Traficul de influenţă (art.291 NCP). Decizia nr. 621/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 621/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 3043/122/2014
Dosar nr._
(Număr în format vechi 1139/2015)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 621/A
Ședința publică din data de 29 aprilie 2015
Curtea compusă din:
Președinte: A. T.
Judecător: C. M. M.
Grefier: R. E. V.
Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de procuror L. O..
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 63/04.02.2015 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 24.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din prezenta decizie penală, Curtea stabilind data pronunțării la data de 29.04.2015, când, în aceeași compunere, a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:
Prin sp. nr. 63/04.02.2015 a Tribunalului G. pronunțată în dosarul penal nr._ s-a dispus în baza art. 291 alin.1 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art.396 alin.10 Cod procedură penală condamnarea inculpatului S. A.-B., (fiul lui A. și al Paraschivei, născut la 25.09.1974 în Izvoarele, jud. G., domiciliat în ., fără forme legale în mun. G., ., CNP_, cetățenia română, profesia lucrător comercial, ocupația primar al comunei Izvoarele, jud. G. studii liceale, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale) la 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În baza art. 45 și art. 67 alin.1 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și k Cod penal, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani în condițiile art.68 Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei închisorii.
În baza dispozițiilor art. 92 Cod penal, s-a fixat termen de supraveghere de 3 ani.
În baza art.93 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de probațiune G., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art.93 alin.(2 ) Cod procedură penală s-a impus inculpatului să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.
În baza art.93 alin. (3) pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 100 de zile, la . Spațiilor Verzi S.A. G..
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 și art. 97 Cod penal privind revocarea și anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 65 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b și k Cod penal, aceasta urmând a fi executată efectiv în cazul revocării suspendării sub supraveghere.
În baza art. 399 alin.1 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestului la domiciliu luată față de inculpat.
În baza art. 72 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestarea preventivă a inculpatului de la 26.09.2014 la 24.11.2014 și măsura arestului la domiciliu de la 25.11.2014 la zi.
În baza art. 291 alin.2 Cod penal s-a confiscat de la inculpatul S. A. B. suma de 50.000 euro.
În baza dispozițiilor art. 249 și art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, s-a menținut măsura sechestrului asigurator instituită prin ordonanța din data de 04.11.2014, în limita sumei de 50.000 euro, asupra unui autoturism VOLSWAGEN marca PHAETON înmatriculat sub numărul_, având . identificare WVWZZZ3DZ68003891, proprietatea inculpatului S. A. B. și asupra autoturismului marca BMW model X1 cu numărul de înmatriculare_ și . identificare WBAVP31040VP67724 înscris în circulație ca aparținând ..
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1800 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr.420/P/2014 din 11.11.2014 întocmit de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr.3043 din 12.11.2014, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului S. A.-B. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, fapte prevăzute de art. 291alin.1 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu completările și modificările ulterioare.
Actul de inculpare a avut la bază următoarele mijloace de probă: denunțul formulat de N. E.;denunțul formulat de GHAZIRI RAMI; denunțul formulat de KHARRAT EMILE; declarațiile martorilor:GHAZIRI RAMI, N. E., C. I.-G., EL BITAR GHAZIRI E., GHERGHELECI I., I. M.-L., N. V., M. C., N. G., C.-N. M.-E., S. M. G., declarație de suspect S. A.-B.: declarații de inculpat S. A.-B.; declarația inculpatului S. A.-B. făcută în fața judecătorului de drepturi și libertăți; Fișă de cazier judiciar a inculpatului S. A.-B.; Proces verbal de confruntare între inculpat și martorul N. G.; Documente depuse de martorul N. G.; Stick de memorie USB predat de martorul N. G.; Ordonanță privind luarea de măsuri asiguratorii; Procese verbale de aplicare a sechestrului asigurător, documente privind bunurile sechestrate și planșe foto ;Procese verbale de lăsare în custodie, f. 282-283 și 292-293; P. conținând actele, în original, și câte două chei ale vehiculelor sechestrate; procese-verbale redare convorbiri interceptate ; Încheierea Tribunalului București, dosar_/3/2014 ; Mandat de supraveghere tehnică nr. 2150/UP/2014, Încheierea Tribunalului București, dosar_/3/2014; Mandate de supraveghere tehnică nr. 1352, 1353/UP/2014,1354-1365/UP/2014; Înscrisuri privind bunurile și veniturile inculpatului; Procese verbale de contravenție pe numele inculpatului ; Adresa OMNIASIG referitoare la dosarul de daună nr. RCA/BU/14/_ deschis pe numele inculpatului; Adrese privitoare la conturile inculpatului și rulajul/soldul acestora; Proces verbal de percheziție, planșă foto, și suport optic conținând filmări efectuate cu ocazia desfășurării procedurii; Procese verbale de percheziție; înscrisuri ridicate cu ocazia perchezițiilor și suport optic conținând filmări efectuate cu ocazia desfășurării procedurii.
În fața instanței, inculpatul a recunoscut situația de fapt expusă în rechizitoriu și și-a însușit probele administrate în cursul urmăririi penale, nesolicitând administrarea altor probe cu privire la situația de fapt.
În raport de acestea, tribunalul a reținut aceeași situație de fapt ca cea cuprinsă în actul de sesizare, respectiv:
În cursul anului 2012, A.N.A.F. a declanșat o inspecție fiscală la S.C. AVICOLA CREVEDIA S.A., control finalizat - în luna iunie 2013 - prin întocmirea Raportului de inspecție fiscală nr. F-MC 129/27 iunie 2013 și a Deciziei de impunere nr. F - MC 534/27.06.2013, acte prin care s-au stabilit, în sarcina contribuabilului, obligații de plată constând în 74.525.273 lei TVA suplimentar, 13.204.270 lei dobânzi/majorări de întârziere și 11.178.791 lei penalități de întârziere.
Pentru a exonera S.C. AVICOLA CREVEDIA S.A. de la plata acestor sume, inculpatul KHARRAT EMILE i-a cerut lui GHAZIRI RAMI să-i dea permisiunea de a discuta cu prietenul său, numitul GHERGHELECI I..
Denunțătorul GHAZIRI RAMI, a decis ca persoana care să se ocupe de „rezolvarea” problemelor cu care S.C. AVICOLA CREVEDIA se confrunta să fie denunțătoarea N. E..
Pentru a se întâlni cu GHERGHELECI I., N. E. s-a deplasat la G., unde, însoțită de acesta, a mers - mai întâi - la punctul de lucru al uneia dintre firmele omului de afaceri C. I.-G., iar apoi la locuința acestuia din oraș, în care se aflau și birourile S.C. TIAI CO S.R.L., companie deținută de martor.
Acolo, după ce a ascultat relatarea situației ., C. I.-G. a telefonat primarului comunei Izvoarele, inculpatul S. A.-B., pe care l-a chemat la el acasă. La scurt timp după încheierea discuției telefonice, inculpatul s-a prezentat la domiciliul martorului.
Din discuțiile care s-au purtat între acesta și GHERGHELECI, N. E. a înțeles că primarul comunei Izvoarele este un important membru al Partidului Național Liberal și că acesta se află în relații apropiate cu ministrul finanțelor publice din acea vreme - și el membru al aceluiași partid - al cărui șef de campanie electorală fusese la alegerile parlamentare din 2012, respectiv numitul C. D..
O dată sosit la locuința lui C. I. G., N. E. i-a prezentat lui S. A.-B. faptele, în amănunt, împrejurare care l-a făcut pe acesta să afirme că rezolvarea problemei respective este, la acel moment, complicată, și că totul ar fi fost mult mai facil dacă reprezentanții societății i s-ar fi adresat încă de la început.
Pentru a da impresia că este familiarizat cu asemenea problematică și că are cunoștințe în rândul inspectorilor ANAF, inculpatul a cerut să i se comunice numele celor care efectuaseră controlul, lucru care s-a realizat câteva zile mai târziu, când N. E. s-a deplasat din nou la G. și s-a întâlnit cu S. A.-B., remițându-i acestuia fotocopii ale unora dintre actele întocmite de inspectorii fiscali.
Cu acea ocazie, primarul S. i-a cerut denunțătoarei să-i acorde un răgaz de câteva zile pentru a găsi o soluție, neomițând să sublinieze, încă o dată, că „este greu”.
Inculpatul i-a spus martorei că a găsit o soluție, pentru realizarea căreia reprezentanții S.C. AVICOLA CREVEDIA S.A. vor trebui să-i remită suma totală de 200.000 euro, din care o primă tranșă, în valoare de 50.000 euro, chiar în acea zi.
Soluția expusă de inculpat martorei denunțătoare ar fi constat în „intervenția” sa la persoane din cadrul Direcției Generale M. Contribuabili a ANAF ce ocupă funcții care le permit să ia decizii și care ar avea disponibilitatea de a ordona un nou control la AVICOLA CREVEDIA, ale cărui concluzii să le contrazică pe cele ale inspecției anterioare.
După ce s-au sfătuit, cei doi responsabili ai S.C. AVICOLA CREVEDIA S.A. au decis să plătească prima tranșă de bani lui S. A.-B., în aceeași zi, conform solicitării exprese a acestuia.
În acest scop, GHAZIRI RAMI a plecat la domiciliu său, de unde a luat suma de 50.000 euro, pe care, după ce a pus-o într-o pungă de hârtie, a înmânat-o lui N. E., care a plecat înapoi la G..
Când aceasta i-a telefonat lui C. I.-G. în scopul de a-l ruga să-l contacteze pe inculpat pentru o nouă întrevedere, acesta a informat-o că S. A.-B. se afla la o întrunire politică în ., astfel că, întrucât denunțătoarea nu știa să ajungă în localitatea respectivă, martorul s-a oferit să o conducă.
Cei doi s-au întâlnit la o stație de alimentare cu combustibil din municipiul G., de unde s-au îndreptat spre . class="Standard"> O dată ajunși, aceștia au parcat în apropierea postului de poliție din localitate, după care C. l-a sunat pe inculpat, care și-a făcut apariția la scurt timp.
La venirea inculpatului, în prezența lui C., martora N. E. i-a înmânat lui S. A.-B. punga cu bani primită de la GHAZIRI RAMI, specificând că înăuntru se află 50.000 euro.
Inculpatul, după ce a aruncat o privire în pungă, a asigurat-o pe denunțătoare că problema se va rezolva în câteva săptămâni și că vor rămâne în contact, apoi a plecat.
După scurgerea unui interval de timp mai mare decât cel anunțat, văzând că S. A.-B. nu îi comunică niciun rezultat, martora N. E., neputând să îl contacteze direct, întrucât nu era în posesia numărului de telefon al acestuia, a apelat la C. I.-G., pentru ca martorul să îi faciliteze o nouă întâlnire cu inculpatul.
În ciuda încercării de a evita să o întâlnească, în cele din urmă, inculpatul a acceptat să meargă la domiciliul omului de afaceri pentru a discuta cu N. E..
Ajuns acolo, inculpatul i-a spus acesteia că trebuie să se deplaseze împreună la un avocat, care să îi facă, în numele ., o contestație împotriva concluziilor controlului ANAF din iunie 2013, și a condus-o la sediul cabinetului de avocatură al martorului N. G., după care a plecat, lăsând-o acolo.
Din declarația martorului GHAZIRI RAMI reiese că sugestia inculpatului de a-l angaja pe avocatul N. a fost înțeleasă, cel puțin de către acesta, ca o parte a „aranjamentului” lui S. cu decidenții din cadrul ANAF, în care o primă etapă era formularea unei contestații, pe care aceștia, aflându-se în situația de a se pronunța asupra aspectelor criticate de apărătorul ., să o găsească întemeiată.
Fiind convins că așa stau lucrurile, după mai multe întâlniri ale avocatului cu KHARRAT EMILE și GHAZIRI RAMI, acesta din urmă a decis să îl angajeze pe N. G. pentru formularea și depunerea contestației . la ANAF, contra unui onorariu de 50.000 euro, care a fost plătit în parte de către persoana juridică.
Văzând că nici depunerea contestației, nici trecerea mai multor luni de zile nu au dus la rezultatul urmărit de ei, N. E. și RAMI GHAZIRI au depus denunțuri la Direcția Națională Anticorupție.
Prima instanță a reținut că din probele administrate în cauză rezultă că denunțurile numiților GHAZIRI RAMI, N. E. și KHARRAT EMILE se confirmă, declarațiile primilor doi coroborându-se cu restul materialului probator din dosar.
Din declarațiile lui GHAZIRI RAMI a reieșit că el a autorizat contactarea lui GHERGHELECI, arătând că, atunci când a acceptat plata sumei de 50.000 euro persoanei care va rezolva problemele AVICOLEI CREVEDIA, cunoștea despre aceasta că este un membru al Partidului Național Liberal care ar avea „relații cu persoane influente din Ministerul Finanțelor”, iar că, în seara în care N. E. a remis banii inculpatului, aceasta a sosit la domiciliul său și i-a spus că plata a fost făcută primarului unei localități din apropierea municipiului G., care o va contacta în câteva zile pentru a-i comunica felul în care „va fi rezolvată problema”, precizându-i că acest lucru va dura câteva săptămâni. În continuare, GHAZIRI RAMI a arătat că, ulterior, KHARRAT EMILE l-a informat că „rezolvarea este tardivă” și că soluția este formularea unei contestații în urma căreia o comisie constituită pentru analizarea acesteia să verifice „constatările din actul de control anterior” și să dea o „soluție favorabilă”.
Pentru formularea contestației i-a fost recomandat avocatul N. G., pe care l-a cunoscut personal și care i-a cerut plata unui onorariu de 50.000 sau 100.000 euro, plată cu care GHAZIRI a fost de acord, justificând că, întrucât acesta îi fusese recomandat de către cei care încercau să ajute firma sa, „i-a fost suficient” ca să accepte.
Martora denunțătoare N. E. a declarat, cu prilejul audierilor la care a participat că, la cererea șefilor săi, KHARRAT EMILE și GHAZIRI RAMI, în vara anului 2013, s-a deplasat la G. pentru a se întâlni cu GHERGHELECI I.. Ea îl cunoștea pe acesta de circa un an și cunoștea că este prieten cu KHARRAT, cu care se întâlnea frecvent, inclusiv în locuința acestuia, și chiar și în apartamentul ei. Scopul pentru care martora trebuia să meargă la G. era ca GHERGHELECI I. să o conducă „la o persoană influentă”, despre care se credea că ar putea să ajute S.C. AVICOLA CREVEDIA S.A. să rezolve „favorabil” problemele apărute ca urmare a controlului desfășurat de ANAF la această firmă.
În legătură cu prima ei întâlnire cu inculpatul, martora a arătat că, după ce i-a relatat acestuia problema cu care se confruntă S.C. AVICOLA CREVEDIA S.A., S. A.-B. s-a interesat despre perioada controlului, stadiul acestuia și numele inspectorilor.
După ce a primit aceste informații, inculpatul a afirmat că cererea de ajutor este „puțin tardivă”, dar a promis că „se va interesa”, dar va fi foarte dificil.
Martora mai precizează că S. a spus că vor ține legătura prin martorul C. I. G., intermediarul care le-a făcut cunoștință, și că el o va anunța când urmează să se reîntâlnească pentru a-i comunica suma pe care reprezentanții AVICOLA CREVEDIA vor trebui să o plătească.
Potrivit depoziției martorei, la câteva zile, C. I.-G. i-a telefonat, solicitându-i să vină la G., la domiciliul său, unde a avut loc o întâlnire, în cursul căreia, inculpatul i-a cerut plata sumei de 200.000 euro, din care 50.000 în aceiași zi, cerând, în același timp, multă discreție pentru că „deja știe prea multă lume”.
În continuare, N. E. arată că a transmis cererea lui S. A. B. denunțătorului GHAZIRI RAMI și inculpatului KHARRAT EMILE, la restaurantul „SALT” - unde s-au întâlnit cu toții și că, pentru a satisface cerința de plată a avansului de 50.000 euro, primul a plecat acasă, de unde a revenit cu banii într-o pungă de hârtie, pe care martora a remis-o lui S. A.-B. în aceiași zi, în prezența lui C. I.-G., care a condus-o într-o localitate în care primarul se afla la o ședință.
În cursul unei alte întâlniri, cu care ocazie martora a reproșat inculpatului tergiversarea rezolvării, în prezența lui C. I.-G. și a lui GHERGHELECI I., S. A.-B. i-a spus acesteia că „situația este complicată pentru că trebuie să se formeze o altă comisie, care să efectueze un alt control, ce ar urma să se finalizeze în favoarea firmei”, după care a condus-o la biroul avocatului N. G. și, în prezența numitului N. V., și el avocat, le-a fost prezentată și recomandată ca și clientă.
N. E. a precizat că, în acea ocazie, a observat că cei doi avocați se aflau – deja - în posesia înscrisurilor pe care ea le dăduse, anterior, inculpatului.
În continuare martora a relatat că avocații respectivi au fost angajați de GHAZIRI RAMI și că, din cunoștințele ei, în mod contrar celor susținute de inculpat, acesta nu a restituit nicio parte din banii primiți de la ea.
În cea de-a doua declarație martora a adăugat amănunte referitoare la promisiunile concrete făcute de inculpat, respectiv faptul că S. A.-B. a afirmat că banii pe care i-a cerut, respectiv suma de 50.000 euro, era destinată să fie „dată mai departe” unor persoane pentru a rezolva problema cu care se confrunta AVICOLA CREVEDIA și că intervenția în favoarea firmei o va face la Direcția Generală M. Contribuabili din cadrul ANAF, ai cărei responsabili vor dispune un nou control, ale cărui concluzii să fie „complet diferite”.
Declarațiile martorei denunțătoare N. E. sunt susținute de înregistrarea în mediu ambiental a discuției dintre aceasta și inculpat, care a avut loc la data de 23.04.2014, înregistrare autorizată prin mandatele de supraveghere tehnică emise de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Secției Penale a Tribunalului București.
Astfel, primirea sumei de 50.000 euro este confirmată de inculpat în discuția care a avut loc între acesta și N. E. în fața primăriei din Izvoarele după ce, la insistențele lui C. și față de refuzul acestuia de a se transforma în mesagerul primarului, S. A.-B. a acceptat să o întâlnească pe denunțătoare. În continuarea conversației, inculpatul încearcă să acrediteze ideea că una dintre persoanele cărora le-au parvenit banii de la AVICOLA CREVEDIA SA ar fi lăsat în posesia sa un autoturism MERCEDES pentru a-l vinde și a se recupera, astfel, suma primită de acesta.
În cauză a fost audiat și martorul C. I.-G., persoană care, la cererea lui GHERGHELECI I., a intermediat întâlnirea dintre N. E. și S. A.-B., acesta asistând personal la toate întâlnirile dintre cei doi și care cunoaște, în mod nemijlocit, modul de derulare a faptelor.
În esență, declarația acestuia confirmă cele susținute de martora denunțătoare N. E. relativ la modul în care a fost implicat în „afacere”, despre prima întâlnire dintre N. și inculpat, care a avut loc în locuința sa, precum și despre cererea lui S. de a i se plăti suma de 200.000 euro, din care 50.000 în avans, despre care primarul ar fi afirmat că urmează să fie date unor persoane din Ministerul Finanțelor pentru rezolvarea problemei S.C. AVICOLA CREVEDIA S.A., rezolvare care ar consta în efectuarea unui nou control la societate care să-l contrazică pe primul și care să fie baza anulării măsurilor asigurătorii instituite de ANAF.
De asemenea, martorul confirmă întâlnirea din . căreia N. E., în prezența lui, a remis inculpatului o pungă de hârtie în care se afla avansul cerut de primar, în chiar ziua în care banii fuseseră ceruți.
Despre acest eveniment C. I.-G. arată că banii i-au fost dați primarului de către N. E., care i-a spus inculpatului că sunt 50.000 euro, iar inculpatul, atunci când a luat punga, a aruncat o privire în interior, după care a spus că problema se va soluționa în câteva săptămâni.
În depozițiile sale martorul s-a referit la încercările lui N. E. de a lua legătura cu inculpatul, în perioada care a urmat plății, precum și la eschivele primarului, care refuza să o mai primească sau să se mai întâlnească cu aceasta.
Confirmarea acestor susțineri vine și prin înregistrările în mediu ambiental efectuate, tot în 23.04.2014, în locuința martorului C. I.-G., precum și din punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică referitoare la interceptarea și înregistrarea convorbirilor purtate de inculpat.
Din discuțiile telefonice cu C. I.-G. reiese că inculpatul încearcă să acrediteze ideea că ar fi „dat mai departe” banii primiți de la N. E., lucru pe care acesta l-a susținut și cu ocazia întâlnirii ulterioare cu aceasta, spunând și că ar fi restituit circa 25-30.000 euro denunțătoarei prin intermediul „unei persoane apropiate acesteia”, fără însă a o numi.
Relevante sub aspectul promisiunilor făcute de inculpat sunt discuțiile înregistrate - în mediu ambiental - în locuința lui C. I.-G. în data de 23.04.2014.
La discuție au participat susnumitul, directoarea de producție a firmei TIAI CO S.R.L.- I. L. - și N. E..
Din conversația menționată reiese că toți cei de mai sus cunoșteau faptul că inculpatul a primit de la denunțătoare bani și că acesta nu și-a respectat promisiunile de a interveni pe lângă o persoană la care participanții la discuție se referă cu apelativul „ministrul de finanțe de pică”.
În discuție, I. L. afirmă, iar ceilalți doi interlocutori confirmă, că, la fiecare dintre întâlniri, inculpatul s-ar fi lăudat cu relația sa cu ministrul de finanțe din acea vreme, C. D., despre care susținea că este „cel mai bun prieten al său”.
În cauză a fost audiat și martorul GHERGHELECI I. acesta fiind, așa cum rezultă din cele de mai sus, persoana care a făcut legătura dintre denunțători și cel care putea să îi pună în contact cu S. A.-B., respectiv omul de afaceri C. I.-G.. Martorul susține că știa că primarul comunei Izvoarele, inculpatul S. A.-B., este singurul om din județ cu relații la Ministerul de Finanțe, lucru pe care îl aflase atât din informații publice, cum ar fi cea privind calitatea primarului de șef al campaniei electorale a deputatului C. D. la alegerile parlamentare din 2012, cât și din surse private, din care auzise că acesta ar cunoaște multe persoane din domeniu și a apelat la ajutorul lui C. I.-G..
În rest, declarația martorului GHERGHELECI confirmă susținerile lui N. E. referitoare la modul în care cei doi s-au întâlnit, prezentarea acesteia lui C. I.-G., precum și facilitarea de către omul de afaceri a mai multor întrevederi ale denunțătoarei cu inculpatul.
Din declarația martorei I. L.-M. reiese că ea este cea care i-a întâmpinat pe GHERGHELECI I. și N. E. cu ocazia primei lor întâlniri a acestora cu C. I.-G., dar susține că nu a asistat la niciuna dintre discuțiile ce au avut loc între N., C. și inculpatul S., pe care însă l-a văzut sosind în locuința șefului său.
Din declarația martorului N. G. reiese că, în vara anului 2013, a fost contactat de inculpat, care i-a spus că are niște cunoștințe a căror firmă a fost controlată de fisc și că acestea au nevoie de avocat. Ca urmare, martorul a cerut ca S. A.-B. să îi aducă documentele întocmite de inspectorii fiscali, pentru a le studia.
Față de aceasta, inculpatul a revenit la avocat, aducându-i niște hârtii, iar după ce le-a studiat, acesta i-a spus că poate aduce clientul.
După câteva săptămâni, S. A.-B. a revenit la cabinetul de avocatură al martorului, aducând-o cu sine pe denunțătoarea N. E..
După ce a discutat cu aceasta, martorul a fost prezentat denunțătorului GHAZIRI RAMI și inculpatului KHARRAT EMILE, cu care s-a întâlnit de mai multe ori.
Avocatul N. G., în materie de drept comercial și fiscal, colaborează cu martorul N. V., avocat în Baroul București.
A fost semnat contractul de servicii avocațiale nr._/2012 din 23.07.2013, onorariul fiind fixat la suma de 50.000 euro.
Onorariul, afirmă martorul, a fost doar parțial plătit, două bilete la ordin rămânând neonorate de bancă din cauza lipsei disponibilului în contul emițătorului acestora.
Din susținerile martorului reiese că nu a avut niciun fel de înțelegere cu primarul S., în sensul ca el să ajute, prin îndeplinirea formalităților juridice necesare, în vederea soluționării problemelor S.C. AVICOLA CREVEDIA S.A. și să creeze – astfel - baza legală pentru intervenția inculpatului în favoarea firmei și succesul demersului acestuia.
A fost audiat și martorul N. V., avocat în cadrul Baroului București, din depoziția căruia reies, în mare, cele susținute de martorul N. G., și anume, că el conlucrează - în baza unui contract de colaborare - cu colegul său din G..
În baza acestei colaborări a fost contactat de N. G. pentru a-l ajuta la redactarea unei contestații pentru clientul acestuia, ..A., împotriva unei decizii de impunere a ANAF, despre care susține că a redactat-o personal, cu ajutorul avocatului M. C., care este specializat în drept fiscal.
Martorul nu a putut da relații despre cât din mandatul de asistență și reprezentare juridică al colegului său N. G. a fost dus la îndeplinire, unde și când a fost depusă contestația, dacă decizia ANAF a fost atacată în justiție sau nu, în ciuda faptului că, pentru serviciile sale, a primit 10.000 euro, din cei 50.000 ce au constituit onorariul în cauză.
Fiind audiat martorul M. C., de profesie avocat, a arătat că a colaborat cu N. V. pentru a redacta contestația . deciziei de impunere emise în urma controlului ANAF finalizat în luna iunie 2013.
Susnumitul a precizat că mai acordase, în trecut, asistență juridică în materie fiscală mai multor societăți din AGROLI GROUP, printre care și ..
Acesta a susținut că redactarea efectivă a contestației a fost făcută de el, cu sprijinul avocatului N. V., contribuția martorului N. G. constând în „supervizarea raționamentului juridic” al celor doi colegi ai săi.
Niciunul dintre cei trei avocați angajați nu a putut preciza - cu exactitate - cine și unde a depus contestația redactată de ei și nici dacă speța a ajuns în fața vreunei instanțe de contencios administrativ.
Sub aspectul încadării juridice a faptei s-a reținut că, în drept, fapta inculpatului S. A.-B. de a pretinde suma de 200.000 euro și de a primi, de la reprezentanții ., o primă tranșă de 50.000 euro, promițând, în schimbul acestora, că va interveni la persoane cu putere de decizie din cadrul ANAF - Direcția Generală M. Contribuabili, în scopul exonerării firmei amintite de plata obligațiilor fixate în sarcina acesteia prin Raportul de inspecție fiscală nr. F-MC 129/27 iunie 2013 și Decizia de impunere nr. F - MC 534/27.06.2013, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, faptă prevăzută și pedepsită de art. 291 alin. 1 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu completările și modificările ulterioare.
Tribunalul a arătat că sunt îndeplinite condițiile constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, cât timp inculpatul a pretins și primit banii, în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane cu putere de decizie din cadrul ANAF - Direcția Generală M. Contribuabili fiind lipsită de relevanță împrejurarea că inculpatul s-a prevalat de o influență inexistentă. În privința acestei fapte, determinantă pentru remiterea sumei de bani a fost prevalarea inculpatului de influența pe care a lăsat să creadă că o are asupra funcționarilor competenți să decidă în sensul dorit și urmărit de denunțători.
Prevalarea de o influență, chiar inexistentă, asupra unor funcționari, deși reprezintă o inducere în eroare, prin voința legiuitorului este incriminată, în mod special, ca infracțiune de trafic de influență, cât timp sumele de bani sunt pretinse, primite, acceptate în schimbul acestei influențe.
În speță, față de dispozițiile art. 5 Cod penal instanța a apreciat că legea penală mai favorabilă o reprezintă actualele dispoziții legale, ale art. 291 Cod penal deoarece limitele de pedeapsă sun mai mici decât cele prevăzute de art.257 Cod penal anterior.
Față de aceste considerente, instanța a procedat la individualizarea pedepsei la care va fi condamnat inculpatul pentru infracțiunea săvârșită, ținând cont de criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite, periculozitatea infractorului, care se evaluează după împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În acest sens, instanța a reținut că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o bună conduită anterior săvârșirii faptei, după săvârșirea faptei în timpul procesului penal a avut o conduită sinceră de recunoaștere și regret, are o stare de sănătate precară fiind diagnosticat cu o boală foarte gravă și rară, conform înscrisurilor aflate la dosar, a înțeles să uzeze de procedura reglementată de art. 375, 396 alin. 10 Cod procedură penală, astfel că limitele de pedeapsă, ca urmare a reducerii, sunt de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni închisoare.
Instanța a apreciat că o pedeapsă de 3 ani închisoare este aptă să asigure scopul pedepsei așa cum este definit de art.3 din Legea nr. 254/2013.
În baza art.45 și art.67 alin.1 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și k Cod penal, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani în condițiile art.68 Cod penal.
În ce privește modalitatea de executare, tribunalul a avut în vedere datele ce caracterizează persoana inculpatului, reținându-se că acesta este o persoană tânără, cu nivel mediu de educație, suferă de o boală foarte gravă și rară și care nu a mai avut de a face cu legea penală.
Față de toate acestea, tribunalul a apreciat că pedeapsa își va atinge scopul prin suspendarea sub supraveghere a executării, potrivit art. 91 Cod penal.
În baza art.92 Cod penal a stabilit termen de supraveghere și a instituit în sarcina inculpatului măsurile prev. de art.93 alin.1 Cod penal, precum și obligația prev. de art.93 alin.2 lit.d Cod penal.
Întrucât inculpatul a fost de acord să presteze muncă în folosul comunității, în baza art.93 alin.3 Cod penal l-a obligat pe acesta să presteze 100 de zile pe parcursul termenului de supraveghere.
A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 și art. 97 Cod penal privind revocarea și anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 65 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b și k Cod penal., aceasta urmând a fi executată efectiv în cazul revocării suspendării sub supraveghere.
În baza art. 72 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestarea preventivă a inculpatului de la 26.09.2014 la 24.11.2014 și măsura arestului la domiciliu de la 25.11.2014 la zi iar în baza art. 399 al. 1 Cod procedură penală a menținut măsura preventivă a arestului la domiciliu cu privire la inculpat.
În baza art.291 alin.2 Cod penal a dispus confiscarea de la inculpatul S. A. B. suma de 50.000 euro primită de la denunțători.
A menținut măsurile asiguratorii dispuse în cauză.
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală a obligat inculpatul să plătească statului suma de 1800 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel P. de pe lângă ÎCCJ – Direcția Națională Anticorupție.
În motivarea scrisă a căii de atac s-a invocat netemeinicia sentinței raportat la modul de individualizare a executării pedepsei închisorii aplicate, solicitându-se dispunerea executării efective a acestei pedepsei. S-a susținut că instanța a avut în vedere doar situația personală a inculpatului, ignorând natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, modalitatea de comitere, prin implicarea mai multor persoane înainte și după primirea sumei de 50.000 euro, precum și cuantumul ridicat al sumei traficate (200.000 euro) ca și faptul că inculpata avea la acel moment funcția de primar al comunei Izvoarele, trebuind să constituie un exemplu pentru comunitatea pe care o reprezenta. S-a mai arătat că lipsa antecedentelor penale reprezintă o stare de normalitate iar sinceritatea inculpatului ar trebui privită cu rezervă, o parte din sumă fiind evident destinată a fi transmisă mai departe unor persoane care nu au fost identificate, inculpatul limitându-se la a recunoaște propria vinovăție, fără însă a da informații referitoare la ceilalți participanți.
Verificând sentința apelată prin prisma motivelor de apel și sub aspectul tuturor chestiunilor de fapt și de drept, Curtea consideră apelul formulat de D. neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Situația de fapt cu privire la infracțiunea dedusă judecății a fost stabilită în mod corect de instanța de judecată, aceasta nefiind contestată de inculpat și nici de Ministerul Public, în cadrul apelul formulat. De asemenea, încadrarea juridică a acestei fapte este corectă, fiind realizată în mod corespunzător de organele judiciare.
Cu referire la criticile vizând modalitatea de individualizare a executării pedepsei, Curtea va avea în vedere că nu a fost contestat cuantumul pedepsei aplicate de prima instanță – 3 ani închisoare, ci doar modalitatea de executare aleasă de Tribunal, respectiv suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, solicitându-se a se dispune executarea efectivă a acestei pedepse în regim de detenție.
Față de acestea, Curtea se va raportat la dispozițiile legale care reglementează suspendarea sub supraveghere, respectiv art. 91 Cp. Conform acestui text legal, instanța poate dispune suspendarea dacă sunt îndeplinite următoarele condiții (inculpatul neregăsindu-se în situațiile prevăzute de alineatul 3 care exclud posibilitatea suspendării):
a) pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
c) infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;
d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
În speță, pedeapsa aplicată nu depășește 3 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior și, de asemenea, și-a manifestat acortul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.
Prin raportare la criteriile prevăzute la litera d, Curtea va avea în vedere, similar primei instanțe, persoana inculpatului și conduita acestuia anterior săvârșirii faptei, respectiv nu numai lipsa antecedentelor penale dar și gradul acestuia de integrare socială concretizat în asumarea corespunzătoare a rolului său în societate, ținând cont de desfășurarea constantă de activități lucrative licite pentru obținerea de venituri dar și de acțiunile sale derulate în calitate de primar, astfel cum rezultă din înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosarul Tribunalului G., înscrisuri care, de asemenea, dovedesc conduite altruiste ale inculpatului (ajutorul acordat la salvarea unor persoane din situații periculoase) . Este adevărat că aceasta este sau ar trebui să constituie starea de normalitate a oricărei persoane însă la fel de evident este că toate aceste elemente justifică concluzia necesității unor măsuri coercitive mai puțin severe împotriva unei persoane pentru ca aceasta, pe viitor, să nu mai săvârșească infracțiuni, scop urmărit prin aplicarea unei pedepse. În același sens în mod corect s-a avut în vedere și atitudinea inculpatului care, în fața instanței, și-a asumat responsabilitatea faptei sale, dovedind o înțelegere și asumare a caracterului infracțional al conduitei sale care, coroborată cu datele referitoare la persoana sa, conduc la existența unor posibilități ridicate de îndreptare.
Față de toate acestea, reținând și vârsta și problemele reale și extrem de grave de sănătate ale inculpatului (care s-au agravat pe parcursul arestării preventive), dar și perioada în care acesta a fost deja privat de libertate în prezenta cauză, Curtea constată că în mod corect Tribunalul a concluzionat că aplicarea pedepsei este suficientă și chiar fără executarea acesteia condamnatul nu va mai săvârși infracțiuni, nefiind necesară executarea efectivă în regim de detenție.
Față de acestea, soluția primei instanțe fiind legală și temeinică, Curtea, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cpp, va respinge ca nefondat apelul formulat de D. împotriva acesteia.
Va constata că inculpatul a fost privat de libertate în prezenta cauză în intervalul 26.09._15.
În baza art. 275 al. 3 Cpp cheltuielile judiciare avansate în apelul Parchetului rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul formulat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D. împotriva sentinței penale nr. 63/04.02.2015 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul cu nr. de mai sus.
Constată că inculpatul a fost arestat preventiv și la domiciliu de la 26.09.2014 la 31.03.2015.
În baza art. 275 al. 2 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate în apelul Parchetului rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.04.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. T. C. M. M.
GREFIER,
R. E. V.
Red./Dact. MCM
25.05.15 2 ex.
Jud. fond: A. I., Tb. G.
| ← Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 558/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Redeschiderea procesului penal (la judecarea în lipsă)... → |
|---|
