Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p.. Decizia nr. 252/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 252/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-02-2013 în dosarul nr. 252/2013
DOSAR NR._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.252/R
Ședința publică din data de 11 februarie 2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: C. V. G.
JUDECĂTOR: D. P.
JUDECĂTOR: V. B.
GREFIER: I. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror M. M..
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de petentul condamnat S. M. împotriva Sentinței penale nr.1091/F din data de 20 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în Dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul petent condamnat, personal, aflat în stare deținere și asistat juridic de apărătorul desemnat din oficiu, avocat D. P., în baza delegației nr._/2013 emisă de Baroul București (atașată la fila 7 din dosar).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul din oficiu al recurentului petent condamnat solicită efectuarea unei noi adrese către Primăria comunei Frăsinet, pentru a se constata starea avansată de degradare a imobilului unde a locuit familia acestuia.
Fiind întrebat de Curte, recurentul petent condamnat, personal, precizează că familia sa este plecată în străinătate din anul 2011, iar, în prezent, nu locuiește nimeni în imobilul indicat. Mai arată că, din cauza faptului că acel imobil se află într-o stare avansată de degradare, nimeni nu poate locui acolo.
Reprezentantul Ministerului Public formulează concluzii de respingere a solicitării de efectuare a adresei solicitate, ca neutilă judecării cauzei, întrucât evaluarea gradului de degradare a unui imobil nu este de competența primăriei.
Curtea, după deliberare, respinge, ca neutilă, cererea de efectuare a adresei invocate, având în vedere însăși precizarea recurentului petent condamnat, în sensul că, în imobilul la care s-a făcut referire în cererea dedusă judecății, nu locuiește în prezent nicio persoană.
Recurentul petent condamnat, personal, declară că, în aceste condiții, își retrage recursul formulat în cauză.
În raport cu declarația recurentului petent condamnat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al recurentului petent condamnat solicită să se ia act de declarația acestuia, în sensul retragerii recursului formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public solicită, la rândul său, să se ia act de declarația prin care recurentul petent condamnat a precizat că își retrage recursul și să se dispună obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr.1091/F din data de 20 decembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr._, Tribunalul București – Secția I Penală a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei, formulată de petentul condamnat S. M. (fiul lui D. și A., născut la data de 12 aprilie 1980, deținut în Penitenciarul Jilava), pe care, în temeiul art.192 alin.2 din Codul de procedură penală, l-a obligat la plata sumei de 250 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, a fost avansată din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a constatat că, prin cererea dedusă judecății, petentul condamnat a solicitat, invocând motive familiale, întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.90/2007 a Tribunalului București – Secția a II-a Penală. Astfel, petentul condamnat a arătat că familia sa (părinții, concubina și doi copii minori) locuiește într-o casă care necesită reparații urgente, pe care nu le poate realiza, în lipsă de resurse financiare.
Potrivit referatului de anchetă socială, întocmit de Primăria comunei Frăsinet din județul Călărași, în imobilul indicat de petentul condamnat nu a fost găsit niciun membru al familiei acestuia, toți fiind plecați din țară din luna noiembrie 2011. În consecință, Tribunalul a constatat că situația descrisă de petentul condamnat nu este reală, nedovedindu-se astfel existența unei împrejurări speciale în raport cu care executarea imediată a pedepsei închisorii ar avea consecințe grave pentru el sau pentru familia sa.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs în termenul legal (la data de 04 ianuarie 2013) petentul condamnat S. M..
Recursul petentului condamnat (nemotivat în scris) a fost înaintat de Tribunal și înregistrat pe rolul acestei Curți la data de 14 ianuarie 2013.
La primul termen de judecată, stabilit în data de astăzi, 11 februarie 2013, după ce i-a fost respinsă, ca neutilă, solicitarea de efectuare a unei noi adrese către Primăria comunei Frăsinet, pentru a se constata starea avansată de degradare a imobilului la care s-a făcut referire în cererea dedusă judecății, petentul condamnat, fiind prezent personal în fața Curții și beneficiind de asistența juridică a unui apărător desemnat din oficiu, a declarat că își retrage recursul formulat în cauză.
Potrivit dispozițiilor art.3854 alin.2 rap. la art.369 alin.1 din Codul de procedură penală, până la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul formulat, printr-o declarație personală.
În raport cu dispozițiile legale anterior menționate și având în vedere declarația petentului condamnat (personală, neechivocă, liber și conștient exprimată), Curtea urmează să ia act de retragerea recursului formulat de acesta.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul de procedură penală, recurentul petent condamnat, aflat în culpă procesuală, va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu, desemnat să asigure asistența juridică obligatorie a acestuia, fiind avansat din fondul Ministerului Justiției, conform art.189 alin.1 și 2 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art.3854 alin.2 rap. la art.369 alin.1 din Codul de procedură penală, ia act de retragerea recursului declarat de petentul condamnat S. M. împotriva Sentinței penale nr.1091/F din data de 20 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în Dosarul nr._ .
În temeiul art.192 alin.2 din Codul de procedură penală, obligă pe recurentul petent condamnat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din data de 11 februarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. V. G. D. P. V. B.
GREFIER,
I. P.
Red. jud.C.V.G.
Ex.2 / 25 februarie 2013
M.C.-M. - T.B.I.P.
| ← Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Hotărâre din... | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 1452/2013.... → |
|---|
