Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 973/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 973/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-07-2015 în dosarul nr. 7918/299/2015

DOSAR NR._

1944/2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.973/A

Ședința publică din data de 17 iulie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: C. C.

JUDECĂTOR: R. M.

GREFIER: I. P.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror A.-M. N..

Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul P. V. împotriva sentinței penale nr.279/24.04.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București - Secția Penală, în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărătorul din oficiu C. Caizer, în baza delegației de la dosar, lipsind intimatul-inculpat S. G. M. și S.C. A. G..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Fiind întrebat de Curte, apelantul-inculpat, personal, arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel, precizând că își menține declarațiile anterioare date în cauză.

Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și, pe fond, în urma rejudecării, aplicarea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege, avându-se în vedere, pe de o parte, circumstanțele în care a fost comisă fapta, iar, pe de altă parte, problemele medicale și împrejurarea că are 4 copii minori în întreținere.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de inculpat, apreciind că pedeapsa aplicată de instanța de fond a fost judicios individualizată, având în vedere că fapta a fost săvârșită în starea de recidivă postexecutorie și în formă continuată.

Apelantul-inculpat, personal, în ultimul cuvânt, arată că are pareză pe partea stângă, suferă de hepatită cronică și pietre la rinichi, iar în penitenciar nu i se administrează tratament corespunzător.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:

Prin sentința penală nr.279/24.04.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București - Secția Penală, în temeiul art.228 alin.1 – 229 alin.1 lit.b și d C.pen., cu aplic. art.35 alin.1 C.pen., cu aplic. art.41 alin.1 C.pen., art.43 alin.5 C.pen. și cu aplic. art.396 alin.10 C.proc.pen., a fost condamnat inculpatul PĂLCUIE V. G. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, în formă continuată, săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul art.399 alin.1 C.proc.pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului PĂLCUIE V. G., iar în temeiul art.72 alin.1 C.pen., s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la data de 08.01.2015 la zi.

În temeiul art.228 alin.1 – 229 alin.1 lit.d C.pen., cu aplic. art.396 alin.10 C.proc.pen., prin aceeași sentință penală, a fost condamnat inculpatul S. G. M. la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

În temeiul art.91 C.pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 4 (patru) ani, calculat potrivit dispozițiilor art.92 C.pen.

În temeiul art.93 C.pen., a fost obligat inculpatul S. G. M. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art.93 alin.2 lit.b C.pen., s-a impus inculpatului S. G. M. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art.93 alin.3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul S. G. M. a fost obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 1 sau în cadrul Administrației Domeniului Public Sector 2 pe o perioadă de 65 de zile.

În temeiul art.91 alin.4 C.pen., s-a atras atenția inculpatului S. G. M. asupra dispozițiilor art.96 C.pen.

În temeiul art.241 alin.1 lit.b C.proc.pen., s-a constatat încetată de drept măsura controlului judiciar luată față de inculpatul S. G. M., iar în temeiul art.72 alin.1 C.pen., s-a dedus durata reținerii de la data de 08.01.2015/09.01.2015.

În temeiul art.25, 23 alin.2 și 397 C.proc.pen. și art.1357 N.C.civ., a fost admisă acțiunea civilă, așa cum a fost modificată, formulată de partea civilă S.C. A. G., prin reprezentant B. C. și au fost obligați inculpații PĂLCUIE V. G. și S. G. M. la plata sumei de 4.000 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului nerecuperat.

În temeiul art.274 alin.2 C.proc.pen., au fost obligați inculpații PĂLCUIE V. G. și S. G. M. să plătească suma de 2.600 lei, câte 1.300 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, judecătorul fondului a reținut următoarea situație de fapt:

În noaptea de 2 ianuarie 2015, în jurul orei 20:00, inculpatul Pălcuie V. G. a pătruns, prin escaladarea gardului în imobilul situat pe . G., nr.44A, sectorul 1, București, aparținând persoanei vătămate S.C. A. G. S.R.L., reprezentată de B. D. C., de unde a sustras două scări din aluminiu.

În data de 3 ianuarie 2015, în jurul orei 14:00, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul Pălcuie V. G., împreună cu inculpatul S. G. M., au pătruns prin escaladarea gardului în imobilul situat pe . G., nr.44A, sectorul 1, București, aparținând aceleiași persoane vătămate S.C. A. G. S.R.L., reprezentat de B. D. C., de unde au sustras din două autoturisme marca Dacia L. mai multe scule.

Situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, a fost temeinic dovedită, pe baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, probe pe care inculpații și le-au însușit, solicitând judecarea cauzei în procedura simplificată, a recunoașterii vinovăției.

Probele se află la dosar, iar instanța de fond le-a individualizat și analizat pe larg.

Judecătorul fondului a concluzionat că, în drept:

- fapta inculpatului Pălcuie V. G. - care la data de 02.01.2015 a sustras două scări din aluminiu și la data de 03.01.2015, împreună cu inculpatul S. G. M. a sustras mai multe bunuri, respectiv bormașini, flexuri, truse de chei, scule mecanice - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, în formă continuată;

- fapta inculpatului S. G. M. - care la data de 03.01.2015, împreună cu inculpatul Pălcuie V. G. a sustras mai multe bunuri, respectiv bormașini, flexuri, truse de chei, scule mecanice - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat.

Întrucât faptele deduse judecății există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpați, atrăgând răspunderea penală, instanța de fond a procedat la condamnarea acestora.

La individualizarea sancțiunilor și proporționalizarea acestora, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art.74 C.pen., respectiv gravitatea infracțiunilor săvârșite și periculozitatea infractorilor, care au fost evaluate după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, precum și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpaților.

Cu privire la inculpatul Pălcuie V. G., instanța de fond a reținut că acesta este recidivist și că a săvârșit infracțiunea dedusă judecății în stare de recidivă postexecutorie. Inculpatul nu are ocupație și nici loc de muncă, ca urmare nu are asigurată existența în mod onest.

S-a arătat că, potrivit art.229 alin.1 C.pen., infracțiunea de furt calificat se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. Potrivit art.43 alin.5 C.pen. dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate. Potrivit fișei de cazier judiciar (fila 60), inculpatul fusese anterior condamnat la pedeapsa închisorii de 4 ani prin Sentința penală nr.1095/07.12.2010, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București (dosar nr._/299/2010), definitivă prin Decizia penală nr.387/22.02.2011, pronunțată de Curtea de Apel București.

S-a mai reținut că inculpatul a săvârșit fapta în formă continuată, iar potrivit art.36 alin.1 C.pen., infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii.

De asemenea, s-a reținut că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art.396 alin.10 C.proc.pen.

Cu privire la inculpatul S. G. M., judecătorul fondului a reținut că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind sancționat doar administrativ, că inculpatul nu are ocupație și loc de muncă și nu a făcut dovada obținerii unor venituri în mod legal, iar în cursul urmăririi penale a recunoscut săvârșirea faptei, a descris modul de operare, declarațiile lui coroborându-se cu mijloacele de probă administrate în cauză.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului Pălcuie V. G., instanța de fond a constatat că singura modalitate este închisoarea cu executare, deoarece inculpatul este recidivist.

Referitor la inculpatul S. G. M., s-a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.91 C.pen., în sensul că pedeapsa aplicată este de 1 an și 6 luni închisoare, deci mai mică de 3 ani (art.91 alin.1 lit.a C.pen.); inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, potrivit fișei de cazier judiciar inculpatul nu a mai fost condamnat (art.91 alin.1 lit.b C.pen.); inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, prin declarația dată la termenul din data de 14.04.2015 (art.91 alin.1 lit.c C.pen.) și în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, nu a mai suferit condamnări, instanța a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă chiar fără executarea acesteia, că nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă de 4 ani, termen stabilit potrivit art.93 C.pen. (art.91 alin.1 lit.d C.pen.).

Procedând la soluționarea laturii civile a cauzei, judecătorul fondului a reținut că, în cursul urmăririi penale, cu ocazia reaudierii, reprezentantul persoanei vătămate a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 6.300 lei, reprezentând valoarea bunurilor nerecuperate.

În cursul judecății, la data de 17.03.2015, persoana vătămată a depus la dosar o cerere de constituire parte civilă, prin care arată că se constituie parte civilă cu suma de 4.000 lei (fila 48).

Potrivit art.23 alin.2 C.proc.pen., inculpatul poate recunoaște, în tot sau în parte, pretențiile civile. Prin declarațiile date în cursul judecății, inculpații au declarat că sunt de acord cu prejudiciul indicat de persoana vătămată, în sumă de 4.000 lei, ca urmare, în temeiul art.25, 23 alin.2 și 397 C.proc.pen. și art.1357 N.C.civ.. instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. A. G. S.R.L., prin reprezentant B. C. și au fost obligați, în solidar, inculpații Pălcuie V. G. și S. G. M. la plata sumei de 4.000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului nerecuperat.

Împotriva acestei sentințe, în termenul legal (la 30.IV.2015, data comunicării), a declarat apel inculpatul Pălcuie V., fără să arate în scris motivele pe care se întemeiază prezenta cale de atac.

Cu ocazia dezbaterilor orale, apelantul inculpat – prin apărător desemnat de Curte din oficiu – a criticat sentința apelată pentru netemeinicie, în sensul greșitei individualizări judiciare a pedepsei stabilite, apreciind că se impune aplicarea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege, avându-se în vedere, pe de o parte, circumstanțele în care a fost comisă fapta, iar, pe de altă parte, problemele medicale și împrejurarea că are 4 copii minori în întreținere.

Analizând hotărârea pronunțată de instanța de fond, în raport cu toate actele și lucrările dosarului, cu motivele anterior menționate, dar și în conformitate cu art.417 și următoarele din Codul de procedură penală, Curtea constată că apelul inculpatului Pălcuie V. G. este nefondat, în considerarea următoarelor argumente:

Judecătorul fondului – respectând dispozițiile legale ce garantează aflarea adevărului, precum și pe cele ce asigură respectarea drepturilor procesuale ale părților, a reținut, în mod corect, existența faptelor și vinovăția inculpatului, adoptând – sub acest aspect – o soluție legală, care va fi confirmată și de către instanța de apel.

Situația de fapt nu comportă critici, întrucât a fost corect stabilită pe baza unui amplu material probator administrat în faza urmăririi penale, care a condus la depistarea infractorului, probe care însă se coroborează și cu declarația de recunoaștere a inculpatului, deși Curtea o apreciază ca fiind una pur formală, el fiind pus în fața unei evidențe, prin administrarea inclusiv a probei cu vizionare a imaginilor camerelor de supraveghere.

Pedeapsa aplicată inculpatului Pălcuie V. G. - pentru fapta dedusă judecății, recunoscută de acesta și corect încadrată juridic - a fost în mod legal stabilită, ținându-se seama și de circumstanțele personale ale inculpatului, acesta săvârșind fapta în forma continuată și anterior a fost condamnat de mai multe ori pentru fapte contra patrimoniului, dar și de prevederile art.396 alin.10 Cod procedură penală și, înăuntrul acestor limite, a fost și în mod just individualizată, în raport cu prevederile art.74 din Codul penal.

În acest sens, Curtea constată că pentru infracțiunea de furt calificat, în formă continuată și în stare de recidivă postexecutorie, judecătorul fondului a aplicat o pedeapsă de 2 ani închisoare, însă aceasta este rezultatul perseverenței sale infracționale, instanța de fond făcând în mod corect aplicarea prevederilor art.36 alin.1 și art.43 alin.5 C.pen., în condițiile în care a comis fapta în forma continuată, iar anterior a fost avertizat, de mai multe ori, prin măsurile aplicate, de care inculpatul a beneficiat prin clemența legii.

D. urmare, pedeapsa stabilită în condițiile anterior menționate, precum și modalitatea de executare aleasă este legală și temeinică, dar și proporțională cu gradul concret de pericol social al infracțiunilor săvârșite, astfel cum este relevat de circumstanțele reale de comitere și, în același timp, reflectă în mod corespunzător datele personale ale inculpatului.

Față de perseverența infracțională de care a dat dovadă apelantul inculpat și care rezultă cu prisosință din fișa de cazier judiciar (filele 50, 51 d.u.p.), apare ca neîntemeiată reținerea oricărei circumstanțe atenuante, deși nedovedite.

În raport cu împrejurările anterior menționate, Curtea constată că în cauză nu există niciun fel de împrejurări care să conducă la modificarea cuantumului sau a modalității de executare a pedepsei, astfel cum a fost stabilită de judecătorul fondului.

Constatând că nu este incident, pentru motivele anterior arătate, niciun caz de reformare a hotărârii atacate, Curtea, va respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul Pălcuie V. G., iar față de culpa procesuală a acestuia, va face aplicarea art.275 alin.2 Cod procedură penală.

Potrivit art. 424 alin 3 Cod procedură penală rap. la art. 72 Cod penal, Curtea va deduce din durata pedepsei aplicată inculpatului apelant perioada reținerii și a arestării preventive de la 08 ianuarie 2015, la zi.

În temeiul art.272 alin.1 și 2 Cod de procedură penală, onorariul cuvenit apărătorului desemnat de Curte din oficiu, în cuantum de 260 lei, se acoperă din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod de procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul P. V. împotriva sentinței penale nr.279/24.04.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București - Secția Penală, în dosarul nr._ .

În temeiul art.424 alin.3 Cod de procedură penală, rap. la art.72 alin.1 Cod penal, deduce din durata pedepsei aplicată inculpatului apelant perioada reținerii și a arestării preventive de la 08 ianuarie 2015, la zi.

În temeiul art.275 alin.2 Cod de procedură penală, obligă pe inculpatul apelant la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art.272 alin.1 și 2 Cod de procedură penală, onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, în cuantum de 260 lei, se acoperă din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.07.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C. C. R. M.

GREFIER,

I. P.

red.C.C.

dact.L.G.

ex.7

red.V.O.-Jud.Sect.1

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 973/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI