Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 62/2016. Curtea de Apel BRAŞOV

Curtea de Apel BRAŞOV - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 62/2016 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 05-02-2016

Cod ECLI ECLI:RO:CABRV:2016:002._

ROMÂNIA

C. DE A. B.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 62/Ap DOSAR NR._

Ședința publică din data de 05 februarie 2016

Instanța constituită din:

Complet de judecată A1:

Președinte - A. D. – judecător

Judecător - A. M.

Grefier - A. I. P.

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. A. – din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. B..

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de către părțile civile P. M. DOINIȚA, N. B., N. L., N. C. și partea responsabilă civilmente . R. SA împotriva sentinței penale nr.125 pronunțată de Judecătoria S. G. la data de 02 noiembrie 2015 în dosarul penal nr._ .

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio – video.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 07 ianuarie 2016, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 391 Cod procedură penală, a amânat pronunțarea pentru data de 14 ianuarie 2016, apoi pentru datele de 22 ianuarie 2016, 05 februarie 2016, când,

CURTEA:

Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.125/02.11.2015, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Sf. G. s-au hotărât următoarele:

În baza art.335 al.1 Cod penal cu aplicarea art.396 al.10 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul D. A. L., fiul lui A. și M., născut la data de 23.05.1979 în municipiul S. G. județ C., domiciliat în municipiul S. G. .. 13 ., CNP_, căsătorit, studii primare, fără ocupație, la pedeapsa de 1 an (un an) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

În baza art. 336 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 396 al. 10 Cod procedură penală a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 3 luni (un an și trei luni) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.

În baza art. 192 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 396 al. 10 Cod procedură penală a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani și 3 luni (doi ani și trei luni) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 38 al. 2 Cod penal, art. 39 al. 1 lit. b Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 3 luni închisoare, la care se adaugă sporul prevăzut de lege, rezultând în final pedeapsa de 3 ani (trei ani) închisoare.

În baza art. 91 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 ani (patru ani), stabilit conform art. 92 al. 1 Cod penal, calculat conform art. 92 al. 2 Cod penal, de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 92 al. 3 Cod penal pe durata termenului de supraveghere inculpatul a fost obligat să respecte măsurile de supraveghere și să execute obligațiile ce îi revin, în condițiile stabilite de instanță.

În baza art. 93 al. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul C., la datele fixate de acesta

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare ce depășește 5 zile

- să comunice schimbarea locului de muncă

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență

În baza art. 93 al. 2 lit. b Cod penal a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul C. sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 al. 3 Cod penal pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul a fost obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 100 de zile, fie în cadrul Primăriei mun. S. G., fie în cadrul Atelierului de Muncă în folosul comunității situat în spațiul Liceului N. T. din Mun. B., afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore fiind stabilit prin legea de executare a pedepselor.

S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 96 Cod penal, a căror nerespectare atrage revocarea suspendării, în cazul nerespectării cu rea credință a măsurilor de supraveghere sau obligațiilor impuse, ori în cazul comiterii unei noi infracțiuni.

În baza art. 7 al. 1 din legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice conform dispozițiilor legii penale menționate.

Probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

A admis în parte acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal și pe cale de consecință a obligat partea responsabilă civilmente . R. SA, cu sediul în Voluntari Șoseaua București Nord nr. 10 Global City Business Park clădirea O 23 jud. I., la plata către părțile civile S. C. Județean de Urgență B., cu sediul în municipiul B., calea București nr. 25-27 județ B., a sumei de 9466,59 lei cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale), la plata către partea civilă S. Județean de Urgență Dr. Fogolyan Kristof S. G., cu sediul în municipiul S. G. . județ C., a sumei de 700,44 lei la care se adaugă dobânda legală calculată până la plata integrală a sumei, cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale), la plata către partea civilă N. B., domiciliat în municipiul S. G., . . ., a sumei de_ euro în echivalent lei la data plății cu titlu de despăgubiri civile (daune morale), la plata către partea civilă P. M. Doinița, domiciliată în municipiul S. G. .. 8 ., a sumei de_ euro în echivalent lei la data plății și 484 lei, cu titlu de despăgubiri civile (din care_ euro - daune morale și sumele de 484 lei și 190 euro - daune materiale), la plata către partea civilă N. L., domiciliat în municipiul S. G., .. 8 ., a sumei de_ euro în echivalent lei la data plății, 46,79 lei, 73,43 euro în echivalent lei la data plății, cu titlu de despăgubiri civile (din care suma de_ euro - daune morale și sumele de 46,79 lei, 73,43 EURO - daune materiale), la plata către partea civilă N. C., domiciliat în municipiul S. G. .. 8 . ., a sumei de_ euro în echivalent lei la data plății,_,73 lei și 41,98 euro în echivalent lei la data plății, cu titlu de despăgubiri civile (din care suma de_ euro - daune morale și sumele de_,73 lei și 41,98 euro - daune materiale) și a sumelor de 3663,68 lei și 41,98 euro în echivalent lei la data plății, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de partea civilă N. C..

A respins restul pretențiilor civile formulate în cauză, ca nefondate.

A respins cererea de instituire a măsurii asiguratorii asupra bunurilor inculpatului, formulată de partea responsabilă civilmente, ca nefondată.

A obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria S. G. întocmit sub număr 1302/P/2014 din data de 25.03.2015 și înregistrat pe rolul Judecătoriei S. G. la data de 03.04.2015 sub număr_ s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. A. L., fiul lui A. și M., născut la data de 23.05.1979 în municipiul S. G. județ C., domiciliat în municipiul S. G. .. 13 . județ C., CNP_, căsătorit, studii primare, fără ocupație, sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 192 al. 2 Cod penal, art. 335 al. 1 Cod penal și art. 336 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 38 al. 2 Cod penal

În esență, prin actul de sesizare s-a reținut că în data de 07.04.2014 inculpatul a condus autoturismul marca WV Sharan cu numărul de înmatriculare_ pe . S. G., fără a deține permis de conducere și cu o alcoolemie de 1,55 gr. %0, în jurul orelor 20,06, iar la un moment dat a pierdut controlul volanului din cauza dispozitivului de reducere a vitezei amplasat în apropierea trecerii de pietoni din fața . municipiul S. G., inculpatul intrând pe trotuarul din dreapta și accidentând pe victima N. F. B., care se deplasa pe partea carosabilă pe bicicletă, pe lângă trotuar, în urma impactului victima decedând.

Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor.

Prin încheierea din data de 12.05.2015 instanța a constat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

Prezent în fața instanței la termenul din data de 30.06.2015 inculpatul a solicitat judecarea cauzei pe procedura prevăzută de art. 374 al. 4 Cod procedură penală, recunoscând comiterea faptelor și manifestând disponibilitatea de a presta muncă neremunerată în folosul comunității.

După ascultarea inculpatului și după punerea în discuția părților a cererii formulate de inculpat, instanța a admis-o, judecând prezenta cauză în temeiul procedurii simplificate, prevăzute de art. 374 al. 4 Cod procedură penală.

În cauză s-au constituit părți civile N. B., N. C., N. L. și P. M. Doinița, fiind audiați martorii M. E. și D. E., în dovedirea pretențiilor civile formulate, fiind depuse totodată înscrisuri în dovedirea laturii civile.

În cauză a fost efectuat și un referat de evaluare cu privire la inculpat.

În fapt, instanța de fond a reținut că în data de 07.04.2014 inculpatul a consumat băuturi alcoolice (votcă), până în jurul orelor 19,00, după care, întrucât dorea să asculte muzică la casetofonul din autoturismul marca WW Sharan cu numărul de înmatriculare_ care se afla parcat în fața blocului, inculpatul a urcat la volanul autoturismului, a ascultat muzică, iar la un moment dat, a pornit autoturismul, cu scopul de a se deplasa la un bar din municipiul S. G..

În autoturism a urcat și fiica inculpatului, în vârstă de 14 ani, aceasta rugându-l inițial pe inculpat să nu conducă mașina, însă inculpatul a demarat și a condus autoturismul pe drumul public, respectiv pe . G. B. și apoi pe .> În timp ce conducea autoturismul pe . S. G. în jurul orelor 20,06, inculpatul a ajuns la trecerea de pietoni din dreptul . trecut cu autoturismul peste dispozitivul de reducere a vitezei amplasat în apropierea trecerii de pietoni și a pierdut controlul volanului, părăsind partea carosabilă, accidentând un biciclist ce se deplasa pe lângă trotuar, pe partea carosabilă.

În urma impactului, victima N. F. B. a fost transportată la S. Județean S. G., ulterior, din cauza stării grave în care aceasta se afla, victima a fost transportată la S. Județean de Urgență B., unde a decedat la data de 14.04.2014.

La fața locului au sosit organele de poliție, iar inculpatul a fost testat cu etilotestul, rezultatul indicat fiind 0,85 mg/l alcool pur în aerul expirat, după care inculpatul a fost condus la spitalul Județean S. G., unde a fost examinat clinic și i s-a recoltat o probă de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică alcoolemie (fila 30) la ora 20,57 inculpatul prezenta o alcoolemie de 1,55 gr. %0.

Conform dovezii întocmite de Serviciul Public Comunitar Regim permise de Conducere (fila 31) inculpatul nu este posesor al permisului de conducere.

În cauză a fost efectuat raportul de expertiză medico-legală (autopsie) – fila 46, prin care s-a stabilit că moartea victimei N. F. B. a fost violentă, s-a datorat hemoragiei meningocerebrale, consecință a unui politraumatism cu multiple fracturi craniene, leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu și de corp /plan dur, posibil în condițiile unui accident de trafic rutier, între leziunile constatate și deces există legătură de cauzalitate directă, menționându-se și faptul că la autopsie nu s-au recoltat probe biologice de sânge, din cauza perioadei de spitalizare.

În cursul urmăririi penale, în cauză a fost efectuată o expertiză tehnică auto, de către expertul R. Ș., concluziile expertizei stabilind că viteza autoturismului în momentele premergătoare accidentului era de 71-74 km/h, victima se afla pe bicicletă și se deplasa pe carosabil fără să pedaleze (împingând bicicleta cu piciorul), carosabilul era uscat, iar vizibilitatea bună, mecanismul de producere al accidentului constând în faptul că inculpatul nu a frânat înaintea dispozitivului de reducere a vitezei la marcajul pentru pietoni, viteza neadecvată produce săltarea autoturismului și implicit pierderea controlului volanului, roțile autoturismului urcă pe trotuar, rulând circa 21 m după dispozitivul de limitare, până la impactul cu roata din spate a bicicletei, bicicleta este proiectată pe trotuar, iar victima este proiectată cu capul sau zona toracică în parbrizul autoturismului, fiind purtată pe capotă aproximativ 25 m.

Concluziile expertizei efectuate au fost în sensul că viteza autoturismului anterior impactului era de 71-74 km/h, viteza autoturismului în momentul impactului era de 61-63 Km/h, viteza victimei pe bicicletă a fost de 4-4,5 km/ h, locul impactului fiind la 0,3-0,4 m de trotuarul din dreapta al drumului, pe banda de circulație a autoturismului, victima fiind lovită din spate în timp ce se deplasa regulamentar, situația de pericol fiind creată de inculpat, acesta conducând autoturismul fără a deține permis de conducere, sub influența alcoolului și cu viteză excesivă în localitate.

Punctul de vedere al expertului B. S., desemnat de părțile civile, a coincis cu cel al expertului desemnat în cauză (fila 62).

Totodată, ca urmare a obiecțiunilor formulate de părți, în cauză a fost efectuat un supliment de expertiză (fila 58) prin care au fost menținute toate punctele de vedere și concluziile privind mecanismul producerii accidentului și elementele dinamicii accidentului relatate în raportul de expertiză.

În cauză inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, iar potrivit raportului de expertiză întocmit de Serviciul de medicină legală C. (fila 79), s-a stabilit că inculpatul prezintă intelect liminar și trăsături de personalitate accentuate labil-emoțional de tip impulsiv prin carențe educaționale, care nu-i afectează funcția discernământului, stabilindu-se că la momentul comiterii faptei inculpatul a avut capacitatea de a înțelege conținutul și consecințele acțiunilor sale, discernământul fiind prezent.

Starea de fapt astfel reținută a rezultat din materialul probatoriu administrat, în sensul celor reținute mai sus.

Inculpatul a recunoscut comiterea faptelor imputate, astfel cum rezultă din declarațiile sale, date atât cu ocazia ascultării în fața instanței, cât și anterior, în cursul urmăririi penale.

Declarațiile de recunoaștere ale inculpatului se coroborează și cu celelalte mijloace de probă, respectiv procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice (filele 11-24), stabilind-se și faptul că autoturismul corespundea pentru siguranță (fila 25), rezultat etilotest (fila 26), buletin de examinare clinică (fila 28), proces verbal de recoltare a probelor biologice (fila 27), buletin de analiză toxicologică alcoolemie (fila 30), dovada aflată la fila 31 în sensul că inculpatul nu este posesor al permisului de conducere, raport de expertiză medico-legală (autopsie) - fila 46, raport de expertiză tehnică auto (fila 49), supliment de expertiză (fila 58), punctul de vedere al expertului ales de partea civilă (fila 59), precum și depozițiile martorilor F. A., Gecse Bettina, Kurta A., Vancsa Elod.

Astfel, martorii F. A. și Gecse Betina au menționat faptul că se deplasau pe . victima, martorele mergând pe trotuar, iar victima se deplasa încet pe bicicletă, pe partea carosabilă, la un moment dat au auzit un zgomot puternic și au observat autoturismul condus de inculpat care se îndrepta din spate, autoturismul intrând direct în victima aflată pe bicicletă, victima fiind preluată pe capota autoturismului și purtată câțiva metri, după care a fost aruncată pe partea carosabilă.

Totodată, martorul Kurta A. a precizat faptul că în timp ce se deplasa cu un autoturism din sensul opus, a observat autoturismul condus de inculpat, la un moment dat, după ce a trecut de dispozitivul de reducere a vitezei a auzit un zgomot puternic și în oglinda retrovizoare a observat că autoturismul condus de inculpat era oprit, victima se afla pe partea carosabilă prezentând urme de sânge în zona capului.

Martorul Vancsa Elod a menționat faptul că a ajuns la fața locului după ce victima a fost transportată la spital, acesta participând, ca martor asistent, la cercetarea la fața locului.

Pe baza întregului material probatoriu administrat, în sensul celor reținute, instanța de fond a constatat că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa, în drept, faptele acestuia care în data de 07.04.2014 în jurul orelor 20,06, fără a poseda permis de conducere, având o alcoolemie de 1,55 gr. %0, a condus autoturismul marca WV Sharan cu numărul de înmatriculare_, pierzând la un moment dat controlul volanului, în momentul trecerii peste dispozitivul de reducere a vitezei din apropierea trecerii de pietoni de lângă . municipiul S. G., pe fondul vitezei neadecvate (71-74 km /h) și a accidentat mortal pe victima N. F. B., în vârstă de 29 de ani, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, conducerea unui vehicul sub influența alcoolului și conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzute de art. 192 al. 2 Cod penal, art. 336 al. 1 Cod penal și art. 335 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 38 al. 2 Cod penal, pentru comiterea acestor infracțiuni inculpatul urmând a răspunde penal.

Prima faptă a fost comisă de inculpat din culpă, celelalte două cu intenție directă, existând raport de cauzalitate între acțiunea inculpatului și urmarea produsă.

Inculpatul a nerespectat prevederile art. 35 al. 1 din OUG nr. 195/2002, conform cărora participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor, art. 121 al. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006, conform cărora conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă, art. 123 lit. h din același act normativ, conform cărora conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depășească 30 km/h în localități sau 50 km/h în afara localităților, la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare și marcaje.

La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art.74 Cod penal, respectiv împrejurările și modalitățile de comitere a faptelor - inculpatul conducând autoturismul pe drumul public, fără a poseda permis de conducere, având în sânge o alcoolemie de 1,55 gr. %0, în jurul orelor 20,06, pe străzi din municipiul S. G., în autoturism împreună cu inculpatul aflându-se și o altă persoană (fetița minoră a inculpatului), urmarea produsă, concretizată în cazul infracțiunii de ucidere din culpă prin decesul victimei în vârstă de 29 de ani, scopul urmărit de inculpat - acela de a mai consuma alcool, dar și persoana și conduită inculpatului, acesta recunoscând comiterea faptei, asumându-și responsabilitatea pentru faptele comise, prezentându-se în fața organelor de cercetare și instanței de judecată, dând declarații prin care recunoaște faptele și descrie comiterea acestora, având astfel o bună conduită procesuală, acesta fiind anterior condamnat pentru comiterea unor alte fapte de natură penală, fapte comise anterior împlinirii vârstei de 18 ani și pentru care este împlinit termenul de reabilitare, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar.

Instanța de fond a avut în vedere și aspectele reliefate în cuprinsul buletinului de examinare clinică, din care rezultă că inculpatul avea o atitudine adecvată, cooperantă, un comportament liniștit, comunicarea coerentă, inculpatul fiind orientat temporal, spațial, alopsihic și autopsihic.

În același timp, instanța a avut în vedere aspectele menționate în cuprinsul referatului de evaluare întocmit, din care rezultă că inculpatul provine dintr-o familie legal constituită, părinții săi separându-se în fapt însă la doar doi ani de la nașterea inculpatului, acesta fiind crescut de tatăl său, iar precaritatea mijloacelor existențiale, orientarea preocupărilor tatălui de a întreține de unul singur pe cei doi copii (inculpatul având o soră și un frate consangvini, respectiv un frate pe linie paternă), a determinat abandonarea inculpatului în grija surorii sale, mai mare cu doar doi ani, context absolut nefavorabil pentru formarea unor trăsături de personalitate echilibrate, inculpatul a abandonat cursurile școlare după terminarea unei singure clase a ciclului primar, acesta s-a implicat însă în activități ziliere în agricultură și în construcții, în prezent inculpatul lucrează la ., ca muncitor necalificat, câștigându-și astfel în mod onest existența, inculpatul este căsătorit și este tatăl a trei copii, doi dintre aceștia minori, relațiile familiale fiind pozitive, existând sprijin reciproc, înțelegere și dorința creșterii împreună a copiilor.

Din același referat de evaluare rezultă faptul că inculpatul este perceput ca o persoană retrasă, nonconflictuală, frustrată de neputința de a face mai mult pentru familia sa și în același timp traumatizată de consecința negativă a faptelor sale, conștientizând efectele faptelor comise, asumându-și responsabilitatea comiterii acestora, depunând diligențe în vederea plății unor daune morale și materiale către rudele victimei, fără a reuși să ajungă la o soluție satisfăcătoare pentru ambele părți, inculpatul beneficiind de factori pozitivi care pot descuraja reiterarea unui comportament infracțional (relațiile familiale foarte bune, atașamentul față de familie, interesul creșterii copiilor împreună, asumarea responsabilității pentru faptele comise, regretul manifestat de inculpat față de comiterea faptelor, inculpatul realizând gestionarea defectuoasă a unor interese personale pe fundalul consumului de băuturi alcoolice).

Totodată, inculpatul a manifestat disponibilitatea de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, instanța urmând a avea în vedere și limitele de pedeapsă, conform art. 396 al. 10 Cod procedură penală

Pentru considerentele reținute, în baza art. 335 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 396 al. 10 Cod procedură penală inculpatul D. A. L. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an (un an) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

În baza art. 336 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 396 al. 10 Cod procedură penală inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 3 luni (un an și trei luni) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.

În baza art. 192 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 396 al. 10 Cod procedură penală inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 3 luni (doi ani și trei luni) închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art. 38 al. 2 Cod penal, art. 39 al. 1 lit. b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 3 luni închisoare, la care se adaugă sporul prevăzut de lege, rezultând în final pedeapsa de 3 ani (trei ani) închisoare.

Deși faptele comise de inculpat sunt de o gravitate sporită, una dintre urmările produse constând în decesul unei persoane, având în vedere însă, pe lângă circumstanțele reale de comitere a faptelor, circumstanțele personale ale inculpatului, menționate anterior, faptul că inculpatul este tatăl a trei copii, doi dintre aceștia fiind minori, inculpatul asumându-și responsabilitatea comiterii faptelor înțelegând consecințele negative ale acestora, fiind totodată îndeplinite condițiile art. 91 Cod penal, în baza art. 91 Cod penal instanța de fond a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 al. 1 Cod penal, calculat conform art. 92 al. 2 Cod penal, de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 93 al. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul C., la datele fixate de acesta

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare ce depășește 5 zile

- să comunice schimbarea locului de muncă

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență

În baza art. 93 al. 2 lit. b Cod penal s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul C. sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate, apreciind că această măsură este de natură a contribui la reintegrarea socială a inculpatului, în acord și cu aspectele relevate în cuprinsul raportului de evaluare, în sensul că o intervenție instituționalizată de specialitate ar spori semnificativ gradul de siguranță comunitară, fiind aptă să contureze o viitoare reintegrare socială a inculpatului.

În baza art. 7 al. 1 din legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice conform dispozițiilor legii penale menționate.

Probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, s-au constituit părți civile în cauză tatăl, mama și cei doi frați ai victimei, toți aceștia având calitate procesual activă, potrivit constituirilor de parte civilă formulate și ulterior precizate conform actelor dosarului.

În ceea ce privește daunele morale solicitate de părțile civile, instanța a avut în vedere faptul că, dată fiind urmarea produsă prin fapta inculpatului - decesul fratelui, respectiv copilului părților civile, între părțile civile P. M. Doinița, N. C., N. L. și victimă existând relații familiale bune, neexistând dovezi în sens contrar, astfel cum rezultă și din declarațiile martorelor audiate, date fiind astfel relațiile dintre părți, este evident că părților civile li s-a produs un prejudiciu de ordin moral, dispariția copilului, respectiv fratelui părților civile având un puternic impact de natură psihologică.

Instanța a avut în vedere faptul că victima era în vârstă de doar 29 de ani, dispariția acesteia intervenind astfel brusc și prematur, relațiile familiale fiind grav afectate, decesul victimei determinând suferințe de natură psihică pentru frații și părinții săi, familia pierzând unul dintre membrii săi, aspecte care sunt de natură a cauza o traumă sufletească importantă, mai ales în situația mamei și fraților victimei, aceștia locuind împreună în țară (chiar dacă fiecare și-a găsit de lucru în străinătate, revenind la domiciliul comun de fiecare dată când se întorceau în țară), relațiile familiale fiind caracterizate pozitiv, bazate pe sprijin reciproc, afecțiune, astfel cum rezultă din depozițiile celor două martore audiate.

Instanța a avut în vedere faptul că moartea victimei a fost violentă, datorându-se hemoragiei meningocerebrale, consecință a unui politraumatism cu multiple fracturi craniene, leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu și de corp /plan dur, posibil în condițiile unui accident de trafic rutier, între leziunile constatate și deces există legătură de cauzalitate directă.

Potrivit depoziției martorei D. E. (fila 136), relațiile dintre victimă și frații săi, respectiv mama sa, erau foarte bune, caracterizate de afecțiune și sprijin reciproc, aceștia constituiau o familie în adevăratul sens al cuvântului, aspect important la stabilirea despăgubirilor morale, existența sentimentului de afectivitate puternică, relațiile existe anterior între victimă și familia sa, afectivitatea, sprijinul reciproc reprezentând elemente importante în acest sens, martora a învederat și faptul că în urma decesului victimei, frații și mama acesteia au fost foarte afectați, abătuți, fără a mai avea liniște și părând chiar cu gândul în altă parte, martora fiind nașa de botez a fraților victimei și întâlnindu-se astfel de multe ori cu aceștia și ulterior decesului victimei.

Aceeași martoră a precizat și faptul că, deși lucrează în Italia, mama victimei a venit în țară imediat ce a aflat despre accident, s-a deplasat la spital, iar aici, întrebată fiind de medic dacă este de acord cu donarea organelor fiului ei, acesteia i s-a făcut rău, sperând totuși că fiul său mai are o șansă la viață.

De altfel, aceste aspecte sunt incidente și referitor la frații victimei, deși aceștia lucrau în străinătate la acel moment, astfel cum rezultă din biletele de avion depuse la dosar, aceștia s-au deplasat imediat în țară, de altfel partea civilă N. C. fiind și cel care s-a ocupat în mod considerabil de cheltuielile ocazionate de decesul victimei.

Totodată, martora M. E. (fila 134) a menționat aceleași aspecte, respectiv faptul că îi cunoaște pe victimă, frații acesteia și mama sa de 10 ani, relațiile dintre aceștia erau foarte bune, mama și frații locuiau împreună cu victima, aceștia fiind foarte afectați în urma decesului victimei.

Referitor la partea civilă N. B. - tatăl victimei, martora D. E. a precizat faptul că acesta s-a mutat la un moment dat în altă parte, locuind separat, părinții victimei divorțând, cu toate acestea martora menționând faptul că și tatăl și-a iubit copiii și i-a vizitat și după divorțul de soția sa, în prezent tatăl victimei suferind de epilepsie, fiind operat în zona capului, fiind și acesta afectat în urma decesului victimei.

Desigur, pierderea unei persoane dragi, în cazul de față a copilului, respectiv a fratelui, curmarea bruscă a evoluției firești a vieții de familie, vârsta victimei (29 de ani), decesul prematur al acesteia, suferința creată părinților și fraților rămași în viață, reprezintă aspecte greu de cuantificat, neexistând în atare situație decât o singură posibilitate de reparare oarecum, a prejudiciului astfel creat, respectiv cea prin echivalent.

Referitor la prejudiciul moral suferit, instanța a apreciat că acest prejudiciu moral este cert, putându-se deduce din lipsirea părților civile (părinții și frații victimei) de afecțiunea victimei, afecțiune specifică unei familii, din impactul negativ în plan psihologic al dispariției victimei, cu efectele negative ale acestei situații, în absența oricăror alte mijloace de reparare în natură a pagubei, soluția reparării prin echivalent fiind singura posibilă.

Jurisprudența în materia daunelor morale nu este unitară în ce privește sumele care se acordă în astfel de situații, este însă de netăgăduit faptul că decesul unuia din membrii familiei provoacă suferințe celor rămași în viață, în situația unei familii unite, în care relațiile familiale sunt caracterizate de afecțiune, sprijin reciproc, cum este cazul de față.

Totodată, există anumite criterii care pot fi avute în vedere la stabilirea despăgubirilor în situația pierderii unei persoane apropiate, respectiv relația de rudenie, gradul de afecțiune, dezmembrarea familiei în urma decesului unuia dintre copii sau frați, faptul că membrii acelei familii locuiau împreună, obișnuiau să se ajute reciproc, nu în ultimul rând vârsta victimei.

În situația de față, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse și din depozițiile martorelor audiate, mama și frații victimei locuiau împreună, aveau o relație de familie bazată pe afecțiune, sprijin reciproc, decesului unuia din copii, respectiv frate, având un puternic impact psihologic asupra părților civile.

În același timp, astfel cum s-a reținut în practica judiciară, există și posibilitatea diferențierii cuantumului daunelor morale, în situația mai multor părți civile (mama, tatăl victimei, frații acesteia), având în vedere criteriile menționate mai sus, inclusiv vârsta victimei, legătura de rudenie, gradul de afecțiune.

Chiar dacă în situația de față s-a făcut dovada unei puternice afecțiuni atât între mama victimei și victimă, dar și între frați și victimă (având în vedere și vârsta apropiată a acestora), fiind astfel dovedită și afecțiunea existentă între tatăl victimei și aceasta, chiar dacă în cauza de față a intervenit divorțul soților și separarea tatălui, mutarea acestuia în altă parte, totuși, prin prisma evoluției viitoare firești, precum și având în vedere și dispozițiile Codului civil care statuează în ceea ce privește ordinea de plată a întreținerii, conform art. 519 Cod civil, faptul că descendentul este obligat la întreținere înaintea ascendentului, iar frații și surorile își datorează întreținere după părinți, însă înaintea bunicilor, instanța a apreciat că este justificată acordarea unor daune morale într-un cuantum diferențiat cu privire la părțile civile, justificate pe baza argumentelor reținute mai sus.

Pe baza tuturor aspectelor reținute, instanța a apreciat că sumele de_ euro în echivalent lei la data plății pentru partea civilă N. B., câte_ euro în echivalent lei la data plății pentru N. C. și N. L., respectiv_ euro în echivalent lei la data plății pentru partea civilă P. M. Doinița, sunt de natură a acoperi prejudiciul moral acestor părți civile, motiv pentru care instanța le va acorda sumele menționate cu acest titlu.

Părțile civile P. M. Doinița, N. L. și N. C. au solicitat și daune materiale, respectiv suma de 484 lei și 190 euro – P. M. Doinița, 83,96 euro și_,41 lei – N. C., 1300 GBP, 73,43 euro și 46,79 lei - N. L. (astfel cum a precizat la termenul din data de 26.10.2015).

Cu privire la sumele solicitate de partea civilă P. M. Doinița cu titlu de daune materiale, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la filele 158-162, fila 102 dosar, s-a apreciat ca fiind dovedite sumele de 101 lei - act deces, 100 lei-transport persoane Otopeni- B., 179 lei - bilet avion București- Perugia, 104 lei - servicii bagaj București – Perugia, 190 euro - bilet avion R. –București, pentru cheltuielile efectuate de această parte civilă vizând decesul fiului său (transport la data accidentului din R. în București, transport avion și servicii de bagaj în aprilie - mai 2015- respectiv la un an după decesul fiului său, având în vedere și depozițiile martorelor audiate în sensul că au fost efectuate toate datinile - parastase etc.), fiind dovedite astfel sumele solicitate de aceasta cu titlu de daune materiale.

Referitor la sumele de 73,43 euro și 46,79 lei solicitate de partea civilă N. L., instanța a avut în vedere că acestea sunt dovedite prin înscrisurile aflate la filele 169, 171 dosar, reprezentând contravaloarea biletului de avion București - Londra din 3 mai 2014 (respectiv la scurtă vreme după decesul și înmormântarea victimei, partea civilă lucrând în acel moment în Londra), respectiv anunțul în ziar privind decesul și data înmormântării.

În ceea ce privește suma de 1300 GBP cu titlu de amendă aplicată acestei părți civile de către angajatorul său pentru întreruperea contractului de muncă din Anglia, instanța a apreciat că nu este dovedită eventuala legătură de cauzalitate dintre aplicarea acestei amenzi și decesul victimei, nefiind efectuată nicio dovadă în acest sens.

Astfel, instanța a acordat părții civile N. L. doar sumele de 73,43 euro în echivalent lei la data plății și 46,79 lei cu titlu de daune materiale.

Referitor la suma totală de_,41 lei și 83,96 euro solicitate de partea civilă N. C., astfel cum a precizat și apărătorul ales în ședința din 26.10.2015, aceste sume reprezintă atât despăgubiri civile - daune materiale, cât și cheltuieli de judecată efectuate cu prezentul proces penal.

Astfel, din înscrisurile depuse de această parte civilă (filele 138, 147-156), rezultă faptul că sunt dovedite cu titlu de daune materiale sumele de 140 lei - servicii funerare, 550 lei sicriu, 1000 lei - activități pompe funebre, 335 lei - costum, cămașă, cravată, vestă decedat, 120 lei - respecte sicriu, 8,73 lei - antidepresive, 57 lei - aranjamente florale, 27 lei - coroane, 34 lei - aranjamente florale, 290 lei - taxă la parohia Reformată, 300 lei - loc concesionare înhumare, 15 lei taxă folosire capelă, 260 lei - servicii funerare transport decedat și cruce, 19 le - aranjamente florale, 8260 lei - monument funerar, accesorii, transport și montaj, 41,98 euro - contravaloarea biletului de avion plătit mamei sale (astfel cum a precizat partea civilă la termenul din 26.10.2015), acestea fiind dovedite prin înscrisurile aflate la filele 89, 90, 91, 93, 98, 103, 109 dosar, rezultând astfel ca dovedite sumele de_,73 lei și 41,98 euro, cu titlu de despăgubiri civile –daune materiale, de remarcat fiind faptul că partea civilă a solicitat de două ori suma de 1000 lei – activități pompe funebre, acesta sumă regăsindu-se pe bonul fiscal, dar și pe factura emisă.

Totodată, sumele de 5 lei - onorariu notar, 40 lei - onorariu notar pentru dosar, 7,2 lei - printare expertiză dosar, 1000 lei – reconstituire dinamică accident, 500 lei onorariu expert reconstituire dinamică accident, 17,98 lei servicii curierat transport expertiză, 40 lei onorariu notar acte dosar, 450 lei, 500 lei, 450 lei, 650 lei - onorarii avocat, 3,5 lei copii acte dosar - reprezentând cheltuieli de judecată efectuate de partea civilă N. C. cu prezentul proces, ca și suma de 41,98 euro – transport partea civilă în țară (contravaloarea biletului de avion) în vederea audierii (având în vedere declarația aflată la dosarul de urmărire penală) sunt dovedite prin înscrisurile depuse la filele 148, 150, 151, 156, 94, 96, 97, 98, 100-101 dosar, rezultând astfel sumele de 3663,68 lei și 41,98 euro, pe care le instanța le va acorda acestei părți civile cu titlu de cheltuieli de judecată.

Instanța a respins restul pretențiilor civile formulate în cauză, ca nefondate.

În cauză s-au constituit părți civile și unitățile sanitare care au acordat îngrijiri victimei, respectiv S. Județean de Urgență S. G., cu suma de 700,44 lei plus dobânda legală calculată până la plata integrală a sumei, precum și S. Județean de Urgență B., cu suma de 9466,59 lei, sumele solicitate fiind dovedite prin înscrisurile depuse la filele 98-101,106 dosar urmărire penală.

Având în vedere actele justificative menționate, precum și prevederile art.313 din Legea nr. 95/2006, apreciind justificată acțiunea civilă formulată de unitățile sanitare cu privire la pretențiile solicitate, instanța va acorda aceste sume menționate.

Referitor la obligarea la plata acestor sume, astfel cum rezultă din polița de asigurare depusă la dosar (fila 77 dosar instanță), autoturismul condus de inculpat era asigurat la momentul incidentului la . - R. SA.

Instanța a avut în vedere dispozițiile art. 49 -50 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările in R., cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, asiguratorul acorda despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund, în baza legii, fața de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule,despăgubirile fiind acordate pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare, precum și cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală în limita plafonului maxim stabilit.

Având în vedere considerentele menționate, precum și textele de lege invocate, instanța a admis în parte acțiunea civilă intentată în cadrul procesului penal și pe cale de consecință a obligat partea responsabilă civilmente . R. SA, cu sediul în Voluntari Șoseaua București Nord nr. 10 Global City Business Park clădirea O 23 jud. I., la plata către părțile civile S. C. Județean de Urgență B., cu sediul în municipiul B., calea București nr. 25-27 județ B., a sumei de 9466,59 lei cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale), la plata către partea civilă S. Județean de Urgență Dr. Fogolyan Kristof S. G., cu sediul în municipiul S. G. . județ C., a sumei de 700,44 lei la care se adaugă dobânda legală calculată până la plata integrală a sumei, cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale), la plata către partea civilă N. B., domiciliat în municipiul S. G., . ., a sumei de_ euro în echivalent lei la data plății cu titlu de despăgubiri civile (daune morale), la plata către partea civilă P. M. Doinița, domiciliată în municipiul S. G. .. 8 . ., a sumei de_ euro în echivalent lei la data plății și 484 lei, cu titlu de despăgubiri civile (din care_ euro - daune morale și sumele de 484 lei și 190 euro - daune materiale), la plata către partea civilă N. L., domiciliat în municipiul S. G., .. 8 . ., a sumei de_ euro în echivalent lei la data plății, 46,79 lei, 73,43 euro în echivalent lei la data plății, cu titlu de despăgubiri civile (din care suma de_ euro - daune morale și sumele de 46,79 lei, 73,43 EURO - daune materiale), la plata către partea civilă N. C., domiciliat în municipiul S. G. .. 8 . ., a sumei de_ euro în echivalent lei la data plății,_,73 lei și 41,98 euro în echivalent lei la data plății, cu titlu de despăgubiri civile (din care suma de_ euro - daune morale și sumele de_,73 lei și 41,98 euro - daune materiale) și a sumelor de 3663,68 lei și 41,98 euro în echivalent lei la data plății, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de partea civilă N. C..

Instanța de fond a respins restul pretențiilor civile formulate în cauză, ca nefondate.

Referitor la solicitarea părții responsabile civilmente de instituire a măsurilor asiguratorii asupra bunurilor inculpatului, având în vedere faptul că din înscrisurile depuse la dosar (fila 125, 130, 144 dosar instanță) rezultă faptul că inculpatul nu deține bunuri asupra cărora să poate fi instituite astfel de măsuri, instanța va respinge cererea de instituire a măsurii asiguratorii asupra bunurilor inculpatului, formulată de partea responsabilă civilmente, ca nefondată.

În baza art. 274 al. 1 Cod procedură penală instanța va obliga inculpatul la plata către stat a sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care suma de 350 lei - cheltuieli judiciare avansate în faza de urmărire penală, 100 lei - cheltuieli judiciare avansate în faza de judecată).

Împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile civile P. M. Doinița, N. B., N. L. și N. C. care au criticat cuantumul redus al pedepselor aplicate inculpatului raportat la gravitatea concretă a faptelor comise, respectiv conducerea unui autovehicul fără permis, cu o alcoolemie foarte ridicată, în municipiul Sf. G., la ora de vârf, producând un accident soldat cu moartea unei persoane, solicitând majorarea acestora și executarea pedepsei rezultante în regim de detenție.

Au solicitat și acordarea unor daune morale într-un cuantum mai mare părinților victimei, care au trăit durerea înmormântării copilului lor, și celor doi frați mai mici ai victimei care erau, de asemenea, foarte atașați de acesta. S-a mai solicitat și acordarea, cu titlu de daune materiale, a sumei de 1300 de lire sterline pe care partea civilă N. Laszo a plătit-o ca amendă de la angajatorul său din Anglia pentru întreruperea contractului de muncă pe care acesta îl avea deoarece a venit la funerariile victimei-fratele său.

Împotriva aceleași sentințe a declarat apel și partea responsabilă civilmente . REASUGURARE SA care nu și-a motivat calea de atac formulată.

Analizând apelurile formulate, prin prisma dispozițiilor art. 416 și urm Cod procedură penală, se constată următoarele:

Prima instanță a stabilit o situație de fapt corectă, urmare a coroborării probelor administrate în faza de urmărire penală, prezumția de nevinovăție de care inculpatul D. A. L. beneficiază, conform art.4 Cod procedură penală, art. 23 alin. 11 din Constituție și art. 6 par. 2 din CEDO, fiind răsturnată de probe certe, decisive și sigure de vinovăție în raport cu infracțiunile prevăzute de art. 192 alin. 2, art. 335 alin. 1 și art. 336 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 2 și art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, pentru care a fost condamnat.

C. își însușește argumentele primei instanțe cu privire la existența vinovăției inculpatului, fără a le reitera. De altfel inculpatul a recunoscut comiterea faptelor și a solicitat judecarea potrivit procedurii de la art. 375 Cod procedură penală.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate, conform criteriilor exhibate în prevederile art. 74 Cod penal, se constată că acestea sunt aplicate într-un cuantum corespunzător, dar modalitatea de executare stabilită este prea blândă.

Astfel inculpatul ( care are multiple condamnări din minoritate și un temperament impulsiv, manifestând predilecție pentru încălcarea normelor penale și de conduită socială, așa cum rezultă din expertiza ce i-a fost efectuată ) a comis fapte cu un grad de pericol social concret destul de ridicat, respectiv conducerea unui autovehicul fără permis, cu o alcoolemie foarte ridicată, în municipiul Sf. G., la ora de vârf, producând un accident soldat cu moartea unei persoane. Atitudinea inculpatului de recunoaștere a acestor fapte nu are o semnificație juridică care să justifice concluzia că se poate îndrepta fără executarea efectivă a pedepsei rezultante aplicate, în condițiile în care, aflat în fața unor probe de vinovăție absolut irefutabile, nu avea cum să nu recunoască evidența, dar întreaga atitudine a inculpatului, de nepăsare față de consecințele acțiunilor sale justifică aprecierea că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 91 alin. 1 lit. d Cod penal și reeducarea inculpatului nu se poate face fără executarea efectivă a pedepsei rezultante aplicate acestuia

Față de aceste considerente, C., apreciind fondate criticile aduse în apelul părților civile pe latura penală a cauzei vizând modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului va înlătura din sentința apelată prevederile art. 91, 92, 93 și art. 96 Cod penal, dispunând executarea efectivă a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicate prin sentința apelată.

În ceea ce privește criticile aduse pe latura civilă a cauzei, daunele materiale solicitate au fost corect stabilite în măsura dovedirii lor. În mod just s-a apreciat că nu se impune acordarea sumei de 1300 de lire sterline pe care partea civilă N. Laszo a plătit-o ca amendă de la angajatorul său din Anglia pentru întreruperea contractului de muncă pe care acesta îl avea, deoarece a venit la funerariile victimei-fratele său, partea civilă nefăcând dovada că, deși a uzitat de prevederile legislației muncii în vigoare la acea dată în Anglia, nu avea cum să evite această amendă.

În ceea ce privește criticile privind cuantumul redus al daunelor morale acordate, C. observă că legislația în vigoare nu detaliază criteriile după care se stabilește acest cuantum, aprecierea fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanțelor de judecată care se raportează la circumstanțele fiecărei cauze în parte.

Criterii de stabilire a unor daune morale mai ridicate, exhibate de practica judecătorească au fost: vârsta victimelor ( dacă sunt copii, inversându-se ordinea firească a trecerii în neființă, în cazurile în care părinții supraviețuitori au fost nevoiți să-și înmormânteze copiii, vârsta aparținătorilor constituiți parte civilă ( prea tineri ori prea bătrâni, dependenți total financiar și afectiv de victime) etc.

C. apreciază că, în raport cu criteriile de stabilire a daunelor morale arătate raportate la circumstanțele concrete ale cauzei, se apreciază că suma de câte 60.000 euro acordată părților civile ( și modalitatea în care a fost împărțită) reprezintă un echivalent just al suferinței acestora ( desigur este vorba de un just echivalent juridic, la nivel uman durerea pierderii unei ființe dragi poate fi incomensurabilă).

Prima instanță a luat în considerarea relațiile de familie existente și afecțiunea dintre părțile civile și victimă și a dozat în mod just daunele morale acordate, ținând seama și de durere părinților și a fraților victimei, dar și de împrejurarea că părțile civile sunt persoane mature și nu sunt dependente financiar și psihologic de victimă.

Față de cele arătate criticile privind cuantumul redus al daunelor morale acordate nu sunt întemeiate.

Partea responsabilă civilmente nu a formulat critici care să susțină apelul formulat de ea și prevederile legale ( Legea nr. 136/1995) care au stat la baza obligării acesteia la despăgubiri au fost respectate.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct.2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul declarat de părțile civile P. M. Doinița, N. B., N. L. și N. C. împotriva sentinței penale nr.125/02.11.2015 pronunțată de Judecătoria Sf. Gheoghe în dosarul nr._ pe care o va desființa în privința modalității de executare a pedepsei rezultante aplicate inculpatului D. A. L. și, rejudecând:

Va înlătura din sentința apelată prevederile art. 91, 92, 93 și art. 96 Cod penal.

Va menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Va respinge, ca nefondat, apelul declarat de partea responsabilă civilmente . REASUGURARE SA împotriva aceleași sentințe

Onorariul avocatului din oficiu pentru inculpat în sumă de 260 de lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Onorariul interpretului de limbă maghiară în sumă de 34,72 lei se va plăti din fondurile Ministerului Justiției

În baza art. 275 alin. 2,3 Cod procedură penală obligă apelanta parte responsabilă civilmente . REASUGURARE SA la plata a 50 de lei cheltuieli judiciare în apel, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.

În baza art. 276 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 2400 lei reprezentând cheltuieli judiciare în apel către părțile civile P. M. Doinița, N. B., N. L. și N. C. .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de părțile civile P. M. Doinița, N. B., N. L. și N. C. împotriva sentinței penale nr.125/02.11.2015 pronunțată de Judecătoria Sf. Gheoghe în dosarul nr._ pe care o desființează în privința modalității de executare a pedepsei rezultante aplicate inculpatului D. A. L. și, rejudecând:

Înlătură din sentința apelată prevederile art. 91, 92, 93 și art. 96 Cod penal.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de partea responsabilă civilmente . R. SA împotriva aceleași sentințe

Onorariul avocatului din oficiu pentru inculpat în sumă de 260 de lei se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Onorariul interpretului de limbă maghiară în sumă de 34,72 lei se plătește din fondurile Ministerului Justiției

În baza art. 275 alin. 2,3 Cod procedură penală obligă apelanta parte responsabilă civilmente . R. SA la plata a 50 de lei cheltuieli judiciare în apel, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.

În baza art. 276 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 2400 lei reprezentând cheltuieli judiciare în apel către părțile civile P. M. Doinița, N. B., N. L. și N. C. .

Definitivă

Pronunțată în ședința publică din 05 februarie 2016.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

A. D. A. M.

GREFIER

A. I. P.

Red.A.D/08.02.2016

Dact.A.I.P/10.02.2016

2 ex.

Red.jud fond M.G.M./03.11.2015

← Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr....		Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... →

Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 62/2016. Curtea de Apel BRAŞOV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 62/2016. Curtea de Apel BRAŞOV