Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 967/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 967/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-07-2015 în dosarul nr. 237/192/2015

Dosar nr._

2174/2015

ROMÂNIA

Curtea de Apel București Secția l Penală

Decizia penală nr. 967

Ședința publică din data de 13 iulie 2015 Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: D. P.

JUDECĂTOR: F. P.

Grefier: L.-A. P.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat prin procuror M. M..

Pe rol, se află judecarea apelurilor declarate de apelanții-inculpați T. G.-M. și A. A. împotriva Sentinței penale nr.63/30.IV.2015 a Judecătoriei B.-V., județul G., din Dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelantul-inculpat T. G.-M., personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu, G. M. în baza delegației avocațiale depusă la filai 6 din dosar și apelantul-inculpat A. A. personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu Parciulea A., în baza delegației avocațiale depuse la fila 15 din dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, la solicitarea Curții, apelanții-inculpați, personal precizează că nu doresc să dea declarații.

Nefiind cereri prealabile, excepții, sau probe Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor:

Apelantul-inculpat T. G.-M., prin apărător din oficiu solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale a Judecătoriei B.-V., iar rejudecând solicită reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii limitelor de pedeapsă, sub minimul special, având în vedere circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. b din Cod penal, având în vedere că inculpatul a colaborat cu organele de cercetare, este integrat în societate și a înțeles gravitatea faptei.

Apelantul-inculpat A. A., prin apărător din oficiu, solicită admiterea apelului, iar rejudecând solicită reindividualizarea pedepsei, prin reținerea circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. a și b din Cod penal, având în vedere că inculpatul a depus diligente pentru recuperarea prejudiciului, iar partea-vătămată nu s-a constituit parte-civilă.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că soluția instanței de fond este legală și temeinică, iar pedepsele aplicate sunt corect individualizate, aplicând minimul special prevăzut de lege ca urmare a reținerii procedurii simplificate, astfel că nu se justifică reținerea niciunei circumstanțe atenuante, având în vedere că inculpații nu au făcut demersuri pentru acoperirea întregului prejudiciu. De asemenea, s-a avut în vedere și perseverența infracțională a inculpaților care nu se află la prima abatere.

Apelantul-inculpat T. G.-M., personal precizează că a contribuit la recuperarea prejudiciului.

Apelantul-inculpat A. A. personal arată că regretă fapta.

CURTEA

Deliberând asupra apelurilor penale de față:

Prin sentința penală nr.63/30.04.2015, Judecătoria B. V. a condamnat pe inculpatul T. G. M. zis „G.”, la:

- pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută de art. 228- 229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b N.C.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1, art. 38 alin. 1 N.C.p., cu reținerea art. 375 alin. 1 și 396 alin. 10 C.proc.pen. și art. 41 alin. 1 și art. 43 alin. 5 (persoană vătămată G. C.);

- pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228- 229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b N.C.p. cu aplicarea art. 38 alin. 1 N.C.p., cu reținerea art. 375 alin. 1 și 396 alin. 10 C.proc.pen. și art. 41 alin. 1 și art. 43 alin. 5 (persoană vătămată C. G.);

- pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 342 alin. 3 N.C.p. cu aplicarea art. 38 alin. 1 N.C.p., cu reținerea art. 375 alin. 1 și 396 alin. 10 C.proc.pen. și art. 41 alin. 1 și art. 43 alin. 5 (furt pistol marca Walther);

În temeiul art. 38 alin. 1 combinat cu art. 39 alin. 1 lit. b N.C.p. a aplicat inculpatului T. G. M. pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, care a fost sporită cu o treime din totalul celorlalte cinci pedepse, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 5 ani și 4 luni închisoare.

Pedeapsa fiind executată în condițiile art. 60 N.C.p.

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 65 N.C.p. a aplicat inculpatului pe durata executării pedepsei principale pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b N.C.p.

A interzis inculpatului pe o perioadă de 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b N.C.p. cu titlu de pedeapsă complementară.

Conform art. 399 alin. 1 N.C.p.p. a menținut măsura arestului preventiv față de inculpatul T. G. M..

În baza art. 72 alin. 1 N.C.p. a computat din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive din data de 22.01.2015 la zi.

A condamnat pe inculpatul A. A., zis “B.” la:

- pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228- 229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b N.C.p. cu aplicarea art. 38 alin. 1 N.C.p., cu reținerea art. 375 alin. 1 și 396 alin. 10 C.proc.pen. (persoană vătămată G. C.);

- pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prevăzută de art. 270 alin. 1 N.C.p. cu aplicarea art. 38 alin. 1 N.C.p., cu reținerea art. 375 alin. 1 și 396 alin. 10 C.proc.pen.

În temeiul art. 38 alin. 1 combinat cu art. 39 alin. 1 lit. b N.C.p. a aplicat inculpatului A. A. pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, care a sporit-o cu o treime din totalul celorlalte două pedepse, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 2 ani închisoare.

Pedeapsa fiind în condițiile art. 60 N.C.p.

A interzis inculpatului pe o perioadă de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b N.C.p. cu titlu de pedeapsă complementară.

Conform art. 399 alin. 1 N.C.p.p. a menținut măsura arestului preventiv față de inculpatul A. A..

În baza art. 72 alin. 1 N.C.p. a computat din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive din data de 22.01.2015 la zi.

Potrivit art. 112 alin. 1 lit. e N.C.pen. a dispus confiscarea sumei de 914,5 lei de la inculpatul T. G. M. și a sumei de 3.199,5 lei de la inculpatul A. A..

În temeiul art. 397 alin. 1 și 25 N.C.p.p. raportat la art. 1357 C.Civ. a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă C. I. și obligă inculpatul T. G. M. la plata către partea civilă a sumei de 2000 lei, reprezentând prejudiciu material.

A luat act că persoanele vătămate G. C., C. C. și C. G. nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

În temeiul art. 274 alin 1 și 2 N.C.p.p. a obligat pe inculpați la plata sumei de 5200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, fiecare urmând a plăti câte 2600 lei, din care suma de 5000 de lei reprezintă cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale.

Cheltuielile judiciare constând în onorariile avocaților din oficiu în sumă de 1.400 de lei (200 de lei onorariul avocatului din oficiu din cursul urmăririi penale- av. D. M., 600 de lei onorariul avocatului din oficiu din cursul urmăririi penale- av. N. R. C. și 600 lei onorariul avocatului din oficiu din cursul judecății- av. N. R. C.), au rămas în sarcina statului conform art. 274 alin. 1 teza finală N.C.p.p. și se vor plăti din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul numărul 65/P/2015 din data de 09.02.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. V., înregistrat pe rolul Judecătoriei B. V. la data de 12.02.2015 sub numărul_, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului T. G. M. zis „G.” pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prev. de art. 228-229 alin. 1 lit. b, d, alin. 2 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (două fapte), nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 342 alin. 3 C.pen. (două fapte), furt calificat prev. de art. 228-229 alin. 1 lit. b, d, alin. 2 lit. b C.pen. (două fapte), toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 și 41 alin. 1 C.pen.și a inculpatului A. A., zis “B.” pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prev. de art. 228-229 alin. 1 lit. b, d, alin. 2 lit. b C.pen., art. 228-229 alin. 1 lit. b, d, alin. 2 lit. b C.pen. și tăinuire prev. de art. 270 alin. 1 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Persoanele vătămate G. C., C. C., C. G. și C. I. au fost plecate în străinătate mai mult timp, iar în locuințele acestora din orașul Mihăilești, jud. G., nu a mai stat nimeni. La întoarcerea în țară au constatat că persoane necunoscute au pătruns prin efracție și le-au sustras mai multe bunuri. La începutul lunii noiembrie 2014 inculpatul T. G. M. i-a propus inculpatului A. A. să meargă și să sustragă bunuri din locuința persoanei vătămate G. C., iar cel din urmă a fost de acord. Cei doi inculpați și-au dat întâlnite în fața casei persoanei vătămate, iar inculpatul T., ajungând primul, a pătruns în casă singur. Acesta a sustras un laptop marca Asus, un pistol cu proiectil de cauciuc marca Walther, două telefoane mobile marca Samsung Galaxy și Iphone 4 și o rolă cu conductor de cupru. Inculpații au valorificat bunurile sustrase.

La scurt timp au mers împreună la locuința aceleiași persoane vătămate, sustrăgând și alte bunuri și anume mai multe sticle de parfum, cablu de cupru și o bormașină Bosch. Nefiind mulțumiți de bunurile sustrase, aceștia s-au hotărât să pătrundă și în locuința numitului C. C., de unde au sustras mai multe bunuri și anume boxă Panasonic, două DVD-uri, două sisteme audio, seturi de oale. După câteva zile inculpatul T. a pătruns pentru a doua oară în locuința persoanei vătămate C. C., luând pături și lenjerii de pat. O parte din acestea au fost valorificate, obținând aproximativ suma de 350 lei.

Tot în luna noiembrie a anului 2014, în timp ce persoana vătămată C. G. era plecată din țară, inculpatul T. a pătruns prin efracție în locuința acestuia de unde a sustras mai multe bunuri, printre care un pistol, două televizoare și obiecte din aur, printre care și ceasuri. O parte din aceste bunuri au fost valorificate de cei doi inculpați.

La începutul lunii ianuarie 2015 inculpatul T. împreună cu numitul B. D. I. au pătruns în locuința persoanei vătămate C. I., de unde au sustras două televizoare și două scaune de aluminiu.

Cu ocazia audierilor, inculpații au recunoscut faptele reținute în sarcina lor, arătând în detaliu modalitatea și împrejurările desfășurării activității infracționale, declarațiile de recunoaștere ale acestora coroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

Astfel, în drept, fapta inculpatului T. G. M., care, în perioada noiembrie 2014- ianuarie 2015 a pătruns în timpul nopții, prin efracție, de mai multe ori în locuințele persoanelor vătămate G. C. și C. C., de unde a sustras mai multe bunuri întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat în formă continuată prev. de art. 228-229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b N.C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. (două fapte). Fapta aceluiași inculpat, care, în perioada noiembrie 2014- ianuarie 2014 a pătruns în timpul nopții, prin efracție, în locuințele persoanelor vătămate C. G. și C. I., de unde a sustras mai multe bunuri întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat prev. de art. 228-229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b N.C.pen. (două fapte). Inculpatul T. a sustras două pistoale, unul marca Walther și unul marca Blow ce erau supuse autorizării, săvârșind astfel două infracțiuni de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev. de art. 342 alin. 3 N.C.pen.

Toate infracțiunile au fost săvârșite în concurs, fiind aplicabile disp. art. 38 alin. 1 N.C.pen. și în stare de recidivă postexecutorie conform art. 41 alin. 1 raportat la art. 43 alin. 5 N.C.pen. La stabilirea stării de recidivă instanța are în vedere că inculpatul T. G. M. a fost anterior condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare (două pedepse de câte 2 ani și o pedeapsă de 1 an). Acesta a fost liberat condiționat la data de 14.05.2013 cu un rest neexecutat de 227 zile. Pedepsele stabilite sunt mai mari de un an închisoare și privesc infracțiuni săvârșite cu intenție. De asemenea, infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată au fost săvârșite cu intenție. Până la data săvârșirii acestor fapte, noiembrie 2014, pedeapsa anterioară era considerată ca fiind executată, astfel că este incidentă recidiva postexecutorie.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de furt calificat au existat mai multe acțiuni de luare a unor bunuri materiale din detenția posesorilor legali, scopul fiind însușirea pe nedrept. Aceasta rezultă și din faptul că majoritatea bunurilor au fost valorificate, inculpatul comportându-se ca un proprietar. Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă, urmărind producerea rezultatului păgubitor.

Rezultatul a constat într-o micșorare a patrimoniului persoanelor vătămate, între acțiune și urmarea socialmente periculoasă existând un raport de cauzalitate directă.

Infracțiunile de furt au fost comise în variantele calificate prevăzute la art. 229 alin. 1 lit. b și d și alin. 2 lit. b N.C.pen., respectiv în timpul nopții, prin efracție, prin folosirea fără drept a unei chei adevărate (în cazul persoanei vătămate G. C.) și prin violare de domiciliu.

În ceea ce privește infracțiunile de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, elementul material constă în sustragerea celor două pistoale, marca Walther (persoană vătămată G. C.) și marca Blow, (persoană vătămată C. G.), arme neletale supuse autorizării (fila 194, vol. II d.u.p.). Sub aspectul laturii subiective inculpatul a acționat cu intenție directă.

Faptele inculpatului A. A., care, în perioada noiembrie 2014- ianuarie 2014 a pătruns în timpul nopții, prin efracție, în locuințele persoanelor vătămate G. C. și C. C., de unde a sustras mai multe bunuri întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat prev. de art. 228-229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b N.C.pen. (două fapte). Inculpatul A. l-a ajutat pe inculpatul T. să valorifice bunurile pe care aceste din urmă le furase sigur, cunoscând că acestea provin din săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, fiind întrunite astfel elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire prev. de art. 270 alin. 1 N.C.pen.Toate infracțiunile au fost săvârșite în concurs, fiind aplicabile disp. art. 38 alin. 1 N.C.pen.

În privința infracțiunii de tăinuire, elementul material constă în primirea și înlesnirea valorificării bunurilor provenite din furt ale inculpatului T. G. M..

La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaților pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, instanța a reținut criteriile prevăzute de art. 74 N.C.p., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Totodată instanța a dat eficiență și dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.p.p. În cazul inculpatului T. G. M. instanța are în vedere că acesta se află în stare de recidivă postexecutorie, fiind aplicabile și disp. art. 43 alin. 5 N.C.pen.

Referitor la inculpatul T. G. M., instanța a constatat că acesta a acționat pe timp de noapte, profitând de avantajele oferite de instalarea întunericului natural. De asemenea, a pătruns prin efracție în locuințele persoanelor vătămate, iar în cazul lui G. C. s-a folosit fără drept de o cheie adevărată.

Referitor la starea de pericol creată instanța a avut în vedere faptul că în cazul infracțiunilor de furt valoarea prejudiciului material produs nu este una neglijabilă. De asemenea, inculpatul a întreprins demersuri pentru valorificarea unei părți din aceste bunuri, fiind aproape minime posibilitățile de recuperare a acestora. Din probe reiese că inculpatul nu își câștiga în mod onest existența, ci obținea banii necesari traiului prin comiterea de furturi. Mai mult decât atât, așa cum reiese din fișa de cazier, acesta fusese anterior condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de furt, deci acesta a perseverat pe calea infracțională, ignorând condamnarea anterioară.

Cu privire la infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, inculpatul T. a sustras cele două pistoale și chiar a valorificat unul prin vânzarea către o persoană ce nu deținea o autorizație în acest sens. Așadar, prin remiterea unui pistol, chiar neletal, unei persoane la întâmplare, fără a fi a abilitată a-l folosi, s-a creat o stare de pericol.

Conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunilor a fost de recunoaștere a faptelor, sens în care sub acest aspect a dat eficiență dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.p.p., privind reducerea cu o treime a limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege și mai apoi dispozițiilor privind regimul sancționator al recidivei postexecutorii.

Față de toate aceste circumstanțe reale și personale instanța a aplicat inculpatului T. G. M. câte o pedeapsă cu închisoarea pentru infracțiunile săvârșite și anume câte 2 ani închisoare pentru fiecare faptă de furt și câte 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

Ulterior s-a aplicat pedeapsa cea mai grea care a fost sporită în mod obligatoriu potrivit art. 39 alin. 1 lit. b N.C.pen. cu o treime din restul pedepselor stabilite.

Referitor la inculpatul A. A., instanța a reținut că aceasta a se face vinovat de săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat și de săvârșirea infracțiunii de tăinuire.

Infracțiunile de furt calificat au fost săvârșite în aceleași condiții de noapte, prin efracție și prin violare la domiciliu, relevând un pericol social crescut al faptelor. Cu privire la infracțiunea de tăinuire, acesta l-a ajutat pe inculpatul T. să valorifice bunurile furate, diminuând considerabil posibilitatea recuperării acestora.

În ceea ce privește antecedența penală a inculpatului, din fișa de cazier judiciar reiese că acesta nu a mai fost condamnat până în prezent, ci i-a fost aplicată doar o amendă administrativă (fila 109 d.u.p.).

Conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunilor a fost de recunoaștere a faptelor săvârșite, sens în care sub acest aspect se va da eficiență dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.p.p., privind reducerea cu o treime a limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege.

Față de toate aceste circumstanțe reale și personale instanța a aplicat inculpatului A. A. câte o pedeapsă cu închisoare situată la minimul special pentru fiecare dintre infracțiunile săvârșite și anume câte un an și 4 luni închisoare pentru fiecare infracțiune de furt și 8 luni pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.

Ulterior s-a aplicat pedeapsa cea mai grea care a fost sporită în mod obligatoriu potrivit art. 39 alin. 1 lit. b N.C.pen. cu o treime din restul pedepselor stabilite.

Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel inculpații T. G. M. și A. A., solicitând desființarea sentinței și, rejudecând cauza, să se reindividualizeze pedeapsa, prin luarea în considerare a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. B și din Cod penal.

Examinând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, asupra tuturor aspectelor de fapt și de drept, conform art.417 al.2 C.pr.pen., Curtea constată nefondate apelurile inculpaților pentru următoarele considerente:

Situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost corect stabilite de prima instanță pe baza tuturor probelor legal administrate în cursul urmăririi penale și enunțate punctual la filele 7 și 8 ale rechizitoriului, toate coroborate cu declarația inculpaților date în cursul judecății, când au recunoscut comiterea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată și au solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Tot corect a reținut instanța de fond că nu sunt incidente circumstanțe atenuante și nici alte cauze de reducere a pedepselor.

Gravitatea ridicată a faptelor concrete imputate, caracterul repetat al acestora, multitudinea acestor fapte, prejudiciul relativ însemnat cauzat persoanelor vătămate, scopul urmărit de inculpați, neacoperirea nici măcar în parte a prejudiciului cauzat persoanelor vătămate, persoana inculpatului T. G. M., care este recidivist, și persoana inculpatului A. A., care nu este la primul contact cu legea penală, fiind sancționat administrativ cu amendă de 1000 lei, lipsa unei ocupații și a unui loc de muncă pentru ambii inculpați, toate acestea exclud cu desăvârșire atât reținerea de circumstanțe atenuante, cât și schimbarea modalității de executare a pedepsei aplicate.

Curtea mai reține că în mod corect instanța de fond a făcut aplicare dispozițiilor legale privind contopirea pedepselor, aplicarea pedepselor complementare și accesorii, deducerea reținerii și arestării preventive, precum și dispozițiilor privind confiscarea sumelor pentru care nu a existat constituire de parte civilă și a prevederilor privind obligarea inculpaților la cheltuieli judiciare către stat.

Față de toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art.421, punctul 1, litera b, Cod de procedură penală, respinge, ca nefondate, apelurile declarate de apelanții-inculpați T. G.-M. și A. A. împotriva sentinței penale nr.63/30.IV.2015 a Judecătoriei B.-V..

În temeiul art.424, alin.3, Cod procedură penală, Curtea va deduce, pentru ambii apelanți-inculpați, reținerea și arestarea preventivă de la data de 22.I.2015 la zi.

În temeiul art.275, alin.2 și alin.4, Cod de procedură penală, va fi obligat fiecare apelant-inculpat la plata a câte 800 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 490 lei, onorariul apărătorului din oficiu pentru fiecare apelant-inculpat, inclusiv cu privire la asistența juridică pe starea de arest preventiv, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.421, punctul 1, litera b, Cod de procedură penală, respinge, ca nefondate, apelurile declarate de apelanții-inculpați T. G.-M. și A. A. împotriva Sentinței penale nr.63/30.IV.2015 a Judecătoriei B.-V., județul G., din Dosarul nr._ .

În temeiul art.424, alin.3, Cod procedură penală, deduce, pentru ambii apelanți-inculpați, reținerea și arestarea preventivă de la data de 22.I.2015 la zi.

În temeiul art.275, alin.2 și alin.4, Cod de procedură penală, obligă pe fiecare apelant-inculpat la plata sumei de câte 800 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 490 lei, onorariul apărătorului din oficiu pentru fiecare apelant-inculpat, inclusiv cu privire la asistența juridică pe starea de arest preventiv, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 13.VII.2015

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

D. P. F. P.

GREFIER

L.-A. P.

Red. F.P.

Dact.G.P.

5 ex.

Red. L.M. D. – Judecătoria B. V.

← Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr....		Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... →

Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 967/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 967/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI