Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 450/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 450/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-08-2015 în dosarul nr. 450/2015
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 450/Co
Ședința publică din 25.08.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – I. V. V.
GREFIER – R. S.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror C. A..
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de inculpatul M. G. împotriva sentinței penale din data de 16.07.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru contestatorul inculpat M. G., apărător din oficiu C. G. cu delegație de substituire pentru domnul avocat G. B., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/11.08.2015, aflată la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că contestatorul condamnat M. G. nu dorește să fie prezent la soluționarea prezentei cauze, depunând în scris această solicitare, după care:
Curtea, nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației.
Apărătorul din oficiu al contestatorului inculpat arată că lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea contestației, in baza art. 597 Cpp și trimiterea cauzei spre rejudecare, hotărârea instanței de fond părând a se referi la o altă persoană, dându-i-se astfel posibilitatea petentului să aibă acces la instanța de executare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată că:
Prin sentința penală nr.1174 din 16.02.2015 pronunțată de Tribunalul București Secția I–a Penală s-a constatat nelegala sesizare a instanței prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția I Penală, ca fiind formulată în numele persoanei condamnate M. G. și având ca obiect contestarea hotărârii de condamnare și s-a dispus anularea cererii.
Potrivit art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de către stat au rămas în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei pentru s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin sentința penală nr.487/03.06.2015 Judecătoria Sectorului 3 București a dispus declinarea competenței de soluționare a contestației la executare formulată de condamnatul M. G., deținut în Penitenciarul Rahova, în favoarea Tribunalului București.
A reținut judecătoria că această cauză a fost înregistrată ca urmare a disjungerii din cauza penală nr._/301/2015, precum și aceea că cererea condamnatului vizează mandatul de executare nr._ .
Fiind astfel investit Tribunalul București a dispus atașarea sentinței penale nr.692/24.09.2013 rămasă definitivă prin decizia penală nr.15/29.01.2014 a Curții de Apel București, însoțită de un referat al Biroului executări penale privind modalitatea rămânerii definitive și aspecte legate de punerea în executare, din care a rezultat că în baza hotărârii de condamnare a fost emis MEPI nr.1154/10.02.2014.
La termenul fixat pentru soluționarea cererii numitul M. G. a învederat instanței că respectiva cerere nu a fost formulată de el și nu și-o însușește.
Instanța a constatat că cele învederate de către petent au fost confirmate de datele ce rezultă din actele dosarului în sensul că este vorba despre o cerere colectivă în care este menționat un alt mandat de executare a pedepsei închisorii decât cel real.
În raport de aceasta a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a fi legal sesizată astfel încât, Tribunalul a constatat nelegala sesizarea instanței prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția I Penală, ca fiind formulată în numele persoanei condamnate M. G. și având ca obiect contestarea hotărârii de condamnare și a dispus anularea cererii.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație, în termen legal, numitul M. G., cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală la data de 28.07.2015 sub nr._ (_ ).
Contestatorul nu și-a motivat calea de atac declarată și a refuzat să se prezinte în fața instanței de control judiciar.
Examinând sentința contestată, Curtea reține următoarele:
După cum s-a arătat deja, prima instanță a reținut că petentul condamnat ar fi arătat că cererea nu este formulată de el și nu și-o însușește. Această mențiune apare mai întâi în practicaua hotărârii, unde se precizează, în cadrul referatului expus de grefierul de ședință că petentul nu este prezent, dar și că „din partea petentului H. P. s-a depus o cerere (…) prin care petentul solicită judecarea cauzei în lipsă, menționând totodată olograf că prezenta cerere nu este formulată de el și nu și-o însușește”, iar apoi în considerentele hotărârii, unde instanța precizează că „La termenul fixat pentru soluționarea cererii, numitul M. G. a învederat instanței că respectiva cerere nu a fost formulată de el și nu și-o însușește”.
Dincolo de contradicția evidentă dintre cele două mențiuni (nu se poate ca petentul să fi fost simultan și prezent și absent la soluționarea cererii sale), instanța de control judiciar reține că la dosarul cauzei a fost într-adevăr depusă o cerere prin care numitul M. G. a învederat că nu dorește să se prezinte la termenul de judecată (f.21), dar nu se menționează absolut niciunde faptul că cererea care face obiectul cauzei (contestația la executare) nu ar fi fost formulată de el sau că nu și-ar însuși-o. O astfel de mențiune nu apare de altfel în nici unul dintre actele provenite de la petent și aflate la dosarul cauzei.
D. urmare, după toate probabilitățile, grefierul de ședință pare să fi făcut o eroare la prezentarea referatului cauzei (arătând că petentul ar preciza că cererea nu îi aparține), eroare care s-a perpetuat apoi în soluția pronunțată de instanță.
În aceste condiții, constatând că în mod greșit prima instanță a constatat că cererea formulată nu ar aparține petentului și că acesta nu și-ar însuși-o, Curtea va admite contestația declarată de petentul M. G. împotriva sentinței penale nr. 1174/16.07.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală.
Va desființa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Această soluție se impune cu necesitate în condițiile în care petentul nu a beneficiat practic de o judecată în primă instanță.
În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite contestația declarată de petentul M. G. împotriva sentinței penale nr. 1174/16.07.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală.
Desființează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.08.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. I. V. R. S.
Red.jud.V.I.V.
Dact.EA-03.09.2015/5 ex
T.B.S.I.P.-judB.Gh.
| ← Mandat european de arestare. Sentința nr. 137/2015. Curtea de... | Comisie rogatorie internaţională. Sentința nr. 136/2015.... → |
|---|
