Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 46/2013. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 46/2013 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 16-04-2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 46/ap Dosar nr._
Ședința publică din data de 16 aprilie 2013
Instanța constituită din:
Completul de judecată CA4:
PREȘEDINTE: A. M. – judecător
JUDECĂTOR: S. F.
Grefier: D. S.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror șef secție A. P. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de P. de pe lângă T. B. și partea civilă C. O. împotriva sentinței penale nr. 331/S din data de 20 decembrie 2012 pronunțată de T. B. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza penală de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 2 aprilie 2013, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 9 aprilie 2013 și apoi pentru data de astăzi, 16 aprilie 2013, când,
CURTEA,
Asupra apelurilor penale de față:
Prin sentința penală nr. 331/20 decembrie 2012 T. B. a dispus:
În baza art. 20 raportat la art. 174, art. 175 al 1 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 74 al. 2 Cod penal, 76 alin. 2 Cod penal condamnarea inculpatului C. P. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor calificat în forma tentativei.
Cu aplicarea art. 71, 64 lit a teza II, lit b Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii de 24 ore din data de 10.06.2012 orele 3.30 la 11.06.2012 orele 3.30.
A dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul C. P. potrivit dispozițiilor legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea sistemului național de date genetice judiciare, prelevare ce se va realiza după executarea pedepsei.
În baza art. 346 Cod procedură penală a obligat inculpatul să plătească părții civile S. Județean B. suma de 5.434, 8 lei reprezentând contravaloarea prestațiilor medicale acordate victimei C. O..
În baza art. 346 Cod procedură penală a obligat inculpatul să plătească părții civile C. O. contravaloarea în lei la data plății a sumei de 3.000 euro cu titlu de daune morale și respinge restul pretențiilor formulate ca nedovedite.
Următoarele obiecte aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului B. constituie corpuri delicte și rămân atașate dosarului cauzei: un cuțit albastru ce prezintă urme cu aspect de sânge, un cuțit cu inscripția Puma, două cuțite aparținând inculpatului și o pereche de pantaloni bej purtați de inculpat.
A obligat inculpatul să plătească statului suma de 1400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință T. B. a constatat următoarele:
Victima și inculpatul locuiesc în același imobil situat pe . din municipiul B., în apartamente/camere cu intrări separate. Inculpatul este unchiul victimei, fratele tatălui acestuia din urmă; între cei doi frați au frecvent loc certuri, generate cel mai probabil și de consumul de alcool .
În data de 9.06.2012 în jurul orelor 20.00 inculpatul a revenit acasă după ce a consumat o cantitate apreciabilă de alcool; potrivit propriilor declarații inculpatul ar fi consumat „jumătate de litru de palincă, jumătate de litru de vin roșu și 12 beri la 750 de ml".
Pe fondul consumului de alcool, între inculpat și fratele său (martorul C. C.), a început o ceartă legată de problemele familiale, împrejurare în care inculpatul a fost lovit de martor în zona superioară a gambei (ambele persoane implicate recunosc acest fapt). Deranjat de comportamentul martorului C. C., inculpatul intră în casă, merge în camera sa de unde ia două cuțite pe care le ținea, potrivit celor declarate de chiar inculpat, în mod obișnuit în camera în care locuia (în declarația oferită instanței de judecată inculpatul a susținut că ține în mod obișnuit cuțite în camera sa: unul pentru sacrificat animale, două pentru a le folosi la bucătărie și unul pentru cioplit diverse obiecte în lemn).
Inculpatul iese din camera sa având în fiecare mână câte un cuțit, se poziționează în partea de sus a scărilor ce dau în imobil și observă pe martorul C. C. pe care dorea „să-l gâdile un pic” care se afla la o distanță de aproximativ 6 m de el, în apropierea porții de acces în curte (fila 15 dosar instanță). Martorul C. C. îl observă și el pe inculpat și „înlemnește” văzând cuțitele afișate de inculpat. Martora C. M. - mama inculpatului și a martorului C. C. - a intervenit încercând să împiedice inculpatul să meargă spre martorul C. C., motiv pentru care a și fost tăiată la mâna dreaptă (la plica degetului I mare ) în mod involuntar, cu unul dintre cuțitele pe care inculpatul le ținea în mâinile sale.
Într-una din camerele imobilului se afla și nepotul inculpatului, victima C. O., care, deranjat de gălăgia produsă iese afară din casă, observă cuțitele din mâna inculpatului și pentru a nu se produce un eveniment nedorit, încearcă să i le ia.
În acest sens, victima C. O. s-a îndreptat direct către inculpatul care se afla încă pe scările casei și fără să-1 abordeze verbal îl prinde de gât cu o mână iar cu cealaltă încearcă să-i ia cuțitul; în această situație, inculpatul a introdus cuțitul pe care îl ținea în mâna dreaptă în zona abdominală stângă a părții vătămate care cade. Inculpatul fuge spre camera sa unde spală cuțitul de sânge și-l pune sub pernă, unde îi era locul.
La scurt timp iese din camera victimei martorul Frohlich R. D., persoană care se afla în vizită la victimă, o observă pe aceasta din urmă rănită și apelează la serviciile medicale.
Potrivit actelor medicale și medico-legale eliberate părții vătămate C. O. aceasta a suferit o plaga adâncă, cu eviscerație și șoc traumatic pentru care a necesitat 28-30 zile de îngrijiri medicale; prin natura lor, leziunile au pus în pericol viața părții vătămate. Potrivit actului medico legal, instrumentul vulnerant tăietor înțepător (cuțit) a pătrund în corpul victimei pe o direcție dinainte înapoi și oblic de jos în sus și dinspre lateral spre medial. Despre instrumentul vulnerant se menționează că avea lungimea de peste 15cm, iar vârful sigur era ascuțit (fila 55 dosar penal).
Inculpatul recunoaște fapta comisă, însă susține că a lovit victima cu cuțitul pentru a se apăra de aceasta întrucât era strâns de gât.
Instanța nu a reținut ca fapta să fi fost comisă în stare de legitimă apărare sau de provocare: starea de ebrietate în care se afla inculpatul nu a fost una completă, inculpatul a fost conștient de ceea ce face și a urmărit prin acțiunile sale să vatăme pe fratele său motiv pentru care s-a deplasat în locuința sa, a luat două cuțite cu care intenționa să „gâdile un pic” pe martorul C. C.. Victima nu a uzat de obiecte tăietoare înțepătoare în acțiunile sale, a observat pericolul iminent pentru tatăl său și a intervenit pentru a-l ajuta, astfel cum a apreciat în timpul scurt pe care l-a avut la dispoziție pentru a reacționa.
Inculpatul nu a lăsat cuțitele din mănă nici în momentul în care victima încerca să-l deposedeze de acestea, din contră, s-a folosit de ele astfel cum în fapt dorea, lovind obstacolul ce îl oprea până la martorul C. C..
De altfel, partea vătămată a declarat în faza urmăririi penale că doar că a prins inculpatul de gât sau de haine și i-ar fi spus să dea drumul cuțitelor și sub această formă l-ar fi îmbrâncit și, probabil, lovit cu palma peste față pe inculpat însă într-o modalitate lipsită de intensitate care se datora stării tensionate care a fost creată de acțiunile inculpatului. Inculpatul nu a prezentat urme de lovituri atât de intense care să poată fi apreciate ca deosebit de grave, în măsură să atragă o ripostă de genul celei ce s-a produs.
Față de împrejurarea că victima era cunoscută inculpatului, de faptul că nu a fost înarmată, nu se pot reține în cauză nici dispozițiile art. 44 al 3 Cp. Este de remarcat că inculpatul este cel care a declanșat conflictul, fratele său pe care intenționa să-l agreseze se afla la o distanță apreciabilă, inculpatul a avut timp suficient pentru a se deplasa în camera sa de unde a venit înarmat, sens în care nici dispozițiile art. 73 lit. a sau b Cp nu se pot aplica în cauză.
În drept, faptele inculpatului C. P. care la data de 09.06.2012, pe fondul unui conflict spontan generat cel mai probabil de consumul de alcool și de problemele familiale, în jurul orelor 20,00, aflat în curtea locuinței comune, a înjunghiat în zona abdominală pe nepotul său de frate C. O. căruia i-a produs o plagă cu șoc hemoragie ce i-a pus acestuia viața în primejdie realizează elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat în forma tentativei prevăzută de art..20 alin. 1 raportat la art. 174, art. 175 alin. 1, lit. c) Codul Penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanța a avut în vedere modalitatea de comitere a faptei, precum și persoana inculpatului, urmând a se avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute în Codul penal.
Astfel instanța a reținut că infracțiunea s-a produs pe fondul consumului evident de băuturi alcoolice, că inculpatul a mai avut conflicte cu membrii familiei datorită acestui viciu; victima agresiunii a fost nepotul inculpatului care a intervenit în apărarea tatălui său. Fapta s-a consumat în curtea comună a unui imobil în care locuiesc părțile și membrii familiilor lor, iar inculpatul nu a avut nici o reținere în a acționa deși exista posibilitatea de a răni și alte persoane și chiar pe el însuși. Instanța va reține în același timp că inculpatul a avut la îndemână două cuțite, că nu s-a sfiit să folosească obiecte tăietor înțepătoare împotriva unor membri de familie.
În același timp, instanța a avut în vedere elementele de circumstanțiere ale persoanei inculpatului: este în vârstă de 46 ani, nu a mai suferit condamnări penale, este cunoscut ca fiind consumator de băuturi alcoolice; potrivit referatului de evaluare întocmit în cauză inculpatul ar putea avea o evoluție comportamentală favorabilă, în condițiile în care va avea loc recuperare medicală fizică și psihică, iar acesta va conștientiza efectele negative ale consumului de alcool. Raportul de expertiză medico legală efectuată în cauză – fila 63 dosar instanță – relevă faptul că inculpatul prezintă tulburare de personalitate de tip instabil explozivă pe fond de etilism cronic.
Totodată instanța a reținut atitudinea procesuală sinceră a inculpatului, prezența sa la judecată la fiecare termen, împrejurări care coroborate cu faptul că inculpatul este la primul contact cu legea penală fac posibilă reținerea dispozițiilor art. 74 al 2 Cod penal. Așa fiind, pentru infracțiunea de omor calificat în forma tentativei prevăzută de art. 20 alin. 1 raportat la art. 174, art. 175 alin. 1, lit. c) Codul Penal cu aplicarea art. 74 al 2 Cod penal a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani închisoare.
Pe durata executării pedepsei se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit a teza II, lit b Cod penal apreciind că inculpatul este nedemn de a exercita drepturile electorale pasive.
S-a dedus din cuantumul pedepsei aplicate perioada reținerii preventive din data de 10.06._12.
S-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic al inculpatului în baza națională de date, potrivit dispozițiilor legii nr. 76/2008.
Prin adresa nr._/20.06.2012, S. C. Județean de Urgență B. s-a constituit parte civilă în cauză încă din faza de urmărire penală cu suma de 5.434, 8 lei reprezentând contravaloarea prestațiilor medico legale acordate victimei.
C. O. s-a constituit parte civilă cu suma de 40.000 euro din care 10.000 euro daune materiale, iar suma de 39.000 euro cu titlu de daune morale.
Instanța constată că în cauză s-a stabilit vinovăția inculpatului în agresarea victimei, iar urmare a acțiunilor sale victima a fost internată în S. județean B. unde a fost tratată, costurile medicale fiind în cuantum de 5.434,8 lei. Existând legătură de cauzalitate între fapta inculpatului și prejudiciul produs părții civile S. Județean B., văzând și disponibilitatea inculpatului de a achita pretențiile formulate, se va dispune obligarea acestuia la plata pretențiilor formulate în cauză de S. Județean B..
Partea vătămată C. O. a suferit următoarele leziuni corporale constatate de medicii legiști: plagă adâncă, cu eviscerație și șoc traumatic care au necesitat pentru vindecare un număr de 28-30 de zile de îngrijiri medicale și, prin natura lor, au pus în primejdie viața victimei.
Partea vătămată C. O.a fost internată o perioadă de timp pentru vindecarea plăgii suferite (fila 42 dosar instanță) și i s-a recomandat la externare un tratament cu „sintrom”; partea vătămată nu a făcut dovada achiziționării unui astfel de medicament, ci a prezentat doar prescripția medicală (fila 29 dosar instanță). Partea vătămată a depus un set de înscrisuri din care rezultă că a făcut anumite investigații medicale; nu s-a prezentat vreo recomandare medicală în acest sens și nici chitanța de plată a acestor investigații (fila 29-32 dosar instanță). Partea vătămată nu a propus alte probe prin care să-și dovedească pretențiile materiale.
T. a constatat că partea vătămată a suferit fizic urmare a agresiunii la care a fost supusă, constatând în același timp că a fost conștientă de faptul că inculpatul ar putea să o rănească cu unul dintre cele două cuțite pe care acesta le avea asupra sa. Plaga produsă părții vătămate a condus și la cauzarea de suferințe psihice victimei, care pentru o perioadă de timp a fost în imposibilitatea de a-și desfășura activitățile în mod normal. Aceste neajunsuri create părții vătămate prin acțiunile inculpatului se impun a fi remediate, instanța constatând că suma de 3.000 euro este în măsura a acoperi trauma psihică și psihică cauzată. Nu există vreo dovadă certă a faptului că partea vătămată se simte în continuare amenințată de inculpat: derularea procedurii prezente a condus în mod inevitabil la crearea unei stări tensionate în familia părții vătămate, care este și a inculpatului, fiind de preferat ca ambele părți să înțeleagă ce a condus la situația prezentă.
Martorul R. Frohlich a învederat că partea vătămată a mai dormit în unele seri la el acasă întrucât se teme de inculpat. Instanța constată însă că partea vătămată avea alte posibilități legale pentru a cere evacuarea inculpatului din imobil sau la nevoie să solicite reintegrarea în acel spațiu, însă nu a procedat în această manieră sens în care depoziția martorului în acest sens nu poate fi reținută.
T. a constatat că suma solicitată cu titlu de daune morale de partea vătămată este exagerată în raport de traumele fizice și psihice încercate; pentru acoperirea prejudiciului moral cauzat de inculpat se va acorda victimei contravaloarea în lei la data plății a sumei de 3000 euro, iar restul sumelor solicitate cu titlu de daune morale și materiale se vor respinge.
Obiectele folosite și ridicate de la inculpat constituie mijloace materiale de probă și vor rămâne atașate dosarului.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Ministerul Public, parte civilă C. O. și inculpatul C. P..
Ministerul Public a criticat hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate în sensul omisiunii aplicării dispozițiilor art. 118 lit. b Cod penal, arătând că față de modalitatea de comitere a infracțiunii și faptul că inculpatul s-a folosit de cele două instrumente ce nu au fost confiscate, se impune aplicarea dispozițiilor art. 118 lit. b Cod penal.
Cel de-al doilea motiv de apel privește netemeinicia hotărârii instanței de fond referitor la reținerea circumstanțelor atenuante, arătând că fapta a fost comisă pe fondul consumului voluntar de alcool, că inculpatul nu a ezitat să utilizeze cuțitele împotriva unui membru de familie și că deși are 46 de ani și nu este cunoscut cu antecedente penale, nu a depus diligențe pentru înlăturarea urmărilor faptei sale, astfel că se impune înlăturarea circumstanțelor atenuante și majorarea pedepsei.
Suplimentar motivelor de apel, având în vedere că partea vătămată este nepotul inculpatului, apreciază că se impune și aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. e Cod penal.
Partea civilă a solicitat atât majorarea pedepsei prin înlăturarea acestor circumstanțe atenuante reținute și acordarea integrală a daunelor morale solicitate.
În esență, parte civilă a arătat că (motivele de apel fiind pe larg dezvoltate la filele 21-24 dosar) a fost internat în spital, că protezele ajutătoare montate pentru a se putea deplasa vor produce, în timp, efecte negative asupra sănătății sale și că este o persoană tânără, că a dobândit o anemie severă hipocromă feriprivă datorită căreia a fost internat de urgență în spital, că este obligat să evite orice efort, că a pierdut examenul de bacalaureat, deoarece nu s-a putut prezenta, astfel încât suma de 3.000 euro nu este acoperitoare.
De asemenea, parte civilă a mai precizat că a avut nevoie de transfuzii de sânge și tratament cu anticoagulante, nu-și poate gestiona singur situația, fiind nevoit să apeleze la alte persoane, deoarece mama este plecată în străinătate și nu-i trimite decât foarte puțini bani, iar veniturile tatălui sunt absolut insuficiente.
Parte civilă a arătat că nu este în posesia rețetelor, deoarece acestea au fost reținute de către farmacii, astfel că singura dovadă este prescripția medicală din foaia primită la ieșirea din spital, iar chitanțele nu le mai are, deoarece după externare nu a putut să locuiască acasă din cauza fricii de a se întâlni cu inculpatul, acesta având în continuare un comportament violent.
Inculpatul a criticat hotărârea pentru netemeinicie și a solicitat aplicarea art. 44 alin. 2 și 3 Cod penal, arătând că acest text menționează că se află în stare de legitimă apărare și cel care încearcă a respinge o altă persoană să intre într-o încăpere, text aplicabil în cauză având în vedere depozițiile martorilor audiați. Inculpatul a mai precizat că a solicitat și aplicarea alin. 3 al art. 44 Cod penal, ce prevede depășirea limitelor legitimei apărări, însă instanța de fond nu s-a oprit la aceste apărări, deoarece dacă ar fi considerat că sunt probate, soluția ar fi fost de achitare.
Partea vătămată recunoaște că i-a dat o palmă inculpatului, dar de la această recunoaștere a părții vătămate, violențele au fost de o mult mai mare amploare decât cele recunoscute. Urmare acestui conflict între inculpat și partea vătămată, acesta a ajuns să fie rănit de către inculpat cu cuțitul pe care inculpatul îl luase din casă.
Totuși instanța de fond a apreciat această situație și s-a oprit asupra cuantumului pedepsei de 4 ani și în aceeași măsură s-a dat relevanță și în ceea ce privește latura civilă a acestei situații de fapt și nu situației de fapt pe care a încercat să o creeze partea vătămată.
Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de apel și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 371 Cod procedură penală, se constată că apelul promovat de Ministerul Public este fondat, în timp ce apelurile promovate de parte civilă și inculpat nu sunt fondate.
În ce privește starea de fapt, aceasta a fost corect și amănunțit stabilită de prima instanță, în concordanță cu probele administrate în cauză.
Instanța de apel va analiza motivele în logica firească, chiar dacă nu se va respecta ordinea apelurilor.
Cu privire la existența infracțiunii, nici nu s-a pus în discuție acest aspect, deoarece toate probele confirmă că fapta inculpatului se circumscrie tentativei la infracțiunea de omor, astfel că atât starea de fapt, cât și încadrarea juridică au fost corect stabilite de prima instanță.
Referitor la incidența legitimei apărări sau depășirea limitelor legitimei apărări, acestea nu pot fi reținute, deoarece așa cum corect a precizat și T. B., în speță nu se poate vorbi nici de incidența legitimei apărări sau depășirea limitelor legitimei apărări, pe considerentul că starea de ebrietate în care se afla inculpatul nu a fost una completă, (de altfel atât inculpatul cât și fratele său, tatăl părții vătămate sunt fervenți consumatori de alcool), inculpatul a fost conștient de ceea ce face și a urmărit prin acțiunile sale să vatăme pe fratele său; pentru acest motiv s-a deplasat în locuința sa, a luat două cuțite cu care intenționa să „gâdile un pic” pe martorul C. C..
Partea vătămată nu a uzat de obiecte tăietoare înțepătoare în acțiunile sale, a observat pericolul iminent pentru tatăl său și a intervenit pentru a-l ajuta, astfel cum a apreciat în timpul scurt pe care l-a avut la dispoziție pentru a reacționa.
Inculpatul nu a lăsat cuțitele din mănă nici în momentul în care victima încerca să-l deposedeze de acestea, din contră, s-a folosit de ele astfel cum în fapt dorea, lovind obstacolul ce îl oprea până la martorul C. C.. De altfel, partea vătămată a declarat în faza urmăririi penale că doar că a prins inculpatul de gât sau de haine și i-ar fi spus să dea drumul cuțitelor și sub această formă l-ar fi îmbrâncit și, probabil, lovit cu palma peste față pe inculpat însă, într-o modalitate lipsită de intensitate și care se datora stării tensionate care a fost creată de acțiunile inculpatului.
Inculpatul nu a prezentat urme de lovituri atât de intense care să poată fi apreciate ca deosebit de grave, în măsură să atragă o ripostă de genul celei ce s-a produs.
Față de împrejurarea că victima era cunoscută inculpatului, de faptul că nu a fost înarmată, nu se pot reține în cauză nici dispozițiile art. 44 al 3 Cod penal. Este de remarcat că inculpatul este cel care a declanșat conflictul, fratele său pe care intenționa să-l agreseze se afla la o distanță apreciabilă, inculpatul a avut timp suficient pentru a se deplasa în camera sa de unde a venit înarmat, sens în care nici dispozițiile art. 73 lit. a sau b Cod penal nu se pot aplica în cauză, așa cum judicios a reținut și T. B., astfel că apelul promovat de inculpat este lipsit de fundament și va fi respins, în condițiile art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de control judiciar are a observa că în speță au fost corect reținute circumstanțele atenuante; totuși, pedeapsa aplicată este prea redusă în raport cu atingerea adusă valorii sociale ocrotite prin norma penală de incriminare.
Astfel, nu este întemeiată critica Ministerului Public referitoare la greșita reținere a circumstanțelor atenuante: instanța a avut în vedere elementele de circumstanțiere ale persoanei inculpatului care este în vârstă de 46 ani, nu a mai suferit condamnări penale, este cunoscut ca fiind consumator de băuturi alcoolice; potrivit referatului de evaluare întocmit în cauză inculpatul ar putea avea o evoluție comportamentală favorabilă, în condițiile în care va avea loc recuperare medicală fizică și psihică, iar acesta va conștientiza efectele negative ale consumului de alcool, chiar dacă a fost sancționat contravențional.
Raportul de expertiză medico legală efectuată în cauză (fila 63 dosar instanță) relevă faptul că inculpatul prezintă tulburare de personalitate de tip instabil explozivă pe fond de etilism cronic.
Totodată în mod corect s-a reținut atitudinea procesuală sinceră a inculpatului, prezența sa la judecată la fiecare termen, împrejurări care coroborate cu faptul că inculpatul este la primul contact cu legea penală fac posibilă reținerea dispozițiilor art. 74 al 2 Cod penal, așa cum corect a procedat, de altfel, T. B..
Totuși, față de împrejurarea că inculpatul nu a ezitat să exercite acte de agresiune asupra unui membru de familie, cu care și locuia, că era înarmat cu două cuțite, că partea vătămată a sărit în ajutorul tatălui său (și fratele inculpatului), instanța de apel apreciază că se impune majorarea pedepsei la 5 ani închisoare, fiind suficientă și de natură să conducă la reeducarea inculpatului și la realizarea scopului de prevenție generală pe care îl are sancțiunea penală.
De asemenea, este întemeiată și critica formulată de Ministerul Public la aplicarea în conținutul pedepsei accesorii și a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. e Cod penal, având în vedere că fapta a fost comisă asupra unui membru de familie, ambele aspecte mai sus menționate urmând a atrage soluția admiterii apelului promovat de Ministerul Public.
Este lipsită de temei critica formulată de Ministerul Public referitoare la confiscarea specială a celor două cuțite potrivit art. 118 lit. b Cod penal, deoarece numai unul dintre acestea a fost utilizat la agresarea părții vătămate și în plus, cuțitele sunt corpuri delicte și rămân atașate la dosarul cauzei, astfel că nu sunt supuse restituirii, iar corpurile delicte nu pot face obiectul confiscării speciale.
În ceea ce privește apelul promovat de parte civilă, instanța constată că și acesta este neîntemeiat, deoarece aspectul referitor la individualizarea judiciară a pedepsei va fi soluționat prin admiterea apelului declarat de Ministerul Public.
În legătură cu despăgubirile civile, instanța de control judiciar constată că acestea au fost calculate de prima instanță.
Astfel, parte civilă a precizat că nu se mai află în posesia rețetelor, acesta fiind reținute la farmacie; regula este că, întra-adevăr, rețetele sunt oprite de unitatea de farmacie, dar partea vătămată trebuia să se afle în posesia chitanțelor de achiziționare a medicamentelor, iar faptul că nu a locuit cu inculpatul o perioadă de timp, nu are legătură cu existența și păstrarea acestor chitanțe, întrucât acestea nu s-au aflat în posesia inculpatului, ci a părții civile.
Nu este de neglijat că parte civilă a depus câteva chitanțe și care au fost avute în vedere de instanță la calcularea daunelor materiale
Împrejurarea că partea vătămată a fost internat în luna decembrie 2012 cu anemie severă feriprivă nu poate fi avută în vedere la calculul daunelor materiale, deoarece așa cum rezultă din foaia de observație, parte civilă s-a externat la cerere, în perioada spitalizării fiindu-i administrat tratamentul necesar, fiind recomandate evitarea eforturilor fizice, a frigului și umezelii și tratament medicamentos cu magneziu B6, sintram și control clinic peste o lună și nu a făcut dovada că ulterior externării ar fi cumpărat medicamente.
De asemenea, este de observat că leziunile s-au vindecat, nu există urmări clinice, aspect confirmat de examenul tomograf computerizat.
De asemenea, nu s-a făcut dovada că părții civile i s-au montat proteze pentru a se putea deplasa, ce fel de proteze și pentru ce anume ar fi necesare; raportul de constatare medico-legală a confirmat că sunt necesare 28-30 de zile dacă nu survin complicații și în speță nu s-a demonstrat că acestea ar fi survenit.
Partea vătămată a depus un set de înscrisuri din care rezultă că a făcut anumite investigații medicale însă, nu s-a prezentat vreo recomandare medicală în acest sens și nici chitanța de plată a acestor investigații.
De altfel, toate cheltuielile de spitalizare inițială au fost suportate de unitatea spitalicească și care s-a constituit parte civilă cu această sumă, la plata căreia a fost obligat inculpatul.
În ceea ce privește daunele morale, acestea au fost judicios calculate de prima instanță la suma de 3.000 euro. Se impune precizarea că acestea se raportează și la nivelul veniturilor avute anterior sau dacă partea nu avea venituri la nivelul de trai anterior, precum și la nivelul mediu de trai al unui cetățean.
Parte civilă a pierdut examenul de bacalaureat deoarece se afla în spital și acest aspect a fost avut în vedere de instanță la acordarea daunelor morale; pe de altă parte, nimic nu a împiedicat parte civilă să se prezinte la alte sesiuni ale acestuia, deoarece motivul pentru care nu s-a prezentat inițial a fost întemeiat.
În consecință, instanța de control judiciar constată că nu se impune majorarea daunelor morale, suma de 3.000 euro este în măsura a acoperi trauma psihică și psihică cauzată.
Nu există vreo dovadă certă a faptului că partea vătămată se simte în continuare amenințată de inculpat: derularea procedurii prezente a condus în mod inevitabil la crearea unei stări tensionate în familia părții vătămate, care este și a inculpatului, fiind de preferat ca ambele părți să înțeleagă ce a condus la situația prezentă.
Martorul R. Frohlich a învederat că partea vătămată a mai dormit în unele seri la el acasă întrucât se teme de inculpat; instanța constată însă, că partea vătămată avea alte posibilități legale pentru a cere evacuarea inculpatului din imobil sau la nevoie să solicite reintegrarea în acel spațiu, însă nu a procedat în această manieră sens în care depoziția martorului în acest sens nu poate fi reținută.
Pe cale de consecință, apelul promovat de parte civilă este lipsit de temei și va fi respins, în condițiile art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Față de cele anterior reținute, urmează a se admite apelul promovat de Ministerul Public, se va desființa hotărârea atacată în ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului C. P. și omisiunea aplicării dispozițiilor art. 64 lit. e Cod penal și rejudecând în aceste limite:
Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului C. P. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. c, cu aplicarea art. 74 alin. 2, 76 alin. 2 Cod penal de la pedeapsa de 4 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani închisoare.
Se va adaugă la conținutul pedepsei accesorii aplicate inculpatului și interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator prevăzut de art. 64 lit. e Cod penal.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Cu aplicarea art. 192 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
I. Admite apelul declarat de P. de pe lângă T. B. împotriva sentinței penale nr. 331/20 decembrie 2012 pronunțată de T. B., pe care o desființează în ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului C. P. și omisiunea aplicării dispozițiilor art. 64 lit. e Cod penal și rejudecând în aceste limite:
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului C. P. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. c, cu aplicarea art. 74 alin. 2, 76 alin. 2 Cod penal de la pedeapsa de 4 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani închisoare.
Adaugă la conținutul pedepsei accesorii aplicate inculpatului și interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator prevăzut de art. 64 lit. e Cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
II. Respinge apelurile declarate de inculpatul C. P. și partea civilă C. O. împotriva aceleiași sentințe.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, inclusiv onorariul apărătorului din oficiu S. N. și parte civilă suma de 100 lei cu același titlu, restul acestora rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 aprilie 2013.
Președinte Judecător
A. M. pt.S. F. aflată în concediu
de odihnă semnează PREȘEDINTE COMPLET
A. M.
Grefier
D. S.
red.SF/19.06.2013
tehnoredact.DS/20.06.2013/2 ex.
jud.fond. E.M.T.
| ← Falsul intelectual. Art. 289 C.p.. Decizia nr. 355/2013. Curtea... | Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
