Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 2051/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2051/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-10-2012 în dosarul nr. 2051/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II A PENALĂ
Dosar nr._
(_ )
Decizia penală nr. 2051 R
Ședința publică din: 25 octombrie 2012
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: F. B. V.
JUDECĂTOR: D. M.
JUDECĂTOR: A. E. B.
GREFIER: R. S.
Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală – a fost reprezentat de doamna procuror E. Staisavlevici L..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul S. S., împotriva încheierii de ședință din data de 03.10.2012, pronunțată de către Tribunalul București – Secția a II a penală, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat S. S. personal în stare de arest si asistat de avocat din oficiu R. A. cu delegație de substituire pentru doamna avocat B. A., cu împuternicirea avocațială nr._ din data de 11.10.2012 emisă de Baroul București si avocat ales M. G., cu împuternicirea avocațială nr._ din data de 18.10.2012 emisă de Baroul București.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se prezintă apărătorul din oficiu R. A. cu delegație de substituire pentru doamna avocat B. A., cu împuternicirea avocațială nr._ din data de 11.10.2012, care solicita instanței să ia act de încetarea mandatului sau prin prezentarea apărătorului ales.
Curtea acordă onorariu parțial apărătorului din oficiu desemnat pentru recurentul inculpat S. S. in cuantum de 50 lei, acesta urmând a fi suportat in fondurile Ministerului Justiției.
Curtea, în temeiul art. 70 alin. 2 din Codul de procedură penală aduce la cunoștință recurentului inculpat S. S. faptele care formează obiectul cauzei și că are dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Recurentul inculpat S. S., având pe rând cuvântul, arată că nu doresc să dea declarație în fața Curții, dar își mențin declarațiile date în cauză.
Apărătorul recurentului inculpat S. S., solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, în circumstanțiere.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului declarat.
Apărătorul recurentului inculpat S. S. solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 03.10.2012, pronunțată de către Tribunalul București – Secția a II a penală, în dosarul nr._ si rejudecând solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, considerând că instanța de fond în mod greșit a apreciat că inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică.
Totodată, arată că la acest moment inculpatul nu poate influența buna desfășurare a urmăririi penale și nu există date că odată cercetat in stare de libertate acesta ar încerca să se sustragă urmăririi penale.
De asemenea, solicită a se avea in vedere atitudinea sinceră a inculpatului care a recunoscut toate actele comerciale e care le-a efectuat si a pus la dispoziția organelor de urmărire penală actele necesare urmăririi penale.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca neîntemeiat, urmând a se avea în vedere faptul că prezenta cerere de liberare sub control judiciar a fost formulată la 3 zile după prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului. De asemenea, arată că în cauză există riscul ca odată lăsat in libertate inculpatul să-și reia activitatea infracțională, întrucât in momentul in care organele statului au găsit nereguli inculpatul a continuat activitatea infracțională prin intermediul altor societăți comerciale .
Totodată, arată că din modalitatea de săvârșire a faptelor rezultă faptul că inculpatul nu a avut niciodată intenția de a înceta activitatea infracțională.
Apărătorul recurentului inculpat S. S. în replică arată că infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat este o infracțiune non-violentă, o infracțiune de prejudiciu ce poate fi dovedită doar prin intermediul unei expertize contabile, la acest moment prejudiciul fiind estimat de către P..
Totodată, arată că vis-a-vis de inculpat a început urmărirea penală la data de 11.11.2011 .
Cu privire la numărul de inculpați arătat la acest moment in dosarul de urmărire penală, arată că mai sunt arestați doar 19 persoane.
Recurentul inculpat S. S., având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorul său ales.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 03.10.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a penală în dosarul nr._ s-a dispus în baza art.1608a al.6 Cod procedură penală rap.la art.160/2 alin.2 C.p.p. respingerea ca neîntemeiată a cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de petentul-inculpat S. S., fiul lui N. și A. G., născut la data de 07.08.1967 în orașul T. Magurele, Județul Teleorman,CNP-_,domiciliat în București ,..23, ., arestat în baza MAP nr.212/UP/26.07.2012 emis de Tribunalul București - Secția I Penala, conform încheierii de ședință din data de 26.07.2012 pronunțata in dosarul nr._/3/2012.
În baza art. 192 alin.2 C.p.p., a fost obligat inculpatul S. S. la 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că prin cererea înregistrată sub nr._ la data de 25.09.2012 pe rolul Tribunalului București - Secția II Penală, inculpatul S. S. a solicitat, în temeiul art. 1602 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar.
În motivarea cererii, petentul prin apărător a arătat, că nu este cunoscut cu antecedente penale, are mijloace de asigurare a unui trai decent, este căsătorit si locuiește cu părinții . De asemenea petentul a învederat că nu există date care să justifice temerea că ar încerca să săvârșească și alte infracțiuni sau că ar încerca în vreun fel să zădărnicească aflarea adevărului întrucât toate probele materiale se află în custodia organelor de urmărire penală.
La termenul din data de 26.09.2012 inculpatul a arătat că își însușește cererea formulată de către apărătorul ales.
In susținerea cauzei sale petentul a dedus următoarele înscrisuri: registre de control, procese verbale de prezentare către organele de urmărire penala a înscrisurilor si a mijloacelor de stocare a informației, stat de plata salariați.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 25/26.07.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr._/3/2012 s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București DIICOT- Structura Centrală în dosarul nr._/3/2012 și, în temeiul art. 149 ind. 1 Cod procedură penală în referire la art. 143 Cod procedură penală și la art. 148 alin. 1 lit. a și f Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului S. S. pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 26.07.2012 până la data de 23.08.2012 inclusiv, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, evaziune fiscală constând în omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate și evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale, fapte prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b și c din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 41 alin 2 C.pen., spălare de bani, prevăzută de art. 23 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin 2 C.pen. și instigare la abuz în serviciu în formă calificată, faptă prevăzută de art. 25 Cp, raportat la art. 248 C.pen. raportat la art. 248 1 C.pen., în concurs real și ideal, prevăzută de art. 33 lit. a și b C.pen.
Ulterior măsura arestării preventive a fost prelungita pe o perioada de 30 de zile prin încheierea Tribunalului București - Secția I penala in dosarul nr._/3/2012 si respectiv încheierea din data de 17.09.2012 pronunțata de Tribunalul București - Sectia II Penala in dosarul nr._/3/2012 (perioada 23.09._12 inclusiv)
În fapt, s-a reținut că inculpatul S. F. a inițiat și constituit un grup de criminalitate organizată, cu legături transfrontaliere, care a acționat în perioada 2009 – la zi, format din cetățenii români S. S., G. S. A., G. V. A., G. R. L. I., D. Ș. A., C. M. S., Saikaly N., N. D., S. C. V., C. T., Marataș N., R. M., P. L. D., și cetățenii bulgari Georgiev Diliyan, Iliev I., Kopunov Plomen, Iordanov E., I. I., Gaserov Ivelin, Atanason I., Grisha Danaelov Ganchev, grup infracțional specializat în obținerea unor importante beneficii financiare în urma derulării unor operațiuni de import sau achiziții/livrări intracomunitare cu diverse categorii de bunuri, neînregistrarea în documentele contabile a tuturor operațiunilor realizate și/sau înregistrarea de operațiuni nereale, în scopul obținerii ilegale de TVA.
Circuitele infracționale inițiate si organizate de membrii grupării s-a reținut că se circumscriau intereselor financiare urmărite de grupul de firme LEMARCO, în contextul în care firma în cauză este beneficiarul unei mari părți din zahărul pentru care gruparea identificată sustrage TVA de la bugetul de stat, dar și unul din principalii beneficiari ai rambursărilor de TVA.
Din probele administrate în cauză rezultând că inculpatii R. M., P. L. D., Marataș N. cunoșteau și susțineau mecanismul, fiind la rândul lor beneficiari ai unei părți importante din câștig.
Mai mult, s-a arătat că cei în cauză au acționat prin intermediul mai multor persoane, între care și S. S., liderul unui segment al grupării infracționale, specializat în acte de fraudă vamală și fiscală, evaziune fiscală de mare amploare (peste 40 milioane euro), concomitent cu derularea unor acțiuni de corupere a autorităților de control ale statului.
Acesta, prin prisma calității de administrator/asociat al BEST INTERCONS CERAMICS SRL, DASOTRIM N. SRL - fostă DUCTIL ROM SA, LEMARCO S. SRL și PROMO MEDIA SERVICES SRL - fostă ASOPART PROD .>– toate cesionate în cursul anului 2012 către cetățeni tunisieni, în scopul împiedicării controlului, precum și prin intermediul firmelor DUCTIL INVEST, MATECO PREST SRL (fostă DUCTIL PLAST), DUCTIL SPEDITION SRL, MITEX FOOD SRL, deținute și în prezent de acesta, precum și prin intermediul unor societăți deținute de către persoane de încredere ale sale (C. M. S., I. F., P. V., C. V., Ș. V., G. M. S., Z. A. S., G. C., G. G., P. D. M., F. Ș. G., C. I. – atrase de S. S. în grupul infracțional organizat) și al unor societăți comerciale de tip fantomă, a derulat în perioada 2009-2012 activități de comerț evazionist cu mărfuri de larg consum (zahăr, orez, oțet, ulei de floarea soarelui) și materiale de construcție.
Activitatea acestuia, derulată atât la nivelul Municipiului București, al Județelor G., I., B., D., cât și în țări comunitare precum Bulgaria, G., Ungaria, Cehia, Polonia, Franța și Spania, a presupus tranzacționarea de mărfuri în cadrul unor circuite comerciale complexe vizând sustragerea de la plata obligațiilor fiscale prin declararea de achiziții și livrări intracomunitare fictive.
Rolul său în cadrul grupului infracțional a fost acela de a livra către grupul de firme reprezentat de .> și respectiv . SRL cantități importante de mărfuri de larg consum, în special zahăr, precum și materiale de construcții și obiecte sanitare, provenite din achiziții intracomunitare, vândute la o valoare sub prețul pieței și sub prețul de achiziție, pentru a asigura un volum cât mai mare de desfacere și un rulaj constant de marfă și bani.
În aceste condiții, s-a reținut că inculpatul S. S. a recurs la înregistrarea în contabilitatea societăților deținute în mod direct a unor operațiuni patrimoniale nereale, fie de revânzare a bunurilor provenite din spațiul intracomunitar către companii din state comunitare (în timp ce marfa a fost comercializată pe teritoriul României fără documente legale ori cu documente nereale), fie de achiziții de bunuri din România (cu TVA 24%), care să compenseze valoarea TVA-ului datorat, urmate eventual de comercializarea tot fictivă a acestora în alt stat comunitar (cu TVA zero).
Potrivit art. 160/1 Cod procedură penală în tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.
Potrivit art.160/2 C.p.p.:”(1) Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani. (2) Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte”.
Prin Decizia nr.17 / 14.10.2011, dată în Recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: „instanța de judecată, în cadrul examenului de temeinicie a cererii de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune a învinuitului ori inculpatului.
Astfel, instanța a constatat că în cauză există in continuare indicii temeinice de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpatul S. S. ar fi săvârșit faptele pentru care este în prezent cercetat conform art.68 ind.1 Cod procedură penală, relevante fiind notele de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați ( in care reiese modul de derulare al presupuselor fapte ale persoanelor implicate și a modului organizat în care acționau); procesele verbale de supraveghere operativă; declarațiile de inculpați, declarațiile martorilor Pețanca C. C., V. V., H. M., I. M. M., S. M., C. V., C. A. L., constatările tehnico-științifice, Referatul nr._/26.01.2011 întocmit de către DGAMC prin care se analiza dacă . ZAHĂRUL LIEȘTI SA și . îndeplinesc condițiile legale pentru constituirea grupului fiscal, înscrisurile aparținând DGFP Ialomița – organul fiscal în a cărui sferă de competență s-a aflat ., înscrisuri, chitanțiere ale firmelor implicate, facturi, CMR-uri, procese verbale de percheziții, coroborate cu declarațiile coinculpaților, relevantă fiind și adresa nr. 510/20.07.2012 a A.I.P.C.P..S. România din care a rezultat că, audiat fiind de autoritățile bulgare, învinuitul I. Dimitrov Iliev a declarat verbal numele tuturor cetățenilor români și a societăților comerciale implicate în tranzacțiile comerciale și financiare frauduloase din România, principala persoană nominalizată fiind inculpatul S. S.. Acesta a mai declarat că în perioada 2010-2011 a derulat cu societățile comerciale controlate de acesta mai multe tranzacții având ca obiect comercializarea a peste 10.000 tone de zahăr.
Temeiurile inițiale avute de instanța la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului S. S. nu s-au schimbat, acestea s-au menținut așa cum a reținut in mod corect instanțele de judecata care au prelungit măsura arestării preventive a inculpatului de 2 ori, până la data de 22.10.2012 inclusiv
Aceste indicii prezentate au îndreptățit instanța la acest moment să conchidă asupra verosimilității acestora și să își creioneze o imagine de ansamblu asupra modului organizat în care se presupune că inculpatul acționa, înscrisurile și aspectele financiare prezentate făcând legătura cu firmele reale pe care le controla sau cu cele de tip fantomă prin intermediul cărora își desfășurau activitatea.
Pe lângă condițiile impuse de acest text de lege, trebuie verificat însă, dacă, așa cum prevede art.136 alin.2 C.p.p., scopul măsurii preventive, circumscris în dispozițiile art.136 alin.1 C.p.p. (asigurarea bunei desfășurări a procesului penal ori împiedicarea sustragerii învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei), poate fi atins sau nu prin liberare provizorie sub control judiciar.
Deși, la condițiile liberării provizorii sub control judiciar, legea prevede în mod expres doar anumite condiții care trebuie îndeplinite, din analiza în ansamblu a dispozițiilor legale aplicabile în materie, a rezultat și o condiție subînțeleasă și anume aceea că lăsarea în libertate a unei persoane să nu prezinte pericol pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât în cauză unul din motivele arestării inculpatului este cel prevăzut de art.148 lit.f C.p.p.
Procedând la verificarea aspectelor menționate anterior, instanța a apreciat că în cauza de față, deși cererea inculpatului este admisibilă în principiu, scopul măsurii preventive nu poate fi atins prin liberarea provizorie sub control judiciar a acestuia, întrucât asigurarea bunei desfășurări a procesului penal impune judecarea în continuare a inculpatului în stare de arest, în condițiile în care subzistă temeiul de arestare prev. de art.148 lit. f C.p.p.
Astfel, s-a avut în vedere natura infracțiunilor economice, modalitatea concretă în care inculpatul s-a reținut că a acționat, într-un mod organizat, implicând participarea unui număr semnificativ de coinculpați și societăți comerciale, reale sau de tip fantomă, cu consecința diminuării considerabile a bugetului de stat dar și a unor persoane fără pregătire, ademenite prin plata unor sume derizorii de bani, în schimbul interpunerii în circuitul fraudulos al mărfurilor născocit de inculpați pentru evitarea plății taxelor și impozitelor către stat, recurgerea la mijloace sofisticate și la inginerii financiare pentru săvârșirea faptelor și îngreunarea descoperirii lor de către organele de urmărire penală, recurgerea la acțiuni de corupere a funcționarilor statului, pentru ca aceștia să nu își îndeplinească în mod corect atribuțiile de verificare și control sau pentru a fi înștiințați cu privire la eventuale controale ori pentru a accelera aprobarea rambursării sau compensării ilegale de TVA, impactul deosebit de negativ al acestor fapte asupra mediului de afaceri și asupra concurenței normale dintre agenții economici, precum și stadiul procedurilor judiciare, urmărirea penală nefiind finalizată, precum și poziția procesuală a inculpatului care neaga orice implicare a sa in derularea infracțiunilor pentru care este cercetat, aspecte care întemeiază convingerea instanței în sensul că la acest moment cererea de liberare sub control judiciar nu este oportună.
Circumstanțele favorabile inculpatului, menționate și cu ocazia soluționării acestei cereri, precum lipsa antecedentelor penale și aspecte de ordin familial, care de altfel existau și la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă, și care astfel au fost apreciate ca nefiind de natură să diminueze semnificativ periculozitatea socială a inculpatului, nu au justificat concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului S. S. la acest moment procesual nu ar mai prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
S-a constatat așadar că motivele care au stat la baza luării inițiale a măsurii arestării preventive nu s-au diminuat, neintervenind elemente noi care să creeze instanței convingerea că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar periclita urmărirea penală.
Chiar dacă, în condițiile art.5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, astfel cum acest text este interpretat în jurisprudența Curții Europene a Dreptrurilor Omului, inculpatul arestat preventiv are dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil și de a fi eliberat în cursul procedurii, instanța reține că oportunitatea liberării provizorii sub control judiciar urmează a fi evaluată prin raportare la stadiul actual al procedurii, probațiunea fiind la început(inculpatul este arestat din data de 26.07.2012), iar pe de altă parte, durata arestării preventive a inculpatului nu este disproporționată în raport de importanța și complexitatea cauzei, precum și de gravitatea faptelor pentru care acesta este cercetat.
Așadar, în procesul analizării comparate al interesului particular al inculpatului de a fi judecat în stare de libertate, chiar și în mod provizoriu, în raport de interesul de ansamblu al societății de a fi apărate drepturile cetățenilor, instanța a acordat prioritate interesului general, în vederea garantării unui climat de securitate și încredere atât în persoanele fizice cât și în autoritățile statului care trebuie să definească în mod real și efectiv, iar nu doar principial și iluzoriu, orice societate democratică al cărei fundament în constituie garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor, la cel mai înalt nivel, acesta constituind de altfel preambulul tuturor Convențiilor și Pactelor internaționale relative la drepturile omului.
Față de aceste aspecte, Tribunalul a apreciat că, pentru buna desfășurare a procesului penal, nu este oportună liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului S. S., respingând ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de acesta.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul S. S., criticând-o pentru netemeinicie, arătând că sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea cererii sale.
Analizând încheierea atacată, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că recursul inculpatului S. S. nu este întemeiat, urmând să-l respingă, pentru următoarele motive:
Prin încheierea de ședință din data de 25/26.07.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr._/3/2012 s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București DIICOT- Structura Centrală în dosarul nr._/3/2012 și, în temeiul art. 149 ind. 1 Cod procedură penală în referire la art. 143 Cod procedură penală și la art. 148 alin. 1 lit. a și f Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului S. S. pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 26.07.2012 până la data de 23.08.2012 inclusiv, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, evaziune fiscală constând în omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate și evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale, fapte prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b și c din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 41 alin 2 C.pen., spălare de bani, prevăzută de art. 23 lit. a și b din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin 2 C.pen. și instigare la abuz în serviciu în formă calificată, faptă prevăzută de art. 25 Cp, raportat la art. 248 C.pen. raportat la art. 248 1 C.pen., în concurs real și ideal, prevăzută de art. 33 lit. a și b C.pen.
Ulterior măsura arestării preventive a fost prelungita pe o perioada de 30 de zile prin încheierea Tribunalului București - Secția I penala in dosarul nr._/3/2012 si respectiv încheierea din data de 17.09.2012 pronunțata de Tribunalul București - Sectia II Penala in dosarul nr._/3/2012 (perioada 23.09._12 inclusiv).
Potrivit dispozițiilor art. 1601 C.p.p., în tot cursul procesului penal inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.
Conform dispozițiilor art. 1602 alin. 1 C.p.p., liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Potrivit art. 1602 alin. 2 C.p.p. liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte .
Astfel liberarea provizorie sub control judiciar presupune prin ipoteza menținerea temeiurilor ce au fost avute in vedere la arestarea preventiva si care încă subzista la momentul de fata.
Astfel, în cauză există probe și indicii temeinice, în sensul art.143 Cpp, că inculpatul S. S. a săvârșit faptele de care este acuzat, anterior menționate.
Astfel, Curtea reține existența indiciilor temeinice că inculpatul S. F. a inițiat și constituit un grup de criminalitate organizată, cu legături transfrontaliere, care a acționat în perioada 2009 – la zi, format din cetățenii români S. S., G. S. A., G. V. A., G. R. L. I., D. Ș. A., C. M. S., Saikaly N., N. D., S. C. V., C. T., Marataș N., R. M., P. L. D., și cetățenii bulgari Georgiev Diliyan, Iliev I., Kopunov Plomen, Iordanov E., I. I., Gaserov Ivelin, Atanason I., Grisha Danaelov Ganchev, grup infracțional specializat în obținerea unor importante beneficii financiare în urma derulării unor operațiuni de import sau achiziții/livrări intracomunitare cu diverse categorii de bunuri, neînregistrarea în documentele contabile a tuturor operațiunilor realizate și/sau înregistrarea de operațiuni nereale, în scopul obținerii ilegale de TVA.
Circuitele infracționale inițiate si organizate de membrii grupării se reține că se circumscriau intereselor financiare urmărite de grupul de firme LEMARCO, în contextul în care firma în cauză este beneficiarul unei mari părți din zahărul pentru care gruparea identificată sustrage TVA de la bugetul de stat, dar și unul din principalii beneficiari ai rambursărilor de TVA.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatii R. M., P. L. D., Marataș N. cunoșteau și susțineau mecanismul, fiind la rândul lor beneficiari ai unei părți importante din câștig.
Mai mult, Curtea reține că cei în cauză au acționat prin intermediul mai multor persoane, între care și S. S., liderul unui segment al grupării infracționale, specializat în acte de fraudă vamală și fiscală, evaziune fiscală de mare amploare (peste 40 milioane euro), concomitent cu derularea unor acțiuni de corupere a autorităților de control ale statului.
Acesta, prin prisma calității de administrator/asociat al BEST INTERCONS CERAMICS SRL, DASOTRIM N. SRL - fostă DUCTIL ROM SA, LEMARCO S. SRL și PROMO MEDIA SERVICES SRL - fostă ASOPART PROD .>– toate cesionate în cursul anului 2012 către cetățeni tunisieni, în scopul împiedicării controlului, precum și prin intermediul firmelor DUCTIL INVEST, MATECO PREST SRL (fostă DUCTIL PLAST), DUCTIL SPEDITION SRL, MITEX FOOD SRL, deținute și în prezent de acesta, precum și prin intermediul unor societăți deținute de către persoane de încredere ale sale (C. M. S., I. F., P. V., C. V., Ș. V., G. M. S., Z. A. S., G. C., G. G., P. D. M., F. Ș. G., C. I. – atrase de S. S. în grupul infracțional organizat) și al unor societăți comerciale de tip fantomă, a derulat în perioada 2009-2012 activități de comerț evazionist cu mărfuri de larg consum (zahăr, orez, oțet, ulei de floarea soarelui) și materiale de construcție.
Activitatea acestuia, derulată atât la nivelul Municipiului București, al Județelor G., I., B., D., cât și în țări comunitare precum Bulgaria, G., Ungaria, Cehia, Polonia, Franța și Spania, a presupus tranzacționarea de mărfuri în cadrul unor circuite comerciale complexe vizând sustragerea de la plata obligațiilor fiscale prin declararea de achiziții și livrări intracomunitare fictive.
Rolul său în cadrul grupului infracțional a fost acela de a livra către grupul de firme reprezentat de .> și respectiv . SRL cantități importante de mărfuri de larg consum, în special zahăr, precum și materiale de construcții și obiecte sanitare, provenite din achiziții intracomunitare, vândute la o valoare sub prețul pieței și sub prețul de achiziție, pentru a asigura un volum cât mai mare de desfacere și un rulaj constant de marfă și bani.
În aceste condiții, Curtea reține că inculpatul S. S. a recurs la înregistrarea în contabilitatea societăților deținute în mod direct a unor operațiuni patrimoniale nereale, fie de revânzare a bunurilor provenite din spațiul intracomunitar către companii din state comunitare (în timp ce marfa a fost comercializată pe teritoriul României fără documente legale ori cu documente nereale), fie de achiziții de bunuri din România (cu TVA 24%), care să compenseze valoarea TVA-ului datorat, urmate eventual de comercializarea tot fictivă a acestora în alt stat comunitar (cu TVA zero).
Curtea reține existența acestor indicii temeinice din actele de urmărire penală administrate până în prezent. Astfel, participarea inculpatului S. S. la săvârșirea faptelor rezultă din fiind notele de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați ( in care reiese modul de derulare al presupuselor fapte ale persoanelor implicate și a modului organizat în care acționau); procesele verbale de supraveghere operativă; declarațiile de inculpați, declarațiile martorilor Pețanca C. C., V. V., H. M., I. M. M., S. M., C. V., C. A. L., constatările tehnico-științifice, referatul nr._/26.01.2011 întocmit de către DGAMC prin care se analiza dacă . ZAHĂRUL LIEȘTI SA și . îndeplinesc condițiile legale pentru constituirea grupului fiscal, înscrisurile aparținând DGFP Ialomița – organul fiscal în a cărui sferă de competență s-a aflat ., înscrisuri, chitanțiere ale firmelor implicate, facturi, CMR-uri, procese verbale de percheziții, coroborate cu declarațiile coinculpaților, relevantă fiind și adresa nr. 510/20.07.2012 a A.I.P.C.P..S. România din care a rezultat că, audiat fiind de autoritățile bulgare, învinuitul I. Dimitrov Iliev a declarat verbal numele tuturor cetățenilor români și a societăților comerciale implicate în tranzacțiile comerciale și financiare frauduloase din România, principala persoană nominalizată fiind inculpatul S. S.. Acesta a mai declarat că în perioada 2010-2011 a derulat cu societățile comerciale controlate de acesta mai multe tranzacții având ca obiect comercializarea a peste 10.000 tone de zahăr.
Curtea apreciază că în continuare sunt îndeplinite și cerințele art.148 al.1 lit.f Cpp, în sensul că există probe că lăsarea în libertate a inculpatului S. S. prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, inculpatul este cercetat pentru comiterea unor infracțiuni economice grave, pentru care pedeapsa este închisoarea de peste 4 ani.
Pericolul pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului S. S. decurge din modalitatea de săvârșire a infracțiunilor de care este acuzat, acționând organizat, împreună cu alți inculpați în cauză, colaborând pe mai multe paliere pentru asigurarea reușitei activităților infracționale.
Totodată, Curtea reține că inculpatul a avut un rol foarte important în cadrul derulării activității infracționale, fiind „liderul” unui segment din grupul organizat, coordonând activitatea altor inculpați.
În acest mod, inculpatul S. S., alături de ceilalți inculpați în cauză, au prejudiciat bugetul central consolidat cu sume extrem de mari de bani.
Curtea mai instanța reține că inculpatul a acționat o perioadă mare de timp, săvârșind infracțiuni de evaziune fiscală, dar și spălare de bani, obținând venituri însemnate din desfășurarea activității, fără a se opri până la intervenția organelor de urmărire penală. Analizând actele de urmărire penală, instanța apreciază că obținerea de venituri prin prejudicierea bugetului general consolidat reprezenta un adevărat mod de viață pentru inculpatul S. S., acesta acționând constant în acest mod, dovedind perseverență infracțională.
Prin urmare, instanța apreciază că există riscul crescut ca inculpatul S. S. să săvârșească și alte infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, ori alte infracțiuni economice, pentru a obține venituri, lăsarea sa în libertate prezentând pericol concret și sub acest aspect.
Curtea apreciază că împrejurările invocate de către inculpat, referitoare la lipsa antecedentelor penale, faptul că inculpatul este căsătorit, are mijloace de asigurare a unui nivel de trai decent, nu sunt suficiente în cauză pentru a justifica lăsarea în libertate a inculpatului, având în vedere considerentele anterioare, în primul rând determinarea infracțională a inculpatului, faptul că acesta în mod curent și-a procurat mijloacele de trai prin săvârșirea unor infracțiuni economice.
Totodată, Curtea reține că inculpatul a avut o contribuție importantă la săvârșirea infracțiunilor, acționând constant pentru atingerea scopului infracțional, având un rol de coordonare a activității infracționale, în raport de alți inculpați, cu roluri de execuție.
Curtea apreciază că în cauză măsura arestării preventive luată față de inculpat este justificată și este proporțională și cu scopul urmărit, respectiv protejarea comunității împotriva unor astfel de infracțiuni grave, evaziune fiscală săvârșită de un grup organizat în acest scop, urmată de spălarea de bani. În acest sens, instanța reține că prin activitățile infracționale desfășurate inculpatul S. S., alături de ceilalți inculpați, au prejudiciat un număr nedeterminat de persoane, diminuând bugetul comunității într-o perioadă foarte grea din punct de vedere economic, alterând de asemenea corecta desfășurare a tranzacțiilor comerciale, tulburând prin aceasta și mediul de afaceri, animați de dorința de a realiza câștiguri materiale ilicite; după cum s-a arătat, prejudiciul estimativ creat bugetului general consolidat este unul foarte ridicat.
Măsura arestării preventive este justificată în cauză și de imperativul asigurării bunei desfășurări a procesului penal. Curtea apreciază că există riscul ca inculpatul S. S., o dată lăsat în libertate, să influențeze aflarea adevărului, urmărirea penală nefiind finalizată în cauză; astfel, Curtea constată că inculpatul a acționat constant în calitate de „lider”, coordonând activitatea altor inculpați, astfel încât există riscul ca o dată lăsat în libertate inculpatul să influențeze alți inculpați ori martori. În același sens, Curtea mai reține că inculpatul nu-și asumă săvârșirea faptelor, deși există indicii temeinice privind săvârșirea faptelor, limitându-se să arate că toate relațiile comerciale pe care la desfășurat au fost corecte.
Prin urmare, în cauză nu este oportună cercetarea inculpatului S. S. în stare de libertate, având în vedere considerentele expuse, chiar dacă formal acesta îndeplinește condițiile de admisibilitate a cererii sale, fără a se încălca prezumția de nevinovăție și fără a aduce atingere regulii cercetării acuzatului în stare de libertate, consacrată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, întrucât împrejurările reținute justifică în speță excepția de la această regulă, respectiv cercetarea în stare de arest preventiv.
Față de aceste considerente, Curtea reține că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art 1602 c.p.p., chiar dacă potrivit art. 1608 c.p.p. cererea este admisibilă în principiu, sub raportul cuantumului pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care a fost arestat inculpatul și urmeaza să respingă recursul formulat de către inculpat, ca neîntemeiat.
În baza art 192 alin 2 c.p.p., instanța urmează să oblige inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, in cuantum de 300 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat S. S. împotriva încheierii de ședință din data de03.10.2012, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a II a Penală.
Obligă inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 octombrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. B. V. D. M. A. E. B.
GREFIER,
R. S.
Red.F.B.V
Dact.FBV/EA-20.11.2012/2ex
T.B.S.II.P-jud.Ghe.T.Z.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 766/2013. Curtea de... | Cerere de contopire a executării pedepselor. alte modificări... → |
|---|
