Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 528/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 528/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 07-07-2015
ROMÂNIA
C. DE A. B.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.528/Ap DOSAR NR._ / 2014
Ședința publică din data de 07 iulie 2015
Instanța constituită din:
- Complet de judecată AV1:
Președinte - M. G. L. – judecător
Judecător - A. M.
- Grefier - C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. A. – din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. B..
Pe rol fiind soluționarea apelurilor formulate de inculpații M. N., M. B. F. și B. N. M., împotriva sentinței penale nr.798/S din data de 06 mai 2015, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio – video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul inculpat M. N., în stare de arest ( deținut în Penitenciarul C.) asistat de apărător din oficiu, avocat O. A., apelanta inculpată M. B. F., asistată de apărător ales, avocat S. A., apelantul inculpat B. N. M., în stare de arest (deținut în Penitenciarul C.) asistat de avocat B. M. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat B. G..
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depuse la dosar, prin serviciul registratură, motive de apel, din partea inculpatei M. B. F..
Avocat B. M. depune la dosar împuternicire avocațială de substituire pentru domnul avocat B. G. pentru inculpatul B. N. M..
Întrebate fiind părțile dacă au cereri de formulat în prezenta cauză, apărătorul din oficiu al apelantei inculpate M. B. F., respectiv avocat S. A., solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri. Precizează că dorește să depună la dosarul cauzei o caracterizare și o adeverință emise de Asociația de Servicii Sociale SCUT, din care rezultă că inculpata a fost instituționalizată și că se află în evidențele acestora.
Reprezentantul Ministerului Public, arată că nu se opune la înscrisurile depuse la dosar.
În raport de dispozițiile art. 100 alin. 3 Cod procedură penală, instanța admite proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul din oficiu al apelantei inculpate M. B. F., respectiv de domnul avocat S. A., apreciind-o ca fiind utilă și concludentă soluționării prezentei cauze.
Instanța aduce la cunoștința inculpaților M. N., M. B. F. și B. N. M. dispozițiile art.420 alin.4 raportat la art. 83 al. 1 lit. a Cod de procedură penală, faptul că au dreptul de a nu da nicio declarație, în situația în care doresc să dea declarație, cele menționate vor fi analizate în funcție de materialul probator administrat, iar în situația în care nu doresc să dea declarație această atitudine, nu va fi analizată ca fiind un element împotriva lor.
Întrebat fiind, inculpatul M. N., arată că nu dorește să dea declarație în prezenta cauză.
Întrebată fiind, inculpata M. B. F., arată că nu dorește să dea declarație în prezenta cauză.
Întrebat fiind, inculpatul B. N. M., arată că nu dorește să dea declarație în prezenta cauză.
Întrebate fiind, părțile declară că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Nefiind cereri, chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și, în conformitate cu dispozițiile art. 420 alin.6 Cod procedură penală acordă cuvântul asupra apelurilor formulate în cauză.
Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat M. N., respectiv avocat O. A., în baza art. 421 alin. 2 lit.a Cod procedură penală, solicită admiterea apelului și analizarea cauzei sub toate aspectele fără a crea inculpatului o situație mai grea decât cea pronunțată în instanța de fond. La analizarea cauzei solicită să se aibă în vedere și declarațiile persoanei vătămate, din care rezultă că inculpatul nu a agresat-o, nu a lovit-o, nu i-a luat portofelul și a stat la distanță față de ceilalți 2 coinculpați. De asemenea, instanța a reținut la pagina 11 din hotărâre faptul că inculpatul nu a lovit în mod direct victima și nu a interprins acte nemijlocite de deposedare a persoanei vătămate. Consideră că fiecare dintre inculpați trebuie să răspundă în măsura în care au determinat săvârșirea acestei fapte, or dacă inculpatul nu a participat apreciază că se impune achitarea acestuia în baza art. 396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin.1 lit.b teza a II a Cod procedură penală. Dacă totuși se va considera că inculpatul a avut o participație cât de mică și ar trebui să răspundă penal, atunci solicită a se analiza pedeapsa aplicată și să se constate faptul că sancțiunile penale aplicate în minorat nu se pot considera fapte, drept pentru care și dacă se va proceda la aplicarea unei pedepse să fie cu suspendare.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru apelanta inculpată M. B. F., respectiv avocat S. A., în principal solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii pronunțată de instanța de fond și achitarea inculpatei, având în vedere că fapta nu există. Din materialul probator, respectiv declarația persoanei vătămate și a martorei P. rezultă că acțiunile săvârșite de către inculpată nu s-au îndreptat către persoana vătămată ci către martora P.. Atâta timp cât nu există o plângere formulată de martoră, consideră că în momentul de față ne aflăm în situația în care inculpata a fost condamnat în mod nelegal neexistând un temei pentru care inculpata să fie condamnată, neexistând plângere formulată de către martora P.. De asemenea, apreciază că instanța de fond în mod greșit a analizat și a interpretat întreg materialul probator, respectiv declarațiile coinculpaților, declarațiile martorei și a persoanei vătămate. Din toate rezultă o singură stare de fapt, respectiv faptul că această inculpată nu a participat în mod direct împotriva persoanei vătămate U. la săvârșirea faptei de tâlhărie. Dacă totuși se va considera că acțiunile săvârșite de către inculpată în prezenta cauză sunt acțiuni care să îmbrace forma infracțiunii de tâlhărie, în subsidiar, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii și, pe cale de consecință să se reanalizeze pedeapsa aplicată inculpatei prin raportare la participația în cadrul faptei. De asemenea, solicită în ceea ce privește cuantumul pedepsei să se reducă limitele de pedeapsă astfel încât să i se poată aplica inculpatei pedeapsa cu suspendare. A se avea în vedere că inculpata provine dintr-un mediu instituționalizat, abia s-a reintegrat social, a depus la dosar dovezi că aceasta se află în evidența Serviciului de Asistență Socială și sunt șanse foarte mari ca aceasta să se reintegreze în societate fără aplicarea unei pedepse cu executare efectivă. Consideră că prin aplicarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere nu se face decât să vină în preîntâmpinarea acestei inculpate pentru a se integra social și pentru a veni în ajutorul ei având în vedere trecut acesteia. În raport de cele învederate, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii și achitarea inculpatei pentru motivele invocate pe larg în motivele de apel iar, în subsidiar, admiterea apelului și să se reindividualizeze pedeapsa astfel încât să se poată aplica o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere.
Avocat M. B., pentru apelantul inculpat B. N. M., solicită admiterea apelului formulat de inculpat în sensul aplicării unei pedepse orientată spre minimul special. Având în vedere probele administrate în cauză și contribuția acestui inculpat la săvârșirea acestei fapte apreciază că se impune reducerea pedepsei. A se avea în vedere și circumstanțele personale ale acestui inculpat, respectiv faptul că are un copil minor în întreținere.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea apelurilor formulate de inculpați. Instanța de fond bazându-se pe probele administrate în cauză a constatat vinovăția celor 3 inculpați, a constatat existența faptei și participația fiecăruia la infracțiunea de tâlhărie reținută în sarcina lor. Raportat la circumstanțele personale și reale ale săvârșirii faptei apreciază că pedepsele aplicate sunt corect dozate, motiv pentru care nu se impune redozarea acestor pedepse și schimbarea modalității de executare.
Inculpatul M. N., având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei aplicate de către instanța de fond.
Inculpata M. B. F., având ultimul cuvânt, arată că este nevinovată și dorește să fie cât mai aproape de familia ei.
Inculpatul B. N. M., având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei aplicată de către instanța de fond care este foarte mare.
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr. 798/06.05.2015 a Judecătoriei B. s-a respins, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, propunerea formulată din oficiu de instanță de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului M. N. din art. 233, art. 234 alin.1 lit.d Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal și art. 77 alin.1 lit.a Cod penal în art. 48 Cod penal raportat la art. 233, art. 234 alin.1 lit.d Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal și art. 77 alin.1 lit.a Cod penal.
În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, s-a admis propunerea formulată din oficiu de instanță de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului M. N. din art. 233, art. 234 alin.1 lit.d Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal și art. 77 alin.1 lit.a Cod penal în art. 233, art. 234 alin.1 lit.d Cod penal, cu aplicarea art. 44 Cod penal și art. 77 alin.1 lit.a Cod penal.
În baza art. 233, art. 234 alin.1 lit.d Cod penal, cu aplicarea art. 44 Cod penal și art. 77 alin.1 lit.a Cod penal., a fost condamnat inculpatul M. N. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.
În baza art. 67 alin.2 raportat la art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – B. N. M., M. B. F. precum și cu persoana vătămată U. G. și cu martora P. D. E.), pe o perioadă de 4 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.
În baza art. 65 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – B. N. M., M. B. F. precum și cu persoana vătămată U. G. și cu martora P. D. E.), pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.
În baza art. 125 alin.6 Cod penal, a revenit asupra liberării inculpatului M. N. din măsura educativă a internării într-un centru de detenție dispusă prin sentința penală nr.785/16.06.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosar nr._ și a dispus executarea restului rămas neexecutat din măsura educativă privativă de libertate (698 zile).
În baza art. 129 alin.2 lit.b Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de 3 ani stabilită pe care a majorat-o cu 11 luni și 19 zile (reprezentând ½ din restul rămas neexecutat de 698 zile din măsura educativă a internării într-un centru de detenție dispusă prin sentința penală nr. 130/03.02.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosar nr.691/_, definitivă prin nerecurare), inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani, 11 luni și 19 zile.
În baza art. 72 alin.1 Cod penal, a dedus din pedeapsa rezultantă stabilită mai sus durata reținerii din 03.09.2014 și a arestului preventiv din 03.09.2014 la zi.
În baza art. 399 alin.1 Cod procedură penală cu referire la art. 208 alin.4 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpat prin încheierea nr. 80/03.09.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._/197/2014.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul M. N. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 233, art. 234 alin.1 lit.d Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin.1 lit.a Cod penal, a fost condamnată inculpata M. B.-F. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.
În baza art. 67 alin.2 raportat la art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal, a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – B. N. M., M. N. precum și cu persoana vătămată U. G. și cu martora P. D. E.), pe o perioadă de 4 ani, în condițiile prevăzute de art.68 alin.1 lit.b Cod penal.
În baza art. 65 Cod penal, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – B. N. M., M. N. precum și cu persoana vătămată U. G. și cu martora P. D. E.), pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.
A constatat că infracțiunea pentru care inculpata a fost condamnată prin prezenta este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, stabilită prin sentința penală nr. 3000/23.12.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._/197/2014, definitivă prin neapelare la data de 20.01.2015.
În baza art. 97 alin.1 Cod penal, a anulat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dispusă prin sentința penală nr. 3000/23.12.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._/197/2014, definitivă prin neapelare la data de 20.01.2015.
În baza art. 97 alin.1 raportat la art. 40 și art. 39 alin.1 lit.b Cod penal, a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, la care a adăugat un spor de 8 luni (reprezentând 1/3 din pedeapsa de 2 ani), inculpata urmând să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 2 luni închisoare.
În baza art. 45 alin.3 lit.a Cod penal, a aplicat, pe lângă pedeapsa rezultantă de 4 ani și 2 luni, pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – M. N., B. N. M. precum și cu persoana vătămată U. G. și cu martora P. D. E., pe o perioadă de 4 ani; dreptul de a comunica cu partea civilă F. G. S. și coinculpatul Szavu C. pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.
În baza art. 45 alin.5 raportat la art. 45 alin.3 lit.a Cod penal, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – M. N., B. N. M. precum și cu persoana vătămată U. G. și cu martora P. D. E.; dreptul de a comunica cu partea civilă F. G. S. și coinculpatul Szavu C., pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.
În baza art.72 alin.1 Cod penal, a dedus din pedeapsa rezultantă de 4 ani și 2 luni, durata reținerii din data de 03.09.2014 și a arestării preventive de la data de 03.09.2014 la 09.02.2015.
În baza art. 399 alin.1 Cod procedură penală cu referire la art. 208 alin. 5 Cod procedură penală, a menținut măsura controlului judiciar luat față de inculpată prin decizia penală din data de 09.02.2015 pronunțată de Tribunalul B. în dosar nr._ /a7, până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpata M. B. F. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.
În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, a admis propunerea formulată din oficiu de instanță de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului B. N. M. din art. 233, art. 234 alin.1 lit.d Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal și art. 77 alin.1 lit.a Cod penal în art. 233, art. 234 alin.1 lit.d Cod penal, cu aplicarea art.41, art. 44 Cod penal și art. 77 alin.1 lit.a Cod penal.
În baza art. 233, art. 234 alin.1 lit.d Cod penal, cu aplicarea art. 41, art. 44 Cod penal și art. 77 alin.1 lit.a Cod penal, a condamnat pe inculpatul B. N.-M., la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.
În baza art. 67 alin.2 raportat. la art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – M. N., M. B. F. precum și cu persoana vătămată U. G. și cu martora P. D. E.), pe o perioadă de 4 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.
În baza art. 65 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – M. N., M. B. F. precum și cu persoana vătămată U. G. și cu martora P. D. E.), pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.
A constatat că infracțiunea pentru care inculpatul B. N. M. a fost condamnat prin prezenta se află în stare de pluralitate intermediară față de infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin următoarele sentințe penale: sentința penală nr. 773/2010 definitiva prin decizia penală nr. 69/R/2011 pronunțată de C. de A. B.; sentința penală nr.1789/2011 pronunțată de Judecătoria B., definitivă prin nerecurare; sentința penală nr. 1283/2011 pronunțată de Judecătoria B., definitivă prin decizia 649/R/2011 și sentința penală nr. 439/2013 pronunțată de Judecătoria B., definitivă prin decizia penală nr. 474/R/2013 a Curții de A. B..
A constatat că prin sentința penală nr. 376/19.02.2014 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în dosar nr._, definitivă prin necontestare,
- pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 773/2010 definitivă prin decizia penală nr. 69/R/2011 pronunțată de C. de A. B. a fost înlocuită cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o durată de 3 ani;
- pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.1789/2011 pronunțată de Judecătoria B., definitivă prin nerecurare a fost înlocuită cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o durată de 3 ani;
- pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1283/2011 pronunțată de Judecătoria B., definitivă prin decizia 649/R/2011 a fost înlocuită cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o durată de 2 ani;
- pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 439/2013 pronunțată de Judecătoria B., definitivă prin decizia penală nr. 474/R/2013 a Curții de A. B., a fost înlocuită cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o durată de 1 an și 9 luni.
În baza art. 129 alin.2 lit.b Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de 5 ani stabilită prin prezenta pe care a majorat-o cu 2 ani (reprezentând 2/3 din restul rămas neexecutat din măsura educativă cea mai grea a internării într-un centru de detenție pe o durată de 3 ani dispusă prin sentința penală nr. 376/19.02.2014 pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în dosar nr._, definitivă prin necontestare), inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 7 ani.
În baza art. 104 alin.2 Cod penal., a revocat liberarea condiționată acordată prin decizia penală nr. 119/C/17.06.2014 pronunțată de Tribunalul Hargita în dosar nr._ și a dispus executarea restului de 751 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani și 4 luni.
În baza art. 104 alin.2 raportat la art. 43 alin.1 Cod penal, a adăugat la pedeapsa rezultantă de 7 ani stabilită restul rămas neexecutat de 2 ani și 21 zile (echivalentul a 751 zile), inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 9 ani și 21 de zile.
În baza art. 45 alin.3 lit.b Cod penal, a aplicat, pe lângă pedeapsa rezultantă de 9 ani și 21 de zile, pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – M. N., M. B. F. precum și cu persoana vătămată U. G. și cu martora P. D. E.), pe o perioadă de 4 ani, în condițiile prevăzute de art.68 Cod penal.
În baza art. 45 alin.5 raportat la art. 45 alin.3 lit.b Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a fi ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a comunica cu ceilalți coinculpați – M. N., M. B. F. precum și cu persoana vătămată U. G. și cu martora P. D. E.), pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.
În baza art. 45 alin. 6 Cod penal,
- a menținut măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpat a sumei de 335 lei dispusă în baza art. 118 lit. e Cod penal 1969 prin sentința penală nr. 1789/21.09.2011 pronunțată de Judecătoria B.
- a menținut măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpat a unei șurubelnițe cu cap drept în lungime de 15 cm cu mâner de plastic de culoare galben cu negru cu grad de uzură de 50% dispusă în baza art. 118 lit. b Cod penal 1969 prin sentința penală nr. 773/22.04.2010 pronunțată de Judecătoria B.
- a menținut măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpat a sumei de 570 lei dispusă în baza art. 118 lit. e Cod penal 1969 prin sentința penală nr. 497/25.02.2011 pronunțată de Judecătoria B.
- a menținut măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpat a sumei de 18 lei dispusă în baza art. 118 lit. e Cod penal 1969 prin sentința penală nr. 20/08.01.2009 pronunțată de Judecătoria B.
În baza art. 72 alin.1 Cod penal, a dedus din pedeapsa rezultantă de 9 ani și 21 de zile stabilită mai sus durata reținerilor din 05.07.2008, 15.07.2010, 03.09.2014 și a arestului preventiv din 26.04._09, 03.09.2014 la zi precum și a perioadei executate din 07.09.2010 – 17.06.2014.
A dispus anularea MEPI emis în baza sentinței penale nr. 1059/30.04.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._/197/2013 definitivă prin decizia penală nr.32/. a Curții de A. B. și emiterea unui nou mandat conform prezentei.
În baza art. 399 alin.1 Cod procedură penală cu referire la art. 208 alin.4 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpat prin încheierea nr. 80/03.09.2014 până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul B. N. M. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 19 și art.25 alin. 1, art.404 alin.1 Cod procedură penală și art.1349, 1357 Cod civil, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă U. G. și a obligat în solidar inculpații M. N., B. N. M. și M. B., la plata către partea civilă a sumei de 150 lei reprezentând despăgubiri civile.
În baza art. 274 al.1, 2 Cod procedură penală, a obligat inculpații la plata sumei de 800 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. În baza art. 274 alin.1 teza finală, suma de 600 lei reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu (av. Apafi E. L. – 300 lei și av. P. O. – 300 lei) au rămas în sarcina statului, urmând a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 9333/P/2014, întocmit la data de 29.09.2014 de P. de pe lângă Judecătoria B. și înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 30.09.2014, sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpați:
- M. N. cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de „tâlhărie calificată” prevăzută de art.233-234 alin.1 lit.d Cod penal cu aplicarea art.41 și art.77 alin.1 lit.a Cod penal.
- B. N.-M. cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de „tâlhărie calificată” prevăzută de art.233-234 alin.1 lit.d Cod penal cu aplicarea art.41 și art.77 alin.1 lit.a Cod penal.
- M. B.-F. cercetată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de „tâlhărie calificată” prevăzută de 233-234 alin.1 lit.d Cod penal cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a Cod penal.
Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, respectiv declarațiile persoanei vătămate U. G., procese-verbale de depistare, proces-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de examinare fizică și planșe foto, declarații martori P. D.-E., Szavu C., Szavu A.-M., proces-verbal de depistare, declarații inculpați M. N., M. B.-F., B. N.-M., precum și mijloacele de probă administrate în faza de judecată, respectiv înscrisuri, declarațiile inculpaților, ale părții civile și ale martorilor din rechizitoriu, instanța de fond a reținut în fapt că în data de 02.09.2014 inculpații M. N., B. N. M. și M. B. F. împreună cu martorii Szavu A.-M. și Szavu C., s-au întâlnit în B., consumând împreună băuturi alcoolice. La un moment dat, grupul de cinci persoane s-a îndreptat spre bld. A. V..
Inițiativa săvârșirii faptei a aparținut lui B. N. M. care le-a spus celorlalți doi inculpați să meargă să îi ia banii, observând-o pe persoana vătămată așteptând în stație. M. N., B. N. M. și M. B. F. s-au îndreptat spre persoana vătămată, iar în stația RATBv „P. C.”, inculpatul M. N. a abordat persoana vătămată U. G., care se afla în stația de autobuz împreună cu prietena sa, numita P. D., și a început să poarte o discuție cu persoana vătămată privind o presupusă dispariție a unui telefon mobil, discuție care nu era adevărată, căutând în realitate un pretext pentru a o acosta.
Inculpatul B. N. a început să caute prin buzunare persoana vătămată, iar inculpata M. B. o verifica pe martora P. D.. Pentru a le demonstra inculpaților că nu are telefonul asupra lui, U. G. a scos portofelul din buzunar, context în care M. B. și B. N. au tras de portofel, iar inculpatul B. N. îi cerea persoanei vătămate să le dea portofelul. La refuzul persoanei vătămate, inculpatul B. N. i-a dat o palmă peste partea dreaptă a feței. În acest incident portofelul persoanei vătămate s-a deschis, iar inculpatul B. N. a reușit să tragă din el suma de 150 lei, pe care i-a dat-o inculpatei M.. În acest timp, inculpatul M. râdea și amenința persoana vătămată și pe prietena acestuia, trăgând de U. G., fără însă a-l lovi. În cele din urmă, U. G. a reușit să recupereze portofelul. După deposedarea persoanei vătămate de suma de 150 de lei, cei trei inculpați au fugit de la fața locului, fiind depistați de către polițiști pe raza municipiul B. la câteva ore de la comiterea faptei.
În drept, a considerat prima instanță că fapta inculpatului B. N. M. care, împreună cu inculpații M. N. și M. B., în data de 02.09.2015, în jurul orei 21:00 a abordat persoana vătămată U. G. căreia i-a cerut portofelul, iar le refuzul acesteia i-a dat cu palma peste față, reușind să sustragă în cele din urmă suma de 150 lei constituie infracțiunea de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233, art. 234 alin.1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.1, art. 44 Cod penal și cu aplicarea art. 77 lit.a Cod penal.
La stabilirea și aplicarea pedepsei, instanța de fond a reținut un procent semnificativ al contribuției inculpatului B. N. la săvârșirea infracțiunii, el fiind cel care a coordonat întreaga activitate infracțională și care a realizat actele materiale de violență, aducându-și concursul și la actele de sustragere a bunurilor persoanei vătămate. Astfel, inculpatul a fost cel care a avut inițiativa infracțională și fără multe insistențe i-a cooptat și pe inculpații M. și M.. Un alt aspect pe care instanța l-a avut în mod deosebit în vedere vizează poziția psihică a inculpatului față de ideea săvârșirii infracțiunii – „hai bă să le luam banii lu aștia, că doar nu am făcut pușcărie degeaba”, împrejurare care a fost relevată de martorul Szavu C. și Szavu A..
S-a mai avut în vedere atitudinea nesinceră a inculpatului B. care a încercat să denatureze circumstanțele cauzei și să determine agravarea răspunderii celorlalți participanți, atât în cursul urmăririi penale cât și în fază de judecată precum și abordarea necooperantă, dublată și de existența unui număr semnificativ de antecedente penale circumscrise aceluiași gen de infracțiuni, respectiv cele îndreptate împotriva patrimoniului coroborate cu acte de violență, circumstanțelor de agravare generale și speciale.
În drept, a considerat instanța de fond că fapta inculpatului M. N. care, împreună cu inculpații B. N. și M. B., în data de 02.09.2015, în jurul orei 21:00 a adresat amenințări persoanei vătămate U. G. căreia inculpatul B. N. i-a aplicat o palmă peste față și i-a cerut portofelul, reușind să sustragă în cele din urmă suma de 150 lei constituie infracțiunea de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233, art. 234 alin.1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 44 Cod penal și cu aplicarea art. 77 lit.a Cod penal.
La stabilirea și individualizarea pedepsei, instanța de fond a reținut că gradul de participație a inculpatului M. N., deși nu a fost indispensabil, a contribuit semnificativ la întărirea rezoluției infracționale a celorlalți participanți, superioritatea numerică a coinculpaților sporind încrederea acestora în reușita faptei ilicite. Instanța a mai reținut și atitudinea parțial nesinceră a inculpatului M. care a încercat să minimizeze propria contribuție și să determine agravarea răspunderii celorlalți participanți, coroborată însă și cu natura juridică a infracțiunii, faptul că inculpatul a mai săvârșit infracțiuni în minorat, pentru care a fost condamnat definitiv, pedepse care ulterior au fost înlocuite cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție o perioadă de 4 ani.
În drept, a considerat instanța de fond că fapta inculpatei M. care, împreună cu inculpații B. N. și M. N., în data de 02.09.2015, în jurul orei 21:00 a tras de portofelul persoanei vătămate U. G. căreia inculpatul B. N. i-a aplicat o palmă peste față și i-a cerut portofelul, reușind să sustragă în cele din urmă suma de 150 lei constituie infracțiunea de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233, art. 234 alin.1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 77 lit.a Cod penal.
La stabilirea pedepsei, instanța de fond a reținut că gradul de participație a inculpatei M. B. a fost unul consistent și a contribuit semnificativ la întărirea rezoluției infracționale a celorlalți participanți, superioritatea numerică a coinculpaților sporind încrederea acestora în reușita faptei ilicite. Contribuția inculpatei este în mod suplimentar reliefată și de faptul că suma de bani a fost ulterior gestionată de inculpată care a achiziționat băuturi alcoolice și țigări.
Instanța de fond a mai reținut și atitudinea parțial nesinceră a inculpatei care a încercat să minimizeze propria contribuție și să determine agravarea răspunderii celorlalți participanți.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații.
Inculpatul M. N., prin apărător din oficiu, în susținerea orală a apelului,a solicită admiterea apelului și analizarea cauzei sub toate aspectele fără a crea inculpatului o situație mai grea decât cea pronunțată în instanța de fond. La analizarea cauzei a solicitat să se aibă în vedere și declarațiile persoanei vătămate, din care rezultă că inculpatul nu a agresat-o, nu a lovit-o, nu i-a luat portofelul și a stat la distanță față de ceilalți 2 coinculpați. A mai arătat că fiecare dintre inculpați trebuie să răspundă în măsura în care au determinat săvârșirea acestei fapte, or dacă inculpatul nu a participat, a apreciat că se impune achitarea acestuia în baza art. 396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin.1 lit.b teza a II a Cod procedură penală. Dacă totuși se va considera că inculpatul a avut o participație cât de mică și ar trebui să răspundă penal, atunci a solicitat a se analiza pedeapsa aplicată și să se constate faptul că sancțiunile penale aplicate în minorat nu se pot considera fapte, drept pentru care, și dacă se va proceda la aplicarea unei pedepse, să fie cu suspendare.
Apelanta inculpată M. B. F., prin apărător ales, în susținerea orală a apelului formulat, în principal a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii pronunțată de instanța de fond și achitarea inculpatei, având în vedere că fapta nu există. Din materialul probator, respectiv declarația persoanei vătămate și a martorei P. rezultă că acțiunile săvârșite de către inculpată nu s-au îndreptat către persoana vătămată ci către martora P.. Atâta timp cât nu există o plângere formulată de martoră, a considerat că în momentul de față ne aflăm în situația în care inculpata a fost condamnat în mod nelegal neexistând un temei pentru care inculpata să fie condamnată, neexistând plângere formulată de către martora P.. De asemenea, a apreciat că instanța de fond în mod greșit a analizat și a interpretat întreg materialul probator, respectiv declarațiile coinculpaților, declarațiile martorei și a persoanei vătămate. Din toate rezultă o singură stare de fapt, respectiv faptul că această inculpată nu a participat în mod direct împotriva persoanei vătămate U. la săvârșirea faptei de tâlhărie. Dacă totuși se va considera că acțiunile săvârșite de către inculpată în prezenta cauză sunt acțiuni care să îmbrace forma infracțiunii de tâlhărie, în subsidiar, a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii și, pe cale de consecință, să se reanalizeze pedeapsa aplicată inculpatei prin raportare la participația în cadrul faptei. De asemenea, a solicitat, în ceea ce privește cuantumul pedepsei, să se reducă limitele de pedeapsă astfel încât să i se poată aplica inculpatei pedeapsa cu suspendare. A se avea în vedere că inculpata provine dintr-un mediu instituționalizat, abia s-a reintegrat social, a depus la dosar dovezi că aceasta se află în evidența Serviciului de Asistență Socială și sunt șanse foarte mari ca aceasta să se reintegreze în societate fără aplicarea unei pedepse cu executare efectivă. A considerat că, prin aplicarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere, nu se face decât să vină în preîntâmpinarea acestei inculpate pentru a se integra social și pentru a veni în ajutorul ei având în vedere trecut acesteia.
Apelantul inculpat B. N. M., prin apărător din oficiu, în susținerea orală a apelului, a solicitat admiterea apelului în sensul aplicării unei pedepse orientată spre minimul special. Având în vedere probele administrate în cauză și contribuția acestui inculpat la săvârșirea acestei fapte a apreciat că se impune reducerea pedepsei. A se avea în vedere și circumstanțele personale ale acestui inculpat, respectiv faptul că are un copil minor în întreținere.
În fața instanței de apel nu au fost administrate probe, inculpații au fost prezenți și asistați de un apărători din oficiu.
Verificând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, C. reține următoarele:
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, precum și participația fiecărui inculpat la săvârșirea faptei.
Analiza situației de fapt pe baza probelor administrate a fost făcută temeinic și corect de prima instanță, analiză ce va fi însușită de instanța de control judiciar.
Astfel, din declarațiile date de persoana vătămată U. G. în cele două faze ale procesului penal a rezultat că cei trei inculpați l-au amenințat să le restituie telefonul mobil aparent pierdut, toți cei trei insistând, iar inculpatul B. N. M. a început să-l caute prin buzunare, a observat că în buzunarul stâng avea portofelul, iar inculpata M. l-a căutat prin buzunarele din spate. Ulterior, inculpatul B. a tras de portofel încercând să o deposedeze pe persoana vătămată, pentru ca, la un moment dat, același inculpat să o lovească peste față, în timp ce ceilalți doi inculpați îl amenințau, iar, în îmbulzeala creată, portofeul s-a deschis, inculpatul B. a luat suma de 150 de cei și cei trei inculpați au părăsit locul faptei.
Declarația persoanei vătămate se coroborează cu cea dată de martora P. D. E., care a arătat că toți cei trei inculpați s-au îndreptat către persoana vătămată, i-au cerut telefonul, a bruscat-o și au amenințat-o, că probabil, și inculpatul M. a împins-o pe persoana vătămată în timpul agresiunii și, răspunzând la întrebarea apărătorului inculpatului M.: „ este adevărat că inculpatul M. a avut o contribuție mai mică la fapta săvârșită „, martora a precizat că toți trei au tras de ei. Martora a mai declarat că de portofel au tras inculpații M. și B. și că inculpatul M. i-a amenințat și l-a și bruscat pe U. G. în sensul că trăgea de el, fiindu-i frică de amenințările acestuia.
Declarațiile celor doi se coroborează cu cele date de martorul Szavu C. care a precizat că inculpații B. și M. au convenit încă de la început să o tâlhărească pe persoana vătămată, unul dintre inculpați a lovit-o pe persoana vătămată, după care toți trei au buzunărit-o, inculpatul M. fiind și el prezent alături de ceilalți doi inculpați, iar inculpații B. și M. au agresat-o pe persoana vătămată.
Inculpații au dat declarații contradictorii, negând fiecare participarea la săvârșirea faptei, cu toate că au recunoscut că au fost prezenți în zonă cu acea ocazie, dar C. va da o mai mare valoare probatorie declarațiilor persoanei vătămate și ale martorilor P. și Szavu, acestea fiind obiective întrucât persoanele audiate nu au avut nici un interes în cauză să ascundă adevărul, spre deosebire de inculpați, care încearcă să se exonereze de răspundere.
Cele trei declarații se coroborează între ele, sunt constante sub aspectul faptelor probatorii importante pe parcursul celor două faze ale procesului penal și detaliază o stare de fapt ce are o logică, spre deosebire de declarațiile inculpaților care s-au schimbat pe parcursul procesului, se contrazic între ele, precum și cu celelalte declarații și prezintă o stare de fapt neverosimilă.
Faptul probatoriu important, astfel cum a reținut și prima instanță, este prezența amenințătoare a celor trei inculpați în stația de autobuz, aflați sub influența alcoolului, prezență ce a creat o stare de temere persoanei vătămate, mai ales în contextul în care a și fost lovită de unul dintre inculpați, în timp ce ceilalți fie o amenințau, fie o căutau prin buzunare, urmată de sustragerea din portofel a unei sume de bani împotriva voinței persoanei vătămate. Acest fapt este dovedit prin mijloacele de probă analizate de prima instanță detaliat și de instanța de control judiciar succint, astfel că apărările inculpaților în sensul că nu rezultă participarea lor la săvârșirea faptei vor fi înlăturate.
Prezența inculpaților, amenințările adresate și buzunărirea persoanei vătămate, urmată de sustragerea sumei de bani, în condițiile în care inculpatul B. l-a și lovit cu palma peste față, au avut rol amenințător la adresa persoanei vătămate, abordată fără niciun motiv de inculpați și aflată în stare de minoritate față de aceștia, acțiunile acestora contribuind la obținerea rezultatului urmărit de la bun început, respectiv procurarea de sume de bani.
Fiind dovedită participarea celor trei inculpați la săvârșirea faptei, în mod corect s-a stabilit vinovăția acestora pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, din moment ce acțiunile lor s-au completat reciproc, urmărind de la început același scop infracțional, de luare a banilor din posesia persoanei vătămate (în declarația dată la urmărire penală, martorul Szavu a precizat că B. N. i-a spus inculpatului M. „ hai bă să le luăm banii la aștia”, deci scopul a fost clar prefigurat încă dinainte de se trece la realizarea elementului material iar prezența celor trei inculpați nu a făcut altceva decât să asigure reușita planului infracțional).
Încadrarea în drept a faptelor a fost în mod legal făcută de instanța de fond, respectiv s-a considerat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată, pe timp de noapte, pentru toți cei trei inculpați, reținându-se circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună, precum și starea de pluralitate intermediară pentru inculpații B. și M., iar pentru primul inculpat și starea de recidivă, având în vedere cele consemnate în fișele de cazier și condamnările suferite de inculpați în stare de minoritate. Analiza efectuată detaliat de instanța de fond cu privire la latura obiectivă și subiectivă a infracțiuni este corect efectuată și va fi însușită de instanța de control judiciar.
Pedepsele au fost stabilite în mod corect, la individualizarea lor instanța ținând cont de limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a codului penal, de contribuția fiecăruia la săvârșirea faptei, de atitudinea procesuală necorespunzătoare a acestora, de antecedentele penale, inclusiv de faptele săvârșite în timpul minorității precum și de circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane.
Inculpatului M. N., ce a avut o contribuție mai mică la săvârșirea faptei, i s-a aplicat minimul de pedeapsă, astfel că, în lipsa unor circumstanțe atenuante, ce nu au fost identificate de instanță, nu se poate coborî pedeapsa, inculpatei M., cu o contribuție mai mare decât a coinculpatului M., i s-a aplicat o pedeapsă ușor peste minim, iar inculpatului B., ce a avut atât inițiativa săvârșirii faptei cât și cea mai mare contribuție la săvârșirea acesteia, i s-a aplicat, în mod corect, o pedeapsă peste minimul special.
Toate cele trei pedepse sunt corect individualizate și sunt apte să asigure atingerea scopului pedepsei, reeducarea inculpaților și asigurarea represiunii penale, neimpunându-se reducerea acestora.
Având în vedere cuantumul pedepselor rezultante, legal stabilite de instanța de fond pentru cei trei inculpați, singura posibilitate de individualizare a executării acestor pedepse este executarea efectivă în penitenciar, nefiind îndeplinită condiția obiectivă prevăzută de art. 91 alineat 1 litera a Cod penal.
Prin urmare, fiind corect reținute starea de fapt, încadrarea juridică și individualizarea pedepselor aplicate celor trei inculpați, instanța de control judiciar va respinge apelurile inculpaților ca nefondate.
Va adăuga la durata arestării preventive a inculpaților M. N. și B. N. M. și perioada din 06.05.2015 până în prezent.
Va obliga inculpații M. N. și B. N. M. la plata fiecare a sumei de 500 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, iar pe inculpata M. B. F. la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel și va dispune avansarea sumei de 600 de lei în conturile Baroului B. reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de inculpații M. N., M. B. F. și B. N. M. împotriva sentinței penale nr. 798/06.05.2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._, pe care o menține.
Adaugă la durata arestării preventive a inculpaților M. N. și B. N. M. și perioada din 06.05.2015 până în prezent.
În temeiul art. 275 alineat 2 Cod de procedură penală, obligă inculpații M. N. și B. N. M. la plata fiecare a sumei de 500 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, iar pe inculpata M. B. F. la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Dispune avansarea sumei de 600 de lei în conturile Baroului B. reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică azi, 07.07.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
M. G. L. A. M.
GREFIER,
C. G.
Red.M.G.L./09.09.2015
Dact.C.Gh./17.09.2015
2 ex.
Jud fond/M. T.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Omorul calificat. Art.189 NCP. Decizia nr. 538/2015. Curtea de... → |
|---|
