 și 20:25 în V. de Jos – S., jud. A.; în data de 15.10.2010, între orele 00:05 până la 01:14 a fost localizat în .. A., la ora 02:39 în Poiana Sibiului, iar la 07:22 în Scoreiu, jud. S..
O. R. M. se afla în data de 14.10.2010, ora 13:35 în S., la ora 17:13 în Avrig, la 19:30 în V. de Jos – S., iar în data de 15.10.2010, între orele 00:48 -02:39 a fost prezent în extravilan J., V. de Jos, Poiana Sibiului, la ora 04:22 în Mun. S., iar la 07:26 în Scoreiu, jud. S..
Un traseu asemănător a parcurs și G. A., care în data de 14.10.2010, la ora 14:01 se afla în S., între orele 18:38 – 21:22 în extravilan Miercurea Sibiului, .. A., iar în 15.10.2010, între orele 05:05 – 06:01 în Mun. S..
Telefoanele având seriile IMEI menționate au fost găsite asupra inculpaților la momentul depistării lor în noaptea de 15.10.2010, ora 03:50 de către organele de poliție din cadrul IPJ S..
Din procesele-verbale întocmite cu această ocazie (filele 60-61 vol.XVI) rezultă că M. C., O. R. M., M. A. I. și G. A. au fost opriți în trafic în timp ce se deplasau cu autoturismul VW Passat înmatriculat sub numărul_, în care au fost identificate instrumentele de spargere care au servit ulterior drept model de comparație pentru rapoartele de constatare tehnico-științifică traseologică nr.38661C/21.10.2010 și de expertiză criminalistică nr._/08.12.2010.
Relativ la bunurile aflate în mașină M. C. a precizat că nu cunoaște proveniența acestora.
Cu ocazia depistării lor, M. C., O. R. M. și M. A. I. au dat declarații olografe, învederând că se deplasau spre Timișoara ori că se întorceau de la Timișoara; față de modul în care au fost localizați în intervalul 14.10.2010 – 15.10.2010, apreciem că aceste susțineri sunt nesincere.
Totodată, asupra inculpaților a fost identificată suma de 2.119 lei; acest cuantum nu poate constitui însă un argument în sensul nu inculpații au comis fapta prin care s-a reclamat sustragerea sumei de 4.910 lei; de la ora când au plecat de la locul faptei și până la momentul opririi lor în trafic a existat un interval de timp suficient pentru cheltuirea diferenței.
P. urmare, coroborând probele anterior analizate cu aspectele comune rezultate în cazul tuturor faptelor ce formează obiectul prezentului dosar (asemănătoare prin modul de operare), precum și cu împrejurarea că nici în acest caz inculpații nu au justificat într-un mod rezonabil prezența lor în zona menționată, Curtea constată că, în drept, fapta săvârșită de O. R. M., M. A. I. și G. A., constând în aceea că, în noaptea de 14/15.10.2010, aflați în legătură telefonică cu inculpatul M. C. care i-a condus la fața locului cu autoturismul VW Passat înmatriculat sub numărul_ și i-a așteptat în apropiere, au pătruns prin efracție în Ferma 9 Miercurea Sibiului, aparținând . unde au sustras, prin forțarea ușii, suma de 4.910 lei, ulterior fiind preluați de M. C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal.
Ajutorul dat de inculpatul M. C. în comiterea faptei anterior descrise constituie infracțiunea de furt calificat în forma complicității, prevăzută de art.26 raportat la art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.
La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaților, vor fi avute în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv, circumstanțele reale ale faptei (comiterea acesteia pe timp de noapte, prin efracție, prejudiciul produs), precum și datele personale ale inculpaților.
Sub acest din urmă aspect, pentru O. R. M., M. C. și G. A., reținem circumstanțele personale care au fost deja analizate, iar în cazul inculpatului M. A. I. avem în vedere atât faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, cât și modul în care a fost caracterizat prin intermediul referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B. (fila 244 vol.I dosar apel).
În consecință, în baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, se va dispune condamnarea inculpaților O. R. M., G. A. și M. A. I. la câte o pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar în baza art.26 raportat la art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, inculpatul M. C. va fi condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.
În baza art.71 Cod penal, inculpatul M. A. I. va fi privat de exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a, lit.b Cod penal pe durata pedepsei principale, apreciind că fapta comisă îl face impropriu să exercite drepturile fundamentale menționate, indisolubil legate de o conduită exemplară în societate.
Relativ la modalitatea de executare a pedepsei aplicate acestui inculpat, faptul că este la prima confruntare cu rigorile legii penale, că de la data comiterii faptei până în prezent a avut o bună conduită, și-a întemeiat o familie, are un copil minor, își câștigă existența în mod onest, fiind angajat la . B., a finalizat cursurile liceale, obținând calificarea de electronist, determină instanța de apel să constate că pronunțarea condamnării constituie pentru aceste un avertisment astfel încât, chiar fără executarea efectivă, nu va mai comite alte infracțiuni.
D. urmare, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.86¹ Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere executarea pedepsei aplicate, pe un termen de încercare de 7 ani.
În baza art. 86³ alin. 1 lit. a-d Cod penal, inculpatul va fi obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B. potrivit programului de supraveghere, să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Totodată, pentru ca inculpatul să își consolideze valoarea socială a muncii, în baza art. 86³ alin. 3 lit. a Cod penal, va fi obligat să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 100 de ore în cadrul Atelierului MFC B. sau altă locație stabilită de Serviciul de Probațiune.
În baza art.359 Cod procedură penală va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86⁴ Cod penal referitoare la faptul că dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune pentru care se va pronunța o hotărâre de condamnare definitivă, chiar și după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune; dacă nu va îndeplini, cu rea-credință, măsurile de supraveghere și obligația stabilite, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea în întregime a acesteia.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, va fi suspendată și executarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi.
În ceea ce privește acțiunea civilă exercitată în procesul penal de ., reținem că s-a constituit parte civilă cu suma totală de 5.010 lei, din care 4.910 lei suma sustrasă și 100 lei contravaloarea reparațiilor pentru ușa biroului.
Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, în baza art.346 alin.1 Cod procedură penală rap. la art.998-999 Cod civil, inculpații M. C., O. R. M., G. A. și M. A. I. vor fi obligați, în solidar, să plătească suma de 5.010 lei despăgubiri civile către partea civilă ..
14. Analizând criticile formulate de apelanții procuror și inculpatul G. A. cu privire la soluția de achitare a inculpaților O. R. M. și M. C. adoptată de Tribunalul B. relativ la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie din noaptea de 02/03.11.2010 în dauna părților vătămate . SRL și P. C., la condamnarea inculpatului G. A. pentru aceeași faptă și la individualizarea pedepsei aplicate, Curtea reține că, în urma cercetării la fața locului, a fost identificată și ridicată pungă din nailon, având aplicată o etichetă cu următoarele date: „. mici porc 2, ambalat la 01.11.2010, greutate 3,940 kg, lei/kg 0,75, preț 2,96 lei și codul de bară cu numărul_”.
Procedându-se la vizionarea înregistrărilor video ale camerelor de supraveghere amplasate în magazin, s-a stabilit că oasele de porc, achiziționate pentru liniștirea câinilor de pază, au fost cumpărate de către inculpații O. R.-M. și G. A., iar înaintea acestora cu 5 minute a intrat în magazin și a făcut cumpărături și inculpatul M. C..
Din declarațiile date de paznicul . SRL, P. C., rezultă că, în noaptea de 02/03.11.2010, auzind câinii schelălăind, a ieșit afară cu lanterna să vadă ce se întâmplă, observând trei persoane cu cagule de culoare deschisă, aflate la mică distanță de el și alte două persoane aflate dincolo de gardul societății, la aprox.20 de metri de el; a strigat „Hoții!” și imediat indivizii cu cagule au sărit asupra lui, au încercat să îl lovească cu o rangă, s-a apărat cu un băț, dar ceilalți doi au venit din spate și l-au lovit cu leviere, a căzut, l-au pus pe burtă, i-au legat mâinile și picioarele și apoi mâinile de picioare, l-au luat pe sus și l-au dus în baracă, unde, după ce l-au buzunărit, l-au legat strâns la gură și l-au așezat pe o bancă, amenințându-l să nu se miște până la ora 6,00, în caz contrar va fi omorât; partea vătămată a indicat că a fost legat cu cablurile de la telefoanele din societate și că a reușit după un interval de timp să se dezlege și să meargă la un coleg, apelând 112.
Ulterior, s-a constatat că, prin escaladare și efracție, s–a pătruns în incinta societății, unde autorii au forțat cu un flex seiful, pe care l-au distrus, sustrăgând suma de 2.000 lei, un telefon mobil Nokia 6680, un cuțit de vânătoare și o foarfecă de grădină.
În mod legal și temeinic, prima instanță a coroborat informațiile obținute în cursul urmăririi penale referitoare la faptul că punga cu oase fusese cumpărată de O. R.-M. și G. A. cu concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 16.05.2011 (filele 163-173 din vol. II instanță), care includ, într-o proporție deosebit de mare, profilul genetic al inculpatului G. în amestecul de profile identificat în microurma ridicată de pe fragmentul de cablu telefonic cu izolație de culoare albă, ridicat din ghereta paznicului.
Este așadar întemeiată concluzia că inculpatul G. A. este unul dintre autorii infracțiunii de tâlhărie comisă în noaptea de 02/03.11.2010, sentința pronunțată fiind în afara oricărei critici sub acest aspect.
În condițiile în care O. R. M. s-a aflat împreună cu inculpatul G. A. în magazinul ., mijloacele materiale de probă ridicate de la locul faptei au fost achiziționate din această unitate, iar paznicul P. C. a relatat că fapta a fost comisă de mai multe persoane, inculpatul O. refuzând să ofere vreo explicație relativă la motivul pentru care a fost împreună cu G. A. la magazinul menționat, apreciem că este dovedită și contribuția inculpatului O. R. M. la comiterea acestei infracțiuni.
P. urmare, fapta acestuia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și b și alin. 2¹ lit. a și b Cod penal. Reținerea formei agravante a infracțiunii se justifică având în vedere faptul că tâlhăria a fost comisă de mai multe persoane împreună, purtând cagule (mascate), în timpul nopții, violențele fiind exercitate prin folosirea de leviere și amenințare cu cuțitul, obiecte ce constituie arme, conform art.151 alin.2 Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce urmează a i se aplica inculpatului O. R. M., avem în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, în special gradul ridicat de pericol social al faptei, rezultat din săvârșirea acesteia prin utilizarea violențelor asupra paznicului, care a suferit astfel leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijire medicală, precum și din valoarea prejudiciului produs și nereparat. Totodată, sunt reținute și circumstanțele personale ale acestui inculpat, evidențiate în cele ce preced.
Pentru aceste motive, în baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și b și alin. 2¹ lit. a și b Cod penal, se va dispune condamnarea inculpatului O. R. M. la pedeapsa de 8 ani închisoare.
Observând că prima instanță a aplicat inculpatului G. A., pentru aceeași faptă, o pedeapsă de 10 ani închisoare, Curtea apreciază, prin raportare la criteriile de individualizare anterior analizate, că se impune reducerea acesteia la 8 ani închisoare.
În ceea ce privește participarea inculpatului M. C. la comiterea acestei infracțiunii, apreciem că sunt nefondate criticile apelantului procuror. În cauză nu s-a probat decât faptul că acest inculpat a fost prezent, în același magazin din care a fost achiziționată punga cu oase, cu 5 minute înaintea celorlalți doi inculpați; nu s–a aprobat însă că cei trei s-au întâlnit în magazin sau oriunde altundeva, pentru a se putea reține în mod rezonabil participarea la fapta de tâlhărie.
Împrejurarea invocată de procuror legată de modul similar de acțiune ca și în cazul celorlalte infracțiuni de tâlhărie pentru care acești inculpați au fost trimiși în judecată, nu poate constitui un argument pentru reținerea în sarcina inculpatului M. C. a acestei infracțiuni, ci denotă faptul că aceștia au constituit, alături de alți inculpați, un grup în vederea săvârșirii de fapte prevăzute de legea penală.
Totodată, reținând că . SRL nu s-a constituit parte civilă în cauză, în baza art.118 lit e Cod penal, se va dispune confiscarea specială în folosul statului a câte 666 lei de la fiecare inculpat, dobândită prin săvârșirea infracțiunii.
Însumând această sumă cu aceea de 700 lei, obținută de inculpatul O. prin comiterea infracțiunii din noaptea de 09/09.07.2009[10], rezultă că suma totală ce va fi confiscată de la acest inculpat este în cuantum de 1.366 lei.
Se cuvine a fi menționat și faptul că, la data de 04/05.11.2010, în jurul orelor 03:00, lucrătorii din cadrul Poliției Mun. Onești au depistat în trafic autoturismul VW Passat, înmatriculat sub numărul_, în interiorul căruia se aflau S. I., O. R. M., M. C., G. A. și G. A., având asupra lor trei perechi de mănuși, două leviere, clește și șurubelniță (filele 99-107 vol.II), cu ocazia verificărilor efectuate, s-a stabilit că primii trei menționați se aflau sub puterea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea S., fiind totodată obligați să nu intre în legătură unii cu alții.
15. În ceea ce privește soluția de achitare, întemeiată pe dispozițiile art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit. c Cod procedură penală, pronunțată de Tribunalul B. pentru inculpații O. R. M., S. I. și M. C. relativ la acuzația comiterii infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, din data de 11/12.11.2010, în dauna . C., criticată în apelul declarat de procuror, Curtea reține că probele administrate în cauză au relevat faptul că inculpatul O. R. M., împreună cu alte persoane necunoscute, s-au deplasat cu autoturismul Audi 80, cu numărul de înmatriculare TX-8902XB (găsit în curtea locuinței lui S. I., cu ocazia percheziției) la C., unde O. și celelalte persoane, mascați cu cagule, purtând mănuși și înarmați cu bâte, au dislocat un perete poliuretanic din incinta abatorului . și au intrat și au sustras 10 telefoane mobile marca Nokia 2330 Black, suma de 2.000 lei și produse din abator, au distrus o parte din camerele de supraveghere și unele uși din interiorul abatorului, cauzând un prejudiciu de 9.500 Euro, rămânând în interiorul unității până cel puțin la ora 03:16, fiind surprinși de cele 32 de camere de supraveghere video amplasate în incinta societății.
Ulterior, la indicațiile date telefonic de O., inculpatul S. I. i-a transportat cu autovehiculul indicat înapoi în S..
Toate telefoanele sustrase au fost ulterior interceptate, rezultând că a existat trafic pe telefoane cu seriile IMEI_ (în care a fost activă cartela S. cu numărul de apel_),_ (în care a fost activă cartela telefonică cu numărul_, utilizată de inculpatul S. I.),_ (în care a fost activă cartela S. cu numărul de apel_,_ (în care a fost activă cartela S. cu numărul de apel_),_ (în care au fost active cartelele S. cu numerele de apel_ și_), iar terminalele cu seriile IMEI_,_,_ și_ au fost localizate în zona cartierului Gârcini din S..
Cartela S. cu numărul de apel_ a mai fost introdusă și în telefonul mobil marca Nokia 1208 cu ._, conținând cartela S. Cosmote cu seria_6962302, cu numărul de apel_, găsit și ridicat data de 23.11.2010, din autoturismul VW Passat Variant cu numărul de înmatriculare_, condus de către inculpatul S. I. (acest telefon aparține inculpatului M. C.).
De asemenea, și telefonul mobil cu ._, conținând cartela S. Vodafone cu seria_ și numărul de apel_, sustras de la . C., a fost găsit și ridicat în noaptea de 23.11.2010 din autoturismul Volkswagen Passat cu numărul de înmatriculare_, condus de S. I..
Totodată, în cauză s-a stabilit că atât inculpatul O., cât și S. I. s-au aflat în celula locului comiterii faptei, iar în intervalul 03:28-03:32 din noaptea de 11/12.11.2010, O. utilizând terminalul mobil cu ._ (interceptat în baza încheierii nr.139/09.11.2010 a Tribunalului B.) în care a fost activ numărul de apel_ și S. I., care a utilizat terminalul mobil cu numărul_, au purtat următoarea convorbire telefonică: S.I: „ Da!” ORM: „ băi, hai acolo pe drumul ala”; S.I.: „acolo..”; O.R.M.: „în spate acolo unde ai întors mașina!”; S.I.: „bine, hai!” O.OR.M: „acolo unde e casa aia, unde ai întors mașina”; S.I.: „Îhî hai că vin imediat”; O.R.M.: „Zii, mă!”; S.I.: „V. cu becul aprins?”; O.R.M.: „Mmm stiu eu…hai cu becu st…da-i cu becul aprins măi.” S.I.: „Bine”, O.R.M.: „Să treci mai tare pe acolo pân..”; S.I.: „da! Hai că trece un tir, după aia io”.
Față de ora la care au purtat această convorbire și de argumentele expuse anterior relativ la localizarea precisă a inculpaților[11], reținând și faptul că unul dintre telefoanele reclamate ca fiind sustrase de ., identificat după . a fost descoperit la locuința lui S. I., cu ocazia percheziției din data de 23.11.2010, Curtea reține că în mod indubitabil inculpații O. R. M. și S. I. au participat la săvârșirea infracțiunii din noaptea de 11/12.11.2010.
În consecință, în drept, fapta inculpatului O. R. M., constând în aceea că în noaptea de 11/12.11.2010, împreună cu alte persoane, purtând cagulă și mănuși, înarmat cu bâte, a pătruns prin efracție în incinta ., de unde a sustras mai multe bunuri, producând un prejudiciu în valoare de 9.500 Euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,b,c,g,i Cod penal.
Ajutorul dat de inculpatul S. I. lui O. R. M. și celorlalte persoane neidentificate în scopul comiterii infracțiunii de furt calificat din ., constând în aceea că i-a transportat cu mașina la și de la locul faptei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în forma complicității, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,b,c,g,i Cod penal.
Întrucât pentru comiterea acestei infracțiuni, se va dispune condamnarea inculpaților, la individualizarea pedepsei vor fi reținute, prin aplicarea dispozițiilor art.72 Cod penal, pericolul social ridicat al faptei, rezultat din modalitatea de săvârșire (organizată, autorii fiind mascați și înarmați spre a nu fi recunoscuți și pentru a pute riposta, în caz de nevoie), prejudiciul creat și circumstanțele personale ale celor doi inculpați, expuse deja mai în cele ce preced.
D. urmare, în baza temeiului de drept indicat se va dispune condamnarea inculpaților O. R. M. și S. I. la câte o pedeapsă de 4 ani închisoare.
Relativ la inculpatul M. C., apreciem soluția de achitare legală și temeinică, întrucât faptul că a fost văzut deplasându-se, la data de 11/12.11.2010, la ora 22:55, împreună cu alte trei persoane, cu autoturismul Audi 80 cu nr.TX-8902XB dinspre Gârcini către S., iar la ora 03:45 mergând cu viteză foarte mare între localitățile C. și Ghimbav, nu demonstrează participarea sa la comiterea infracțiunii în dauna părții vătămate ..
Reținând că . s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 9.500 Euro, echivalentul prejudiciului suferit, dovedit în cauză prin depoziția lui Z. V. și înscrisurile aflate în dosarul de urmărire penală, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, motiv pentru care, în baza art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.998-999 și art.1003 din vechiul Cod civil, în vigoare la data faptelor, inculpații O. R. M. și S. I. vor fi obligați în solidar să plătească acestei părți civile, cu titlu de despăgubiri, suma de 9.500 Euro sau echivalentul în lei la data plății efective.
16. Analizând hotărârea primei instanțe din perspectiva criticilor formulate de apelanții inculpați S. I., O. R. M., M. C. și G. A. sub aspectul condamnării lor pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie, prevăzută de art.20 Cod penal raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b Cod penal, Curtea constată că, în mod temeinic, s-a reținut că, în noaptea de 23/24.11.2010, inculpații s-au deplasat cu autoturismul VW Passat cu numărul de înmatriculare_, condus de S. I., la . C. de H. și Selecție C. și, în timp ce inculpatul S. a rămas în afara unității pentru a asigura paza, ceilalți inculpați, mascați cu cagule pe cap și înarmați cu leviere, prin forțarea lacătului, spargerea geamului ușii de acces și folosirea oaselor animale pentru liniștirea câinilor de pază, au pătruns în incinta unității menționate, cu intenția de a sustrage bunuri și, fiind surprinși de paznicul I. D., l-au agresat, cauzându-i leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale, l-au imobilizat și apoi au fugit datorită avertizării lor de către S. asupra sosirii organelor de poliție.
Probele administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât și în mod nemijlocit de către instanța de judecată, demonstrează vinovăția inculpaților în afara oricărui dubiu.
În acest sens, reținem că, în seara de 23.11.2010, ora 22.30, autoturismul marca Volkswagen Passat cu număr de înmatriculare_, a fost oprit la intersecția ..N.1, conducătorul autoturismului fiind identificat în persoana lui S. I..
Inculpații O. R.-M., M. C. și G. A. au comandat unei persoane să vină să îi ia de pe . C., fiind surprinși în data de 24.11.2010 la ora 06:25, la bordul autoturismului Dacia L., numărul de înmatriculare_, condus de M. M., murdari de noroi si uzi, inculpatul O. R.-M. fiind desculț.
Deși nici unul dintre inculpați nu a recunoscut în timpul urmăririi penale comiterea faptei, din interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpați în noaptea respectivă rezultă fără dubiu participarea acestora la săvârșirea faptei. Prima instanță a redat în cuprinsul hotărârii discuțiile relevante în cauză sub acest aspect (momentul când S. I. îl anunță pe O. că „vin mascații”, precum și convorbirile acestuia din urmă cu soția inculpatului S.); telefoanele aparținând inculpaților au fost găsite în mașina condusă de S. I., precum și asupra lui O. și G. la momentul depistării lor, ocazie cu care G. A. avea unul dintre telefoanele mobile sustrase de la ..
Relevantă s-a dovedit a fi și declarația martorei N. M., care, exceptând inadvertențele nesemnificative cu privire la ora indicată, a arătat că s-a întâlnit cu trei bărbați, care i-au solicitat indicații referitoare la . aflau, remarcând că cel care a abordat-o era îmbrăcat în roșu, descriere similară făcută și de partea vătămată I. D. pentru inculpații O. și G..
De asemenea, la fel ca și în cazul tâlhăriei comise la ., și în cazul acestei fapte, au fost găsite la fața locului oase animale, iar în portbagajul autoturismului condus de S. I., două plase conținând organe de porc și slănină, inscripționate „L.”; pe baza codurilor de bară și a datei inscripționate pe ambalaj, au fost identificați, prin intermediul imaginilor surprinse de camerele video din incinta magazinului ., inculpații S. I., O. R.-M., M. C. și G. A..
Se cuvine a fi menționat și faptul că, în ciuda acestor probe, inculpații nu au oferit o explicație plauzibilă, exercitându-și dreptul la tăcere. D. inculpatul M. C. a încercat, la urmărire penală, să își creeze un alibi pentru a justifica prezența în C., însă nu a dovedit în vreun fel susținerea făcută, renunțând, în fața instanței de apel, la audierea martorei L. L., despre care a susținut că ar fi dorit să o viziteze în acea noapte.
Este nefondată susținerea apelantului O., conform căreia în cauză ar fi fost încălcate dispozițiile art.68 alin.2 Cod penal. Pentru că organele de cercetare penală aveau informații legate de activitatea infracțională desfășurată de membrii grupului, existând așadar indicii cu privire la posibila comitere a unor fapte similare, ofițerul de poliție l-a contactat telefonic pe paznicul . C. de H. și Selecție C., partea civilă I. D., căruia i-a atras atenția să fie atent dacă observă ceva suspect și să anunțe imediat organele de politie; după convorbirea telefonică avută cu lucrătorul de poliție, paznicul I. D. a plecat să verifice societatea, observând că o ușă de la biroul șefului de stație este încuiată dinspre exterior, motiv pentru care a sesizat telefonic organele de poliție.
P. urmare, nu se poate susține că autoritățile au cunoscut ce avea să urmeze și au permis săvârșirea unei fapte de o astfel de gravitate, intervenția avută de polițist anterior comiterii infracțiunii având scop preventiv.
Neîntemeiată este și solicitarea apelantului inculpat S. I. de schimbare a încadrării juridice dată faptei reținută în sarcina sa din complicitate la tentativă la tâlhărie în complicitate la tentativă de furt calificat, motivată de aceea că nu avea cum să cunoască faptul că ceilalți participanți vor agresa paznicul societății.
Curtea constată faptul că S. I. a fost cel care i-a condus pe inculpați la locul faptei, cu mașina acestuia fiind transportate și levierele cu care autorii s-au înarmat înainte de a intra în societate și pe care le-au folosit ulterior asupra paznicului.
Văzând modul în care ceilalți participanți s-au înarmat și cunoscându-se împrejurarea că societatea era păzită, este evident că S. I. a putut prevedea că acele leviere aveau drept scop a fi folosite împotriva persoanelor care s-ar putea găsi în incintă și, deși nu urmărit acest rezultat, a acceptat posibilitatea producerii lui. P. urmare, forma de vinovăție cu care S. I. a acționat în comiterea infracțiunii de complicitate la tentativa de tâlhărie este intenția indirectă. De altfel, infracțiunea a fost pregătită după același tipar ca și în cazul celorlalte infracțiuni, ocazii cu care inculpații participanți nu au ezitat în folosirea forței fizice și exercitarea de violențe asupra paznicilor care asigurau paza societăților vizate, dacă exista un astfel de mijloc de protecție al societăților.
Nu faptul că s-au folosit oase animale pentru liniștirea câinilor, ci împrejurarea că fapta a fost comisă de persoane purtând cagule (așadar mascate) și folosind leviere (arme, conform art.151 alin.2 Cod penal) justifică reținerea lit.a din alin.2 și a lit.b din alin.2¹ale art.211 Cod penal, motiv pentru care sunt neîntemeiate cererile apelanților inculpați de înlăturare a acestor agravante.
Verificând modul în care au fost individualizate pedepsele aplicate inculpaților pentru comiterea infracțiunii din data de 23/24.11.2010, reținem că cele de câte 7 ani închisoare, stabilite pentru autorii faptei, sunt apte să asigure realizarea scopului prevăzut de art.52 Cod penal și reflectă o evaluare exhaustivă a criteriilor prevăzute de art.72 Cod penal; prin urmare, nu se impune nici reducerea și nici majorarea lor.
În ceea ce îl privește pe inculpatul S. I., în raport de contribuția concretă avută la comiterea faptei, specifică complicelui, fără să exercite acte de violență, apreciem că pedeapsa de 7 ani închisoare este excesivă, impunându-se reducerea acesteia la un cuantum de 4 ani închisoare.
III. Tribunalul B. a reținut în mod corect că, în privința inculpaților S. I., O. R. M., M. C. și G. A. sunt îndeplinite condițiile concursului real de infracțiuni, motiv pentru care în baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, pedepsele stabilite pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina lor vor fi contopite în pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare.
Astfel cum apreciat și prima instanță, în cauză, pentru atingerea scopului pedepsei, este necesară aplicarea unui spor. În cuantificarea acestuia, Curtea are în vedere gradul de pericol social al tuturor infracțiunilor comise de inculpați, precum și numărul și natura asemănătoare a faptelor săvârșite. Totodată, sporul de pedeapsă trebuie diferențiat prin raportare la infracțiunile concrete săvârșite de fiecare inculpat.
Așa fiind, sporul de 2 ani închisoare, aplicat de prima instanță inculpaților S. I., O. R. M. și G. A. se impune a fi reindividualizat funcție de cele anterior arătate, apreciind că pentru S. I. (condamnat pentru obligarea de a nu părăsi țara fapte, dintre care o tâlhărie și o complicitate la tentativă de tâlhărie) este justificată sporire pedepsei celei mai grele cu 1 an închisoare, astfel încât acesta va executa pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare.
Pentru O. R. M. pedeapsa cea mai grea va fi sporită cu 1 an și 6 luni închisoare, ținând seama de faptul că a fost condamnat pentru 12 fapte, din care trei tâlhării și o tentativă la tâlhărie; va executa pedeapsa de 9 ani și 6 luni închisoare.
Pentru G. A., condamnat pentru cinci fapte, dintre care o tâlhărie și o tentativă la tâlhărie, pedeapsa cea mai grea va fi sporită cu 6 luni închisoare, astfel încât va executa 8 ani și 6 luni închisoare.
În privința lui M. C., condamnat pentru șase fapte săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, dintre care două tâlhării și o tentativă la tâlhărie, apreciem că sporul de 1 an închisoare, stabilit de prima instanță, este suficient pentru atingerea scopului menționat, motiv pentru care acesta va executa pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare.
IV. Hotărârea primei instanțe se impune a fi modificată și sub aspectul modului în care s-a pronunțat asupra măsurii asigurătorii dispusă în cursul urmăriri penale.
Față de modul în care, prin prezenta decizie, inculpatul S. I. a fost obligat la despăgubirea părților civile, ținând seama de cuantumul despăgubirilor acordate și de împrejurarea că s-a dispus a fi confiscată suma de 6.562 lei[12], restrângerea măsurii sechestrului dispusă prin sentința apelată nu se justifică, motiv pentru care Curtea va menține sechestrul asigurător astfel cum a fost instituit prin rezoluția nr.6213/P/2009 din data de 11.11.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B., anterior declinării cauzei la DIICOT – Serviciul Teritorial B. și prin ordonanța procurorului din 19.04.2011 asupra bunurilor mobile și sumelor de bani ridicate de la inculpatul S. I.
Întrucât și inculpații M. I. D. și G. M. R. sunt obligați la despăgubirea părților civile, iar față de cel din urmă s-a dispus și confiscarea specială, se impune a fi menținut sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor mobile ridicate de la aceștia, prin rezoluția anterior menționată.
V. Relativ la modul în care prima instanță i-a obligat pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat, având în vedere condamnarea acestora de către instanța de apel pentru mai multe infracțiuni decât cele reținute prin sentință, apreciem că se impune modificarea cuantumului acestor cheltuieli, proporțional cu faptele reținute în sarcina lor, respectiv, obligarea inculpaților M. I. D., G. M. R. și M. A. I. la astfel de speze.
În consecință, în baza art. 191 alin. 1, art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat astfel: S. I. suma de 9.638 lei, M. C. suma de 8.250 lei, O. R. M. suma de 10.750 lei, G. A. suma de 7.950 lei, M. I. și M. I. D. câte 4.000 lei fiecare, G. M. R. suma de 2.950 lei, M. A. I. suma de 2.250 lei; restul cheltuielilor judiciare vor rămân în sarcina statului.
VI. În considerarea tuturor argumentelor de fapt și de drept expuse în cele ce preced, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, Curtea va admite apelurile formulate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial B. și inculpații S. I., O. R. M., G. A., M. I. împotriva sentinței penale nr.324/S/25.11.2011, pronunțată de Tribunalul B. în dosar penal nr._, pe care o va desființa sub următoarele aspecte: cuantumul pedepselor aplicate inculpatului S. I. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g, i Cod penal (fapta săvârșită la data de 14/15.06.2009, în dauna Stației R. Express din .), de art. 26 din Codul penal raportat la art. 20 Cod penal raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a, b și alin.2¹ lit.a și b Cod penal (fapta săvârșită la data de 23/24.11.2010, în dauna ., C. de H. și Selecție C.) și de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal (faptă săvârșită la data de 05/06.04.2009 în dauna Agenției Loto Prono S.); cuantumul pedepselor aplicate inculpatului O. R. M. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal (fapta comisă la data de 05/06.08.2009, în dauna . C.” SA Ghimbav), de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, c, g și i Cod penal (faptă comisă în data de 09/10.09.2009, în dauna . B.), de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, b și e Cod penal (fapta comisă la data de 12/13.09.2010 în dauna . T.); cuantumul pedepsei aplicate inculpatului G. A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și b și alin. 2¹ lit. a și b din Codul penal (faptă comisă la data de 02/03.11.2010, în dauna .” SRL din B.); cuantumul pedepsei aplicate inculpatului M. I. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal (faptă săvârșită la data de 05/06.04.2009 în dauna Agenției Loto Prono S.); achitarea inculpatului O. R. M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și b și alin. 2¹ lit. a și b din Codul penal (faptă comisă la data de 02/03.11.2010, în dauna .” SRL din B.); achitarea inculpaților S. I. și M. C. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, b și e Cod penal (fapta comisă la data de 12/13.09.2010 în dauna . T.); achitarea inculpaților S. I., O. R. M. și G. A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal (faptă săvârșită la data de 25/26.06.2009, în dauna .); achitarea inculpaților O. R. M. și G. M. R. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a, g și i din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, (4 acte materiale, comise în data de 08/09.07.2009, în dauna ., .” SRL, . și . din B.); achitarea inculpaților M. I. D. și S. I. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal (fapta săvârșită la data de 21/22.07.2009 în dauna .” SRL Feldioara); achitarea inculpaților O. R. M. și S. I. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, b, c, g și i Cod penal, respectiv, de art.26 Cod penal raportat la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal (faptă săvârșită la data de 11/12.11.2010, în dauna . C.); achitarea inculpaților O. R. M. și M. C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și b, alin.2¹ lit.a și b Codul penal (faptă comisă la data de 06/07.09.2010 în dauna . art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal și de art.217 alin.1 din Codul penal (fapte comise la data de 10/11.09.2010 în dauna .), de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal (fapta comisă la data de 10/11.09.2010 în dauna .” SRL); achitarea inculpaților O. R. M., M. C., M. A. I. și G. A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal (săvârșită la data de 14/15.10.2010, în dauna . Sibiului); modul de soluționare a acțiunilor civile exercitate în procesul penal de părțile civile ., ., H. O., C. I., S. Clinic Județean de Urgență S., . SRL, ., . SRL, ., ., . SRL, ., SC T. M. SRL; aplicarea dispozițiilor art.118 lit.e Cod penal; restrângerea, respectiv, ridicarea sechestrului asigurător instituit prin rezoluția nr.6213/P/2009 din data de 11.11.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B., anterior declinării cauzei la DIICOT – Serviciul Teritorial B., asupra bunurilor mobile ridicate de la inculpații S. I., respectiv, M. I. D. și G. M. R.; modul de stabilire a cheltuielilor judiciare către stat.
Rejudecând în aceste limite, în prealabil se va proceda la descontopirea pedepselor rezultante aplicate inculpaților S. I., O. R. M., M. C., G. A. și M. I., iar sentința primei instanțe va fi reformată în sensul celor ce preced.
Celelalte dispoziții ale sentinței vor fi menținute.
În baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, apelurile declarate de inculpații A. P. și M. C. împotriva aceleiași hotărâri vor fi respinse, ca nefondate.
În baza art.381 Cod procedură penală, se va deduce în continuare pentru apelanții inculpați S. I., O. R. M. și M. C. durata arestării preventive începând din data de 25.11.2011 și până în prezent, iar în baza art.350 Cod procedură penală, va fi menținută starea de arest preventiv a acestora, precum și măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea S., dispusă față de inculpatul G. A., prin încheierea de ședință din data de 23.09.2011 a Tribunalului B..
Curtea are în vedere împrejurarea că în privința inculpaților arestați preventiv, temeiurile prevăzute de art.148 lit.d, f Cod procedură penală, aflate la baza privării de libertate, sunt încă de actualitate. Astfel, gradul deosebit de ridicat de pericol social al faptelor, rezultat din modalitatea de săvârșire, caracterul organizat, consecințele produse, precum și datele care caracterizează persoana inculpaților, faptul că în cauză s-a pronunțat deja o hotărâre de condamnare de către Tribunalul B., chiar dacă nu este definitivă, determină instanța de apel să constate că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru a putea reține în continuare, ca temei al privării de libertate, dispozițiile art.148 lit.d,f din Codul procedură penală.
Pe de altă parte, inculpații S. I., O. R. M. și M. C. nu au respectat o măsură a instanței, dispusă anterior față de aceștia, iar prin decizia penală nr.2754/10.09.2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut această măsură privativă de liberate, casând încheierea instanței de apel întemeiată pe dispozițiile art.139 alin.1 Cod procedură penală.
Pentru G. A., reținem și cuantumul ridicat al pedepsei la care a fost condamnat, măsura obligării de a nu părăsi localitatea fiind aptă să asigure în continuare prezentarea sa în fața organelor judiciare.
Toate aceste argumente demonstrează că, cel puțin la acest moment, în cauză temeiurile aflate la baza măsurilor privative, respectiv, restrictive de libertate, nu au încetat să existe și nici nu s-au schimbat, în cauză impunându-se a fi menținute măsurile preventive anterior menționate.
În baza art.189 Cod procedură penală, se va suporta din fondurile Ministerului Justiției și se va plăti Baroului B. suma totală de 1.600 lei, onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu asigurați inculpaților G. A., A. P., M. I. D. și G. M. R., care va fi inclus în cheltuielile judiciare avansate de stat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, inculpații M. C. și A. P. vor fi obligați să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, câte 1.000 lei.
Restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel, reprezentate de onorariile parțiale acordate apărătorilor desemnați din oficiu, prin încheierile de ședință din 14.02.2012, 13.05.2012 și 10.04.2012, vor rămâne în sarcina acestuia, conform art.192 alin.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile formulate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial B. și inculpații S. I., O. R. M., G. A., M. I. împotriva sentinței penale nr.324/S/25.11.2011, pronunțată de Tribunalul B. în dosar penal nr._, pe care o desființează sub următoarele aspecte:
- cuantumul pedepselor aplicate inculpatului S. I. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g, i Cod penal (fapta săvârșită la data de 14/15.06.2009, în dauna Stației R. Express din .), de art. 26 din Codul penal raportat la art. 20 Cod penal raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a, b și alin.2¹ lit.a și b Cod penal (fapta săvârșită la data de 23/24.11.2010, în dauna ., C. de H. și Selecție C.) și de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal (faptă săvârșită la data de 05/06.04.2009 în dauna Agenției Loto Prono S.),
- cuantumul pedepselor aplicate inculpatului O. R. M. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal (fapta comisă la data de 05/06.08.2009, în dauna . C.” SA Ghimbav), de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, c, g și i Cod penal (faptă comisă în data de 09/10.09.2009, în dauna . B.), de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, b și e Cod penal (fapta comisă la data de 12/13.09.2010 în dauna . T.),
- cuantumul pedepsei aplicate inculpatului G. A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și b și alin. 2¹ lit. a și b din Codul penal (faptă comisă la data de 02/03.11.2010, în dauna .” SRL din B.),
- cuantumul pedepsei aplicate inculpatului M. I. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal (faptă săvârșită la data de 05/06.04.2009 în dauna Agenției Loto Prono S.),
- achitarea inculpatului O. R. M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și b și alin. 2¹ lit. a și b din Codul penal (faptă comisă la data de 02/03.11.2010, în dauna .” SRL din B.),
- achitarea inculpaților S. I. și M. C. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a, b și alin. 2¹ lit. a, b și e Cod penal (fapta comisă la data de 12/13.09.2010 în dauna . T.),
- achitarea inculpaților S. I., O. R. M. și G. A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal (faptă săvârșită la data de 25/26.06.2009, în dauna .),
- achitarea inculpaților O. R. M. și G. M. R. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a, g și i din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, (4 acte materiale, comise în data de 08/09.07.2009, în dauna ., .” SRL, . și . din B.),
- achitarea inculpaților M. I. D. și S. I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal (fapta săvârșită la data de 21/22.07.2009 în dauna .” SRL Feldioara),
- achitarea inculpaților O. R. M. și S. I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, b, c, g și i Cod penal, respectiv, de art.26 Cod penal raportat la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal (faptă săvârșită la data de 11/12.11.2010, în dauna . C.),
- achitarea inculpaților O. R. M. și M. C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.211 alin.1, alin.2 lit.a și b, alin.2¹ lit.a și b Codul penal (faptă comisă la data de 06/07.09.2010 în dauna . art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal și de art.217 alin.1 din Codul penal (fapte comise la data de 10/11.09.2010 în dauna .), de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal (fapta comisă la data de 10/11.09.2010 în dauna .” SRL),
- achitarea inculpaților O. R. M., M. C., M. A. I. și G. A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal (săvârșită la data de 14/15.10.2010, în dauna . Sibiului),
- modul de soluționare a acțiunilor civile exercitate în procesul penal de părțile civile ., ., H. O., C. I., S. Clinic Județean de Urgență S., . SRL, ., . SRL, ., ., . SRL, ., SC T. M. SRL,
- aplicarea dispozițiilor art.118 lit.e Cod penal,
- restrângerea, respectiv, ridicarea sechestrului asigurător instituit prin rezoluția nr.6213/P/2009 din data de 11.11.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B., anterior declinării cauzei la DIICOT – Serviciul Teritorial B., asupra bunurilor mobile ridicate de la inculpații S. I., respectiv, M. I. D. și G. M. R.,
- modul de stabilire a cheltuielilor judiciare către stat.
Rejudecând în aceste limite,
I. Descontopește pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare, aplicată inculpatului S. I. și repune în individualitatea lor pedepsele de:
- 5 ani închisoare, stabilită în baza art.8 din Legea nr.39/2003 raportat la art.323 Cod penal,
- 6 ani închisoare, stabilită în baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal,
- 7 ani închisoare, stabilită în baza art.26 raportat la art.20 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b Cod penal,
- 3 ani și 6 luni închisoare, stabilită în baza art.20 raportat la art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal,
- sporul de 2 ani închisoare.
Reduce pedepsele aplicate acestui inculpat de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare (fapta săvârșită la data de 14/15.06.2009, în dauna Stației R. Express din .), de la 7 ani închisoare la 4 ani închisoare (fapta săvârșită la data de 23/24.11.2010, în dauna ., C. de H. și Selecție C.) și de la 3 ani și 6 luni închisoare la 2 ani închisoare (faptă săvârșită la data de 05/06.04.2009 în dauna Agenției Loto Prono S.).
În baza art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b,e Cod penal, condamnă pe inculpatul S. I. la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (fapta comisă la data de 12/13.09.2010 în dauna . T.).
În baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (faptă săvârșită la data de 25/26.06.2009, în dauna .).
În baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (fapta săvârșită la data de 21/22.07.2009 în dauna .” SRL Feldioara).
În baza art.26 raportat la art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în forma complicității (faptă săvârșită la data de 11/12.11.2010, în dauna . C.).
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, contopește pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 5 ani închisoare, stabilită în baza art.8 din Legea nr.39/2003 raportat la art.323 Cod penal, aplică pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare pe care o sporește cu 1 an închisoare și dispune ca inculpatul S. I. să execute pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare.
II. Descontopește pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare, aplicată inculpatului O. R. M. și repune în individualitatea lor pedepsele de:
- 5 ani închisoare, stabilită în baza art.8 din Legea nr.39/2003 raportat la art.323 Cod penal,
- 6 ani închisoare, stabilită în baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal,
- 7 ani închisoare, stabilită în baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,c,g,i Cod penal,
- 7 ani închisoare, stabilită în baza art.20 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b Cod penal,
- 10 ani închisoare, stabilită în baza art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b,e Cod penal,
- sporul de 2 ani închisoare.
Reduce pedepsele aplicate acestui inculpat de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare (fapta de furt calificat săvârșită la data de 05/06.08.2009, în dauna . C.” SA Ghimbav), de la 7 ani închisoare la 6 ani închisoare (furt calificat din data de 09/10.09.2009, în dauna . B.) și de la 10 ani închisoare la 8 ani închisoare (tâlhăria comisă la data de 12/13.09.2010 în dauna . T.).
În baza art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b Cod penal, condamnă pe inculpatul O. R. M. la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (faptă comisă la data de 02/03.11.2010, în dauna .” SRL din B.).
În baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (faptă săvârșită la data de 25/26.06.2009, în dauna .).
În baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i, Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată (4 acte materiale comise în data de 08/09.07.2009, în dauna ., .” SRL, . și . din B.).
În baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,b,c,g,i Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (faptă săvârșită la data de 11/12.11.2010, în dauna . C.).
În baza art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (faptă comisă la data de 06/07.09.2010 în dauna .>
În baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i, Cod penal, condamnă pe același inculpat la două pedepse de câte 4 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat (fapte comise la data de 10/11.09.2010 în dauna . și .” SRL).
În baza art.217 alin.1 Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere (faptă comisă la data de 10/11.09.2010 în dauna .).
În baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (fapta din data de 14/15.10.2010, în dauna . Sibiului).
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, contopește pedepsele de mai sus cu pedepsele de 5 ani închisoare, stabilită în baza art.8 din Legea nr.39/2003 raportat la art.323 Cod penal și de 7 ani închisoare, stabilită în baza art.20 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b Cod penal, aplică pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare, pe care o sporește cu 1 an și 6 luni închisoare și dispune ca inculpatul O. R. M. să execute pedeapsa rezultantă de 9 ani și 6 luni închisoare.
III. Descontopește pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare, aplicată inculpatului M. C. și repune în individualitatea lor pedepsele de:
- 3 ani închisoare, stabilită în baza art.8 din Legea nr.39/2003 raportat la art.323 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal,
- 7 ani închisoare, stabilită în baza art.20 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal,
- sporul de 1 an închisoare.
În baza art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b,e Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (fapta comisă la data de 12/13.09.2010 în dauna . T.).
În baza art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (faptă comisă la data de 06/07.09.2010 în dauna .>
În baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i, Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, condamnă pe același inculpat la două pedepse de câte 4 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat (fapte comise la data de 10/11.09.2010 în dauna . și .” SRL).
În baza art.217 alin.1 Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere (faptă comisă la data de 10/11.09.2010 în dauna .).
În baza art.26 raportat la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în forma complicității (fapta din data de 14/15.10.2010, în dauna . Sibiului).
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, contopește pedepsele de mai sus cu pedepsele de 3 ani închisoare, stabilită în baza art.8 din Legea nr.39/2003 rap. la art.323 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal și de 7 ani închisoare, stabilită în baza art.20 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, aplică pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare, pe care o sporește cu 1 an închisoare și dispune ca inculpat să execute pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare.
IV. Descontopește pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare, aplicată inculpatului G. A. și repune în individualitatea lor pedepsele de:
- 5 ani închisoare, stabilită în baza art.8 din Legea nr.39/2003 raportat la art.323 Cod penal,
- 10 ani închisoare, stabilită în baza art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b Cod penal,
- 7 ani închisoare, stabilită în baza art.20 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b Cod penal,
- sporul de 2 ani închisoare.
Reduce de la 10 ani închisoare la 8 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului G. A. pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie (faptă din data de 02/03.11.2010, în dauna .” SRL din B.).
În baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, condamnă pe inculpatul G. A. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (faptă săvârșită la data de 25/26.06.2009, în dauna .).
În baza art.83 Cod penal, revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 5 luni închisoare, aplicată inculpatului G. A. prin sentința penală nr.670/05.04.2007 a Judecătoriei B., definitivă prin nerecurare la data de 06.05.2007, cumulează această pedeapsă cu pedeapsa de mai sus și aplică inculpatului pedeapsa rezultantă de 5 ani și 5 luni închisoare.
În baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (fapta din data de 14/15.10.2010, în dauna . Sibiului).
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, contopește pedepsele de mai sus cu pedepsele de 5 ani închisoare, stabilită în baza art.8 din Legea nr.39/2003 raportat la art.323 Cod penal și de 7 ani închisoare, stabilită în baza art.20 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.a,b, alin.2¹ lit.a,b Cod penal, aplică pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare, pe care o sporește cu 6 luni închisoare și dispune ca inculpatul G. A. să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani și 6 luni închisoare.
V. Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului M. I. și repune în individualitatea lor pedepsele de:
- 3 ani închisoare, stabilită în baza art.8 din Legea nr.39/2003 raportat la art.323 Cod penal,
- 3 ani și 6 luni închisoare, stabilită în baza art.20 raportat la art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal,
- sporul de 6 luni închisoare, pe care îl înlătură.
Reduce pedeapsa aplicată acestui inculpat pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în forma tentativei de la 3 ani și 6 luni închisoare la 2 ani închisoare (faptă săvârșită la data de 05/06.04.2009 în dauna Agenției Loto Prono S.).
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală, achită pe inculpatul M. I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003 raportat la art.323 Cod penal.
VI. În baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, condamnă pe inculpatul M. I. D., fiul lui N. și I., născut la data de 09.02.1983 în S. județul B., domiciliat în S., ., județul B., posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP S., CNP._,la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (fapta săvârșită la data de 21/22.07.2009 în dauna .” SRL Feldioara).
În baza art.71 alin.1 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a-II-a, lit.b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
VII. În baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i, Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, condamnă pe inculpatul G. M. R., fiul lui N. și E., născut la data de 06.09.1988, în B. județul B., domiciliat în S., ., județul B., posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP S., CNP_, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată (4 acte materiale comise în data de 08/09.07.2009, în dauna ., .” SRL, . și . din B.).
VIII. În baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i din Codul penal, condamnă pe inculpatul M. A. I., fiul lui I. și F., născut la data de 09.05.1990 în B. județul B., domiciliat în S., ., județul B., posesor al CI . nr._ eliberată de Poliția M. S., CNP._,la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (fapta din data de 14/15.10.2010, în dauna . Sibiului).
IX. În baza art.71 alin.1 Cod penal interzice inculpaților G. M. R. și M. A. I. drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a-II-a, lit.b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 86¹din Codul penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpaților G. M. R. și M. A. I., pe un termen de încercare de 7 ani.
În temeiul art. 86³ al. 1 lit. a-d Cod penal obligă inculpații G. M. R. și M. A. I. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul B. potrivit programului de supraveghere,
- să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea,
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă,
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art. 86³ al. 3 lit. a Cod penal obligă inculpații G. M. R. și M. A. I. să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 100 de ore în cadrul Atelierului MFC B. sau altă locație stabilită de Serviciul de Probațiune.
În temeiul art.359 Cod procedură penală atrage atenția acestor inculpați asupra dispozițiilor art.86⁴ Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea în întregime a acesteia.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate inculpaților G. M. R. și M. A. I. raportat la art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a, lit. b Cod Penal.
X. În baza art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.998-999 și art.1003 din vechiul Cod civil:
- obligă în solidar inculpații O. R. M., S. I. și M. C. să plătească părții civile . suma de 3.530 lei plus dobânda legală calculată de la data de 13.09.2010 până la data plății, părții civile . suma de 3.786 de lei plus dobânda legală calculată de la data de 13.09.2010 până la data plății, părții civile H. O. C. suma de 550 Euro și părții civile C. I. suma de 5.000 de lei despăgubiri civile;
- obligă în solidar inculpații O. R. M., S. I. și M. C. să plătească părții civile S. Clinic Județean de Urgență S. suma de 1.793,55 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții vătămate C. I.; respinge restul pretențiilor civile ale acestuia, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții vătămate S. N.;
- obligă în solidar inculpații O. R. M., S. I. și G. A. să plătească părții civile să plătească părții civile . suma de 10.000 lei despăgubiri civile;
- obligă în solidar inculpații O. R. M. și G. M. R. să plătească cu titlu de despăgubiri civile suma de 15.000 lei părții civile . SRL, sumele de 1.500 Euro sau echivalentul în lei la data plății efective și 4.500 lei părții civile .;
- obligă în solidar inculpații M. I. D. și S. I. să plătească, cu titlu de despăgubiri civile, suma de 4.000 lei părții civile . SRL;
- obligă în solidar inculpații O. R. M. și S. I. să plătească părții civile ., cu titlu de despăgubiri civile, suma de 9.500 Euro sau echivalentul în lei la data plății efective;
- obligă în solidar inculpații O. R. M. și M. C. să plătească, cu titlu de despăgubiri civile, suma de 22.519 lei părții civile . și suma de 2.654,85 lei părții civile . SRL;
- obligă în solidar inculpații O. R. M., M. A. I., G. A. și M. C. să plătească, cu titlu de despăgubiri civile, suma de 5.010 lei părții civile ..
Constată că . nu s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului suferit.
În baza art.118 lit.e Cod penal, confiscă în folosul statului:
- suma de 6.562 lei de la inculpatul S. I.,
- suma de 1.366 lei de la inculpatul O. R. M.,
- câte 666 lei de la inculpații M. C. și G. A.,
- suma de 700 lei de la inculpatul G. M. R..
Menține sechestrul asigurător astfel cum a fost instituit prin rezoluția nr.6213/P/2009 din data de 11.11.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B., anterior declinării cauzei la DIICOT – Serviciul Teritorial B. și prin ordonanța procurorului din 19.04.2011, asupra bunurilor mobile și sumelor de bani ridicate de la inculpații S. I., M. I. D. și G. M. R..
În baza art. 191 alin. 1, art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, obligă inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat astfel:
- S. I. suma de 9.638 lei,
- M. C. suma de 8.250 lei,
- O. R. M. suma de 10.750 lei,
- G. A. suma de 7.950 lei,
- M. I. și M. I. D. câte 4.000 lei fiecare,
- G. M. R. suma de 2.950 lei,
- M. A. I. suma de 2.250 lei; restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului.
XI. Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
XII. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații A. P. și M. C. împotriva aceleiași hotărâri.
În baza art.381 Cod procedură penală, deduce în continuare pentru apelanții inculpați S. I., O. R. M. și M. C. durata arestării preventive începând din data de 25.11.2011 și până în prezent, iar în baza art.350 Cod procedură penală, menține starea de arest preventiv a acestora.
Menține măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea S., dispusă față de inculpatul G. A., prin încheierea de ședință din data de 23.09.2011 a Tribunalului B..
Se suportă din fondurile Ministerului Justiției și se plătește Baroului B. suma totală de 1.600 lei, onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu asigurați inculpaților G. A., A. P., M. I. D. și G. M. R., care se include în cheltuielile judiciare avansate de stat.
Obligă inculpații M. C. și A. P. să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, câte 1.000 lei; restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare inculpații M. I., G. A. și M. A. I. și de la comunicare cu celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 octombrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
N. Țînț N. H.
GREFIER,
C. G.
Red.N.Ț./05.11.2912
Dact.C.Gh./06.11.2012
3 exemplare
Jud fond/C.C.Ghigeci

← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 806/2012. Curtea de...		Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 872/2012. Curtea... →

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 107/2012. Curtea de Apel BRAŞOV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 107/2012. Curtea de Apel BRAŞOV