Distrugerea. Art. 217 C.p.. Decizia nr. 2116/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2116/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-11-2013 în dosarul nr. 2116/2013
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
Decizia penală nr.2116
Ședința publică din data de 15 noiembrie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C.-C. C.
JUDECĂTOR: M. N.
JUDECĂTOR:R. M.
GREFIER: C.-M. S.
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror N. M..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarate de recurentele părți civile M. I.,. și H. D. împotriva sentinței penale nr.1219 din data de 1.07. 2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București,în dosarul cu nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentele părți civile pentru care se prezintă apărător ales Ciocaniu R.,cu împuternicire avocațială nr._ emisă de Baroul București și atașată la fila 5 și intimații intimați inculpați P. R. A. și P. A. N. pentru care s-a prezentat apărător desemnat din oficiu C. M.,cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2013 depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care,
Apărătorul ales al recurenților solicită administrarea probei cu acte,respectiv chitanțe reprezentând onorariul apărătorului.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al recurenților critică hotărârea sub aspectul laturii penale cât și sub aspectul laturii civile.
Apreciază că se impune reindividualizarea pedepselor aplicate ambilor inculpați prin înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea acestora prev.de art.74 alin.2 și a prevederilor art.76 alin.1 lit.e Cod penal cu consecința condamnării inculpaților la pedepse cu închisoarea,orientate spre maximul special prevăzut de lege pentru aceste infracțiuni având în vedere că inculpații s-au sustras,nu au recunoscut faptele,iar trecerea timpului s-a datorat inculpaților care au încercat tergiversarea cauzei.Consideră că se impune aplicarea unor pedepse mari cu executare în regim de detenție.
Referitor la latura civilă a cauzei,arată că s-a apreciat în mod greșit materialul probator din cauză și ar fi trebuit să se acorde atât daune morale cât și materiale.De asemenea,instanța de fond a redus și cheltuielile de judecată cu mențiunea că acțiunea civilă a societății a fost admisă în parte,însă nu a cunoscut faptul că acest onorariu de avocat a fost achitat pentru toate părțile civile,nu doar pentru societate și atâta timp cât a fost admisă acțiunea civilă prin condamnarea acestora și parțial acțiunea penală consideră că trebuiau acordate în întregime aceste cheltuieli astfel încât solicită admiterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public,referitor la soluționarea laturii penale,apreciază că în raport și de celelalte infracțiuni se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea având în vedere modalitatea de comitere a infracțiunilor inculpații pătrunzând în camera în care locuia partea vătămată fără consimțământul acesteia și aplicându-i lovituri care au necesitat 2-3 zile îngrijiri medicale.Totatodată,inculpații au procedat și la spargerea geamurilor de la imobilul de cazare a părții civile.Astfel,față de atitudinea inculpaților pe parcursul urmăririi penale care s-au sustras urmăririi penale,organele de cercetare fiind nevoite să dispună emiterea mai multor mandate de aducere și citații fapt ce a provocat tergiversarea cercetărilor dar și față de faptul că inculpații nu au conștientizat consecințele faptelor produse și apreciază că se impune înlăturarea circumstanțelor atenuante și aplicarea de pedepse cu închisoarea orientată spre minimul special având în vedere că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale,ca modalitate de executare consideră că scopul pedepsei poate fi atins prin executare cu suspendare condiționată.
Referitor la criticile vizând latura civilă apreciază că sunt neîntemeiate,instanța de fond în mod corect a apreciat cuantumul daunelor morale și materiale.Solicită obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare astfel cum au fost solicitate.
Apărătorul desemnat din oficiu al intimaților inculpați solicită respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de părțile civile și menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică apreciind că instanța în mod corect a soluționat cauza atât pe latură penală cât și pe latură civilă atât sub aspectul cuantumului pedepselor cât și a modalității de executare a acestora având în vedere atitudinea sinceră a inculpaților în cauză aplicându-se art.320/1 alin.7 Cpp ci și conduita lor anterioară,faptul că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale,au studii superioare,și-au exprimat acordul de a despăgubi partea vătămată cu contravaloarea geamului spart și față de circumstanțele concrete în care s-a săvârșit fapta,pe fondul unui conflict între partea vătămată și inculpați ca urmare a întreruperii curentului unde își desfășurau activitatea.
Cu privire la latura civilă a cauzei,arată că au fost acordate daune materiale în măsura în care au fost dovedite.
În ceea ce privește daunele morale,apreciază că este vorba de un cuantum corect.
Referitor la prejudiciul de imagine solicitat de societatea comercială,instanța în mod corect a stabilit că nu a fost afectată imaginea pentru a fi acordate aceste daune.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor declarate,constată următoarele:
Judecătoria Sectorului 3 București,prin sentința penală nr.1219 din data de 1.07. 2013 pronunțată în dosarul cu nr._ ,a hotărât următoarele:
În temeiul art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 lit.g C.pr.pen încetează procesul penal față de inculpatul P. A. N. pentru infracțiunile prev.de art.180 alin1 C.pen și art.193 C.pen deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale.
In temeiul art.217 alin 1 C.pen cu aplicarea art.3201/alin7 C.pr.pen,art.74 alin2 C.pen,art.76 lit.e teza II condamnă pe inculpatul P. A. N., fiul lui N. si G., ns.la 22.08.1980 in Bucuresti, om.în București, . A, ., CNP_, cetățean român, studii superioare, ocupația-economist, stagiul militar neefectuat, necăsătorit,fără antecedente penale la pedeapsa de 300 lei amendă penala pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere.
În temeiul art.180 alin 2 C.pen cu aplicarea art.3201alin 7 C.pr.pen, rt.74 alin 2 C.pen, rt.76 lit.e teza II C.pen condamnă pe același inculpat la pedeapsa amenzii penale de 500 lei pentru săvârșirea infracțiunii de lovire.
In temeiul art.192 alin 2 C.pen cu aplicarea art.3201/alin7 C.pr.pen,art.74 alin 2 C.pen,art.76 lit.d C.pen condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
In temeiul art.33 lit.a C.pen rap.la art.34 lit.d C.pen aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 luni inchisoare.
In temeiul art.71 C.pen interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prev.de art.64 lit.a teza II și lit.b C.pen.
În temeiul art.81 C.pen suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 2 luni care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art.71 alin 5 C.pen suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art.359 C.pr.pen pune in vedere inculpatului prev.art.83 C.pen a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate.
În temeiul art.217 alin 1 C.pen rap.la art.3201/alin7 C.pr.pen,art.74 alin 2 C.pen,art.76 lit.e teza II C.pen condamnă pe inculpatul P. A. R., fiul lui N. si G., ns.la 26.07.1986 in București, dom.în București, ..5, ., ., f.f.legale în București, ..39, sector 4, CNP_, ocupația-director comercial la S.C.PRENI GLOBAL STAR . neindeplinit, fără antecedente penale la pedeapsa de 300 lei, amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere.
În temeiul art.180 alin 2 C.pen cu aplicarea art.3201alin 7 C.pr.pen,art.74 alin 2 C.pen,art.76 lit.e teza II C.pen condamnă pe același inculpat la pedeapsa amenzii penale de 500 lei pentru săvârșirea infracțiunii de lovire.
În temeiul art.192 alin 2 C.pen cu aplicarea art.3201/alin7 C.pr.pen,art.74 alin 2 C.pen,art.76 lit.d C.pen condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În temeiul art.33 lit.a C.pen rap.la art.34 lit.d C.pen aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 luni inchisoare.
In temeiul art.71 C.pen interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prev.de art.64 lit.a teza II și lit.b C.pen.
În temeiul art.81 C.pen suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 2 luni care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art.71 alin 5 C.pen suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art.359 C.pr.pen pune in vedere inculpatului prev.art.83 C.pen a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate.
În temeiul art.346 alin 1 C.pr.pen admite in parte actiunile civile formulate de partile civile .,M. I. si H. D. si in consecinta:
Obliga inculpatul P. A. N. la plata către partea civilă M. I. a sumei de 500 lei cu titlu de despăgubiri morale.
Obligă in solidar inculpații la plata către partea civilă H. D. a sumei de 1000 lei cu titlu de despăgubiri morale.
Obligă in solidar inculpații la plata către partea civilă . a sumei de 500 lei cu titlu de despăgubiri morale.
Respinge cererea formulată de partea civilă . privind prejudiciul de imagine-ca inadmisibilă.
In temeiul art.193 alin 1 si 2 C.pr.pen obligă inculpatii la cite 500 lei fiecare cheltuieli de judecată către partea civilă ..
Respinge in rest pretențiile ca neintemeiate.
In temeiul art.191 C.pr.pen obligă inculpații la cite 350 lei cheltuieli judiciare fiecare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre,prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr._-P-2008 din18.10.2012 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 3 au fost trimisi in judecata inculpatii P. A. N. pentru infractiunile prev.de art.217 alin 1 C.pen ,art.180 alin 2 C.pen ,art.192 alin 2 C.pen,art.180 alin 1 C.pen,art.193 C.pen cu aplicarea art.33 lit.a C.pen si P. R. A. pentru infractiunile prev.de art.217 alin 1 C pen, art.180 alin 2 C.pen ,art.192 alin 2 C.pen cu aplicarea art.33 lit.a C.pen
In expunerea de motive, se arata ca la data de 21.11.2008 cei doi inculpati au exercitat violente asupra partii vatamate H. D. ,care au avut ca rezultat producerea unor leziuni care au necesitat 2-3 zile de ingrijiri medicale,pătrunzand in spatiul destinat cazarii angajarii angajatilor . si apoi in camera ocupata de H. D. fara consimtamantul acestuia.
La aceeași data inculpatii au spart geamurile de la imobilul de cazare amintit si in jurul orei 23.00 inculpatul P. A. N. a amenintat partea vatamata M. I. pe care l-a si agresat fizic.
Cauza a fost inregistrata pe rol sub nr._ la data de 18.10.2012.
Inculpatii au recunoscut savarsirea faptelor retinute in sarcina lor,instanta facand aplicarea art.3201C.pr.pen.
Pe latura civila a fost audiat martorul P. V. propus de partile civile.
. a depus inscrisuri in dovedirea pretentiilor si s-a constituit parte civila pentru sumele de 500 lei daune materiale si 9500 lei prejudiciu de imagine.
Partile vatamate M. I. si H. D. au solicitat primul-2 000 lei daune morale si al doilea 1000 lei daune materiale si 2000 lei daune morale.
Inculpatul P. R. A. a mai depus un inscris in circumstantiere.
Din probele administrate in cauza-declaratiile inculpatilor,ale partilor vatamate,declaratiile martorilor D. I. si P. V.,certificat medico-legal ,proces verbal de cercetare la fata locului si planse foto,inscrisuri depuse de parti,certificate de cazier judiciar-instanta retine urmatoarele:
Intre . prin director general M. I. in calitate de proprietar si . prin administrator P. N.(tatal inculpatilor) in calitate de chirias s-a incheiat la 01.04.2005 un contract de inchiriere avand ca obiect inchirierea a doua cladiri situate in Bucuresti,Splaiul Unirii,nr225
Printr-un act aditional s-a prelungit contractul de inchiriere si s-a stabilit ca programul de lucru al chiriasului in incinta spatiului inchiriat sa fie de luni pina sambata intre orele 10.00-20.00
La data de 21.11.2008 in jurul orei 21.00 inculpatii au patruns in incinta secundara a societatii unde l-au lovit pe H. D. pentru a-l determina sa le dea cheile de la tabolul electric.
Accesul in imobil se face printr-o usa prevazuta cu zavor,existand un afis care interzice persoanelor straine . certificatului medico-legal ,partea vatamata H. D. a prezentat leziuni traumatice in urma loviturilor primite care au necesitat 2-3 zile de ingrijiri medicale.
Inainte de a pleca inculpatii au spart geamul de la locuinta acestuia.
La aceeasi data,in jurul orei 23.30 inculpatul P. A. N. a patruns in biroul partii vatamate M. I.,caruia i-a cerut alimentarea cu energie electrica,fiind bruscat si amenintat cu exercitarea de violente.
De frica ,M. I. a pornit alimentarea cu energie electrica a spatiilor inchiriate.
Faptele inculpatilor de a exercita violente asupra partii vatamate H. D. care au avut ca rezultat leziuni traumatice care au necesitat 2-3 zile de ingrijiri medicale,intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire prev.de art.180 alin 2 C.pen.
Fapta inculpatilor de a patrunde in spatiul destinat cazarii angajatilor . si apoi in camera in care locuia H. D. inturneste elementele constitutive ale infractiunii de violare de domiciliu prev.de art.192 alin 2 Cpen
Fapta inculpatilor de a sparge geamurile de la imobilul de cazare al societatii amintite intruneste elementele constitutive ale infractiunii de distrugere prev.de art.217 alin 1 C.pen
Cu privire la infractiunile prev.de art.180 alin 1 C.pen si art.193 C.pen pentru care a fost trimis in judecata inculpatul P. A. N. instanta retine ca potrivit art.122 lit.e rap.la art.124 C.pen s-a implinit termenul de prescriptie,motiv pentru care in temeiul art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 lit.g C.pen va inceta procesul penal pentru aceste infractiuni.
La individualizarea pedepselor,instanta va avea in vedere criteriile prev.de art.72 C.pen,limitele de pedeapsa reduse cu o treime ca urmare a aplicarii art.3201 alin 7 C.pr.pen,pericolul social al faptelor,dat de locul producerii ,ora savarsirii,numarul de zile de ingrijiri medicale,prejudiciul produs,persoana inculpatilor care nu sunt cunoscuti cu antecedente penale.
Avand in vedere timpul scurs de la savarsirea faptelor, faptul ca sunt incadrati in munca, in temeiul art.74 alin 2,art.76 C.pen instanta le va retine circumstante atenuante si le va stabili cate o pedeapsa de 300 lei amenda penala pentru infractiunea prev.de art.217 alin 1 C.pen, 500 lei amenda penala pentru infractiunea prev.de art.180 alin 2 C.pen,2 luni inchisoare pentru infractiunea prev.de art.192 alin 2 C.pen.
In temeiul art.33 lit.a rap.la art.34 lit.b C.pen va aplica inculpatilor pedeapsa cea mai grea de 2 luni inchisoare.
F. de criteriile prev.de art.71 alin 3 C.pen va interzice inculpatilor,ca pedeapsa accesorie drepturile prev.de art.64 lit.a teza II si lit.b C.pen
Apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea efectiva a acesteia,inculpatii nefiind cunoscuti cu antecedente penale,in temeiul art.81 C.pen ,instanta va suspenda conditionat executarea pedepselor pe durata termenului de incercare de 2 ani si 2 luni stabilit potrivit art.82 C.pen.
In temeiul art.71 alin 5 C.pen va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei principale.
In temeiul art.359 C.pr.pen va pune in vedere inculpatilor prev.art.83 C.pen
Pe latura civila instanta retine ca prin savarsirea infractiunilor ca si prin faptele pentru care a intervenit prescriptia s-au produs partilor vatamate un prejudiciu-partea vatamata M. I. fiind lovita si amenintata fara zile de ingrijiri medicale,iar partea vatamata H. fiind lovita.
In temeiul art.346 alin 1 C.pr.pen rap.la art.14 C.pr.pen luand in considerare suferinta produsa prin faptele respective,care necesita despagubiri morale,instanta apreciaza ca se impune obligarea inculpatilor in solidar la plata catre partea vatamata H. D. a sumei de 1000 lei si obligarea inculpatului P. A. N. la plata catre partea vatamata M. I. a sumei de 500 lei.
Instanta va respinge in rest pretentiile partilor vatamate ca neintemeiate,de altfel nefiinde depuse de catre partea vatamata H. inscrisuri pentru probarea pretentiilor materiale in afara de certificatul medico-legal.
Avand in vedere infractiunea de distrugere,precum si acordul inculpatilor de despagubire a partii civile .,instanta va admite pretentiile civile pentru geamurile distruse si va obliga in solidar inculpatii la plata catre partea civila a sumei de 500 lei.
Cu privire la daunele de imagine instanta retine ca nu au legatura cu infractiunile,neputand fi afectata imaginea firmei fata de clienti pentru un fapt de acest gen ,petrecut la ora 21.00,astfel ca urmeaza sa respinga ca inadmisibila actiunea civila cu privire la aceste pretentii.
Avand in vedere ca a fost admisa in parte actiunea societatii,in temeiul art.193 alin 1 si 2 C.pr.pen instanta va obliga inculpatii la cite 500 lei fiecare,cheltuieli judiciare catre ..
In temeiul art.191 C.pr.pen va obliga inculpatii la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Împotriva acestei hotărâi au declarat recurs, în termenul legal, părțile civile ., M. I. și H. D. care au solicitat, in temeiul art. 3856 alin. 1 pct 1 lit. d C.proc.pen. raportat la art. 3856 alin. 3 C.proc.pen. si art. 38516 C.proc.pen.. admiterea recursului,casarea hotărârii recurate si pe latură penală reindividualizarea pedepselor aplicate ambilor inculpați, prin inlaturarea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C.pen. si a prevederilor art. 76 C.pen.. cu consecința condamnării inculpaților la pedepse cu inchisoarea. orientate către maximul special prevăzut de lege si redus in baza art. 320ind.1. C.proc.pen. pentru fiecare din infracțiunile concurente, reglementate de art. 217 alin. 1 C.pen.. art. 180 alin. 2 C.pen. si art. 192 alin. 2 C.pen., in temeiul art. 33 lit. a C.pen. raportat la art. 34 alin. 1 lit. b C.pen., aplicarea pentru fiecare inculpat a celei mai grele pedepse cu închisoarea, sporita către maximul ei special astfel cum a fost redus prin aplicarea art. 320ind.1 C.proc.pen și ca mod de executare, raportat la atitudinea nesincera a inculpaților, la încercările de a împiedica aflarea adevărului in cauza, la sustragerea repetata de la masurile dispuse in cursul urmăririi penale si la cuantumul pedepselor rezultante, sa se constate ca scopul acestora nu poate fi atins decât prin executarea lor efectiva ,iar pe latură civilă obligarea inculpaților Ia plata tuturor sumelor solicitate prin cererea de constituire de parti civile și la plata integrala a cheltuielilor de judecata prilejuite părților vătămate si părților civile cu ocazia soluționării la fond a cauzei, constând in onorariul avocațial in suma de 1.900 lei - dovedite prin documentele justificative depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului și sentința penală atacată, în conformitate cu dispozițiile art. 3851 și urm. Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile formulate sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a stabilit corect situația de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpaților P. A. N. și P. R. A. care în cursul judecății au recunoscut comiterea faptelor deduse judecății în condițiile art. 3201 Cod procedură penală.
Din probele administrate în cauză, respectiv, declarațiile partilor vatamate,declaratiile martorilor D. I. si P. V.,certificatul medico-legal,procesul verbal de cercetare la fata locului si plansele foto,inscrisuri depuse de parti,declarațiile inculpaților rezultă cu certitudine că inculpații P. A. N. și P. R. A., la data de 21.11.2008, au exercitat violente asupra partii vatamate H. D. ,care au avut ca rezultat producerea unor leziuni care au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de ingrijiri medicale,au pătruns in spatiul destinat cazarii angajatilor . si apoi in camera ocupata de H. D. fara consimtamantul acestuia și au spart geamurile de la imobilul de cazare amintit ,iar in jurul orei 23.00 inculpatul P. A. N. a amenintat partea vatamata M. I. pe care l-a si agresat fizic.
Curtea constată că în mod corect prima instanță a reținut în cauză incidența dispozițiilor art. 10 lit. g Cod procedură penală în ceea ce privește infracțiunile prevăzute de art. 180 alin. 1 Cod penal și art. 193 Cod penal, având în vedere data comiterii faptelor – 21.11.2008, limitele de pedeapsă prevăzute de art. 180 alin.1 Cod penal (o lună – 3 luni sau amendă) și art. 193 Cod penal (3 luni – 1 an sau amendă), precum și dispozițiile art. 122 alin.1 lit. e Cod penal și ale art. 124 Cod penal, în ceea ce privește aceste infracțiuni fiind împlinit termenul de prescripție specială de 4,6 ani.
În ceea ce privește pedepsele aplicate de instanța de fond inculpaților P. A. N. și P. R. A., Curtea constată au fost corect individualizate, nejustificându-se nici majorarea cuantumului acestora prin înlăturarea art. 74 alin. 2 Cod penal și nici stabilirea unei alte modalități de executare.
Este adevărat că aplicarea dispozițiilor art. 74 că nu este obligatorie pentru instanța de judecată ,însă în procesul complex al individualizării pedepsei, instanța de judecată este singura în măsură să stabilească dacă o anumită împrejurare merită să fie calificată ca atare, pe baza cunoașterii influenței concrete pe care o împrejurare sau alta o are asupra gravității faptei și pericolului social al infractorului,conform cu adevărul și potrivit intimei sale convingeri.
Curtea consideră că, în prezenta cauză, prin pedepsele aplicate de instanța de fond,atât sub aspectul cuantumului,cât și a modalității de executare, s-a realizat o justă individualizare a sancțiunilor, în raport cu gravitatea în concret a faptelor comise și cu periculozitatea autorilor acestora, ambele în suficientă măsură relevate de probele dosarului.
Potrivit art.72 Cod penal la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul, definite de legiuitor în art.52 Cod penal trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii sale (privativă sau neprivativă de libertate, executabilă sau nu) gravității faptei comise, potențialului de pericol social pe care în mod real, îl prezintă persoana infractorului, dar și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Pedeapsa nu-și poate îndeplini integral funcțiile, nu-și poate realiza scopul decât dacă este adaptată cazului individual concret, adică gradului de pericol social al faptei și al făptuitorului și necesităților reale de îndreptare și reeducare a acestuia.
Pedeapsa este o măsură de constrângere cu caracter strict personal și se aplică persoanei infractorului cu scopul de a împiedica comiterea de noi infracțiuni din partea acestuia, persoana infractorului fiind aceea asupra căruia trebuie să acționeze pedeapsa prin funcțiile sale.
Aptitudinea funcțională a pedepsei depinde de măsura în care aceasta corespunde persoanei infractorului, la stabilirea ei trebuind să se ținea seama de periculozitatea socială a acestuia, exprimat de gradul de înapoiere a conștiinței sale, de măsura în care sunt înrădăcinate în conștiința sa mentalitatea și deprinderile antisociale și deci de probabilitatea că în viitor el să săvârșească fapte socialmente periculoase, de trăsăturile specifice de temperament și de caracter ale infractorului, care determină un anumit mod de a reacționa sub influența pedepsei,iar o pedeapsă necorespunzătoare acestor particularități ale persoanei infractorului pierde din aptitudinea ei funcțională, putând duce la rezultate contrare celor urmărite prin aplicarea și executarea ei.
La aprecierea acestor pedepse, Curtea are în vedere natura și gravitatea în concret a faptelor comise,modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a acestora,precum și urmările produse( leziuni traumatice vindecabile în 2-3 zile de îngrijiri medicale și o pagubă de 500 lei).
De asemenea,Curtea nu poate ignora nici datele ce caracterizează favorabil persoana intimaților inculpați care au recunoscut în fața instanței de fond comiterea infracțiunilor deduse judecății în condițiile art.320ind.1 C.p.p.,nu sunt cunoscuți cu antecedente penale,inculpatul P. A. N. are studii superioare și un loc de muncă,iar inculpatul P. R. A. este asociat într-o societate comercială .
Curtea consideră că împrejurările de fapt amintite,cert rezultate din actele dosarului justifică necesitatea aplicării de către instanța de fond a pedepselor susmenționate și a suspendării condiționate a executării pedepsei celei mai grele, pe un termen de încercare de 2 ani și 2 luni ,în opinia Curții,această pedeapsă fiind în măsură să-și realizeze funcțiile și scopul prevăzute în art.52 Cod penal.
Curtea apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și prin suspendarea condiționată a executării pedepsei, ne fiind necesară executarea efectivă a acesteia.
Suspendarea condiționată a executării pedepsei păstrează caracterul de măsură coercitivă penală, caracterul coercitiv constând în obligația impusă celui condamnat de a avea o bună conduită pe durata termenului de încercare și de a nu mai comite noi infracțiuni, pe durata acestui termen de încercare, inculpatul fiind amenințat să piardă beneficiul suspendării și să execute cumulat cele două pedepse în regim de detenție, în cazul comiterii unei noi infracțiuni, inculpatul putând scăpa de executarea pedepsei numai printr-o conduită corectă și deci prin reeducare.
Referitor la pedepsele accesorii, Curtea constată că în mod justificat au fost interzise drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a și lit.b C.p. având în vedere natura faptelor săvârșite, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Protocoalele Adiționale și jurisprudența CEDO în materie ( ex.cauzele Hirst c.Marii Britanii, S. și P. c. României s-a) care în conformitate cu art.11 alin. 2 și la art. 20 din Constituție fac parte din dreptul intern,ca urmare a ratificării Convenției de către România prin Legea nr. 30/1994, dar s decizia nr. 74/2007 pronunțată de Sectiile Unite ale Inaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, Curtea constată că a fost corect soluționată de prima instanță.
Astfel, în cauză partea civilă M. I. a solicitat suma de 2000 lei reprezentând daune morale, partea civilă H. D. suma de 1000 lei reprezentând daune materiale și suma de 2000 lei reprezentând daune morale și partea civilă . suma de 500,reprezentând daune materiale și suma de 9500 lei reprezentând daune de imagine,ce reprezintă prejudiciul produs acestei societăți ca urmare a diminuării prestigiului acesteia în raporturile cu clienții care au întrerupt în parte colaborările aflate în curs,arătând că prin faptele săvârșite și acțiunile desfășurate, ambii inculpați au adus un grav prejudiciu de imagine societății ., aceasta fiind cunoscută pe piața de profil din România, ca o companie de prestigiu în domeniul instalaților în construcții din anul 1996 și până în prezent și că pentru H. D., daunele materiale sunt reprezentate de drepturile salariale neîncasate (300 lei) ca urmare a celor 10 zile de concediu pe care acesta a fost nevoit să le solicite pentru a se recupera fizic în urma agresiunilor, de costurile de reparare/înlocuire a televizorului personal spart de inculpați la data săvârșirii infracțiunilor (550 lei) și de costurile de reperare/înlocuire a unui telefon mobil, deteriorat și el în momentul agresiunilor exercitate de inculpați (150 lei).
Inculpații P. A. N. și P. R. A. au fost de acord cu plata daunelor materiale solicitate de partea civilă ..
În ceea ce privește daunele materiale solicitate de partea civilă H. D., Curtea,analizând actele și lucrările dosarului, constată că acestea nu au fost dovedite.
Referitor la daunele morale,acestea au fost definite ca fiind consecințe de natura nepatrimoniala cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constand în atingerile aduse personalitatii sale fizice, psihice și sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial a caror reparare urmează regulile raspunderii civile delictuale daca fapta ilicita s-a produs în afara unui cadru contractual.
Prejudiciile morale sunt cele care rezulta din vatamarea unui interes personal nepatrimonial, durerea suferita de pe urma unei loviri fiind un astfel de prejudiciu.
La aprecierea prejudiciului moral se are în vedere importanta valorii lezate ca urmare a agresiunii, gravitatea și intensitatea durerilor fizice și psihice, repercursiunile prejudiciului asupra situatiei sociale a victimei, gradul de culpa al persoanei vătămate.
În prezenta cauza,Curtea consideră că, în raport de valoarea lezata, respectiv integritatea fizica, sanatatea unei persoane și urmările efectiv produse fiecăreia dintre părțile civile H. D. și M. I., suma de 500 lei ,acordata cu titlul de daune morale parții civile M. I. și suma de 1000 lei acordata cu titlul de daune morale parții civile H. D. reprezintă o reparație justa și echitabilă a prejudiciului moral suferit de cele două părți civile.
Cât privește daunele de imagine solicitate de partea civilă ., în mod justificat au fost respinse, prin faptele deduse judecății nefiind afectată în nici un fel imaginea firmei.
Din actele dosarului nu rezultă nici că partea civilă . a suferit daune morale,nefiind,prin urmare,îndreptățită la acordarea acestora.
Referitor la cheltuielile de judecată, la dosarul instanței de fond au fost depuse două facturi și două chitanțe care atestă achitarea către apărătorul ales a sumei de 1900 lei reprezentând onorariu avocat, însă numai de către partea civilă ..
În condițiile în care inculpații au fost condamnați pentru comiterea infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 217 alin. 1 Cod penal, iar acțiunea civilă exercitată de partea civilă . a fost admisă în parte, în mod justificat inculpații au fost obligați la cite 500 lei fiecare,cheltuieli judiciare catre ..., din actele dosarului rezultând că suma de 1900 lei a fost achitată numai de partea civilă . și nu și de părțile civile M. I. și H. D..
Ca atare,pentru considerentele arătate,Curtea ,în temeiul art. 385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală,va respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții părți civile ., M. I. și H. D. împotriva sentinței penale nr. 1219 din data de 01.07.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 3 București.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală va obliga fiecare recurent la câte 300 lei,reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru fiecare inculpat, în cuantum de câte 300 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții părți civile ., M. I. și H. D. împotriva sentinței penale nr. 1219 din data de 01.07.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 3 București.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă fiecare recurent la câte 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu pentru fiecare inculpat, în cuantum de câte 300 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C.-C. C. M. N. R. M.
GREFIER
C.-M. S.
Red. M.N.
Dact.G.P.
2 ex.
Red. M.G. G. – Judecătoria Sectorului 3 București – Secția Penală
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 847/2013. Curtea de... | Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 341/2013.... → |
|---|
