Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 765/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 765/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 64307/299/2014

Dosar nr._

(Număr în format vechi 1460/2015)

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.765/A

Ședința publică din data de 28.05.2015

Curtea compusă din:

Președinte: A. T.

Judecător: C. M. M.

Grefier: O. C. B.

MINISTERUL PUBLIC - P. de pe Curtea de Apel București a fost reprezentat prin procuror I. L..

Pe rol, pronunțare asupra apelurilor formulate de către inculpații A. F. și B. NICUȘOR, împotriva sentinței penale nr.121/F din data de 2 martie 2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr._ .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22 mai 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, instanța stabilind data pronunțării la 28 mai 2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:

Prin sp. nr. 121/02.03.2015 a Jud. sector 1 București pronunțată în dosarul penal nr._ s-a dispus în baza art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b și alin. 3 lit. h C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen., art. 43 alin. 5 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnarea inculpatului A. F. (fiul lui L. și L., născut la data de 07.11.1978 în mun. București, CNP -_) domiciliat in domiciliat . sector 3, București, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă.

În baza art. 67 alin. 1 C.pen. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. pe perioada executării pedepsei principale.

În baza art. 72 alin. 1 C.pen. s-a dedus perioada reținerii și a arestării preventive de la data de 26.11.2014 la zi.

În baza art. 399 alin. 1 C.p.p. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b și alin. 3 lit. h C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.p.p. a fost condamnat inculpatul B. NICUȘOR (fiul lui I. și E., născut la data de 20.06.1982 în mun. București, CNP -_) domiciliat in ., ., ., sector 5, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. pe perioada executării pedepsei principale.

În baza art. 104 alin. 2 teza I C.pen. s-a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 3 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1075/25.04.2012 a Judecătoriei Sectorului 4 București, definitivă prin decizia penală nr. 1199/14.06.2012 a Curții de Apel București și dispune executarea restului de pedeapsă de 177 zile închisoare.

In baza art. 104 alin. 2 teza a II-a C.pen. rap. la art. 43 alin. 1 C.pen. s-a adăugat la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta restul de 177 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1075/25.04.2012 a Judecătoriei Sectorului 4 București, definitivă prin decizia penală nr. 1199/14.06.2012 a Curții de Apel București, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 177 zile închisoare.

În baza art. 45 alin. 2 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. 5 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. pe perioada executării pedepsei principale.

În baza art. 72 alin. 1 C.pen. s-a dedus perioada reținerii și a arestării preventive de la data de 26.11.2014 la zi.

În baza art. 399 alin. 1 C.p.p. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 19 C.p.p. rap. la art. 397 alin. 1 C.p.p. s-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă ., prejudiciul fiind recuperat.

În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul din data de 15.12.2014, emis de P. de pe lângă Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._/P/2014, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților A. F. și B. NICUȘOR, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, faptă prev.de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b și alin. 3 lit. h C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen.

În fapt, prin actul de sesizare al instanței, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a reținut că la data de 26.11.2014, în jurul orei 12.45, inculpații A. F. și B. NICUȘOR, după ce au pătruns pe poarta de acces în curtea imobilului situat pe .. 8, sector 1, au sustras prin escaladarea unui zid 22 m de cablu telefonic care deservea aproximativ 31 de abonați T.. Cei doi inculpați au fost depistați imediat după comiterea faptei de către organele de poliție, fiind prinși in flagrant in momentul in care ieșeau din curtea imobilului situat pe . 8, sector 1, fiecare dintre aceștia având asupra sa câte un colac de cablu.

Situația de fapt mai sus menționată a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, proces-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de ridicare a bunurilor găsite asupra inculpaților, declarațiile inculpaților.

În cursul fazei de judecată, la termenul din data de 23.02.2015, cu respectarea tuturor garanțiilor și drepturilor procesuale, instanța a procedat la ascultarea inculpaților A. F. și B. NICUȘOR, care au solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 374 alin. 4 si art. 375 C. proc. pen., în sensul ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile solicitate de textul de lege mai sus menționat, respectiv că inculpatul a recunoscut în totalitate fapta reținută în actul de sesizare a instanței și nu a solicitat administrarea de probe, astfel încât a procedat la judecata cauzei numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor în circumstanțiere depuse de inculpați.

Pe cale de consecință, reținând probele administrate în faza de urmărire penală, instanța a considerat dovedită aceeași situație de fapt expusă în cuprinsul actului de sesizare.

În acest sens a avut în vedere din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f. 8 DUP) rezultă că în timp ce-și desfășurau atribuțiile de serviciu în vederea depistării autorilor de infracțiuni de furt din locuințe și societăți comerciale în zona străzii B. și a străzilor adiacente, organele de poliție din cadrul Secției 3 i-au observat în jurul orei 12,45 pe inculpații A. F. și B. NICUȘOR, în momentul în care ieșeau din curtea imobilului aflat pe .. 8, sector 1, aceștia având asupra lor câte un colac de cablu.

În continuare, organele de poliție i-au legitimat pe aceștia, identificându-i în persoana inculpaților A. F. și B. NICUȘOR.

Fiind întrebați în legătură cu proveniența cablului aflat asupra lor, inculpații au recunoscut faptul că l-au sustras din curtea imobilului situat pe .. 8, sector 1, secționându-l prin tăiere cu ajutorul unei pânze de bomfaier, susținând că au comis această faptă din cauză că nu au nicio sursă de venit.

Aspectele consemnate în procesul-verbal de constatare a infracțiunii se coroborează cu aspectele reținute în cuprinsul procesului-verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșele foto aferente, în curtea imobilului, într-o gură de canalizare, fiind identificată pânza de bomfaier utilizată de inculpați la comiterea faptei. Totodată, au fost identificate la fața locului mai multe cabluri de telecomunicații ce prezentau la capete urme de tăiere.

Din cuprinsul adresei emise de partea civilă . în data de 26.11.2014 și atașată la fila nr. 55 DUP rezultă că respectivul cablu sustras de cei doi inculpați era în funcțiune, deservind aproximativ 31 de abonați ai serviciilor de telecomunicații.

Inculpații A. F. și B. NICUȘOR au recunoscut în mod constant pe parcursul procesului penal faptul că au sustras cablul pe care organele de poliție l-au găsit asupra lor în data de 26.11.2014, în modalitatea reținută în actul de sesizare, declarând că la data menționată anterior s-au deplasat pe o stradă situată în zona Sălii Palatului, pătrunzând în curtea unui imobil, a cărui poartă de acces era deschisă.

În continuare, inculpații au precizat că au escaladat un zid al clădirii și au tăiat fiecare câte o bucată din cablul de telecomunicații aflat deasupra zidului, folosind o pânză de bomfaier. Imediat după ce au părăsit curtea imobilului având cablul sustras asupra lor, inculpații au fost opriți de organele de poliție.

Așadar, mijloacele de probă administrate în cauză demonstrează mai presus de orice dubiu rezonabil că la data de 26.11.2014, în jurul orei 12,45, inculpații A. F. și B. NICUȘOR au pătruns în curtea imobilului situat pe .. 8, sector 1, de unde au sustras prin escaladarea unui zid 22 m de cablu telefonic, care deservea aproximativ 31 de abonați T..

Vinovăția inculpaților reiese fără dubii și din declarațiile acestora din faza de judecată, când au recunoscut în totalitate fapta reținută în actul de sesizare.

În drept, s-a constatat că fapta inculpaților A. F. și B. NICUȘOR, care la data de 26.11.2014, în jurul orei 12,45, după ce au pătruns pe poarta de acces în curtea imobilului situat pe .. 8, sector 1, au sustras prin escaladarea unui zid 22 m de cablu telefonic care deservea aproximativ 31 de abonați T., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b și alin. 3 lit. h C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen.

Astfel, din punctul de vedere al laturii obiective, elementul material - acțiunea de sustragere - se caracterizează prin luarea în posesie a bunului fără consimțământul persoanei vătămate, cu consecința diminuării patrimoniului acesteia și trecerea bunului în sfera de stăpânire a inculpaților.

Urmarea imediată constă în producerea unui prejudiciu persoanei vătămate și anume valoarea bunurilor sustrase, ca urmare a lezării relațiilor sociale referitoare la patrimoniul persoanei. În baza materialului probator administrat, instanța reține și existența legăturii de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată. Astfel, diminuarea patrimoniului persoanei vătămate s-a realizat ca urmare a deposedării acesteia de către inculpați de bunurile sale.

La încadrarea juridică a faptei s-a reținut și elementul circumstanțial agravant prev. de art. 229 alin. 1 lit. d C.pen., întrucât furtul a fost săvârșit de către inculpați prin escaladarea unui zid, aceștia utilizând acest procedeu pentru a putea ajunge la cablul telefonic sustras.

Din probele administrate în cauză a reieșit că inculpații au săvârșit fapta prin violarea domiciliului, respectiv prin pătrunderea fără drept în curtea imobilului situat pe . 8, sector 1, astfel încât au fost reținute și dispozițiile art. 229 alin. 2 lit. b C.pen.

Totodată, s-a făcut aplicarea și a dispozițiilor art. 229 alin. 3 lit. h C.pen., deoarece inculpații au sustras un cablu de telecomunicații aflat în funcțiune, ce deservea aproximativ 31 de abonați, astfel cum rezultă din relațiile comunicate de persoana vătămată ..

Instanța a reținut la încadrarea juridică a faptei și dispozițiile art. 41 alin. 1 C.pen. referitoare la recidivă, întrucât inculpatul A. F. a săvârșit infracțiunea dedusă judecății după executarea pedepsei de 10 ani și 6 luni aplicată prin sentința penală nr. 152/03.04.2006 pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin neapelare, fiind liberat la data de 23.04.2014, la termen, iar inculpatul B. Nicușor a comis fapta mai înainte de considerarea ca executată a pedepsei de 3 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1075/25.04.2012 a Judecătoriei Sectorului 4 București, definitivă prin decizia penală nr. 1199/14.06.2012 a Curții de Apel București, acesta fiind liberat condiționat la data de 07.10.2014, având un rest de pedeapsă neexecutat de 177 zile închisoare.

Sub aspectul laturii subiective, inculpații au săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.16 alin. 3 lit. a C.pen.

Astfel, inculpații au avut reprezentarea faptei pe care o comit și a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului persoanei vătămate și au urmărit producerea acestui rezultat prin săvârșirea faptei.

La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 74 din Noul Cod penal.

În conformitate cu aceste dispoziții legale prima instanța a analizat gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului evaluate după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, precum și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.

Astfel, instanța a apreciat că fapta săvârșită de inculpați prezintă un grad de pericol social relativ ridicat, având în vedere importanța valorii sociale lezate, manoperele realizate pentru îndeplinirea rezoluției infracționale, modul concret de săvârșire, respectiv prin escaladare și prin violare de domiciliu, aspecte care conferă infracțiunii o periculozitate sporită. Gravitatea faptei este augmentată și de obiectul material al infracțiunii, respectiv un cablu de telecomunicații aflat în funcțiune care deservea un număr de aproximativ 31 de abonați, legiuitorul apreciind că furtul îndreptat asupra unor bunuri de această natură este mai grav. Totodată, instanța a reținut și faptul că prejudiciul a fost recuperat.

În ceea ce privește circumstanțele personale ale celor doi inculpați, instanța a constatat că aceștia au comis fapta dedusă judecății în stare de recidivă, ambii suferind în trecut numeroase condamnări, în special pentru săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului, iar inculpatul A. F. a fost totodată sancționat de mai multe ori cu amenzi administrative pentru fapte de aceeași natură, astfel cum rezultă din fișele de cazier judiciar atașate la dosarul cauzei, ceea ce relevă perseverență în încălcarea dispozițiilor legale dar și o specializare a acestora în săvârșirea de infracțiuni de acest gen.

Este deosebit de relevant sub acest aspect faptul că ambii inculpați au comis fapta dedusă judecății la o perioadă relativ scurtă de timp după ce au fost eliberați din penitenciar, ceea ce relevă faptul că săvârșirea unor infracțiuni de acest gen constituie practic un mod de viață pentru aceștia.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere și faptul că inculpații au posibilități reduse de reintegrare socială, fiind slab școlarizați și neavând nicio ocupație, elemente care conturează un risc crescut de reluare a activității infracționale în viitor.

În beneficiul inculpaților, instanța a reținut faptul că ambii suferă de o boală foarte gravă, astfel cum rezultă din înscrisurile medicale depuse la dosarul cauzei, acest aspect urmând a fi avut în vedere la individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate, în virtutea principiului umanismului sancțiunilor penale.

În privința atitudinii procesuale a inculpaților, instanța a constatat că aceștia au avut o conduită corespunzătoare, adoptând o poziție sinceră, de recunoaștere a săvârșirii faptei și au colaborat cu organele judiciare în vederea aflării adevărului.

În privința limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, infracțiunea de furt calificat dedusă judecății se sancționează cu închisoarea de la 3 ani la 10 ani, conform art. 229 alin. 3 C.pen.

Totodată, având în vedere că la termenul din data de 23.02.2015 inculpații au solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 374 alin. 4 si art. 375 C. proc. pen., în sensul ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, arătând că recunosc săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, fără a solicita administrarea de probe, instanța a dat eficiență dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.pr.pen., potrivit cărora inculpații beneficiază în cazul pedepsei închisorii de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

De asemenea, întrucât inculpatul A. F. a comis infracțiunea în stare de recidivă postexecutorie, se va face aplicarea dispozițiilor art. 43 alin. 5 C.pen., potrivit cărora "Dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate".

Așadar, prin aplicarea succesivă a cauzei de atenuare a pedepsei prevăzută de dispozițiile art. 396 alin. 10 C.p.p. și a cauzei de agravare prevăzută de dispozițiile art. 43 alin. 5 C.pen., limitele de pedeapsă avute în vedere la dozarea pedepsei inculpatului A. F. sunt închisoarea de la 3 ani la 10 ani.

Astfel, punând în balanță ansamblul acestor considerente, prin prisma dispozițiilor legale invocate anterior, instanța a apreciat că în cauză se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea egală cu minimul special prevăzut de lege pentru ambii inculpați, în cuantum de 3 ani închisoare față de inculpatul A. F., respectiv 2 ani închisoare față de inculpatul B. NICUȘOR, aceste pedepse fiind apte să îndeplinească scopul preventiv și pe cel punitiv al sancțiunilor penale și fiind proporționale cu gravitatea faptei și periculozitatea inculpaților.

În cazul inculpatului B. NICUȘOR, la pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin prezenta hotărâre s-a adăugat și restul de pedeapsă de 177 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1075/25.04.2012 a Judecătoriei Sectorului 4 București, în conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. 2 teza a II-a C.pen. rap. la art. 43 alin. 1 C.pen.

Față de aceste considerente, în baza art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b și alin. 3 lit. h C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen., art. 43 alin. 5 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.p.p., instanța l-a condamnat pe inculpatul A. F. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă.

În baza art. 67 alin. 1 C.pen. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen., instanța a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. a interzis inculpatului ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. pe perioada executării pedepsei principale.

În baza art. 72 alin. 1 C.pen. a dedus perioada reținerii și a arestării preventive de la data de 26.11.2014 la zi.

În baza art. 399 alin. 1 C.p.p., instanța a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, constatând că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri.

În baza art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b și alin. 3 lit. h C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.p.p., instanța l-a condamnat pe inculpatul B. NICUȘOR la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă.

În baza art. 67 alin. 1 C.pen. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. a interzis inculpatului ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. pe perioada executării pedepsei principale.

Totodată, având în vedere că infracțiunea dedusă judecății a fost comisă în cursul termenului de supraveghere al liberării condiționate, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 104 alin. 2 teza I C.pen. și a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 3 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1075/25.04.2012 a Judecătoriei Sectorului 4 București, definitivă prin decizia penală nr. 1199/14.06.2012 a Curții de Apel București, dispunând executarea restului de pedeapsă de 177 zile închisoare.

De asemenea, în baza art. 104 alin. 2 teza a II-a C.pen. rap. la art. 43 alin. 1 C.pen., instanța a făcut aplicarea dispozițiilor referitoare la tratamentul sancționator al recidivei postcondamnatorii, în sensul că va adăuga la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta restul de 177 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1075/25.04.2012 a Judecătoriei Sectorului 4 București, definitivă prin decizia penală nr. 1199/14.06.2012 a Curții de Apel București, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 177 zile închisoare.

În baza art. 45 alin. 2 C.pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. 5 C.pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.pen. pe perioada executării pedepsei principale.

În baza art. 72 alin. 1 C.pen. a dedus perioada reținerii și a arestării preventive de la data de 26.11.2014 la zi.

În baza art. 399 alin. 1 C.p.p., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, constatând că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri.

În baza art. 19 C.p.p. rap. la art. 397 alin. 1 C.p.p., instanța a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă ., prejudiciul fiind recuperat prin restituirea cablului sustras unui reprezentant al părții civile, pe bază de dovadă, la data de 27.11.2014 (f. 57 DUP).

În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. a obligat fiecare inculpat la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel inculpații B. Nicușor și A. F..

Apelul nu a fost motivat în scris, fiind susținut oral conform celor consemnate în încheierea de ședință din data de 22.05.2015, inculpații solicitând reducerea pedepsei aplicate prin valorificarea în special a circumstanțelor de ordin personal.

Verificând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține că apelurile formulate în cauză sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Situația de fapt expusă în rechizitoriu și reținută și de instanță este una stabilită în mod corespunzător, aceasta nefiind de altfel contestată de inculpați care au recunoscut săvârșirea faptei în această modalitate. De asemenea, încadrarea juridică dată acestei fapte este corectă, acțiunile inculpaților întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 al. 1, 229 al. 1 lit. d, al. 2 lit. b, al. 3 lit. h Cp, cu reținerea art. 41 Cp cu privire la ambii inculpați.

În ceea ce privește alegerea și individualizarea pedepsei, prima instanță a explicat pe larg modalitatea în care au fost stabilite limitele de pedeapsă, făcând în mod corect aplicarea art. 79 al. 3 Cp, respectiv dând întâi eficiență cauzei de reducere a pedepsei prevăzute de art. 396 al. 10 Cpp, urmată de aplicarea dispozițiilor privind majorarea limitelor, în speță recidiva postexecutorie existentă în cazul inculpatului A. F.. Pe cale de consecință, în acord cu aceste prevederi legale, prima instanță a stabilit că minimul special în cazul inculpatului A. este 3 ani închisoare iar în cazul inculpatului B. 2 ani închisoare.

Instanța a aplicat inculpaților pedepse în acest cuantum minim astfel că, pentru a putea fi reținută critica formulată de inculpați în prezentul apel și să se dispună reducerea acestor pedepse, ar trebui ca în privința celor doi să se rețină circumstanțe atenuante, singura situație în care pedeapsa ar putea fi coborâtă sub minimul legal (acest minim reprezentând și pedeapsa aplicată de prima instanță).

Conform art. 75 al. 1 Cp constituie circumstanțe atenuante (legale) provocarea, depășirea legitimei apărări, depășirea limitelor stării de necesitate, în speță nefiind îndeplinite condițiile pentru reținerea vreuneia dintre aceste circumstanțe. De asemenea, cu privire la circumstanța prev. de art. 75 al. 1 lit. d Cp – acoperirea integrală a prejudiciului, aceasta nu se aplică, conform aceluiași text legal, infracțiunilor de furt calificat.

Conform alineatului 2, pot constitui circumstanțe atenuante judiciare eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea consecințelor infracțiunii, împrejurările legate de fapta comisă care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.

În legătură cu prima dintre aceste circumstanțe, se constată că după comiterea infracțiunii inculpații au avut o atitudine pasivă, fără a se implica în vreo modalitate în înlăturarea consecințelor faptei lor, acest lucru fiind posibil în condițiile în care recuperarea cablului nu a însemnat automat și restabilirea funcționării rețelei în care acesta a fost integrat.

Cu referire la împrejurările faptei, Curtea apreciază că circumstanțele în care aceasta a fost săvârșită (prin pătrunderea pe timp de zi în curtea unui imobil unde locuiau mai multe familii, existând oricând riscul surprinderii, aspect ce denotă îndrăzneala infracționala a inculpaților și nepăsare față de consecințele acțiunilor lor), lipsa unei necesități deosebite care să determine o astfel de activitate ilicită, inculpații săvârșind fapta nu pe fondul unor circumstanțe excepționale ci urmare a obișnuinței procurării de valori într-o astfel de modalitate, ca și prejudiciul important care poate rezulta din secționarea unei cablu integrat într-o rețea în funcțiune, toate reprezintă elemente care indică o gravitate sporită a faptei și nu una redusă, nefiind astfel justificată reținerea lor ca și circumstanță atenuantă.

Față de cele expuse, se constată că în cauză nu pot fi reținute în sarcina inculpaților circumstanțe atenuante legale sau judiciare, astfel că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății nu ar putea fi coborâtă sub limita minimă prevăzută de lege. Pe cale de consecință, apelul inculpaților prin care solicită aplicarea unei pedepse într-un cuantum situat sub acest minim este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p.

În baza art. 422 C.p.p. va deduce prevenția celor doi inculpați de la 26.11.2014 la zi.

În baza art. 275 al. 2 C.p.p. va obliga fiecare dintre cei doi inculpați la câte 800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 800 lei onorariu apărător desemnat din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpații B. NICUȘOR și A. F. împotriva sentinței penale nr. 121/02.03.2015 pronunțată de Judecătoria sector 1 București în dosarul cu numărul de mai sus.

În baza art. 422 C.p.p. deduce prevenția celor doi inculpați de la 26.11.2014 la zi.

În baza art. 275 al. 2 C.p.p. obligă fiecare dintre cei doi inculpați la câte 800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 800 lei onorariu apărător desemnat din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 28.05.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

A. T. C. M. M.

GREFIER,

O. C. B.

Red./Dact. MCM

25.06.15 2 ex.

Jud. fond: P. A., Jud. sector 1 București

← Redeschiderea procesului penal (la judecarea în lipsă)...		Mandat european de arestare. Sentința nr. 88/2015. Curtea de... →

Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 765/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 765/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI