Infracţiuni privind comerţul electronic. Legea nr. 365/2002. Decizia nr. 359/2013. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 359/2013 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 05-04-2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr.359/R DOSAR NR._
Ședința publică de la 05 aprilie 2013
Instanța constituită din:
Complet de judecată CR1
PREȘEDINTE O. B.
Judecător M. D.
Judecător C. E.
Grefier N. B.
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public – C. C. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursul declarat de inculpatul K. L. împotriva sentinței penale nr.6/25.01.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.S., în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 14 martie 2013, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 28 martie 2013, 03 aprilie 2013 și apoi pentru astăzi, 05 aprilie 2013, când,
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
I. Prin sentința penală nr.6/25.01.2013, Judecătoria Tg.S. a hotărât:
În baza dispozițiilor art. 334 Cod procedură penală dispune schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de către inculpatul K. L. din infracțiunea de efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev si ped. de art.27 alin.1 și 4 din Legea 365/2002 R, în infracțiunea de efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev si ped. de art.27 alin.1 și 4 rap. la art. 1 pct.11 lit. b din Legea 365/2002 Rep.
Condamnă inculpatul K. L. pentru săvârșirea la data de 08.06.2010 a infracțiunii de efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev. si ped. de art.27 alin.1 și 4 rap. la art. 1 pct.11 lit. b din Legea 365/2002 Rep. cu aplicarea art. 74 lit.1 a si c Cod penal și art. 76 al.1 lit c Cod penal, la pedeapsa de 1 ( un ) an închisoare.
În baza dispozițiilor art. 71 alin. 1 și alin.2 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
În baza dispozițiilor art.81-82 Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale pe durata de 3 ani, ce constituie termen de încercare.
În baza dispozițiilor art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale, dispune suspendarea executării pedepsei accesorii.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal,, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza dispozițiilor art.14, art.15 și art.16 Cod procedură penală rap. la art.998 și la art.1003 Cod civil, obligă pe inculpat la plata sumei de 2.950 lei către partea civilă . SA.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut ca stare de fapt că inculpatul K. L., în calitate de director al Agenției C. din cadrul OTP Bank România SA, în data de 08.06.2010 s-a aflat în sediul Sucursalei OTP Bank din municipiul Sf.G., unde a efectuat, fără drept, o tranzacție bancară prin intermediul serviciului de internet banking „OTP Direkt”, transferând suma de 2.950 lei din contul clientului P. A. (cod_) pe contul clientului PJ NHY Company SRL (cod_), având descrierea „constituire depozit 1 zi”, după care a ridicat în numerar această sumă de la casieria băncii, acțiuni care nu au avut la bază consimțământul părții vătămate P. A..
II. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul K. L..
Criticile aduse de inculpat au vizat aspecte de netemeinicie sub aspectul soluției de condamnare pe care inculpatul o apreciază greșită. Astfel, prin concluziile avocatului desemnat din oficiu, acesta a susținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, atât din punct de vedere obiectiv, cât și din punct de vedere subiectiv, tranzacția fiind efectuată cu știrea și consimțământul părții vătămate, între cei doi existând o înțelegere anterioară sub acest aspect și care a avut la bază afacerile derulate împreună. În subsidiar, a solicitat a se avea în vedere că fapta pentru care a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
III. Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856 alin.3 Cod procedură penală, Curtea va admite recursul inculpatului sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei principale aplicate, pentru următoarele considerente:
Astfel, din materialul probator administrat în cauză rezultă că, în data de 25.05.2010, în calitate de reprezentant al Întreprinderii Individuale P. A. A., partea vătămată a solicitat deschiderea unui cont curent la Agenției C. din cadrul OTP Bank România SA.
Partea vătămată P. A. se cunoștea cu inculpatul K. L. care avea în acea perioadă funcția de director al Agenției C. din cadrul OTP Bank România SA, acesta din urmă, „ca prieten” ajutându-l pe partea vătămată – anterior solicitării de deschidere de cont curent – la unele tranzacții ale Întreprinderii Individuale, în sensul că „îmi intermedia achiziția de lemn și vânzarea produsului finit” (a se vedea în acest sens declarația părții vătămate, fila 141 dosar Judecătoria Tg.S.).
În baza acestor relații de prietenie, documentația necesară deschiderii contului curent a fost completată în biroul inculpatului, ocazie cu care acesta din urmă l-a sfătuit pe partea vătămată ca, urmare a solicitării deschiderii unui cont curent, să opteze pentru OTP Direct ca produs bancar al contului deschis pentru întreprindere. Acest produs oferea posibilitatea efectuării online de diverse operațiuni bancare prin intermediul unui token (a se vedea declarația inculpatului, fila 50 d.u.p.).
Cu ocazia deschiderii acestui cont curent, singurul împuternicit pentru efectuarea de operațiuni a fost menționat partea vătămată, acest aspect rezultând din fișa de specimen de semnătură.
Urmare a deschiderii contului curent, părții vătămate i-a fost atribuit codul de client_ (fila 20 d.u.p.).
La începutul lunii iunie 2010, după ce a fost aprobată documentația deschiderii contului curent și emiterii unui token ca produs asociat acestui cont, „ … la nivelul Agenției OTP Covansa a fost activat tokenul, serviciul OTP Direkt” ( declarație inculpat, fila 50 partea de jos a paginii, d.u.p.).
I. nu a remis părții vătămate token-ul, rămânând la dispoziția sa.
Cu privire la acest aspect, Curtea reține nesinceritatea inculpatului care a dorit să pună în evidență o înțelegere din partea părții vătămate în utilizarea de către inculpat a token-ului, inculpatul susținând că partea vătămată „… nu a luat tokenul, întrucât dânsul nu are cunoștințe de operare P.C. …” (declarație inculpat, fila 50 verso, d.u.p.).
Or, potrivit declarației martorei Balasz B.-Z., angajată la data respectivă la Agenția OTP Bank C., după ce partea vătămată a semnat documentele, „inclusiv la rubrica de primire a tokenului”, acest instrument nu a fost adus pentru a-i fi predat părții vătămate „întrucât Kosti L. era vânzătorul produsului și el trebuia să înmâneze tokenul clientului”. Mai mult decât atât, aceeași martoră a menționat că „După semnarea documentelor unde nu era menționată ., întrucât Kosti Lazslo nu scosese din tezaur tokenul, cei doi au părăsit sediul băncii” (fila 59 d.u.p.).
În aceste condiții, susținerile inculpatului că ar fi avut acordul părții vătămate vor fi înlăturate ca nefondate.
Astfel, având acces direct la tranzacțiile efectuate prin contul direct al părții vătămate, inculpatul a putut lua la cunoștință de faptul că, în data de 08.06.2010, la ora 11:30, contul curent a fost alimentat de către .. cu suma de 3.001,2 lei.
În aceeași zi, aflându-se în sediul Sucursalei OTP Bank din municipiul Sf.G., la ora 17:19 minute inculpatul a virat suma de 2.950 lei din contul părții vătămate în contul S.C. NHY Company S.R.L., menționând că aceastăn operațiune ar reprezenta „constituire depozit 1 zi” (fila 28 d.u.p.).
Ulterior, la ora 17:39, având acceptul directorului B. A.-A., a ridicat această sumă de bani în numerar de la ghișeul Sucursalei OTP Bank din municipiul Sf.G..
În lumina celor de mai sus, criticile aduse de inculpat sub aspectul neîntrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii, sunt nefondate.
În ceea ce privește criticile referitoare la lipsa pericolului social al infracțiunii ca trăsătură esențială a infracțiunii, Curtea le va respinge ca nefondate având în vedere chiar dispozițiile art.181 Cod penal care prevăd în alin.1 că „Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni”, iar în alin.2 „La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului”.
Or, prin fapta comisă de inculpat, modul în care a acționat, folosindu-se de un instrument bancar fără a avea consimțământul titularului și încasând întreaga sumă din contul bancar, nu se poate susține că fapta comisă de inculpat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Cu toate acestea, Curtea reține că, în raport de criteriile generale de individualizare, având în vedere cuantumul relativ mic al sumei ce a fost retrasă fără drept, faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale și că este integrat în societate, se poate acorda efecte mai largi circumstanțelor atenuante judiciare avute în vedere de prima instanță, scopul și funcțiile pedepsei putând fi atinse printr-o pedeapsă de 3 luni închisoare.
Pe cale de consecință, urmare a reducerii cuantumului pedepsei principale, se va dispune și reducerea duratei termenului de încercare de la 3 ani, la 2 ani și 3 luni, urmând a fi menținute celelalte dispoziții.
Văzând și dispozițiile art.189 și 192 alin.3 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele legii
Decide:
În baza art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală, admite recursul declarat de inculpatul K. L. împotriva sentinței penale nr.6/25.01.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.S., pe care o casează sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei principale aplicate inculpatului.
I. Rejudecând cauza în aceste limite,
A. Reduce cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului K. L. de la 1 an închisoare la 3 luni închisoare.
B. Reduce durata termenului de încercare de la 3 ani, la 2 ani și 3 luni.
II. Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
În baza art.189 Cod procedură penală, dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul B. a sumei de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu.
În baza art. 192 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.04.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
O. B. M. DarabanăConstantin E.
GREFIER
N. B.
Red.CE/04.06.2013
Dact.BN/05.06.2013/ ex.3
Jud.fond.F. F. C.
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 293/2013. Curtea... | Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 383/2013. Curtea... → |
|---|
