Traficul de minori (art.211 NCP). Decizia nr. 948/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 948/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 1605/98/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._ (1529/2015)
DECIZIA PENALĂ NR. 948/A
Ședința nepublică din data de 24.06.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: L. C. C.
JUDECĂTOR: V. C.
GREFIER: E. L. N.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București reprezentat de procuror B. E. Eliana.
Pe rol se află cauza penală având ca obiect soluționarea apelului declarat de inculpatul N. F. G. împotriva sentinței penale nr. 72/F/09.04.2015 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-inculpat N. F. G. zis B., personal și asistat de apărător desemnat din oficiu avocat D. E. cu delegație la fila nr. 7 din dosar și de apărător ales avocat A. G. cu împuternicire avocațială la fila nr. 25 din dosar, intimatul-inculpat S. V. M. zis Ț., personal și asistat de apărător desemnat din oficiu avocat G. M. cu delegație la fila nr. 6 din dosar și de apărător ales avocat M. A. care depune împuternicirea avocațială la dosar și partea responsabilă civilmente S. E., personal, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că au fost depuse motivele de apel de către apelantul-inculpat N. F. G..
Curtea, în temeiul art. 24 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, declară ședința nepublică și dispune îndepărtarea din sala de judecată a persoanelor care nu au legătură cu cauza.
Apărătorii desemnați din oficiu solicită să se ia act de încetarea delegațiilor prin prezentarea apărătorilor aleși ai inculpaților.
Apelantul-inculpat N. F. G., la interpelarea instanței, arată că dorește să dea declarație.
Curtea procedează la audierea apelantului-inculpat N. F. G. declarația, după citire și semnare, fiind atașată la dosarul cauzei.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat N. F. G. solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și audierea persoanei vătămate D. P. având în vedere că aceasta nu a fost audiată la prima instanță deși prin încheierea din 29.10.2014 s-a dispus audierea sa. În data de 21.01.2015 partea vătămată s-a prezentat, însă a fost audiată numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei. Mai mult decât atât, fiind prezentă la ședința de judecată din data de 01.04.2015, partea vătămată D. P., majoră la acest moment, în ultimul cuvânt a precizat că inculpatul nu a traficat-o. Din singura declarație detaliată a părții vătămate dată în faza de urmărire penală rezultă că aceasta nu l-a recunoscut din planșele foto pe inculpatul N. F..
Pentru toate aceste motive și având în vedere că partea vătămată este majoră solicită audierea acesteia.
Apărătorul ales al intimatului-inculpat S. V. M. arată că lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea, în parte, a probatoriilor solicitate, respectiv a probei cu înscrisuri nu și a completării, în sensul audierii și a părții vătămate D. P.. La dosarul cauzei, sub aspectul învinuirii aduse apelantului, există probele testimoniale și declarațiile celuilalt coinculpat, care a beneficiat de procedura simplificată, precum și a părții vătămate, denunțul și interceptările.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat N. F. G. menționează că a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei și invocă și acest aspect în audierea persoanei vătămate.
Curtea, deliberând, va încuviința, în parte, cererea de probatorii formulată de apărătorul ales al apelantului-inculpat N. F. G., respectiv doar administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și apreciază că audierea părții vătămate D. P. în această fază procesuală este inutilă soluționării cauzei.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat N. F. G., cu privire la greșita condamnare a inculpatului N. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, apreciază că încadrarea juridică dată faptei nu a fost corect stabilită. Raportat la poziția procesuală a inculpatului și a părții vătămate solicită schimbarea încadrării juridice a faptei și condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de proxenetism și nu pentru cea de trafic de minori.
Precizează că inculpatul a recunoscut că a transportat partea vătămată de 7-8 ori cu autoturismul (filele nr. 46-48 din dosarul instanței de fond) și că a fost plătit pentru aceste transporturi de familia inculpatului S. V.. Solicită să fie avut în vedere ultimul cuvânt al părții vătămate în care aceasta confirmă susținerile inculpatului N. și declară că nu are pretenții de la acesta întrucât nu a fost implicat în traficare ci a fost un simplu șofer care a transportat-o de 3-4 ori și a solicitat plata de daune morale doar pentru inculpatul S. V..
Analizând întregul material probator administrat în cauză, apărarea apreciază că judecătorul fondului, în baza rolului activ, ar fi putut concluziona în sensul că activitatea inculpatului N. F. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism pentru obținere de foloase materiale înlesnind astfel practicarea prostituției și nu a infracțiunii de trafic de minori. Din declarația persoanei vătămate dată în faza de urmărire penală nu rezultă că s-au exercitat acte de constrângere asupra sa în sensul prevăzut de legea penală. Invocă și recursul în interesul legii nr. 16/2007.
Apreciază că toate aceste motive pot duce la o schimbare a încadrării juridice a faptei, nefiind identificate decât acte de transport nu de supraveghere, amenințare, violență, răpire, abuz de autoritate exercitate de către apelant asupra părții vătămate.
În subsidiar, solicită să se constate că instanța de fond a aplicat o pedeapsă prea aspră în raport cu participația efectivă și concretă a apelantului-inculpat la săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat.
Având în vedere poziția procesuală a inculpatului solicită aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special prevăzut de lege și să fie avute în vedere înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar, participația acestuia, că infracțiunea a fost săvârșită în anii 2009-2010 și că pericolul social s-a diminuat odată cu trecerea timpului. Apreciază că nu se impune aplicarea unei pedepse în regim de detenție și solicită să se analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile necesare suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Apărătorul ales al intimatului-inculpat S. V. M. apreciază că sentința penală pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică.
Reprezentantul Ministerului Public, în raport de încadrarea juridică dată situației de fapt, apreciază că individualizarea cuantumului pedepsei este corectă iar schimbarea încadrării juridice raportat la circumstanțele în care au fost săvârșite faptele este nefondată.
Prin abuz de autoritate și profitând de imposibilitatea victimei de a-și exprima voința pe perioada care a făcut obiectul activității infracționale, alături de celălalt inculpat au exploatat victima în scop sexual.
Solicită să fie avute în vedere probele și apreciază criticile nefondate iar hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică.
Apelantul-inculpat N. F. G., având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței.
Intimatul-inculpat S. V. M., având ultimul cuvânt, arată că a recunoscut și regretă.
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.72/F din 09.04.2015, pronunțată de Tribunalul Ialomița – Secția penală, în temeiul art.211 al.1 și 2 Cod penal raportat la art.210 al.1 lit.a și b Cod penal cu aplicarea art.35 al.1 Cod penal și art.5 Cod penal a fost condamnat inculpatul N. F. G. zis „B.”, la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a și b Cod penal, pedeapsă complementară prev. de art.67 al.1 Cod penal, pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată.
În temeiul art.65 al.1 și 3 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a și b Cod penal (pedeapsă accesorie).
În temeiul art.60 Cod penal s-a dispus executarea pedepsei în regim de închisoare.
În temeiul art.399 al.1 Cod pr.penală a fost respinsă cererea parchetului privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpat.
În temeiul art.386 Cod pr.penală a fost schimbată încadrarea juridică a faptei comisă de inculpatul S. V. M. zis „Ț.”, din infracțiunea de trafic de minori în formă continuată prev. de art.211 al.1 și 2 Cod penal raportat la art.210 al.1 lit.a și b Cod penal cu aplicarea art.113 al.3 Cod penal și art.35 al.1 Cod penal în aceeași infracțiune prev. de art.13 al.1,2,3 teza a-II-a raportat la art.12 al.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal 1969.
În temeiul art.13 al.1,2,3 teza a-II-a raportat la art.12 al.2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal 1969, art.74-76 Cod penal 1969, art.396 al.10 Cod pr. penală și art.5 Cod penal a fost condamnat inculpatul S. V. M. la pedeapsa de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 al.1 lit. a teza a-II-a și lit. b Cod penal 1969 pedeapsă complementară, pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată.
În temeiul art.85 Cod penal 1969 a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 7 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.134 din 27.05.2013, pronunțată de Judecătoria Urziceni, rămasă definitivă prin nerecurare la 10.06.2013.
În temeiul art.33 lit. a și 34 lit. b Cod penal 1969 au fost contopite pedepsele, de 3 ani și de 7 luni închisoare, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a-II-a și lit.b Cod penal 1969.
În temeiul art.71 Cod penal 1969 pe durata executării pedepsei s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a-II-a și lit.b Cod penal 1969.
În temeiul art.86 ind.1 raportat la art.86 ind.2 Cod penal 1969 s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani pe durata unui termen de încercare de 5 ani.
Potrivit art.86 ind.3 Cod penal 1969 s-a dispus ca inculpatul, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune Ialomița;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informațiile de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art.71 al.5 Cod penal 1969 s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
S-au pus în vedere inculpatului disp. art.359 Cod pr.penală și art.86 ind.4, art.83 și 84 Cod penal 1969.
În temeiul art.7 al.1 raportat la art.4 al.1 lit.b din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea, de la cei doi inculpați a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În temeiul art.19 al.1, art.25 și art.397 Cod pr.penală, art.1357 și 1382 cod civil au fost obligați inculpații N. F. G. și S. V. M., în solidar către partea civilă D. P., la 4.000 euro echivalentul în lei la data plății, reprezentând despăgubiri pentru daune morale.
Au fost obligați inculpații la câte 2000 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care câte 75 lei pentru fiecare onorariu avocat oficiu pentru partea civilă D. P. avansat de stat.
Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
Persoana vătămată D. P., născută în data de 27.03.1996 în ., cu același domiciliu, a abandonat cursurile școlare în clasa a VI-a (cel mai probabil la împlinirea vârstei de 13 ani) din cauza unei situații familiale precare, generată în principal de destrămarea familiei sale ca urmare a părăsirii domiciliului de către mama sa naturală și a unei conduite deviante a tatălui acesteia din urmă, constând în consumul exagerat de alcool (acesta fiind, se pare, și motivul destrămării familiei persoanei vătămate).
În urma unor astfel de împrejurări, persoana vătămată D. P., alături de alți doi frați, au rămas în grija tatălui său, care, tot pe fondul consumului de alcool și unor manifestări obiectivate prin agresiuni fizice și psihice asupra persoanei vătămate, a determinat-o pe aceasta din urmă să plece de la locuința tatălui său și să se stabilească la locuința bunicii sale paterne, aflată în apropiere.
Pe fondul împrejurărilor și condițiilor descrise, persoana vătămată D. P., aflată într-o stare de vulnerabilitate bio-psihosocială a devenit, în scurt timp, victima unei infracțiuni continuate de trafic de minori, prin exploatare sexuală, traficanții fiind inculpații N. F. G. zis „B.” și S. V. M. zis „Ț.”.
Astfel, inculpatul S. V. M. are domiciliul în ., la fel ca și persoana vătămată D. P..
Cel mai probabil în vara anului 2009, în cursul lunii iulie (când persoana vătămată avea vârsta de 13 ani), inculpatul S. V. M., prieten fiind, în acea perioadă de timp, cu celălalt coinculpat – N. F. G., a aflat că persoana vătămată D. P. întreține raporturi sexuale cu bărbați, atât în schimbul unor sume de bani, cât și fără bani.
Pentru a-i câștiga încrederea persoanei vătămate și pretinzând că dorește o relație de prietenie cu aceasta, inculpatul S. V. M. a obținut „consimțământul” persoanei vătămate în a întreține raporturi și relații sexuale cu aceasta din urmă, în mai multe rânduri.
D. urmare, inculpatul S. V. M., într-una din discuțiile purtate cu coinculpatul N. F. G. (între aceștia existând relații de amiciție de mai multă vreme), au hotărât să întrețină și ei raporturi și relații sexuale cu persoana vătămată D. P., motiv pentru care s-au deplasat la locuința persoanei vătămată cu un autoturism marca BMW de culoare albastru metalizat cu nr._, condus de inculpatul N. F. G., iar după ce persoana vătămată a fost convinsă de cei doi să urce în autoturism, în drum spre localitatea Slătioarele, au întreținut, pe rând, relații sexuale orale cu persoana vătămată, cu consimțământul acesteia, fără a-i da vreo sumă de bani, însă, au făcut schimb de numerele de telefoane mobile.
În continuare, inculpații au luat hotărârea de a o exploata sexual pe persoana vătămată D. P..
Așa fiind, la propunerea inculpatului N. F. G., atât acest inculpat cât și inculpatul S. V. M. (cel mai probabil în cursul lunii iulie 2009), au apelat telefonic pe doi dintre colegii de liceu, la aceea dată, ai acestuia din urmă, anume martorii R. D. I. și C. F., ambii domiciliați în ., propunându-le acestora să întrețină raporturi și relații sexuale cu persoana vătămată, în schimbul sumelor de 30 de lei pentru un act sexual oral și 50 lei pentru un raport sexual, propunere acceptată de cei doi martori.
Urmare demersurilor celor doi coinculpați, aceștia, împreună cu persoana vătămată, s-au deplasat cu autoturismul condus de inculpatul N. F. G. pe raza comunei Armășești, județul Ialomița, mai precis în zona fostului spital din această comună, acolo unde cei doi martori menționați mai sus, veniseră cu un autoturism marca Dacia de culoare roșie, condusă de martorul R. D. I..
După o discuție prealabilă cu inculpatul N. F. G., martorii R. D. I. și C. F. i-au dat inculpatului menționat, la cererea acestuia, în jur de 30- 40 lei de fiecare, după care persoana vătămată a întreținut relații sexuale orale cu cei doi martori în autoturismul martorului R. D. I., autoturism condus de acesta și parcat în incinta fostului spital din Armășești.
După consumarea actelor sexuale descrise, cei doi coinculpați au transportat-o la locuința personală pe persoana vătămată.
Tot astfel, la scurt timp după faptele prezentate mai sus, martorul R. D. I., cât și martorul C. F., au întreținut, din nou, relații sexuale cu persoana vătămată, în urma discuțiilor purtate în acest sens cu cei doi coinculpați, aceasta din urmă fiind transportată cu autoturismul de către inculpatul N. F. G., pe acesta însoțindu-l, de fiecare dată, și coinculpatul S. V. M., urmare înțelegerii existente între cei doi coinculpați.
Conform celor relatate de martorii C. F. și M. M., tot în cursul anului 2009 (nu s-a putut stabili cu exactitate în ce lună a anului, aspect explicat prin imposibilitatea obiectivă a martorului C. F. de a preciza și luna în care s-au petrecut faptele) și în luna august 2010, martorul C. F. l-a contactat telefonic pe inculpatul N. F. G. solicitându-i să o aducă pe persoana vătămată să întrețină relații sexuale orale cu aceasta, inculpatul acceptând propunerea lor.
În acest sens, inculpatul N. F. G., în trei rânduri, la intervale diferite de timp (anul 2009 și luna august 2010, în două rânduri) a transportat-o pe persoana vătămată cu autoturismul său personal pe raza comunei Armășești, primind de fiecare dată câte 30 de lei de la cei doi martori (C. F. și M. M.), iar aceștia din urmă au întreținut relații sexuale orale cu persoana vătămată, având și acordul acesteia.
Cel mai probabil în cursul lunii decembrie 2010, pe timp de noapte, martorul M. A. zis „A. a lu’ M.”, domiciliat în municipiul Urziceni, județul Ialomița, l-a contactat telefonic pe inculpatul S. V. M. solicitându-i acestuia „o fată”, după ce în prealabil solicitase același lucru inculpatului N. F. G., iar acesta i-a recomandat să-l sune la telefon pe coinculpatul S. V. M..
În atare împrejurări, inculpatul S. V. M. i-a propus martorului M. A. ca în schimbul relațiilor sexuale ce urma să le aibă cu „ fata” pe care o solicitase, să i se plătească suma de 30 lei și pentru că suma i s-a părut martorului prea mare, au ajuns la concluzia ca raporturile și relațiile sexuale să aibă loc „pe datorie”.
Obținând acordul inculpatului S. V. M. în sensul celor arătate mai sus, martorul M. A. a făcut cunoscut acest fapt martorului C. M., precum și martorului Selepiuc I. A. zis „S.” (toți trei fiind prieteni, acest din urmă martor fiind și coleg de liceu cu inculpatul S. V. M.), stabilind ca actele sexuale ce urma să le aibă cu „fata” adusă de inculpatul S. V. M. să se desfășoare în garsoniera martorului Selepiuc I. A., situată în municipiul Urziceni, ..9, ., ..
După trecerea unei perioade scurte de timp de la discuțiile telefonice purtate între inculpatul S. V. M. și martorul M. A., în fața blocului în care locuiește martorul Selepiuc I. A. a oprit autoturismul BMW marca X3 aparținând inculpatului N. F. G., iar din acest autoturism a coborât acest din urmă inculpat, inculpatul S. V. M., cât și persoana vătămată D. P..
Cu acel prilej, după scurte discuții avute cu cei doi coinculpați, martorul M. A. a dat inculpatului N. F. G. un radio casetofon auto în schimbul raporturilor și relațiilor sexuale ce urmau să aibă loc în locuința martorului Selepiuc I. A. cu persoana vătămată D. P..
Martorii M. A., C. M. și Selepiuc I. A. au urcat în locuința acestuia din urmă și au întreținut, succesiv, toți trei relații sexuale orale cu persoana vătămată D. P., iar după epuizarea actelor sexuale, martorul M. A. l-a apelat telefonic pe inculpatul N. F. G., cu scopul de a veni la scara blocului unde se aflau și de a o lua de acolo pe persoana vătămată D. P., ceea ce s-a și întâmplat în acea noapte.
Inculpatul S. V. M. a recunoscut comiterea faptelor așa cum au fost prezentate în rechizitoriu, solicitând ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală.
Inculpatul N. F. G.,zis B. nu a recunoscut comiterea faptelor, solicitând prin avocat achitarea, întrucât singura activitate ce i se poate imputa este activitatea de transport care nu poate îmbrăca conținutul infracțiunii de trafic de minori.
Instanța de fond a reținut că din probele administrate pe parcursul urmăririi penale și la cercetarea judecătorească, rezultă că inculpatul N. a comis faptele așa cum au fost descrise în rechizitoriu, relevante în acest sens fiind următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului S. V. M. și persoanei vătămate D. P., depozițiile martorilor R. D. I., C. F. zis „C.”, M. M., procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză.
În drept, s-a reținut că faptele inculpaților N. F. G. și S. V. M., care în perioada iulie 2009- decembrie 2010, la diferite intervale de timp și în temeiul aceleiași rezoluții infracționale, au recrutat, transportat și găzduit, profitând de starea de vulnerabilitate psihosocială și prin abuz de autoritate pe persoana vătămată D. P., în vârstă de 13 ani în scopul exploatării sexuale, prin obligarea la întreținerea de raporturi și relații sexuale cu diverși bărbați, în schimbul unor sume de bani și obiecte însușite de inculpați, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, în formă continuată, prev. de art.211 al.1 și 2 Cod penal raportat la art.210 al.1 lit.a și b Cod penal cu aplicarea art.35 al.1 Cod penal.
Instanța de fond a procedat la identificarea legii penale mai favorabile inculpaților, având în vedere succesiunea de legi intervenită de la comiterea faptelor și până în prezent.
Comparând cele două legi succesive intervenite, Legea nr.678/2001 și Codul penal de la 1969 pe de o parte și Codul penal actual pe de altă parte, tribunalul a constatat că este mai favorabilă vechea reglementare doar pentru inculpatul S. V. M..
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților s-a ținut seama de faptul că persoana vătămată avea o vârstă fragedă 13 ani, fapta a fost comisă în formă continuată, fiind mai gravă în aceste condiții și limitele de pedeapsă mai mari.
Inculpatul N. F. G. nu a recunoscut săvârșirea faptei, a încercat influențarea celuilalt inculpat și a martorilor R. D. I., C. F. și M. M., instanța considerând în privința acestui inculpat că reeducarea, pregătirea pentru reinserția socială și scopul pedepsei pot fi atinse prin executarea în regim de detenție.
Cât privește modalitatea de executare a pedepsei pentru inculpatul S. V. M., instanța a apreciat că sunt întrunite cumulativ condițiile de acordare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art.86 ind.1 Cod penal 1969, fiind realizate toate elementele obiective și subiective de natură a contribui la formarea convingerii că inculpatul are aptitudinea de a avea în viitor o comportare bună chiar și fără executarea pedepsei cu închisoarea.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul N. F. G. solicitând, în esență, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de persoane în infracțiunea de proxenetism, iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepsei și aplicarea dispozițiilor art. 91 din Codul penal.
În privința laturii civile, apelantul a susținut că doar inculpatul S. V. M. trebuia obligat la plata despăgubirilor civile, astfel cum a solicitat persoana vătămată D. P..
Curtea, verificând sentința atacată, în raport cu motivele invocate de apelant, dar și din oficiu cu privire la toate celelalte aspecte de fapt și de drept deduse judecății - în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen. –reține următoarele:
Materialul probator a fost corect evaluat de către prima instanță, sub aspectul situației de fapt, încadrării juridice și al vinovăției inculpaților, rezultând indubitabil că aceștia au săvârșit infracțiunile pentru care au fost condamnați, concluziile pertinente ale judecătorului fondului fiind pe larg expuse în considerentele sentinței, pe care Curtea și le însușește în întregime, nefiind astfel cazul de a le mai relua.
Contrar punctului de vedere exprimat de apărare, instanța de apel consideră că fapta inculpatului N. F. G. nu poate constitui infracțiunea de proxenetism, probele administrate conducând indubitabil la concluzia că scopul avut în vedere la săvârșirea infracțiunii a fost exploatarea minorei D. P., specifică traficului de persoane.
Astfel, pe fondul lipsei mijloacelor de protecție, minora a fost cu ușurință manipulată și exploatată de către N. F. G. și S. V. M., aceștia determinând-o să practice prostituția, banii obținuți în urma acestei activități fiind însușiți de inculpați, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori.
Referitor la critica inculpatului N. F. G. privind soluționarea laturii civile, Curtea constată că aceasta este nefondată, având în vedere că acțiunea civilă a fost exercitată de procuror conform art.19 alin.3 din Codul de procedură penală, în mod just inculpații fiind obligați în solidar la plata daunelor morale către persoana vătămată D. P., chiar dacă aceasta a solicitat să fie despăgubită doar de către inculpatul D..
În final, fără a relua argumentele evocate în considerentele sentinței, Curtea se rezumă a sublinia că pedeapsa aplicată în cauză inculpatului N. F. G. satisface cerințele unei juste individualizări, conform criteriilor prevăzute de art. 74 din C.pen., modalitatea concretă în care a acționat reflectând o periculozitate ridicată a faptei și a autorului, doar executarea pedepsei în regim de detenție fiind aptă să asigure formarea unei atitudini corecte a inculpatului față de ordinea de drept și de regulile de conviețuire socială.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.421 pct.1 lit.b C. pr. pen., va respinge apelul ca nefondat, iar în temeiul art.275 alin.2 C. pr. pen. va obliga apelantul inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul N. F. G. împotriva sentinței penale nr. 72/F/09.04.2015 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr._ .
Obligă apelantul la plata sumei de 475 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, în apel, avansate de stat, din care onorariul parțial al avocatului din oficiu, de 75 lei, se avansează din fondul Ministerului justiției.
Onorariul parțial al avocatului din oficiu desemnat pentru intimatul inculpat S. V. M., în sumă de 75 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.06.2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
L. C. C. V. C.
GREFIER,
E. L. N.
Red. C.C.L.
Dact. A.L. 2 ex.
T. Ialomița – jud.: O. T.
| ← Alte modificări ale pedepsei (art.585 NCPP). Decizia nr.... | Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Sentința nr.... → |
|---|
