Conducere fără permis (art.335 NCP). Decizia nr. 43/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 43/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 17248/299/2014

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ

DOSAR NR._ (3985/2014)

DECIZIA PENALĂ NR. 43/A

Ședința publică din 13.01.2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – V. I. V.

JUDECĂTOR – B. F. V.

GREFIER – T. S.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror N. N..

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul E. D. V. împotriva sentinței penale nr. 770/31.10.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul inculpat E. D. V., personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu G. M., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, aflată la dosarul cauzei, lipsind intimata parte civilă Titichiș G. M..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apelantul inculpat E. D. V., personal, arată că din motive financiare nu și-a putut angaja un apărător, însă nu a comis cele 2 fapte, chiar Poliția Rutieră reținând că el nu a fost la locul faptei. Mai arată că cele 3 fapte de conducere fără permis le-a recunoscut și le regretă.

Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat depune la dosarul cauzei motive de apel și concluzii scrise.

Curtea pune în vedere inculpatului faptul că, în conformitate cu prevederile art. 420 alin. 4 C.p.p. are dreptul de a fi audiat în fața instanței de apel, atrăgându-i-se atenția că, în cazul în care nu dorește să dea declarații, nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar în cazul în care dorește să dea declarații, tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Apelantul inculpat E. D. V., personal, arată că nu dorește să fie audiat de către instanța de apel, înțelegând să își mențină declarațiile anterioare.

Curtea, din oficiu, pune în discuție schimbarea încadrării juridice, din 5 infracțiuni de conducere fără permis, într-o singură faptă conform dispozițiilor art. 335 alin. 1 N.C.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1 N.C.p. și art. 41 alin. 1 N.C.p. Raportat la cele 2 infracțiuni de fals intelectual pune în discuție schimbarea încadrării juridice într-o singură infracțiune prevăzută de art. 52 alin. 3 N.C.p raportat la art. 321 N.C.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1 N.C.p. art. 41 alin. 1 N.C.p. și art. 38 N.C.p. Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul și asupra apelului.

Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat solicită instanței schimbarea încadrării juridice, astfel cum s-a pus în discuție, din oficiu, admiterea apelului formulat și achitarea inculpatului pentru faptele din 17.08.2010 și 03.04.2011, fapte pe care acesta nu le recunoaște. În subsidiar, solicită instanței redozarea pedepsei pronunțate de instanța de fond, apreciind că la dosarul cauzei nu sunt probe din care să rezulte faptul că inculpatul ar fi comis cele 2 infracțiuni, procesele verbale de contravenție și raportul de expertiză fiind relevante și coroborate cu declarațiile martorilor. Astfel, arată că cel care a condus mașina era Titichiș G., pentru că dacă nu ar fi corespuns descrierea, ar fi fost dus la secție, pentru identificare. Mai solicită instanței să țină cont de circumstanțele personale ale inculpatului, care este tânăr, singurul întreținător al familiei și a recunoscut faptele săvârșite.

Reprezentantul Ministerului Public solicită instanței admiterea apelului în ceea ce privește schimbarea de încadrare juridică a faptei, în sensul reținerii unei singure infracțiuni. Săvârșită în formă continuată. Cu privire la solicitarea inculpatului de achitare pentru cele 2 fapte nerecunoscute, apreciază că probatoriul administrat în cauză este suficient și edificator

Apelantul inculpat E. D. V., având ultimul cuvânt, arată că la faptele recunoscute de el au fost și martori care i-au confirmat identitatea, iar dacă își dădea o altă identitate, Poliția Rutieră trebuia să facă verificări.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 770 din data de 31.10.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ s-a dispus în temeiul art. 386 Cod procedură penală, admiterea cererii formulate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal (fapta din 28.02.2010), art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal (fapta din 15.10.2012), art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal (fapta din 17.08.2012), art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal (fapta din 03.04.2011), art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal (fapta din 27.02.2014), în infracțiunile prevăzute de art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal, art. 43 alin. 5 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal (fapta din 28.02.2010), art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 și art. 43 alin. 5 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal (fapta din 15.10.2012), art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 și art. 43 alin. 5 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal (fapta din 17.08.2010), art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 și 43 alin. 5 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal (fapta din 03.04.2011), art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 și 43 alin. 5 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal (fapta din 27.02.2014).

În temeiul art. 386 Cod procedură penală, a fost admisă cererea formulată de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art. 289 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal (fapta din 17.08.2010), art. 289 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal (fapta din 03.04.2011), în infracțiunile prevăzute de 321 Cod penal cu aplicarea art. 52 alin. 3 Cod penal, art. 41 alin. 1 și 43 alin. 5 Cod penal și art. 5 Cod penal (fapta din 17.08.2010), art. 321 Cod penal cu aplicarea art. 52 alin. 3 Cod penala art. 41 alin. 1 și art. 43 alin. 5 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal (fapta din 03.04.2011).

În baza art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 și 43 alin. 5 Cod penal, art. 5 Cod penal și reținerea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul E. D. V. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere (fapta din 28.02.2010).

În baza art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.1 art. 43 alin. 3 Cod penal, art. 5 Cod penal și reținerea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul E. D. V., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere (fapta din 15.10.2012).

În baza art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.1 art. 43 alin. 3 Cod penal, art. 5 Cod penal și reținerea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul E. D. V., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere (fapta din 17.08.2010).

În baza art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.1 art. 43 alin. 3 Cod penal, art. 5 Cod penal și reținerea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul E. D. V., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere (fapta din 03.04.2011).

În baza art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 321 Cod penal cu aplicarea art.41 alin. 1 și art. 43 alin. 5 Cod penal și art. 5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul ENA D. V., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiuni participație improprie la fals intelectual (fapta din 17.08.2010).

În baza art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 321 Cod penal cu aplicarea alin. 1 și art. 43 alin. 5 Cod penal și art. 5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul E. D. V., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals intelectual (fapta din 03.04.2011).

În baza art. 38, art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate prin prezenta în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni la care s-a adăugat sporul de 2 an inculpatul executând pedeapsa finală de 4 ani închisoare.

În baza art. 67 alin. 1 din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. i C. pen. pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 1 și 3 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. i C. pen. pe durata pedepsei principale.

În baza art. 72 alin. 1 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii de la 27/28.02.2014 și durata arestării preventive de la 14.03.2014 la zi.

În temeiul art. 399 alin. 1 din Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventiv față de inculpatul E. D. V..

În baza art. 274 alin. 1 CPP a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (2000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale) .

Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 300 lei s-a avansat din fondul special al Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut căprin rechizitoriul nr. 2607/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 București, înregistrat pe rolul acestei instanțe în data de 08.04.2014, sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului E. D. V. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal (fapta din 28.02.2010), art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal (fapta din 15.10.2012), art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal (fapta din 17.08.2012), art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal (fapta din 03.04.2011), art. 335 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal (fapta din 27.02.2014) și art. 289 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal (fapta din 17.08.2010), art. 289 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal (fapta din 03.04.2011).

În fapt s-a reținut că la data de 28.02.2010, în jurul orei 11.00, inculpatul E. D. V. a condus autovehiculul cu număr de înmatriculare_, în București, pe Splaiul Unirii, fără a poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule, în zilele de 17.08.2010 și 03.04.2011, în jurul orelor 03.40 și 10.50, inculpatul a condus același autoturism pe str. R., respectiv ., fără a deține permis de conducere și s-a prezentat organelor de poliție sub o identitate falsă, inducându-le în eroare, cu scopul de a evita să i se aplice sancțiunile prevăzute de lege, iar în data de 15.10.2012, in jurul orelor 16.45 a condus din nou și în aceleași condiții de nelegalitate autoturismul mai sus descris în București, pe . aceste ocazii, inculpatul a instigat cu intenție organele de poliție să încheie procese-verbale de contravenție în care să consemneze, fără vinovăție, o altă identitate a contravenientului decât cea reală.

La data de 27.02.2014, în jurul orelor 09.20, inculpatul E. D. V. a condus același autoturism, în București, pe . a poseda permis de conducere iar la data de 11.01.2013 persoana vătămată Titichiș G. M. a sesizat organele de cercetare penală din cadrul Brigăzii Rutiere cu privire la faptul că în data de 05.01.2013 a primit de la Direcția de Taxe și Impozite o notificare de plată a sumei de 1432 lei reprezentând amenzi contravenționale aplicate pentru săvârșirea unor fapte contravenționale la regimul rutier, precizând că la datele la care figura că s-au emis procesele verbale de constatare acesta se afla la serviciu, ajungând astfel la concluzia că o altă persoană i-a folosit datele înscrise în cuprinsul permisului de conducere.

Inculpatul a fost reținut prin ordonanța din data de data de din 27.02.2014, iar prin încheierea din data de 14.03.2014 a Tribunalului București s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului care a fost încarcerat la data de 14.03.2014.

Situația de fapt a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor din datele de 17.08.2010, 03.04.2011, proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 28.02.2010, proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 15.10.2012, proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 27.02.2014, declarațiile inculpatului, procese verbale de ridicare a probelor de scriere din data de 24.03.2013 și 25.04.2013, raport de constatare tehnico-științifică grafoscopică nr._/20.05.2013, declarații de martor, proces-verbal de verificare în evidențele deținute de Brigada Rutieră.

În cursul fazei de judecată, inculpatul a declarat că recunoaște în totalitate faptele din data de 28.02.2010, 15.10.2012, 27.02.2014 și a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 374 alin. 4 si art. 375 C. proc. pen., cu privire la aceste fapte dar a negat faptele din data de 17.08.2012 și 03.04.2011, motiv pentru care instanța a dispus ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii de drept comun prin administrarea de probe.

A fost administrată proba cu expertiză criminalistică și a fost depus la dosar raportul de expertiză criminalistică nr. 273 din data de 25.07?2014.

S-a depus la dosarul cauzei fișa de cazier judiciar a inculpatului.

După înregistrarea dosarului pe rolul instanței s-a constat succesiv, în temeiul dispozițiilor art. 207 și 208 Cod procedură penală, legalitatea și temeinica măsurii arestării preventive a inculpatului.

Analizând actele și lucrările dosarului, a fost reținută următoarea situație de fapt:

Cu privire la fapta din data de 28.02.2010, instanța a reținut că la data menționată, în jurul orei 11.00, inculpatul E. D. V. a condus autovehiculul cu număr de înmatriculare_, în București, pe Splaiu Unirii, fără a poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule.

Situația de fapt reținută a rezultat din procesul verbal de depistare, declarația martorului S. I. L. care a arătat că la data de 28.02.2010, în jurul orei 11.00 se afla ca pasager în autoturismul cu numărul de înmatriculare_ condus de inculpat iar la un moment dat a fost oprit în trafic de un echipaj de poliție precum și din procesul verbal de verificare a bazei de date cu privire la inculpat, aceste mijloace de probă s-au coroborat cu declarația inculpatului de recunoaștere a faptei.

Fapta inculpatului care la data de 28.02.2010, în jurul orei 11.00, a condus autovehiculul cu număr de înmatriculare_, în București, pe Splaiu Unirii, fără a poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de prevăzută de art. 233 din Codul penal în vigoare.

Forma de vinovăție cu care a acționat inculpatul a fost intenția indirectă deoarece inculpatul a prevăzut starea de pericol care rezultă din săvârșirea infracțiunii și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Pe plan subiectiv, inculpatul a avut o atitudine de indiferență față de eventualitatea producerii unui accident de circulație urmare a faptului că a condus autoturismul deși nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Acest comportament caracterizează în raport cu rezultatul eventual intenția indirectă a inculpatului de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Cu privire la fapta din data de 15.10.2012, instanța a reținut că la data menționată, în jurul orei 16,45, inculpatul E. D. V. a condus autovehiculul cu număr de înmatriculare_, în București, pe . poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule.

Situația de fapt reținută a rezultat din procesul verbal de depistare, declarația martorului C. O. care a arătat că la data de 15.10.2012, în jurul orei 16.40 se afla în autovehiculul Dacia cu nr. de înmatriculare_, condus de inculpat și se deplasau pe . în care au fost opriți de un echipaj de poliție care s-a coroborat cu declarația inculpatului de recunoaștere a faptei.

Fapta inculpatului care la data de 15.10.2012, a condus autovehiculul cu număr de înmatriculare_, în București, pe . poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de prevăzută de art. 233 din Codul penal în vigoare.

Pe plan subiectiv, inculpatul a avut o atitudine de indiferență față de eventualitatea producerii unui accident de circulație urmare a faptului că a condus autoturismul desi nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Acest comportament caracterizează în raport cu rezultatul eventual intenția indirectă a inculpatului de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul făra a deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Cu privire la fapta din data de 17.08.2010, instanța a reținut că la data menționată, în jurul orei 03,40, inculpatul E. D. V. a condus autovehiculul cu număr de înmatriculare_, în București, pe . poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule.

Instanța a înlăturat apărarea formulată de inculpat în sensul că autoturismul a fost împrumutat martorului Titichiș G. M. și era condus de acesta la momentul depistării în trafic, întrucât acestea au fost contrazise de concluziile expertizelor întocmite în cauză, inclusiv în faza de judecată la solicitarea inculpatului, din care a rezultat că semnătura de la rubrica „Contravenient" îi aparținea inculpatului iar nu martorului Titichiș G. M.. În acest context nu a prezentat relevanță că inculpatul nu a fost condus la secție pentru identificare în momentul în care s-a constat că datele comunicate cu ocazia opririi în trafic de agenții de poliție nu corespund informațiilor primite în urma interogării bazei de date.

În consecință, fapta inculpatului care la data de 17.08.2010, a condus autovehiculul cu număr de înmatriculare_, în București, pe . poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de prevăzută de art. 233 din Codul penal în vigoare.

Pe plan subiectiv, inculpatul a avut o atitudine de indiferență față de eventualitatea producerii unui accident de circulație urmare a faptului că a condus autoturismul desi nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Acest comportament caracterizează în raport cu rezultatul eventual intenția indirectă a inculpatului de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Cu privire la fapta din data de 03.04.2011, instanța a reținut că la data menționată, în jurul orei 10,50, inculpatul E. D. V. a condus autovehiculul cu număr de înmatriculare_, în București, pe ., fără a poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule.

Situația de fapt reținută a rezultată din procesul verbal de depistare, declarația martorului Titichiș G. M. care a arătat că nu a împrumutat niciodată autoturismul de la inculpat, procesul verbal de contravenție_ din data de 03.04.2011 semnat de inculpat, așa cum a atestat raportul de constatare tehnico-științifică nr._/20.05.2013, coroborate cu declarația agentului constatator care a întocmit procesul verbal de contravenție.

In legătură cu pretinsul dubiu pe care inculpatul a arătat că l-a ridicat concluzia raportului de expertiză criminalistică nr. 273 din data de 25.07.2014, conform căreia nu se poate stabili dacă semnăturile de la rubrica „Contravenient" și „Contravenient - Am luat la cunoștință" au fost sau nu executate de inculpat, instanța a reținut că analiza coroborată a declarațiilor martorului Titichiș G. M., a procesului verbal de contravenție_ din data de 03.04.2011, a raportului de constatare tehnico-științifică nr._/20.05.2013, și a declarației agentului constatator care a întocmit procesul verbal de contravenție, coroborate cu concluzia indubitabilă a raportului de expertiză criminalistică nr. 273 din data de 25.07.2014 conform căreia semnăturile de la rubrica „Contravenient" și „Contravenient - Am luat la cunoștință" au infirmat teza că autoturismul a fost condus de martorul Titichiș G. M..

În acest context nu prezintă relevanță că inculpatul nu a fost condus la secție pentru identificare în momentul în care s-a constat că datele comunicate cu ocazia opririi în trafic de agenții de poliție nu corespund informațiilor primite în urma interogării bazei de date.

În consecință, fapta inculpatului care la data de 03.04.2011, în jurul orei 10,50, a condus autovehiculul cu număr de înmatriculare_, în București, pe ., fără a poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de prevăzută de art. 233 din Codul penal în vigoare.

Pe plan subiectiv, inculpatul a avut o atitudine de indiferență față de eventualitatea producerii unui accident de circulație urmare a faptului că a condus autoturismul deși nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Acest comportament caracterizează în raport cu rezultatul eventual intenția indirectă a inculpatului de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul făra a deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Cu privire la fapta din data de 27.02.2014, instanța a reținut că la data menționată, în jurul orei 09,20, inculpatul E. D. V. a condus autovehiculul cu număr de înmatriculare_, în București, pe . a poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule.

Situația de fapt reținută a rezultat din procesul verbal de depistare, declarația martorului G. Măricel, care a arătat că la data de 27.02.2014, în jurul orei 09.20, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe Calea Rahovei, a observat cum organele de poliție au oprit un autovehicul marca BMW cu nr. de înmatriculare_ de la volanul căreia a coborât inculpatul, care s-a coroborat cu declarația inculpatului de recunoaștere a faptei.

Fapta inculpatului care la data de 27.02.2014, în jurul orei 09,20, a condus autovehiculul cu număr de înmatriculare_, în București, pe . a poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de prevăzută de art. 233 din Codul penal în vigoare.

Forma de vinovăție cu care a acționat inculpatul a fost intenția indirectă deoarece inculpatul a prevăzut starea de pericol care a rezultat din săvârșirea infracțiunii și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Cu privire la infracțiunea reținută în sarcina inculpatului de participație improprie la fals intelectual ca fiind comisă data de 17.08.2010, instanța a reținut că la data menționată, cu ocazia depistării în trafic, cu intenție a determinat organele de poliție să încheie procesul verbal de contravenție nr._/ 17.08.2010 în care s-a consemnat fără vinovăție, alte date de identitate decât cele reale.

Situația de fapt reținută a rezultat din procesul verbal de depistare, declarația martorului Titichiș G. M. care a arătat că nu a împrumutat niciodată autoturismul de la inculpat, procesul verbal de contravenție_ din data de 17.08.2010 semnat de inculpat, așa cum a atestat raportul de constatare tehnico-științifică nr._/20.05.2013 și raportul de expertiză criminalistică nr. 273 din 25.07.2014, coroborate cu declarația agentului constatator care a întocmit procesul verbal de contravenție din care a rezultat că inculpatul a comunicat alte date de identitate decât cele reale, date care au fost utilizate la întocmirea procesului verbal de contravenție_ din data de 17.08.2010.

Așa cum s-a menționat anterior, instanța a înlăturat apărarea formulată de inculpat în sensul că autoturismul a fost împrumutat martorului Titichiș G. M. și era condus de acesta la momentul depistării în trafic, întrucât acestea au fost contrazise de concluziile expertizelor întocmite în cauză, inclusiv în faza de judecată la solicitarea inculpatului, din care a rezultat că semnătura de la rubrica „Contravenient" îi aparține inculpatului iar nu martorului Titichiș G. M.. În acest context nu prezintă relevanță că inculpatul nu a fost condus la secție pentru identificare în momentul în care s-a constat că datele comunicate cu ocazia opririi în trafic de agenții de poliție nu corespund informațiilor primite în urma interogării bazei de date.

În consecință, fapta inculpatului care la data de 17.08.2010, a determinat organele de poliție să încheie procesul verbal de contravenție nr._/ 17.08.2010 în care să consemneze fără vinovăție, alte date de identitate decât cele reale, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de prevăzută de art. 31 alin. 2 Cod penal din 1969 rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal din 1969 având corespondent prevederile art.52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 321 Cod penal din Codul penal în vigoare.

Forma de vinovăție cu care a acționat inculpatul a fost intenția directă deoarece inculpatul a prevăzut starea de pericol care rezultă din săvârșirea infracțiunii și,a urmărit producerea rezultatului.

Pe plan subiectiv, inculpatul a intenționat să se sustragă de la răspundere pentru fapta de a conduce un autovehicul în condițiile în care nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Cu privire la infracțiunea reținută în sarcina inculpatului de participație improprie la fals intelectual ca fiind comisă la data de 03.04.2011, instanța a reținut că la data menționată, cu ocazia depistării în trafic, cu intenție a determinat organele de poliție să încheie procesul verbal de contravenție nr._/03.04.2011 în care să consemneze fără vinovăție, alte date de identitate decât cele reale.

Situația de fapt reținută a rezultat din procesul verbal de depistare, declarația martorului Titichiș G. M. care a arătat că nu a împrumutat niciodată autoturismul de la inculpat, procesul verbal de contravenție_ din data de 03.04.2011 semnat de inculpat, așa cum a atestat raportul de constatare tehnico-științifică nr._/20.05.2011 și raportul de expertiză criminalistică nr. 273 din 25.07.2014 (care au contrazis susținerile inculpatului în sensul că semnăturile de la rubrica „Contravenient" și „Contraveninet - Luat la cunoștință" îi aparțin martorului Titichiș G. M.), coroborate cu declarația agentului constatator care a întocmit procesul verbal de contravenție din care a rezultat că inculpatul a comunicat alte date de identitate decât cele reale, date care au fost utilizate la întocmirea procesului verbal de contravenție_ din data de 03.04.2011.

În consecință, fapta inculpatului care la data de 03.04.2011, cu ocazia depistării în trafic, cu intenție, a determinat organele de poliție să încheie procesul verbal de contravenție nr._/03.04.2011 în care să consemneze fără vinovăție, alte date de identitate decât cele reale, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de prevăzută de art. 31 alin. 2 Cod penal din 1969 rap. la art. 289 alin. 1 Cod penal din 1969 având corespondent prevederile art.52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 321 Cod penal din Codul penal în vigoare.

Forma de vinovăție cu care a acționat inculpatul a fost intenția directă deoarece inculpatul a prevăzut starea de pericol care rezultă din săvârșirea infracțiunii și a urmărit producerea rezultatului.

Întrucât faptele deduse judecății există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpat, atrăgând răspunderea penală, instanța a pronunțat o soluție de condamnare a acestuia.

Față de împrejurarea că infracțiunile deduse judecății din data de 28.02.2010, 15.10.2012, 17.08.2010, 03.04.2011, au fost săvârșite anterior datei de 01.02.2014, deci sub imperiul Codul penal din 1969, aplicarea legii penale în vigoare a fost atrasă de infracțiunea comisă la data de 27.02.2014, în temeiul dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2010.

Potrivit dispozițiilor legale invocate tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi mai favorabilă.

Având în vedere și decizia nr. 265/ 20.05.2014 a Curții Constituționale, instanța a aprteciat că faptele descrise anterior se circumscriu dispozițiilor corespunzătoare din Codul penal în vigoare.

În ceea ce privește pedeapsa aplicată, instanța a constatat că inculpatul a recunoscut faptele din datele de 28.02.2010, 15.10.2012, 27.02.2014, astfel încât s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 cod procedură penală.

Totodată instanța a reținut că la momentul săvârșirii tuturor faptelor inculpatul se afla în stare de recidivă postexecutorie față de condamnarea la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 835/05.11.2008 a Judecătoriei Sectorului 1 București.

Prin urmare, limitele pedepselor aplicate pentru faptele din datele de 28.02.2010, 15.10.2012, 27.02.2014 au fost reduse cu 1/3, astfel că la individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere limitele de 1 an și 5 ani.

Aplicând criteriile prev. de art. 72 alin. 1 Cp., la dozarea în concret a pedepsei, instanța a ținut cont de faptul că inculpatul are antecedente penale, numărul de fapte săvârșite este foarte mare, faptele prezintă o gravitate crescută dar și de faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea unora dintre fapte încă din faza de urmărire penală.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, inculpatul E. D. V..

Apelantului inculpat, prin apărător, a solicitat instanței achitarea pentru faptele din 17.08.2010 și 03.04.2011, fapte pe care acesta nu le-a săvârșit. De asemenea, a solicitat instanței redozarea pedepsei pronunțate de instanța de fond, apreciind că la dosarul cauzei nu sunt probe din care să rezulte faptul că ar fi comis cele 2 infracțiuni, acest aspect reieșind din procesele verbale de contravenție și raportul de expertiză coroborate cu declarațiile martorilor. Astfel, a arătat că cel care a condus mașina era Titichiș G., pentru că dacă ar fi existat probleme cu privire la identitatea conducătorului auto surprins în trafic, acesta ar fi fost dus la secția de poliție, pentru identificare. A mai solicitat instanței să țină cont de circumstanțele sale personale, arătând că este tânăr, fiind și singurul întreținător al familiei și a recunoscut faptele săvârșite.

Examinând sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art. 421 pct.1 lit.b C.pr.pen., Curtea apreciază nefondat apelul declarat de către inculpatul E. D. V., pentru următoarele considerente:

Astfel, cu privire la faptele de conducere fără permis din datele de 28.02.2010, 15.10.2012 și 27.02.2014, Curtea reține că inculpatul a recunoscut fără rezerve săvârșirea lor. Alături de declarațiile sale, relevante în acest sens sunt declarațiile martorilor audiați de organele de poliție în acele ocazii (S. L. I. pentru fapta din 28.02.2010, E. O. pentru fapta din 15.10.2012, respectiv G. M., C. M. I. și E. O. pentru fapta din 27.02.2014), procesele-verbale încheiate de organele de poliție care l-au oprit în trafic pe inculpat, precum și rezultatul verificărilor operate în evidențele conducătorilor auto, din care a reieșit că inculpatul nu deține permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.

Singurele apărări ale inculpatului au vizat faptele din datele de 17.08.2010 și 3.04.2011. Referitor la aceste fapte, inculpatul este acuzat că, depistat fiind în trafic de organele de poliție, și-a atribuit altă identitate decât cea reală, pretinzând că se numește Titichiș G. M., acesta din urmă fiind un fost vecin al său. Inculpatul a învederat că i-a împrumutat în mai multe rânduri vecinului său, Titichiș G. M. autoturismul proprietatea sa, marca BMW cu nr. de înmatriculare_, astfel că acesta din urmă a fost amendat de către organele de poliție. Inculpatul a învederat că nu și-a declinat niciodată o identitate falsă în fața organelor de poliție.

Curtea reține însă că din probatoriul administrat rezultă că inculpatul a fost cel care a condus în datele de 17.08.2010 și 3.04.2011 autoturismul menționat și, totodată, și-a declinat o identitate falsă în fața organelor de poliție. Astfel, în ambele ocazii menționate, organele de poliție au încheiat procese-verbale de contravenție pe numele Titichiș G. M., reținând însă că acesta din urmă s-a aflat la volanul autoturismului marca BMW cu nr. de înmatriculare_, autoturism care aparținea inculpatului. În procesul-verbal din 17.08.2010, prin care conducătorul auto a fost sancționat, printre altele, pentru faptul că nu avea asupra sa actul de identitate, se menționează la capitolul „Obiecțiuni” declarația celui sancționat referitoare la motivul lipsei documentului menționat, „Le-am uitat acasă”.

Numitul Titichiș G. M. a fost persoana care, la 11.01.2013, a sesizat organele de urmărire penală cu privire la faptul că a primit acasă din partea DITL o notificare de plată pentru suma de 1432 lei, provenind din amenzi contravenționale aplicate pentru contravenții rutiere, deși nu i s-au aplicat astfel de sancțiuni. Acesta a arătat că o persoană necunoscută i-a folosit probabil datele de identitate, precizând, de asemenea, că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ aparține fostului său vecin, inculpatul E. D. V.. De asemenea, Titichiș G. M. a declarat că nu a împrumutat niciodată autoturismul menționat de la inculpat.

Expertiza grafoscopică efectuată în fața primei instanțe a stabilit că nici una din semnăturile aplicate pe cele două procese-verbale nu aparține lui Titichiș G. M..

De asemenea, s-a stabilit că semnăturile de pe procesul-verbal din data de 17.08.2010 au fost executate de inculpat, iar în cazul procesului-verbal din 3.04.2011 nu se poate stabili dacă inculpatul a fost cel care a executat semnăturile. Expertul a învederat că nu se poate stabili în mod cert că inculpatul a executat semnăturile respective, dar, în același timp, acesta nu poate fi nici exclus ca posibil autor al acestora.

Raportat la cele arătate, Curtea apreciază că rezultă cu claritate că inculpatul este autorul infracțiunii de conducere fără permis din data de 17.08.2010 și, implicit, și a celei de participație improprie la fals intelectual comisă cu aceeași ocazie. Atâta timp cât raportul de expertiză criminalistică a stabilit că semnăturile respective au fost executate de inculpat, apărările sale, deja expuse, nu pot fi primite.

În ce privește infracțiunile similare din data de 3.04.2011, instanța apreciază că probele administrate în cauză duc la concluzia că și acestea au fost comise de inculpat. Astfel, chiar dacă raportul de expertiză criminalistică nu a putut stabili cu certitudine că inculpatul a executat semnăturile de pe procesul-verbal de contravenție, acesta nu poate fi exclus ca autor al acestora. De asemenea, s-a stabilit că Titichiș G. M., persoana sancționată prin respectivul proces-verbal, nu este în nici un caz cel care a executat cele două semnături.

D. urmare, atâta timp cât autoturismul menționat în procesul-verbal este cel care aparținea inculpatului, acesta din urmă mai folosise anterior în mod fraudulos datele de identificare ale numitului Titichiș G. M. și, totodată, s-a stabilit că martorul nu a executat semnăturile din cuprinsul procesului-verbal, rezultă că doar inculpatul poate fi persoana care la data de 3.04.2011, conducând propriul autoturism și fiind oprit în trafic de organele de poliție, și-a declinat o identitate falsă în scopul de a evita tragerea sa la răspundere penală pentru infracțiunea de conducere fără permis.

În caz contrar, ar însemna că o persoană necunoscută ar fi circulat cu autoturismul inculpatului în data de 3.04.2011 și apoi și-ar fi declinat în fața poliției datele de identificare ale martorului Titichiș, persoană ale cărei date de identificare fuseseră folosite și de inculpat în urmă cu aproximativ 1 an de zile în circumstanțe similare. În mod evident, o astfel de concluzie ar fi vădit absurdă și, totodată, contrazisă de probele administrate în cauză.

Referitor la încadrarea juridică a faptelor inculpatului, Curtea a pus în discuție la ultimul termen de judecată reținerea formei continuate a infracțiunilor de conducere fără permis și participație improprie la fals intelectual pentru care a fost trimis în judecată inculpatul. Însă, în urma deliberării, instanța apreciază că încadrarea juridică efectuată de prima instanță de judecată este cea corectă. Raportat la intervalul mare de timp dintre faptele inculpatului (minimum 6 luni între faptele de conducere fără permis, respectiv 8 luni în cazul participației improprii la fals intelectual), nu se poate reține existența unei rezoluții infracționale unice, care să impună reținerea formei continuate a faptelor.

În ce privește individualizarea pedepsei, Curtea apreciază că prima instanță a stabilit corect pedeapsa pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului. Astfel, acesta este multirecidivist, suferind anterior un număr extrem de mare de condamnări la pedeapsa închisorii, în special pentru furt calificat, precum și amenzi administrative pentru infracțiunea de conducere fără permis.

Totodată, faptele săvârșite sunt de mare gravitate concretă, inculpatul dovedind o deosebită perseverență infracțională. Practic, în perioada 2010-2014, acesta a condus în mod constant autoturisme, deși nu deținea permis de conducere, părând a ignora complet normele legale din materia traficului rutier. Evident, în toată această perioadă inculpatul a pus în pericol grav siguranța circulației, în condițiile în care acesta nu are pregătirea necesară pentru conducerea unui autoturism. De asemenea, inculpatul nu a ezitat să își decline o identitate falsă la momentul când a fost oprit în trafic de organele de poliție, aspect de natură să dovedească încă o dată deosebita sa periculozitate.

În aceste condiții, pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare ce i-a fost aplicată de prima instanță este legală și temeinică.

Față de aceste considerente, Curtea în baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen., va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul E. D. V. împotriva sentinței penale nr.770/31.10.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București,

Va deduce durata reținerii și arestării preventive din 27/28.02.2014 respectiv de la 14.03.2014 la zi.

În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. va obliga pe apelant la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerul Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

În baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen., respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul E. D. V. împotriva sentinței penale nr.770/31.10.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București,

Deduce durata reținerii și arestării preventive din 27/28.02.2014 respectiv de la 14.03.2014 la zi.

În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. obligă pe apelant la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerul Justiției.

Definită.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13.01.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

V. I. V. B. F. V.

GREFIER,

T. S.

Red.jud.V.I.V.

Dact.EA-6 ex

J.S.1.B –jud.M.

← Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr....		Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 129/2015.... →

Conducere fără permis (art.335 NCP). Decizia nr. 43/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Conducere fără permis (art.335 NCP). Decizia nr. 43/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI