Tăinuirea. Art. 221 C.p.. Decizia nr. 374/2013. Curtea de Apel BRAŞOV

Curtea de Apel BRAŞOV - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 374/2013 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 12-04-2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 374/R DOSAR NR._

Ședința publică din data de 12 aprilie 2013

Instanța constituită din:

- Completul de judecată CRM2

- Președinte - N. Țînț - judecător

- Judecător- E. B.

- Judecător- O. B.

- Grefier- O. S.

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – D. D. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA B. și inculpații G. N. S., G. C., A. Z. și P. G. împotriva sentinței penale nr. 2094 din 14 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 28 martie 2013, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 12 aprilie 2013, când,

C U RT E A,

Constată că, prin sentința penală nr. 2094/14.11.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosar penal nr._, în baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal și art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, s-a dispus condamnarea inculpatului G. N. S., fiul lui Natural și N., născut la data de 25.10.1994, în localitatea B., județul B., CNP_, fără antecedente penale, domiciliat în localitatea S., ., județul B., la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, față de partea vătămată B. C. ( faptă din 11.07.2012 ).

În baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal și art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, față de partea vătămată A. M. L. ( faptă din 24.07.2012 ).

În baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal, pedepsele de mai sus au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.

În baza art. 110 Cod penal raportat la art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, fixându-se un termen de încercare de 4 ani.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate a fost suspendată și executarea pedepsei accesorii.

Inculpatului i s-a atras atenția asupra prevederilor art. 83 Cod penal.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 26.07.2012 – 10.08.2012.

În baza art. 350 alin. 1, 4 Cod procedură penală, a fost revocată măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, dispusă prin încheierea Judecătoriei B. din data de 10.08.2012, menținută prin decizia penală nr. 53/R/10.08.2012 a Tribunalului pentru Minori și Familie B..

În baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal și art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, s-a dispus condamnarea inculpatului G. C., fiul lui Natural și N., născut la data de 17.03.1987, în localitatea B., județul B., CNP_, fără antecedente penale, domiciliat în localitatea S., ., județul B., la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, față de partea vătămată B. C. ( faptă din 11.07.2012 ).

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, fixându-se un termen de încercare, în baza art. 82 Cod penal, de 4 ani.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate a fost suspendată și executarea pedepsei accesorii.

Inculpatului i s-a atras atenția asupra prevederilor art. 83 Cod penal.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 26.07.2012 – 10.08.2012.

În baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, art. 75 lit. c Cod penal și art. 320¹alin. 7 Cod procedură penală, s-a dispus condamnarea inculpatului A. Z., fiul lui I. și V., născut la data de 30.05.1982, în localitatea B., județul B., CNP_, recidivist, domiciliat în localitatea Budila, nr. 232, fără forme legale în S., ., județul B., la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, față de partea vătămată B. C. ( faptă din 11.07.2012 ).

În baza art. 221 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, art. 75 lit. c Cod penal și art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.

În baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal, pedepsele de mai sus au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 357 alin. 3 Cod procedură penală, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a, b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal, din pedeapsa aplicată a fost dedusă reținerea și arestul preventiv din perioada 26.07.2012 – 10.08.2012.

În baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal și art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, s-a dispus condamnarea inculpatului P. G., fiul lui G. și G., născut la data de 06.01.1996, în localitatea B., județul B., CNP_, fără antecedente penale, domiciliat în localitatea S., ., județul B., la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, față de partea vătămată A. M. L. ( faptă din 24.07.2012 ).

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.

În baza art. 110 raportat la art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, fixându-se un termen de încercare de 4 ani.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate a fost suspendată și executarea pedepsei accesorii.

Inculpatului i s-a atras atenția asupra prevederilor art. 83 Cod penal.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 26.07.2012 – 10.08.2012.

În baza art. 346 Cod procedură penală, s-a constatat că părțile vătămate B. C. și A. M. L. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 118 lit. e Cod penal, s-a dispus confiscarea sumelor de: 60 lei de la inculpatul G. N. S., 408 lei de la inculpatul G. C., 250 lei de la inculpații G. N. S. și P. G. și 60 lei de la inculpatul A. Z..

În baza art. 191 alin. 1, 2 Cod procedură penală, inculpații au fost obligați să plătească fiecare suma de câte 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, în acestea fiind incluse și cheltuielile judiciare reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, conform art. 189 alin. 1 Cod procedură penală.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut, în esență, faptul că în data de 11.07.2012, în jurul orelor 13.00-14.00, inculpații G. N. S. și G. C. au pătruns, prin forțarea ușii de acces, în imobilul nelocuit situat în comuna S., ., județul B., proprietatea părții vătămate B. C., de unde au sustras o roabă, un flex, o mașină de găurit, o butelie, o bicicletă, o sabie artizanală și un televizor, bunuri pe care le-au transportat la domiciliu. După aproximativ 30 de minute, inculpatul G. N. S., împreună cu inculpatul A. Z., s-au întors la imobil pentru a sustrage și un generator electric, pe care l-au lăsat la imobil, întrucât nu au putut să-l transporte prima dată.

În data de 24.07.2012, în jurul orei 12.00, inculpații G. N. S., P. G. și G. C. s-au deplasat la imobilul nelocuit situat în comuna S., ., proprietatea părții vătămate A. M. L., administrat de numita C. C.; inculpații G. N. S. și P. G. au pătruns, prin forțarea unui geam, în interior, timp în care inculpatul G. C. a plecat pe un câmp din apropiere pentru a căuta fier vechi, sustrăgând un număr de 11 pachete de parchet, pe care le-au transportat lângă gardul ce împrejmuiește curtea imobilului; ulterior, aceștia au escaladat gardul și au plecat în căutarea inculpatului G. C. și apoi la domiciliul inculpaților G., de unde au luat mai mulți saci de rafie și, împreună cu inculpatul A. Z., căruia i-au spus că au sustras parchet dintr-un imobil, s-au întors la casă; în timp ce inculpații G. C. și A. Z. au rămas lângă gard, în exterior, inculpații G. N. S. și P. G. au escaladat gardul, au pătruns în curtea imobilului și le-au aruncat peste gard celorlalți doi inculpați pachetele cu parchet; ulterior, inculpații G. N. S. și P. G. au pătruns din nou în imobil, de unde au mai sustras un compresor de aer și un generator de curent, pe care le-au aruncat peste gard și apoi le-au ascuns în niște tufișuri, urmând să revină mai târziu după ele; inculpații au transportat parchetul sustras la domiciliul inculpaților G., iar a doua zi l-au vândut martorului Bortea R., cu suma de 250 lei, bunurile fiind transportate de inculpatul G. C. cu căruța; compresorul și generatorul, deși inculpații s-au întors după ele, nu le-au mai putut lua, întrucât în zonă se afla un autoturism, motiv pentru care au renunțat, pentru ajutorul dat, inculpatul G. C. primind suma de 58 lei, iar inculpatul A. Z. suma de 60 lei.

Inculpații G. N. S., G. C., P. G. și A. Z., audiați fiind au recunoscut săvârșirea faptei, precizând modul de comitere, solicitând aplicarea procedurii prevăzută de art. 320¹ Cod procedură penală.

Cu privire la bunurile sustrase de inculpați, acestea au fost recuperate de organele de poliție de la persoanele cărora aceștia le-au înstrăinat, fiind restituite părților vătămate.

La individualizarea pedepselor aplicate au fost invocate criteriile generale, prevăzute de art. 72 Cod penal, natura și pericolul social al faptelor, modul și împrejurările în care au fost comise, antecedentele penale, dar și prevederile art. 320¹ Cod procedură penală.

Relativ la modalitatea de executare neprivativă de libertate, aplicată inculpaților G. N. S., G. C. și P. G., s-a apreciat că în acest fel se poate atinge scopul pedepsei aplicate, dată fiind capacitatea de conștientizare a faptei comise și a gravității acesteia, existând șanse sporite de reintegrare socială și evitare a comportamentului infracțional, fiind la primul contact cu legea penală.

Având în vedere poziția procesuală a părților vătămate, care nu s-au constituit părți civile în cauză, precum și veniturile obținute de inculpați din comiterea infracțiunilor, în baza art. 118 lit. e Cod penal, s-a dispus confiscarea sumelor de: 60 lei de la inculpatul G. N. S., 408 lei de la inculpatul G. C., 250 lei de la inculpații G. N. S. și P. G. și 60 lei de la inculpatul A. Z..

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria B. și inculpații G. N. S., G. C., A. Z. și P. G..

Parchetul de pe lângă Judecătoria B. a criticat hotărârea pentru netemeinicie sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpaților și în ceea ce privește distribuirea de către instanță a sumelor confiscate de la inculpați.

În memoriul cuprinzând motivele de recurs, depus la dosarul cauzei, recurentul procuror a invocat că, în privința inculpaților G. N. S., G. C. și P. G., ar fi trebuit să se dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, în condițiile art. 110¹ pentru G. N. S. și P. G., respectiv, art. 86¹ Cod penal, pentru inculpatul G. C.; pedeapsa aplicată inculpatului A. Z. este mult prea mică pentru a putea atinge scopul prevăzut de art. 52 Cod penal. Prima instanță nu a ținut seama de circumstanțele reale de comitere a faptelor, inculpații acționând fără premeditare, în plină zi, de numărul faptelor comise de G. N., de modul în care G. C. s-a ocupat de valorificarea bunurilor; nu au fost valorificate concluziile referatelor de evaluare întocmite pentru G. N. S. și P. G., nici antecedentele penale ale inculpatului A. Z..

Relativ la modul de stabilire a sumelor confiscate, în cauză a rezultat că din vânzarea parchetului sustras părții vătămate A. M. L. s-a obținut suma de 250 lei, împărțită în mod egal de inculpați; G. C. a obținut și alte sume de bani de la cumpărătorul de bună-credință G. A. Ș. ( 100 lei, 50 lei, respectiv, 250 lei pentru o bicicletă, un televizor, un generator electric ), toate sustrase de la partea vătămată B. C.. M. N. a cumpărat de la G. N. S. și P. G. flexul sustras de la aceeași partea vătămată, plătindu-le suma de 60 lei. Prin urmare, trebuia confiscată suma de 462,5 lei de la G. C., câte 92,5 lei de la G. N. S. și P. G. și 62,5 lei de la A. Z..

Recurenții inculpați au criticat sentința sub aspectul modului de individualizare a pedepselor, solicitând reducerea lor față de circumstanțele reale și personale existente în speță, de contribuția concretă avută la comiterea faptelor ( G. C. și P. G. săvârșind câte o singură infracțiune, iar ceilalți două ), atitudinea sinceră adoptată, faptul că prejudiciul a fost recuperat, vârsta tânără la momentul comiterii faptelor, lipsa antecedentelor penale în cazul inculpaților G. N. S., G. C. și P. G..

Examinând sentința recurată în raport de toate actele și lucrările aflate la dosarul primei instanțe, în aplicarea dispozițiilor art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:

Starea de fapt și încadrarea juridică au fost corect stabilite, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanța de fond analizându-le și valorificându-le în mod judicios, în aplicarea procedurii prevăzută de art. 320¹ Cod procedură penală la care inculpații au înțeles să apeleze; din analiza coroborată a acestora rezultă, fără niciun dubiu, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor pentru care au fost condamnați.

Relativ la modul în care s-a procedat la individualizarea pedepselor aplicate, se constată că s-a ținut seama de pericolul social al faptelor comise, rezultat mai ales din săvârșirea acestora respectiv furt din imobile, pe timp de zi, precum și din importanța economică a bunurilor sustrase dedusă prin raportare la proprietarii acestora și mediul social din care provin.

De asemenea, în mod temeinic au fost evaluate și circumstanțele personale ale inculpaților, care, exceptându-l pe A. Z. se află la prima confruntare cu legea penală.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului A. Z. rezultă că a fost condamnat pentru o infracțiune de tâlhărie la pedeapsa de 7 ani închisoare, prin sentința penală nr. 21/18.04.2005 a Tribunalului pentru Minori și Familie B., pedeapsă pe care a executat-o începând din data de 02.02.2005 și până la data de 06.02.2009, când a fost liberat condiționat cu un rest de pedeapsă de 1089 zile, împlinit la data comiterii prezentelor infracțiuni, motiv pentru care corect au fost reținute dispozițiile art. 37 lit. b Cod penal.

Potrivit referatelor de evaluare întocmite în cauză, inculpații G. N. S. și P. G. beneficiază de susținerea afectivă din partea familiei, de suportul financiar și stabilitate locativă, motiv pentru care apreciem că prezintă suficiente garanții pentru reconsiderarea conduitei ulterioare și adaptarea acesteia normelor de conviețuire socială.

Aceeași concluzie se impune și în cazul inculpatului G. C., buna conduită anterioară justificând concluzia că fapta pentru care este în prezent judecat constituie un incident izolat în viața acestuia.

Prin urmare, pedepsele rezultante aplicate de prima instanță sunt apte să asigure realizarea scopului precizat în dispozițiile art. 52 Cod penal și sunt necesare prevenirii, educării și reinserției inculpaților în societate, în cauză nefiind incidente circumstanțe atenuante.

Cât privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicate inculpaților G. C., G. N. S. și P. G., Curtea constată că a fost corespunzător aleasă față de circumstanțele lor personale.

Ca să își poată îndeplini funcțiile, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul duratei și modalității de executare atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și capacității acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.

Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, să se adapteze normelor de conviețuire socială înțelese în sens larg.

Buna conduită anterioară a celor trei inculpați, coroborată cu atitudinea manifestată în fața organelor judiciare demonstrează justețea concluziei primei instanțe în sensul că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă, în condițiile suspendării condiționate a executării pedepsei.

Nici din concluziile referatului de evaluare și nici din alte probe nu a rezultat că este necesar a supune conduita acestor inculpați unui control permanent, realizabil prin intermediul măsurilor de supraveghere ori obligațiilor prevăzute de art. 86³ Cod penal, iar informațiile furnizate de S. de Probațiune de pe lângă T. B. ne determină să apreciem că nu se impune aplicarea dispozițiilor art. 110¹ Cod penal.

Relativ la modalitatea în care prima instanță a aplicat dispozițiile art. 118 lit. e Cod penal, se constată întemeiate motivele de recurs privind determinarea cuantumului sumelor dispuse a fi confiscate.

Din considerentele sentinței nu rezultă motivele pentru care prima instanță a dispus confiscarea sumelor menționate și nici modul de calcul al acestora.

Reanalizând materialul probator al cauzei sub acest aspect, Curtea constată că din vânzarea parchetului sustras părții vătămate A. M. L. s-a obținut suma de 250 lei; deși inculpații au recunoscut în cursul urmăririi penale că fiecare din ei a primit o parte din suma indicată, câtimea acesteia ( 60 lei, 58 lei, 61 lei și 60 lei ), însumată, este inferioară cuantumului de 250 lei; prin urmare, prima instanță ar fi trebuit să împartă în mod egal între cei patru inculpați suma de 250 lei, dobândită prin comiterea infracțiunii din data de 24.07.2012, rezultând astfel o sumă de câte 62,50 lei ce ar trebui confiscată de la fiecare inculpat.

Din declarațiile martorului cumpărător de bună-credință, G. A. Ș., rezultă că a plătit inculpatului G. C. sumele de 100 lei, 50 lei, respectiv, 250 lei pentru o bicicletă, un televizor, un generator electric, toate sustrase de la partea vătămată B. C..

Așadar, celor 62,50 lei li se adaugă și aceste sume, urmând ca de la inculpatul G. C. să fie confiscată suma totală de 462,50 lei.

Totodată, din declarațiile martorului cumpărător de bună-credință, M. N., rezultă că pentru flexul cumpărat de la G. N. S. și P. G. le-a plătit suma de 60 lei. Prin urmare, în plus de cei 62,50 lei, de la acești inculpați trebuie confiscată și suma de câte 30 lei, rezultând în final o sumă de 92,50 lei ce se impune a fi confiscată de la inculpații G. N. S. și P. G., mai mică decât cea stabilită de prima instanță.

În considerarea celor mai sus expuse, constatând că în speță prima instanță a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale privitoare la confiscarea specială, fiind așadar incident cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² Cod procedură penală, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d Cod procedură penală, Curtea va admite recursurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria B. și inculpații G. N. S. și P. G. împotriva sentinței penale nr. 2094/14.11.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosar penal nr._, pe care o va casa sub aspectul modalității de aplicare a dispozițiilor art. 118 lit. e Cod penal.

Rejudecând în aceste limite, va reforma hotărârea în sensul celor de mai sus și va menține celelate dispoziții.

În baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursurile declarate de inculpații G. C. și A. Z. împotriva aceleiași sentințe vor fi respinse, ca nefondate.

În baza art. 192 alin. 2, 3 Cod procedură penală, recurenții inculpați G. C. și A. Z. vor fi obligați să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 150 lei ( G. C. ), respectiv, suma de 225 lei ( A. Z. ), urmând ca restul cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 225 lei, să rămână în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria B. și inculpații G. N. S. și P. G. împotriva sentinței penale nr. 2094/14.11.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosar penal nr._, pe care o casează sub aspectul modalității de aplicare a dispozițiilor art. 118 lit. e Cod penal.

Rejudecând în aceste limite,

În baza art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal, dispune confiscarea specială în folosul statului a următoarelor sume:

- 462,50 lei de la inculpatul G. C.,

- 62,50 lei de la inculpatul A. Z.,

- câte 92,50 lei de la fiecare din inculpații G. N. S. și P. G..

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G. C. și A. Z. împotriva aceleiași sentințe.

Obligă recurenții inculpați G. C. și A. Z. să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 150 lei ( G. C. ), respectiv, suma de 225 lei ( A. Z. ); restul cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 225 lei, rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 12 aprilie 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

N. Țînț E. B. O. B.

GREFIER

O. S.

Red.N.Ț./24.04.2012

Dact.O.S./24.04.2012

3 exemplare

Jud.fond: C. N.

← Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 383/2013. Curtea...		Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 371/2013. Curtea de Apel BRAŞOV →

Tăinuirea. Art. 221 C.p.. Decizia nr. 374/2013. Curtea de Apel BRAŞOV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tăinuirea. Art. 221 C.p.. Decizia nr. 374/2013. Curtea de Apel BRAŞOV