Falsul material în înscrisuri oficiale. Art. 288 C.p.. Decizia nr. 1230/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1230/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-06-2013 în dosarul nr. 1230/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._ (_ )

Decizia penală nr. 1230 R

Ședința publică din data de 27 iunie 2013

Curtea constituită din:

Președinte: F. B. V.

Judecător: I. C.

Judecător: D. M.

Grefier: R. S.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de domnul procuror M. V..

Pe rol soluționarea cauzei penale, având ca obiect soluționarea recursurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sector 6 București, petentul Dodja I. și partea vătămată M. I. împotriva sentinței penale nr.165/21.02.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 6 București, în dosar nr. _ .

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul G. I., personal, recurentul parte vătămată M. I., personal și asistat de avocat, intimatul inculpat N. C. S. personal, în stare de libertate și asistat de avocat ales M. D., cu împuternicire avocațială nr._ emisă de Baroul București, lipsă fiind intimatul inculpat D. I..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Referatul cauzei a fost făcut de grefierul de ședință, învederându-se instanței că P. de pe lângă Judecătoria sectorului 6 București a înaintat instanței un set de înscrisuri.

Se procedează la verificarea identității persoanelor prezente după cum urmează: numitul G. I. se legitimează cu CI . nr._, CNP_, M. I. se legitimează cu CI . nr._, CNP_3 și N. C. S. care se legitimează cu CI . nr._ – expirat, CNP_.

Intimatul inculpat N. C. S. depune la dosarul cauzei o copie a cărții sale de muncă.

Apărătorul intimatului inculpat N. C. S. solicită amânarea cauzei pentru a depune la dosarul cauzei, după comunicare, relațiile solicitate de către inculpat de la O.C.P.I. și alte instituții ale statului pentru a lămuri mai multe aspecte legate de prezenta cauză, înscrisuri nu sunt depuse la dosar.

Curtea pune în discuție proba cu înscrisuri solicitată de către apărătorul intimatului inculpat N. C. S..

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că în cauză nu se impune administrarea acestei probe, considerând ca nu este utilă cauze, acele relații fiind solicitate de către inculpat.

Apărătorul recurentei părți vătămate M. I. arată că lasă la aprecierea instanței.

Curtea, după deliberare, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de către apărătorul intimatului inculpat N. C. S..

Curtea în temeiul art. 70 alin. 2 din Codul de procedură penală aduce la cunoștință intimatului inculpat N. C. S. faptele care formează obiectul cauzei și că are dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fii folosit si împotriva sa.

Intimatul inculpat N. C. S., având cuvântul, arată că nu dorește să dea declarație în fața Curții, dar își menține declarațiile date în cauză.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului declarat.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale nr.165/21.02.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 6 București în dosar nr. _ și rejudecând să se constate că inculpații in mod greșit au fost achitați pentru infracțiunile prevăzute de art. 189, 246 și 289 din Codul penal, urmând a se constata că la momentul efectuării documentației in fals s-a menționat la vest vecin . partea vătămată M. I., împrejurare ce rezultă din declarațiile inculpaților si ale martorilor audiați în cauză.

Totodată solicită a se avea în vedere declarația recurentului parte vătămată M. I. care a declarat că nu a fost prezent la efectuarea măsurătorilor pentru acel plan cadastral.

In ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 246 din Codul penal apreciază că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni.

In ceea ce îl privește pe numitul G. I. solicită să se constate că acesta nu are calitate în prezenta cauză.

Apărătorul recurentului parte vătămată M. I. arată că achiesează la concluziile reprezentantului Ministerului Public și solicită admiterea recursului său, admiterea acțiunii civile astfel cum a fost formulată și obligarea inculpaților la plata cheltuielilor de judecată.

In ceea ce privește declarația numitului P. R. apreciază că aceasta este părtinitoare.

De asemenea, arată că pe rolul Judecătoriei B. V. există un dosar în care acest martor este cercetat ca inculpat pentru fapte identice cu cele ale inculpatului N. C. S..

In ceea ce privește recursul Parchetului, solicită admiterea acestuia și de asemenea și recursul petentului G. I..

Apărătorul intimatului inculpat N. C. S. solicită respingerea recursurilor, ca nefondate și menținerea sentinței penale nr.165/21.02.2013, pronunțată de Judecătoria Sector 6 București, în dosarul nr. _ ca fiind temeinică și legală, urmând a se avea în vedere documentația cadastrală de la nivelul anilor 2005-2006.

Totodată, arată că P. în mod greșit a afirmat că intabularea acelui teren s-a făcut în baza vizei inculpatului, întrucât această viză nu se putea substitui verificărilor din cartea funciară, iar inculpatul avea obligația de a pune vize pe toate actele pe care le primea.

De asemenea, arată că în cauză nu există dovezi în sensul că inculpatul ar fi făcut vreun demers pentru a prejudicia partea vătămată.

Cu privire la recursul recurentului G. I. solicită respingerea.

Recurentul Gojda I. arată că acele falsuri s-au făcut datorită inculpatului N. C. S..

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pe recursul părții vătămate solicită admiterea acestuia.

De asemenea, în baza art. 348 din Codul de procedură penală solicită desființarea înscrisurilor false.

Intimatul inculpat N. C. S., având ultimul cuvânt, arată că se consideră nevinovat. Totodată, arată că codul fiscal îl obligă să verifice orice act depus de către o persoană ce deține un teren pe raza acelei Consiliului Local B. Deal, iar legea nu prevede nicio viză din partea primăriei pentru efectuarea documentației cadastrale.

De asemenea, arată că a mai pus vize pentru înregistrarea documentațiilor depuse la primărie.

CURTEA,

Asupra recursurilor penale de față:

Prin sentința penală nr.165 din 21.02.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în temeiul art.11 pct 2 lit.b, rap.la art.10 lit.d C.pr.penală cu aplicarea art.5² C.pr.penală, au fost achitați inculpații D. I., pentru comiterea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art.288 al.1 C.penal și N. C. S., pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev.de art.246 al.1 C.penal.

În baza art.346 al.1 C.pr.penală au fost respinse pretențiile civile formulate de partea civilă M. I..

A fost respinsă cererea părții civile de obligare a inculpaților la plata cheltuielilor judiciare.

Instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. V., nr.817/P/2007, au fost trimiși în judecată inculpații D. I. și N. C. S., pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, prevăzută de art. 288 alin. 1 Cod penal (D. I.) și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 alin.1 Cod penal (N. C. D.).

În actul de inculpare s-a reținut în sarcina inculpatului D. I., topograf, persoană fizică autorizată, că a întocmit o documentație cadastrală în care a menționat alte vecinătăți decât cele din titlul de proprietate, documentație pe care a depus-o la OCPI G. pentru întabularea dreptului de proprietate, documentație care a fost vizată de inculpatul N. C. S., secretar al Primăriei B. Deal, prin aceste manopere ajungându-se ca terenul pe care partea civilă M. I. îl deținea, să nu mai figureze pe amplasamentul stabilit, cauzând o vătămare a intereselor legale ale acestuia.

Prin sentința nr.306/22.02.2011 Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, a admis cererea inculpatului-petent N. C. S. și a dispus strămutarea judecării cauzei la Judecătoria Sectorului 6 București, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr.de mai sus.

Inculpații N. C. S. și D. I. nu au recunoscut comiterea infracțiunilor, inculpatul D. I. susținând în apărare că documentația cadastrală a fost întocmită de acesta conform cu dispozițiile în vigoare la acea dată, vecinii fiind indicați în baza declarațiilor beneficiarilor lucrării cadastrale, în condițiile în care în zonă nu a existat un plan parcelar definitiv ci proiecte de planuri parcelare întocmite după situația existentă în anul 1997. Inculpatul N. C. S. a susținut în apărare că, viza existentă pe documentația cadastrală a fost pusă cu ocazia prezentării documentației, în scopul verificării acesteia pentru stabilirea impozitului pe proprietate. De asemenea, a arătat că viza a fost pusă după 2 luni de la data înregistrării lucrării cadastrale la OCPI G., care avea obligația verificării corectitudinii documentației.

Instanța de fond a reținut că la data de 30.X.1995 părții vătămate M. C. i-a fost eliberat Titlul de proprietate nr._, prin care i-a fost constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 2500 mp, amplasat în extravilanul comunei B. Deal, tarlaua 23, . vecini la nord-D.E, la est-Ș. D.G., la sud-D.E., la vest-N. Polina, titlul nefiind transcris în Registrul de transcripțiuni al localității.

La data de 23.XII.1993 a fost eliberat Titlul de proprietate nr._, numitului Ș. D. (având ca moștenitori pe Ș. G. și M. V.), pentru suprafața de 3200 mp, în aceeași parcelă, având ca vecini la nord-D.E, la est-C. G., la sud-D.E., la vest-M. I., titlul fiind transcris în Registrul de transcripțiuni în data de 06.XI.1995.

La data de 09.02.2006 între numiții Ș. D.G. și M. V. pe de o parte și ., pe de altă parte, a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.306/09.02.2006 de către BNP H. R., antecontract conform căruia părțile vând, respectiv cumpără, dreptul de proprietate asupra terenului înscris în Titlul de proprietate nr._/23.XII.1993, transcris în Registrul de Transcripțiuni al Judecătoriei B. V., sub nr.474/06.XI.1995.

Părțile au stipulat în antecontractul de vânzare-cumpărare că . de către cumpărător se va face la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentic.

Conform antecontractului susamintit, terenul care face obiectul tranzacției este identificat cu vecinii: la nord-D.E, la est-C. G., la sud-D.E., la vest-M. I., conform Titlului de proprietatenr._/23.XII.1993.

După încheierea tranzacției de mai sus, în luna martie 2006, inculpatul D. I., topograf-persoană fizică autorizată, a întocmit o documentație cadastrală pentru numiții Ș. D.G. și M. V., lucrare solicitată de aceștia, prin mandatar (numitul Ș. G. a declarat că nu el s-a ocupat de formalitățile necesare transferului de proprietate) urmare a înțelegerii cu . și necesară pentru finalizarea tranzacției.

Documentația întocmită de inculpatul D. I. a fost depusă la OCPI G., lucrarea fiind înregistrată sub nr.1281/23.02.2006 și cuprinde următoarele acte: Plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate și Fișa corpului de proprietate, fiind verificată și recepționată de inspectorul V. I..

Conform Planului de amplasament și delimitare a corpului de proprietate, terenul aparținând numiților Ș. G. și M. V. are ca vecini, la est și vest ..

Lucrarea topografică are aplicate ștampilele de la OCPI cu numărul de înregistrare și mențiunea ,,verificat și recepționat,, la data de 23.02.2006, precum și o viză cu data de 11.04.2006, viza și semnătura aparținând inculpatului N. C. S., fiind aplicată ștampila Consililui Local B. Deal.

La data de 09.05.2006 între numiții Ș. G. și M. V. și ., a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1098/09.05.2006, la același birou notarial, terenul ce face obiectul tranzacției fiind cel cuprins în Titlul de proprietate nr._/23.XII.1993, având însă ca vecini la est și vest ..

Ulterior, terenul în cauză a făcut obiectul unor alipiri, solicitate OCPI G. de către ., care a cumpărat mai multe terenuri în zonă, în prezent acest teren fiind cuprins (conform concluziilor expertizei întocmite în cauză, dosar într-o suprafață de teren mai mare ce aparține ., ca urmare a cumpărării acestor suprafețe de teren de la ..

Partea vătămată a formulat pretenții civile în cauză în cuantum de 350.000 euro, din care 250.000 euro contravaloarea terenului și 100.000 euro, daune morale, pretențiile fiind precizate ulterior la dezbaterea fondului cauzei, cu privire la daunele morale, în sensul că valoarea solicitată cu acest titlu este de 250.000 euro.

Prin actul de inculpare s-a reținut că documentația cadastrală a fost întocmită în mod fraudulos de către topograful D. I., în scopul înstrăinării terenului ce aparținea părții vătămate M., către ., partea vătămată susținând în plângerea sa, că nu dorea să vândă acest teren la prețul oferit de societatea comercială susamintită. S-a mai reținut în actul de inculpare că, cu concursul inculpatului N. C. S., care a vizat documentația cadastrală întocmită în fals (prin aceea că indica alți vecini la est și vest-dispărând vecinătatea terenului aparținând părții vătămate), în terenul cumpărat de această societate comercială a fost înglobat și terenul părții vătămate.

În fața instanței, inculpații au ridicat excepția nelegalei sesizări a instanței solicitând restituirea cauzei la procuror, în vederea refacerii urmăririi penale și a actului de inculpare, cererile fiind întemeiate pe dispozițiile art. 300, art. 332 al.2 și art.197 al.2 C.pr.penală, respectiv disp. art.301 al.1, coroborat cu art.302 și art.300 din C.pr.penală.

În motivarea cererii s-a susținut, de către inculpatul D. I., că actul de trimitere în judecată nu poartă viza, de verificare sub aspectul legalității și temeiniciei, a prim-procurorului, conform disp.art.264 C.pr.penală, condiție imperativă a legii.

De asemenea, inculpatul a susținut că au fost încălcate dispozițiile art.263 C.pr.penală, în rechizitoriu nefiind arătată modalitatea în care acesta a comis fapta pentru care este acuzat, și că a fost audiat în cursul urmăririi penale fără a fi asistat de avocat, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare.

Inculpatul N. C. S. a motivat cererea sa de restituire a cauzei la procuror, prin aceea că nu i-a fost prezentat materialul de urmărire penală și nu au fost respectate dispozițiile ce garantează aflarea adevărului, prev.de art.257 și art.262 C.pr.penală. De asemenea, inculpatul a arătat că nu i-au fost primite și administrate probele propuse în apărare, nu i-a fost comunicat actul de inculpare prin care a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa și a învederat instanței faptul că actul de inculpare nu are viza prim-procurorului.

În susținerea cererii sale, inculpatul N. C. a depus în copie o cerere adresată P.-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria B. V., întocmită la data de 29.09.2009 și factura nr.DIV00004083, din 30.09.2009, cu care face dovada expedierii cererii către P. de pe lângă Judecătoria B. V..

La termenul de judecată din data de 24.03.2010, Judecătoria B. V. a respins excepțiile inculpaților, constatând, în temeiul art.300¹ C.pr.penală, ,,…legalitatea și temeinicia actului de sesizare…,,.

Partea civilă a depus în probațiune un CD cu înregistrări pe care le-a făcut personal, înregistrări care privesc (acestea fiind susținerile părții civile) discuții purtate de acesta cu numitul Ioannis Kassianos și în care a fost implicat și Primarul localității B. Deal și inculpatul N. S., depunând ulterior (la termenul de judecată din 15.06.2011) o transcriere a acestor convorbiri și solicitând instanței expertizarea înregistrărilor făcute.

Inculpații au fost audiați la data de 05.05.2010 și respectiv 23.06.2010, ambii susținând că nu se consideră vinovați de comiterea infracțiunilor ce se rețin în sarcina acestora prin actul de inculpare.

Astfel, inculpatul D. I. a declarat că documentația cadastrală a întocmit-o la cererea numiților Ș. G. și M. V. în baza înscrisurilor doveditoare ale drepturilor de proprietate care i-au fost prezentate atât de cei doi (titluri de proprietate) cât și de reprezentantul . (contracte de vânzare- cumpărare).

Inculpatul a precizat că la efectuarea măsurătorilor au participat atât persoanele pentru care efectua documentația cadastrală, care i-au indicat terenul, cât și reprezentantul ., fără a fi prezentă partea civilă ori inculpatul N. C..

Cu privire la corectitudinea documentației cadastrale inculpatul a arătat că a depus lucrarea la OCPI G. spre verificare și că aceasta a fost întocmită în condițiile în care la acea dată nu exista plan parcelar.

Inculpatul a mai declarat că documentația cadastrală era vizată de primărie la data depunerii ei la OCPI, dar nu justifică de ce viza pusă de reprezentantul primăriei are o dată ulerioară datei de înregistrare a lucrării la OCPI.

Inculpatul N. C. S. a declarat că a vizat lucrarea ce face obiectul cercetărilor din cauza de față, pentru a confirma dimensiunile terenului, întrucât suprafața de teren urma a fi notată în registrul agricol, lucrarea fiindu-i prezentată spre vizare în luna aprilie 2006, după avizarea ei de către OCPI G. în luna februarie 2006, dar că nu a făcut o verificare a modalității în care a fost întocmită documentația deoarece nu avea astfel de atribuțiuni. A arătat inculpatul că în aceeași modalitate a vizat ,,…sute poate chiar mii de lucrări cadastrale…,,.

În declarația dată în fața instanței, inculpatul N. C. a mai susținut că nu a existat la acea dată și nu există nici în prezent plan parcelar la nivelul . lucrările cadastrale, până în anul 2006, se afectuau pe baza declarațiilor pe proprie răspundere date de părți expertului, cu privire la localizarea terenurilor și a vecinătăților. Această modalitate de lucru a existat până în anul 2009 când a fost modificată prin Ordin al Președintelui ANCPI.

Inculpatul a declarat cu ocazia audierii că, circa 50-60 titluri de proprietate în care este inclus și titlul părții civile au fost atacate în instanță în vederea anulării invocându-se faptul că ,,…au fost eliberate unor persoane care nu aveau acest drept…”,, sesizarea instanței fiind făcută de primar.

Cu privire la înregistrările depuse de partea civilă în probațiune, inculpatul a declarat că nu a fost niciodată prezent la o discuție a părții civile cu primarul localității și cu numitul Kassianos Ioannis, privind atribuirea la schimb, părții civile, a unui alt teren într-o altă locație.

Inculpatul a susținut în apărare că în cursul urmăririi penale nu i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, motiv pentru care nu a semnat procesul-verbal.

În fața Judecătoriei B. V. au fost formulate următoarele cereri de probatorii care au fost încuviințate, administrarea lor efectuându-se atât de către această instanță cât și de către Judecătoria Sectorului 6 București, după cum urmează:

- partea civilă a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, audierea de martori și audierea, respectiv expertizarea unei înregistrări audio cu o convorbire între inculpatul N. S., partea vătămată și numitul Kassianos Ioannis precum și testarea inculpaților cu poligraful. Această ultimă probă a fost reiterată în fața Judecătoriei Sectorului 6 București la termenul de judecată din 15.02.2012, fiind respinsă de instanță cu motivarea că nu este prevăzută de art.64 C.pr.penală, urmând ca instanța să aprecieze asupra sincerității declarațiilor inculpaților, prin coroborarea cu celelalte mijloace de probă;

- inculpatul N. C. S. a solicitat a se verifica atribuțiile sale în calitate de secretar al primăriei-conform fișei postului; a se solicita planurile parcelare existente la data emiterii titlului de proprietate_/1995, precum și cele de la data formulării cererii în probațiune; să se stabilească în concret procedura de întocmire a documentației cadastrale, precum și procedura de avizare a acesteia; să se solicite la dosarul cauzei toate înscrisurile carte atestă dreptul de proprietate asupra terenului ce face obiectul cauzei și a terenurilor învecinate si să se solicite dosarele complete ale acestor terenuri de la Primăria B. Deal; să se stabilească valoarea prejudiciului cauzat părții vătămate având în vedere că terenul există fizic; să se identifice și să fie audiați martorii care au asistat la măsurătorile efectuate de expertul cadastral și care au dat relații cu privire la vecinătăți; depunerea de către OCPI G. a ortofotoplanului comunei B. Deal și orice alte evidențe pe care le deține și efectuarea unei expertize topografice- identificare terenuri.

- inculpatul D. I. a solicitat proba cu înscrisuri și audierea de martori.

Probele solicitate au fost încuviințate de instanță, iar la termenul de judecată din 03.XI.2010 s-a dispus efectuarea unei expertize a înregistrărilor depuse de partea vătămată, dispunând Laboratorului Interjudețean de Expertize București, să efectueze expertiza, având ca obiective ,, trancriere CD și identificarea părților.,,

Urmare dispozițiilor instanței, Institutul Național de Expertize Criminalistice, cu adresa 1058/03.01.2011 a solicitat a se pune la dispoziția expertului CD-ul precum și lămuriri cu privire la natura expertizei ce se solicită a fi efectuată, învederând în același timp instanței că transcrierea convorbirilor nu poate fi efectuată de INEC, aceasta fiind în sarcina procurorului, conform dispozițiilor art.91² și art.91³ C.pr.penală.

La data de 22.02.2011, prin Sentința penală nr.306 a ICCJ, Secția Penală, s-a dispus strămutarea cauzei la Judecătoria Sectorului 6 București, cererea de strămutare fiind făcută de inculpatul N. C. S., cauza fiind înaintată acestei instanțe prin Sentința penală nr.95/09.03.2011 a Judecătoriei B. V..

La termenul de judecată din 18.05.2011 Ministerul Public a invocat nelegalitatea sesizării instanței, actul de sesizare nefiind verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de către prim-procuror, excepție ridicată anterior și de inculpați.Instanța a dispus trimiterea cauzei la P. de pe lângă Judecătoria B. V. pentru a se face verificarea sub aspectul legalității și temeiniciei, conform dispozițiilor art.264 al.3 C.pr.penală.

Inculpații au reiterat cererile în probațiune, la termenul de judecată din 15.06.2011, partea civilă depunând la dosar și transcrierea înregistrării convorbirilor, probă pe care a invocat-o anterior.

La termenul de judectă din 14.09.2011 instanța a admis probațiunea solicitată de părți, după cum urmează:

Constatând că Primăria B. Deal a comunicat fișa de atribuțiuni a secretarului primăriei, în relațiile transmise nefiind cuprinse atribuțiunile ce derivă din Codul Fiscal Codul de Procedură Fiscală (invocate de inculpatul N.), s-au solicitat aceste atribuțiuni; au fost solicitate procesele verbale de punere în posesie a numiților M. I.- Tp._/1995, G. D. și N. Polina-Tp._/1995, Ș. D.G. și M. V.-Tp-_/1993;

De la OCPI s-a solicitat să comunice dacă la data emiterii titlului de proprietate al părții vătămate, respectiv la data comiterii infracțiunii de către inculpați (martie, aprilie 2006) exista plan parcelar pentru tarlaua 23, . în stadiu de proiect ori dacă era definitiv, dacă la data solicitării relațiilor exista plan parcelar pentru terenurile indicate (aceleași date fiind solicitate ulterior și Comisiei Județene G. de aplicare a legii fondului funciar).

S-a dispus inculpaților să depună lista de probatorii în scris și obiectivele expertizei topografice, acestea fiind depuse la filele 55-56, respectiv 68-69, inculpații reiterând în principiu aceleași apărări, respectiv proba cu martori, cu înscrisuri, expertiza audio și expertiza topografică.

La solicitarea instanței, OCPI G. a răspuns prin adresa din data 26.09.2011, în sensul că la data emiterii titlului de proprietate nr._/1995, pentru partea civilă M. I., a fost înaintat către OCPI un plan parcelar de către Primăria B. Deal, conform adresei atașate (la f.61 fiind atașată adresa de înaintare în care se face vorbire despre proiecte de plan parcelar), proiecte care au avut la bază planurile întocmite în anul 1997, după evidența titlurilor de proprietate.

La data de 08.XI.2011, la solicitarea instanței, OCPI G. a înaintat la dosar adresa nr.4361/07.XI.2011 în care comunică faptul că la nivelul anului 1995 nu a fost înaintat către OCPI G. nici un proiect de plan parcelar al tarlalei 23, . în 2009 s-a înaintat un astfel de proiect de plan parcelar, proiect ce specifica faptul că ,,…are la bază planurile întocmite în anul 1997, după evidența titlurilor de proprietate…,, fiind anexat în copie proiectul la care se face referire. Se mai aduce la cunoștința instanței că la nivelul anului 2006, lunile martie, aprilie, proiectul de plan parcelar pentru zona indicată era în lucru, pe anumite segmente, iar în prezent (data solicitării informațiilor) ,,.. proiectul de plan parcelar este tot în lucru, proiectul nefiind deținut de OCPI.”

Prin adresa din data de 08.XI.2011, Primăria B. Deal înaintează instanței înscrisurile solicitate, respectiv procesele verbale de punere în posesie a numiților M. I. - Tp._/1995, G. D. și N. Polina-Tp._/1995 și Ș. D.G. și M. V.-Tp._/1993, fișa postului inculpatului N. C. cu atribuțiunile ce derivă din Codul Fiscal Codul de Procedură Fiscală.

În raport cu răspunsul dat de OCPI G. instanța a solicitat lămuriri Primăriei B. Deal, privind existența planurilor parcelare (încheierea din data de 09.XI.2011), răspunsul fiind dat de primărie prin adresa din 22.XI.2011, în sensul că pentru . nu au existat și nu există planuri parcelare cu aprobările și avizele prevăzute de lege, cu precizarea că pentru prima dată, prin H.G. nr.180/2000, de modificare a H.G. nr.131/1991, se stabilește printre atribuțiile comisiei locale de aplicarea legii fondului funciar, ca atribuirea terenurilor persoanelor fizice și juridice îndreptățite să se facă cu suprafața și amplasamentele conform planului de delimitare și parcelare întocmit.Se mai arată în adresă că începând cu anul 2009 și până în 2011 s-au întocmit segmente de plan parcelar al tarlalei 23, . au fost înregistrate la OCPI.

La termenul din 22.XI.2011 a fost admisă cererea părților și s-a dispus efectuarea expertizei topografice, cu următoarele obiective:

1. Identificarea suprafeței de teren aparținând părții civile M. I., având în vedere titlul de proprietate emis acestuia (nr._/1995), documentația utilizată pentru emiterea acestuia, cu menționarea expresă a vecinătăților;

2. Stabilirea suprafețelor tuturor vecinilor părții civile M. I., având în vedere titlurile de proprietate și documentația utilizată pentru emiterea acestora și să se precizeze dacă există suprapuneri între terenurile acestora și cel al părții civile;

3. Stabilirea suprafeței parcelei 58 din tarlaua 23 B. Deal și să se identifice pe schiță de plan toate suprafețele pentru care s-au emis titluri de proprietate;

4. Stabilirea dacă există suprapuneri ale suprafețelor din titlurile de proprietate;

5. Precizarea dacă pe baza documentației pe care a avut-o la dispoziție inculpatul D. I., titlurile de proprietate și contractele de vânzare-cumpărare existente la dosarul cauzei, folosite la întocmirea documentației cadastrale pentru Ș. G. și M. Vassilica, inculpatul D. I. putea ajunge la concluzia că terenul celor doi, se învecina la vest cu terenul părții civile M. I. și nu cu terenul aparținând ..

S-a solicitat expertului ca, la efectuarea expertizei să aibă în vedere momentul martie 2006, ca fiind data pretinsei săvârșiri a infracțiunilor de către inculpați, actele ce urmează a fi avute în vedere la efectuarea expertizei urmând a fi anterioare acestei date.

În vederea efectuării expertizei s-a încuviințat de către instanță participarea de experți-parte atât pentru partea civilă cât și pentru inculpatul N. C. S..

La termenul de judecată din data de 25.01.2012 inculpatul N. C. S. a formulat cerere de recuzare a expertului topograf numit de instanță, F. R., cu motivarea că acest expert a executat o altă expertiză pentru numitul Kassianos Ioannis, într-un dosar ce îl privește pe acesta din urmă, ceea ce face ca expertul să pară că are interes în cauză.

Cererea de recuzare a fost soluționată prin încheierea din data 26.01.2012, fiind respinsă, cu următoarea motivare: împrejurarea că expertul a întocmit un alt raport de expertiză într-o cauză penală în care martorul a avut calitatea de inculpat nu constituie un caz de incompatibilitate, instanța reținând că, dacă potrivit art.54 al.3 C.pr.penală, același expert poate participa de mai multe ori în una și aceeași cauză, cu atât mai mult poate efectua mai multe expertize în mai multe cauze în care anumite persoane au calități diferite. Constatând că inculpatul care a formulat cererea de recuzare nu a produs nicio probă care să dovedească vreun caz de incompatibilitate instanța a concluzionat că expertul poate efectua expertiza.

Expertiza toopografică a fost efectuată, fiind depus raportul de expertiză tehnică pentru termenul din data de 07.03.2012.

Din conținutul raportului de expertiză depus la dosar nu rezultă dacă la efectuarea expertizei au participat și experții-parte numiți de instanță, deși despre participarea lor a fost încunoștințat expertul numit, F. R., aspect necontestat de părți.

Conform celor concluzionate de expert, identificarea terenului părții civile s-a făcut pe ,,…răspunderea părții civile M. I.…,, care a indicat terenul bazându-se pe cadastrele existente la dosarul cauzei și, conform planului de situație întocmit prin aplicarea cu stație GPS a coordonatelor din documentațiile cadastrale de care a dispus (schița de punere în posesie vizată și semnată la data de 15.X.2007, titlul de proprietate nr._/1995 al părții civilșe, titlurile de proprietate vecine cu al părții civile, adresa OCPI G. nr.4361/2011 din care rezultă că la nivelul anilor 1995 nu exista plan parcelat pe tarlaua 23, ..1919/2009 a Primăriei B. Deal, conform căreia la OCPI fusese înaintat un proiect de plan parcelar bazat pe situațiile din 1997 întocmite conform titlurilor de proprietate eliberate, planurile parcelare din Arhiva G. privind extrasul de plan parcelar pentru tarlaua 23, . amplasat terenul identificat de partea civilă, stabilindu-se că o suprafață de 522,05 mp era ocupată de teren arabil și o suprafață de 1977, 96 mp era ocupată de ..

Conform raportului de expertiză, nu s-a putut stabili întreaga suprafață a parcelei 58 din tarlaua 23, întrucât expertul nu a avut la dispoziție toate titlurile de proprietate emise pentru această parcelă și pentru că nu a știut câte vânzări au avut loc între timp și care sunt actualii proprietari,,.. pentru aceasta fiind necesar ca planul parcelar deținut în prezent, să fie refăcut de Primăria B. Deal”.

Cu privire la obiectivul (5), expertul precizează în concluzii că, inculpatul D. I. a avut la dispoziție, pentru întocmirea documentației cadastrale ,,…titlul de proprietate, schița planului de punere în posesie din 15.X.2007, care corespunde cu extrasul de plan parcelar însușit de Primăria B. Deal și de OCPI G., dar (că inculpatul ns.) nu a ținut cont de vecinătățile din titlu, și nu avea cunoștință de faptul că vecini de la Est și Vest sunt . deoarece, documentația cadastrală s-a întocmit în luna martie a anului 2006 iar, Ș. G. și M. V. își vând terenul întabulat lui . în 09.05.2006,,. ,,Documentația cadastrală pentru Ș. G. și M. V. a fost ștampilată și semnată în 11.04.2006 chiar de secretarul Primăriei B. Deal (ns. inculpatul N. C. S.), apoi a fost recepționată și de OCPI în vederea întabulării”.

În concluziile sale expertul a învederat instanței că, potrivit cadastrelor pe care le-a avut la dispoziție, a constatat că aceleași persoane au amplasamente diferite și că ,,toate parcelele au suferit modificări de amplasament, de lungimi, lățimi și vecinătăți”.

Instanța, analizând raportul de expertiză depus la dosar, a concluzionat la termenul de judecată din 07.03.2012, că expertul a răspuns parțial la obiectivele impuse, acesta fiind în imposibilitate de a răspunde la o parte din obiective, pentru că nu a avut la dispoziție titlurile de proprietate.Punând în discuția părților necesitatea înaintării către expert a înscrisurilor solicitate, s-a dispus (după discutarea în contradictoriu a dispoziției), ca OCPI G. și respectiv Primăria B. Deal să depună la dosar toate titlurile de proprietate emise în perioada 1991-2006 (data pretinsei săvârșiri de către inculpați a infracțiunilor), pentru întreaga solă 23, însoțite de pv.de punere în posesie, eventuale hotărâri judecătorești date în cauză și documentații cadastrale, acte ce se vor înainta expertului pentru a finaliza raportul de expertiză.

La data de 21.08.2012 a fost depus un nou raport de expertiză tehnică, întocmit de același expert topograf.

Din cuprinsul raportului rezultă că la deplasarea în teren și efectuarea măsurătorilor au participat partea civilă M. I. și inculpatul N. C.-S..

Analizând raportul depus de expert, s-a constatat că, capitolul denumit ,,Conținutul și Concluziile Expertului” are același cuprins cu raportul depus anterior la instanță și analizat mai sus, cu completări privind obiectivul nr.(4) și (5).

Astfel, în ce privește obiectivul nr.4, expertul precizează că ,,…din actele existente și puse la dispoziție de OCPI rezultă că peste titlul de proprietate nr._ eliberat pe numele lui M. I. s-a eliberat ulterior, în 17.02.2004 titlul de proprietate nr._ pe numele R. V M., cu descendentă N. M., după numele soțului, care este suprapus în totalitate peste terenul părții vătămate. De asemenea am constatat … că și terenurile vecine cu M. I. au fost strămutate în altă locație decât cea din titlu de proprietate și planul parcelar de la OCPI, suprapunându-se peste alți proprietari.,,

Cu privire la obiectivul 5, expertul face același raționament cu cel expus în raportul de expertiză întocmit anterior, concluzia finală fiind aceea că partea civilă a fost scos din poziția 16 pe care o ocupă în extrasul de plan parcelar, nejustificat, fără să fie înștiințat de organele abilitate și fără să fie amplasat cu acest teren în altă solă prin rectificare sau anularea actualului titlu de proprietate.

A fost atașat raportului de expertiză, Planul de situație întocmit de expert, cu viza acestuia.

La acest raport de expertiză au fost formulate obiecțiuni de către inculpați, în raport de care, în urma discutării lor în contradictoriu, la termenul de judecată din data de 19.09.2012, instanța a respins cererea de constatare a nulității raportului de expertiză (formulată de inculpați în obiecțiuni), respectiv cererea acestora de refacere a raportului de expertiză, cu motivarea că prin faptul că expertul nu l-a convocat la efectuarea expertizei și pe inculpatul D. I. (în condițiile în care inculpații nu au solicitat instanței ca la efectuarea expertizei să fie prezenți, iar împrejurarea că trebuie să convoace părțile este impusă de instanță), nu constituie o încălcare substanțială și semnificativă a dispozițiilor Codului de Procedură Penală, de natură a atrage nulitatea mijlocului de probă astfel obținut.

Instanța a considerat că, în situația în care s-ar admite existența unor încălcări ale normelor legale, aceste încălcări vor fi înlăturate prin lămuririle pe care expertul este chemat să le dea în cauză precum și prin suplimentul de exspertiză ce urmează a fi întocmit, astfel că a dispus citarea expertului în vederea prezentării în instanță pentru a da explicații cu privire la următoarele aspecte:

- mențiunile privind identificarea terenului părții vătămate după indicațiile acesteia, respectiv cu privire la faptul că pentru întocmirea planului a avut în vedere schița de punere în posesie vizată și semnată la data de 15.X.2007;

- dacă și în ce măsură titlul de proprietate nr._/15.02.2004, solicitat de expert prin cererea din 26.06.2012, modifică concluziile expertizei.

În același timp s-a dispus efectuarea unui supliment de expertiză, urmând ca expertul să răspundă la obiectivele (3) și (4), la care se consideră că nu a răspuns.

Celelalte obiecțiuni formulate de inculpați au fost respinse de instanță.

Expertul a fost audiat la data de 24.X.2012, declarația acestuia aflându-se la filele 1577, 1578, vol V.

La data de 27.XI.2012 a fost depus la dosarul cauzei un raport de expertiză tehnică, denumit de expert ,,răspuns la supliment”, prin care acesta răspunde la obiectivele (3) și (4) ale expertizei, așa cum i s-a solicitat.Astfel, cu privire la pct. (3), expertul susține în răspuns că a identificat toate parcelele cu care au fost puși în posesie cetățenii, conform titlurilor de proprietate existente la dosarul cauzei.Expertul arată că a făcut identificarea terenului părții civile pe ortofotoplanul vechi ,,…în care forma și configurația tarlalei coincide cu extrasul de plan parcelar al tarlalei 23, . dosar (eliberat de Primăria B. Deal cu precizarea că la întocmirea acestuia au stat planurile întocmite în 1997 după evidența titlurilor de proprietate). După ce a fost identificat astfel amplasamentul Tarlalei 23, . planul de situație (scara 1:2000), pe care l-a suprapus cu ridicarea topografică făcută la data efectuării expertizei conform planului de situație (scara 1:5000).

În ce privește pct. (4), arată că, la data întocmirii expertizei pe teren cu aparatură GPS a întocmit planul de situația scara 1:5000 în care a făcut o ridicare topografică detaliată privind amplasamentul posibil al terenului pătții civile, această suprafață fiind în prezent suprapusă pe actualul amplasament al .. Expertul arată că vecinii din titlul de proprietate al părții civile se află amplasați la Sud-Est de ..

Prin suprapunerea planului de situație scara 1:5000 cu extrasul de plan parcelar existent la dosarul cauzei, a rezultat planul de situație scara 1:2000 (ambele anexate suplimentului de expertiză), ce cuprinde suprapunerea situației actuale cu extrasul de plan parcelar, expertul concluzionând că ,,…toți cetățenii care au fost puși în posesie sunt incluși în perimetrul societății ., ale căror parcele au dispărut fizic de pe teren, creând imposibilitatea întocmirii unui plan parcelar care să corespundă cu titlurile de proprietate existente la nivelul anilor 2006…”.

La suplimentul de expertiză au fost formulate obiecțiuni scrise de către inculpați, criticându-se în pricipal faptul că expertul a utilizat în determinarea amplasamentului terenurilor un extras de plan parcelar din 2007, în condițiile în care instanța a dispus ca acesta să aibă în vedere ca termen maxim data pretinselor fapte de către inculpați, respectiv martie, aprilie 2006. De asemenea, s-a criticat faptul că pe fond expertul nu a răspuns la obiectivele impuse de instanță (3), (4), întrucât nu a stabilit suprafețele parcelei 58 din tarlaua 23 B. Deal așa cum s-a cerut de instanță și nu a identificat pe schița de plan toate suprafețele pentru care s-au emis titluri de proprietate, respectiv dacă există suprapuneri ale suprafețelor din titlurile de proprietate.

Inculpații au solicitat efectuarea unei noi expertize topografice, invocând faptul că prin cele efectuate până la acea dată nu s-a răspuns solicitărilor instanței, cerând înlocuirea expertului desemnat.Cererea inculpaților și respectiv obiecțiunile acestora au fost respinse de instanță la termenul de judecată din 14.01.2013, cu motivarea că expertiza a fost făcută în limitele în care a fost dispusă de instanță, asupra celor concluzionate de expert instanța urmând să își formeze convingerea prin coroborarea tuturor probelor aflate la dosar.

Cu privire la cererea de înlocuire a expertului topograf s-a precizat că inculpații au mai solicitat și la termenele anterioare înlocuirea expertului și refacerea expertizei, cererile fiind respinse de instanță întrucât s-a considerat că expertul este în măsură să răspundă obiectivelor impuse de aceasta, respectiv obiecțiunilor părților. În acest context, expertul a răspuns, în limitele în care i s-a solicitat.

În ce privește obiecțiunile inculpaților privitoare la faptul că expertul și-a bazat lucrarea pe un extras de plan parcelar din 2007, instanța a constatat că extrasul la care face referire expertul topograf, este bazat pe situațiile din 1997 întocmite conform titlurilor de proprietate eliberate, așa cum rezultă din adresa nr.1919/18.03.2009, astfel că nu este nicio neconcordanță asupra datelor și actelor avute în vcedere de acesta.Chiar dacă proiectul datează din 2007, conținutul său se referă la situații anterioare acestei date.

La termenul de judecată din data de 25.01.2012 s-a dispus efectuarea expertizei înregistrărilor audio, solicitată de partea civilă, cu motivarea că această probă a fost deja încuviințată de Judecătoria B. V., instanța considerând-o utilă cauzei.În vederea efectuării expertizei s-a dispus înaintarea către INEC a două CD-uri conținând înregistrările a căror expertizare s-a solicitat (unul depus de partea civilă în fața Judecătoriei B. V. și unul depus de partea civilă la Judecătoria Sectorului 6 București - Cd-urile se află la fila 247 a dosarului, în plic sigilat), punând în vedere părții civile să pună la dispoziția expertului reportofonul cu care s-a făcut înregistrarea.Instanța a pus, de asemenea, în vedere părții civile și inculpatului N. C. S. să se prezinte la INEC pentru a fi prelevate eșantioane de voce (pv. de prelevare a eșantioanelor de voce se găsesc la filele 1142, 1143, vol IV JS6).

Pentru expertiza audio au fost stabilite următoarele obiective:

1.Transcrierea înregistrărilor;

2.Autenticitatea înregistrărilor, cu menționarea expresă a caracterului continuu sau nu a dialogului, precum și împrejurării dacă s-a intervenit asupra înregistrărilor, prin alterarea sau modificarea lor;

3.Identificarea persoanelor după voce și vorbire.

Raportul de expertiză criminalistică a fost depus la instanță la data de 26.07.2012(f._, vol.IV, JS6), cu următoarele concluzii:

- confirmarea autenticității înregistrărilor de către expert este imposibilă în condițiile în care înregistrările în litigiu nu au fost înaintate în forma originală;

- este o probabilitate ridicată ca vocea din înregistrarea audio nr.4 de pe suportul optic L1, care spune,,…nu știu dacă știți când a fost problema cu grecul acesta…,, și vocea din înregistrarea nr.2 de pe suportul optic L2 care spune ,,…Bună ziua.Unde este domnul Ioanis…,, să aparțină numitului M. I.;

- este probabil(probabilitate predominantă) ca vocea din înregistrările nr.1 de pe suporturile optice L1 și L2 care spune,,…e păcat, că noi suntem români…,,și vocea din înregistrările nr.3 de pe suporturile optice L1 și L2 care spune,,…s-ar aprinde unu roșu, care-i roșu…,, să aparțină numitului M. I.;

- nu se poate stabili prezența vocii numitului M. I. în înregistrările cu nr.2 de pe suportul optic L1 și cu nr.4 de pe supotul optic L2;

- nu se poate stabili prezența vocii numitului N. C.. S. în înregistrările contestate de pe suporturile L1, L2.

În cauză au fost administrate probe testimoniale, fiind audiați martorii Ș. G., C. T., V. I., P. R., O. C., D. C. și Treska Fredi.

La data de 28.03.2012 a fost depusă la dosarul cauzei o ,,cerere de intervenție în nume și interes propriu,, de către numitul G. I., prin care a solicitat chemarea în judecată a mai multor persoane pentru a ,,…justifica modul în care proprietatea comunei B. Deal a fost încălcată prin suprapuneri de terenuri aduse din altă parte în scopul favorizării omului de afaceri Kassianos Yoannis…,, fiind încălcate astfel dreptul său de proprietate precum și al părții civile M. I., la cerere fiind anexate înscrisuri în dovedire.

La termenul de judecată din data de 11.04.2012, instanța a pus în discuție cererea numitului G. I., depusă după dezbateri la termenul anterior de judecată, cererea acestuia nefiind primită de instanță în procesul penal, cu motivația că aceasta nu poate fi primită ca o cerere de constituire de parte civilă în cauză, prejudiciul suferit de petent nefiind o consecință a faptelor ilicite, pretins săvârșite de inculpați, aceștia nefiind cercetați în prezentul dosar pentru o faptă în dauna acestei persoane.Analizând cererea petentului și din prisma dispozițiilor art.336 și art. 337 C.pr.penal, instanța a reținut că petentul nu are vocație procesuală pentru a solicita extinderea procesuului penal pentru alte fapte ori persoane, o asemenea vocație având doar procurorul, petentul fiind îndrumat de instanță să se adreseze organelor de cercetare penală cu plângere, dacă dorește tragerea la răspundere penală a persoanelor menționate în cererea depusă la instanță.

Analizând materialul probator mai sus arătat, instanța de fond a reținut că partea vătămată M. I. a formulat la data de 04.03.1993, cerere de constituire a dreptului de proprietate ,,… în limita rezervelor de care dispuneți …”, cererea sa fiind analizată de Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar, iar la data de 30.X.1995 părții vătămate M. I. i-a fost eliberat Titlul de proprietate nr._, prin care i-a fost constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 2500 mp, amplasat în extravilanul comunei B. Deal, tarlaua 23, . vecini la nord-D.E, la est-Ș. D.G., la sud-D.E., la vest-N. Polina, titlul nefiind transcris în Registrul de transcripțiuni al localității.

La dosarul cauzei a fost depus pv.de punere în posesie cu privire la acest teren, eliberat pe numele părții civile în baza cererii nr.1566/17.XI.1991, pentru terenul în suprafață de 0,25 ha, cuprins în tarlaua II-a Islaz, Tarlaua 23, . anexa 2b/96, Berceni, în pv. fiind menționați și vecini cuprinși apoi în titlul de proprietate.

Numitei N. Polina i-a fost emis titlu de proprietate la data de 07.06.1993 pentru suprafața de 1200 mp, amplasat în extravilanul comunei B. Deal, tarlaua 23, . vecini la nord-drum, la est – G. D., la drum, la vest-D. C., titlul nefiind transcris în Registrul de transcripțiuni al localității.

S-a constatat că, deși ar fi trebuit, conform titlului părții civile, N. Polina nu are ca vecin la est pe partea civilă M. I., acesteia fiindu-i constituit dreptul de proprietate în aceeași parcelă.

Conform vecinătăților cuprinse în titlurile de proprietate depuse la dosarul cauzei (instanța făcând referire doar la titlurile de proprietate privind terenurile aflate în imediata apropiere a terenului părții civile-poziționat așa cum rezultă din titlul acesteia de proprietate - doar acestea având relevanță în determinarea amplasamentului terenului în dispută, fără a face referire la toate titlurile emise pentru întreaga solă și depuse la dosar, neprezentând concludență în cauză care sunt amplasamentele celorlalte terenuri (inculpații fiind cercetați pentru pretinse fapte ce aduc atingere doar dreptului părții civile M. I.), partea civilă se regăsește ca vecin la est în titlul de proprietate nr._, emis la data de 26.X.1995 pentru I. S., la vest în acest titlu aflându-se terenul numitei N. Polina. Astfel, conform acestui titlu, terenul numitei I. S. este interpus între terenul părții vătămate și terenul numitei N. Polina.

Pe titlul de proprietate al numitei I. S. sunt indicați ca moștenitori G. D. și N. Polina, însă cu privire la terenurile ce le-au fost atribuite prin respectivele titluri nu există identitate (a se vedea suprafețele, ce suprapuse, ori însumate, nu corespund pentru o singură proprietate).

În ce privește vecinii aflați la est de terenul părții civile, analizând conținutul titlurilor de proprietate emise pentru aceștia, instanța constată că la data de 23.XII.1993 a fost eliberat Titlul de proprietate nr._, numitului Ș. D. (având ca moștenitori pe Ș. G. și M. V.), pentru suprafața de 3200 mp, în aceeași parcelă, având ca vecini la nord-D.E, la est-C. G., la sud-D.E., la vest-M. I., titlul fiind transcris în Registrul de transcripțiuni în data de 06.XI.1995.

Din conținutul titlurilor de proprietate emise pe numele și în beneficiul numiților C. G. și D. C. (titlul de proprietate nr._/03.05.2000, număr cadastral 1230-f.1226 dosar JS6, vol.IV) s-a constatat că, deși (potrivit titlului de proprietate emis pe numele lui Ș. D.) în titlul de proprietate emis pentru Ș. G. este trecut ca vecin la est, C. G., din titlul emis pentru D. C. rezultă că terenul acesteia se învecinează la vest cu Ș. D.G. (moștenitor al numitului Ș. D.) și nu cu C. G. așa cum ar fi trebuit. Acest amplasament al terenului numitei D. C. este și cel din proiectul de plan parcelar al tarlalei 23, proiect depus la dosar de OCPI G..

Aceste neconcordanțe între titlurile de proprietate (în ceea ce privește vecinătățile), confirmă cele constatate de expertul F. R. în prima expertiză, respectiv că aceleași persoane au amplasamente diferite și că ,,toate parcelele au suferit modificări de amplasament, de lungimi, lățimi și vecinătăți”.

La data de 09.02.2006 între numiții Ș. G., M. V. pe de o parte și ., pe de altă parte, a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.306/09.02.2006 de către BNP H. R., antecontract conform căruia părțile vând, respectiv cumpără, dreptul de proprietate asupra terenului înscris în Titlul de proprietate nr._/23.XII.1993, transcris în Registrul de Transcripțiuni al Judecătoriei B. V., sub nr.474/06.XI.1995.

Părțile au stipulat în antecontractul de vânzare-cumpărare că . de către cumpărător se va face la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentic.

Conform antecontractului susamintit, terenul care face obiectul tranzacției este identificat cu vecinii: la nord-D.E, la est-C. G., la sud-D.E.,la vest-M. I., conform Titlului de proprietate nr._/23.XII.1993.

După încheierea tranzacției, în luna martie 2006, inculpatul D. I., topograf-persoană fizică autorizată, a întocmit o documentație cadastrală pentru numiții Ș. G. și M. V., lucrare solicitată de aceștia (Ș. G. afirmă că a mandatat o persoană să facă acest lucru, însă la dosarul cauzei nu există un astfel de mandat), urmare a înțelegerii cu . și necesară pentru finalizarea tranzacției.

Documentația întocmită de inculpatul D. I. a fost depusă la OCPI G., lucrarea fiind înregistrată sub nr.1281/23.02.2006 și cuprinde, printre altele, următoarele acte: Plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate și Fișa corpului de proprietate, fiind verificată și recepționată de inspectorul V. I..

Conform Planului de amplasament și delimitare a corpului de proprietate, terenul aparținând numiților Ș. G. și M. V. are ca vecini la est și vest ..

Lucrarea topografică are aplicate ștampilele de la OCPI cu numărul de înregistrare și mențiunea verificat și recepționat la data de 23.02.2006, precum și o viză cu data de 11.04.2006, viza și semnătura aparținând inculpatului N. C. S., fiind aplicată ștampila Consililui Local B. Deal.

Ulterior, terenul în cauză a făcut obiectul unor alipiri, solicitate OCPI G. de către ., care a cumpărat mai multe terenuri în zonă, în prezent acest teren fiind cuprins (conform concluziilor expertizei întocmite în cauză într-o suprafață de teren mai mare ce aparține ., ca urmare a cumpărării acestor suprafețe de teren de la ..

Prin adresa înaintată la dosar de către OCPI G., se aduce la cunoștința instanței modalitatea de întocmire a documentațiilor necesare înscrierii în cartea funciară a actelor și/sau faptelor referitoare la imobile și recepția cadastrală, datele fiind raportate la Ordinul nr.634/2006 al Președintelui ANRC, publicat în M.Of. din 29.XII.2006 (faptele fiind din 03.2006, respectiv 04.2006), deci ulterior datei pretinsei comiteri a faptelor de către inculpați.

Actul normativ ce reglementa modalitatea de întocmire a documentațiilor necesare înscrierii în cartea funciară a actelor și/sau faptelor referitoare la imobile și recepția cadastrală, în vigoare la datele arătate mai sus, era însă Ordinul Președintelui ANRC nr.946/2000, cuprinzând instrucțiunile pentru întocmirea documentațiilor cadastrale, publicat în M.Of. din 22.02.2001.

Potrivit dispozițiilor acestui ordin, procedura privind realizarea documentațiilor cadastrale, diferențiat în raport cu caracterul definitiv ori nedefinitiv al înscrierii, presupunea parcurgerea următoarelor etape:

1. Solicitantul (proprietarul bunului imobil sau reprezentantul legal al acestuia) se adresează notarului public, OJCGC, Biroului de carte funciară, după ce în prealabil a contactat o persoana fizică/juridică autorizată pentru întocmirea documentației tehnice cadastrale.

2. Persoana fizica/juridica autorizata întocmește documentația cadastrală tehnica (pentru bunurile imobile situate in intravilan care au suprafața mai mare de 1 ha si de 10 ha pentru cele din extravilan planurile de amplasament si delimitare vor fi supuse verificării de către persoane fizice/juridice autorizate de ONCGC in categoria D înainte de a fi recepționate de OJCGC) și o înaintează OJCGC sau proprietarului bunului imobil.

3. OJCGC verifica, recepționează și, după caz, avizează documentația, atribuie număr cadastral provizoriu și o eliberează persoanei fizice autorizate sau proprietarului bunului imobil.

4. Solicitantul prezintă documentația eliberata de OJCGC la Biroul de carte funciara, care deschide o carte funciara nedefinitiva și emite o încheiere. Dacă un imobil a fost înscris în Cartea funciară nedefinitivă, Biroul de carte funciară eliberează la cerere un extras de carte funciara.

5. Când are loc un act sau un fapt juridic privitor la teren sau la construcții, pe baza documentației tehnice cadastrale recepționate notarul public întocmește actul notarial și transmite Biroului de carte funciară sau, după caz, solicitantului (în cazul tranzacțiilor) întreaga documentație.

6. Biroul de carte funciara transmite OJCGC încheierea efectuată și documentația privind înscrierea efectuată (săptămânal), inclusiv numărul Cărții funciare și, după caz, date referitoare la noul proprietar.

NOTA:

▪ Fluxul informațional privind înscrierea cu caracter nedefinitiv în Cartea funciara se refera la cazul în care solicitantului îi este necesară documentația tehnică cadastrală în vederea întocmirii unui act constitutiv sau translativ de drepturi, în forma autentică.

▪ In cazul în care solicitantul dorește doar deschiderea Cărții funciare cu caracter nedefinitiv în scopul opozabilității dreptului deja dobândit, se exclud pct. 5 și 6.

Conținutul dosarului depus la OJCGC pentru recepționarea documentației cadastrale tehnice necesare în vederea înscrierii cu caracter nedefinitiv în Cartea funciară.

2. Pentru terenuri cu sau fără construcții:

- cerere-tip (model prezentat în anexa nr. 1);

- plan de amplasament și delimitare a bunului imobil la scara 1:500, 1:1.000 sau 1:2.000, întocmit conform Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general (model prezentat în anexa nr. 4);

- plan de încadrare în zona la scara 1:2.000, 1:10.000 sau 1:25;

- copie de pe actul de proprietate al imobilului;

- copie de pe actul de identitate al proprietarului;

- memoriu tehnic (model prezentat in anexa nr. 7);

- fișa bunului imobil

- inventar de coordonate:

- puncte vechi;

- puncte noi;

- puncte pe contur (limita proprietății/bunului imobil);

- descrierile topografice ale punctelor vechi si noi;

- calculul analitic al suprafețelor;

- declarație pe propria răspundere privind identificarea si individualizarea limitelor bunului imobil măsurat (model prezentat in anexa nr. 6).

Declarația care este cuprinsă în Anexa nr. 6 la instrucțiuni, are următorul cuprins ,,… Subsemnatul…în calitate de proprietar al bunului imobil …, declar pe propria răspundere ca bunul imobil măsurat este proprietatea mea și îmi asum întreaga răspundere pentru identificarea si individualizarea limitelor bunului imobil măsurat….,,

Așa cum rezultă din probele administrate în cauză, descrise mai sus pe larg, coroborate cu declarațiile martorilor audiați atât în cursul urmăririi penale cât și de instanțe, s-a constatat că numiții Ș. G. și M. V. (a căror documentație cadastrală face obiectul cauzei de față), au parcurs aceste etape, solicitând topografului D. I. să întocmească documentația (deși numitul Ș. G. afirmă că nu a mai făcut nici un demers în vederea finalizării tranzacției, mandatând o persoană-pe care nu o numește-să facă acest lucru, la dosar nu există un astfel de mandat, singurul mandatar existent fiind numitul Treska Fredi care figurează în actele întocmite la notar, dar care nu a conlucrat cu topograful).

În realizarea lucrării, topograful s-a deplasat la terenul indicat de părțile solicitante, de față la măsurători fiind vânzătorii și reprezentantul cumpărătorului, așa cum rezultă din declarația inculpatului D. I., confirmată de martorul D. C., din partea ., reprezentantul ., care a fost prezent la locul unde s-au făcut măsurătorile în vederea întocmirii documentației. Potrivit acestui martor ,,…la măsurători erau prezenți în afară de mine, cetățeanul, adică vânzătorul, cel care indica terenul…”, ,,…mergeam pe teren să constat ce promitea vânzătorul să vândă, ce a zis la antecontract. Nu mă interesau vecinii, ci suprafața arătată de vânzător să fie aceeași cu cea din antecontract …” astfel, martorul era prezent, după spusele sale, pentru a vedea dacă terenul indicat de vânzător corespunde cu cel din tranzacție. De întocmirea actelor notariale se ocupa apoi martorul Treska Fredi, care avea procură din partea vânzătorilor.

În declarația dată în cursul urmăririi penale, inculpatul D. I. a afirmat că a fost însoțit la teren pentru măsurători de către ,,un reprezentant al primăriei” afirmând că nu-i poate preciza numele, declarație pe care nu a menținut-o în fața instanței, când a declarat cu privire la acest aspect că de față la măsurători au fost vânzătorii și reprezentantul cumpărătorului și că nu a fost de față inculpatul N. S..

În ce privește prezența vânzătorilor la măsurători, numitul Ș. G. a declarat în faza de urmărire penală că după înțelegerea pe care a avut-o cu ,,cetățeanul grec” i-a dat acestuia procură pentru a se ocupa de întocmirea actelor și că el nu s-a deplasat la teren când au fost făcute măsurătorile. Audiat ulterior de instanță, martorul a arătat că în vederea încheierii tranzacției cu ,,cetățeanul grec” a fost la primărie unde s-a întâlnit cu acesta și au discutat despre tranzacție (nu a fost de față inculpatul N. S.) și apoi au fost întocmite acte notariale pe care martorul le-a semnat și în baza cărora au fost efectuate demersurile în vederea finalizării înțelegerii. Martorul a declarat de asemenea că nu el s-a deplasat la teren în vederea efectuării măsurătorilor, cu privire la vecinătăți afirmând că ,,…nu m-a întrebat nimeni de vecinătăți, cred că grecul știa vecinătățile pentru că începuse să cumpere în zonă, știa pe-acolo…”. Declarația acestuia nu se coroborează cu celelalte mărturii menționate mai sus, astfel că, cu privire la acest aspect, va fi înlăturată de instanță, considerând-o neconformă cu realitatea, instanța considerând greu de crezut că, fără o identificare (chiar și empirică), cel puțin cu privire la locul unde era amplasat terenul ce se cumpăra, ori al existenței sale faptice în raport cu documentele ce erau prezentate de vânzător, s-ar fi putut încheia tranzacția. Pe de altă parte, declarația martorului Ș. G., sub acest aspect, nu este susținută de vreo altă probă.

Faptul că terenurile erau identificate de topograf după indicațiile părții care solicita efectuarea documentației cadastrale, este conform dispozițiilor legale existente la acea dată (așa cum s-a consemnat mai sus), ordinul Președintelui ANRC nr.946/2000, fiind conform cu dispozițiile Legii nr.7/1996, potrivit căreia (art.59), ,,… actele și faptele juridice privind imobilele…se vor înscrie în câte o carte funciară…conținutul documentației cadastrale și modul de întocmire al acesteia se stabilesc de către Agenția Națională…”. În baza acestui text de lege a fost pregătit cadrul normativ pentru realizarea sistemului național de cadastru, fiind emise mai multe acte normative în acest scop (a se vedea și Ordinul nr.2371/_ .1997 al.MJ, ONCGC 452/1999 și HGR 1210/2004, Ordinul 327/2004), normele privind elaborarea documentațiilor cadastrale fiind cuprinse în Ordinul 946/2000(în vigoare în perioada în care se pretinde că au fost comise faptele de către inculpați), modificat succesiv în timp, prin Ordinul nr.634/2006 al Președintelui ANRC și apoi prin O.U.G. nr.64/2010, aprobată prin Legea nr.133/2012, privind modificarea și completarea Legii cadastrului nr.7/1996.

Cu referire expresă la modalitatea de întocmire a documentațiilor cadastrale (conform celor de mai sus), ordinele ulterioare emise de Președintele ANRC au menținut dispoziția privitoare la identificarea proprietăților pe baza declarațiilor pe proprie răspundere a proprietarilor.Astfel, în Ordinul nr.634/2006, cu privire la acest aspect se prevede în art.24 al.1 „Răspunderea privind cunoașterea limitelor imobilului, indicarea și conservarea acestora revine proprietarului”.

Această stare de fapt este confirmată și de declarațiile martorului P. R., conform cărora, până la emiterea Regulamentului de întocmire a documentațiilor cadastrale s-a acceptat ca, în majoritatea oficiilor cadastrale din țară, să se realizeze documentații în sisteme de coordonate locale și nu în sistemul de coordonate Stereo 1970, care este unic, astfel că s-a ajuns în situația de a avea suprapuneri cadastrale la majoritatea lucrărilor realizate în zonă, fiind constatate următoarele neconcordanțe:

- ordinea punerii în posesie nu corespunde între titluri, cu vecinătățile menționate în titluri;

- denumirile tarlalelor nu corespund cu locurile în care ,,unii proprietari încă mai lucrează pământul”;

- structura stradală propusă prin PUG vizează criterii de natură industrială și intră în contradicție cu structura drumurilor de exploatrare agricolă care sunt descrise în planul cadastral la scara 1/10.000, aflat încă în uz”.

De asemenea, din declarația martorului P.(care s-a ocupat și se ocupă în continuare - procesul nefiind finalizat- de întocmirea planurilor cadastrale ale . că ,,… la nivelul anilor 2006, 2007… se permitea în toată țara din dispoziția Directorului Oficiului Județean de cadastru acceptarea documentațiilor fără plan parcelar, doar după indicațiile proprietarilor…”, declarație care, coroborată cu adresa nr.1919/18.03.2009, respectiv adresa nr.7383/15.XI.2011, face dovada că, în aceeași perioadă, nu existau proiecte de plan parcelar pentru Tarlaua 23 . aibă avizele legale, ci doar proiecte de plan parcelar care aveau la bază planurile întocmite în anul 1997, după evidența titlurilor de proprietate (conform adresei nr.1919), proiecte ce au fost înaintate OCPI G., dar nu au fost niciodată avizate.

Având în vedere starea de fapt arătată mai sus, instanța de fond a reținut că inculpatul D. I. a efectuat măsurătorile în teren, pentru întocmirea documentației cadastrale pentru numiții Ș. G. și M. V., potrivit normelor în vigoare la acel moment, respectiv după identificarea terenului de către proprietari.

În ce privește indicarea în Planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate, întocmit de inculpatul D. I., ca vecin al terenului aparținând numiților Ș. G. și M. V., a ., instanța a reținut declarația inculpatului în sensul că proprietarul a fost indicat de reprezentantul cumpărătorului, așa cum s-a consemnat mai sus, iar inculpatul nu a făcut o verificare a situației titlurilor și a actelor de vânzare cumpărare posibile, la data când a întocmit documentația, cu privire la vecinătăți. Acest lucru este posibil să se fi întâmplat, având în vedere situația existentă la acea dată, respectiv aceea că, așa cum rezultă din declarația martorului P., în perioada 2006-2008 nu s-a putut respecta ordinea reală din tarlaua 23 (când s-a trecut la identificarea proprietăților în vederea realizării planului parcelar), datorită faptului că erau emise 1200 de titluri de proprietate în zona R. și erau date hotărâri judecătorești modificatoare ale acestor titluri, aspect ce a avut o mare influență asupra păstrării vecinătăților. Această stare de fapt a fost reținută de instanță având în vedere cele arătate mai sus, privitor la vecinătățile din titlurile de proprietate emise pe seama numiților I. S., N. Polina, Ș. D. (antecesorul numiților Ș. G. și M. V.), C. G. și D. C., respectiv că pentru unii dintre ei nu corespund vecinii menționați în titluri, și privitor la posibilitatea identificării lor în teren.

Pe de altă parte, prin indicarea unei alte persoane, ca vecin al terenului vândut, decât partea vătămată M., nu se aduce atingere dreptului de proprietate al acesteia, partea putându-și valorifica dreptul printr-o acțiune în revendicare îndreptată împotriva oricărei persoane care îi ocupă în mod abuziv terenul, atâta timp cât titlul de proprietate nu a fost desființat (din sentința civilă nr.1314/24.05/201 a Jud.B. V., menținută prin Decizia penală nr.574/2011 a Tribunalului G., a fost respinsă acțiunea civilă a Primarului . solicita constatarea nulității absolute a Titlului de proprietate nr._/1995- conform datelor de pe Portalul instanțelor de judecată). De altfel, partea vătămată are pe rolul Judecătoriei B. V., dosarul civil nr._, având ca obiect revendicare (privind terenul care face obiectul cercetărilor în cauza de față), exercitată împotriva ., în calitate de pârât, cu termen de judecată la 16.04.2013.

În ce privește ,,existența terenului”, instanța de fond a constatat că în expertiza topografică efectuată în cauză se susține că terenul părții vătămate ,,a dispărut fizic” prin aceea că este inclus în perimetrul societății comerciale,, Ruuki,, SRL, afirmație care este lipsită de suport real. Tocmai pentru că expertul a identificat topografic terenul părții vătămate ca fiind inclus în perimetrul acestei societăți comerciale, rezultă că el nu a dispărut fizic (fizic nici nu putea să dispară), ci doar ca parcelă distinctă în cadrul unei suprafețe mai mari.

Cu privire la fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D. I., instanța de fond a constatat că, potrivit dispozițiilor art.288 al.1 C.penal, falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

Sub aspectul laturii subiective, pentru existența infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, persoana acuzată trebuie să comită infracțiunea cu intenție.directă ori indirectă.

Neexistând probe care să stabilească cu valoare de certitudine că inculpatul D. I. a întocmit în fals documentația cadastrală care urma să stea la baza vânzării terenului aparținând numiților Ș. G. și M. V. (chiar dacă această documentație este greșită), cu intenția de a produce efecte în ce privește schimbarea amplasamentului terenului aparținând părții vătămate M. I., instanța, în baza principiului in dubio pro reo, a dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct 2 lit.b, rap.la art.10 lit.d C.pr.penală, cu aplicarea art.5 al.2 C.pr.penală pentru comiterea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev.de art.288 al.1 C.penal, considerând că infracțiunii îi lipsește latura subiectivă.

În ceea ce privește fapta reținută în sarcina inculpatului N. C. S., instanța de fond a constatat că prin actul de inculpare se reține în sarcina acestuia infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev.de art.246 al.1 C.penal, comisă prin aceea că a avizat documentația cadastrală întocmită de coinculpatul D. I., fapt ce a făcut ca ,,…terenul părții vătămate să nu mai figureze pe amplasamentul stabilit printr-un titlu de proprietate valabil”.

Analizând probele administrate în cauză cu privire la fapta pretins a fi comisă de inculpatul N. C., instanța de fond a reținut următoarele:

Lucrarea topografică întocmită de inculpatul D. I., are aplicate ștampilele de la OCPI cu numărul de înregistrare și mențiunea verificat și recepționat la data de 23.02.2006, precum și o viză cu data de 11.04.2006, viza și semnătura aparținând inculpatului N. C. S., fiind aplicată ștampila Consililui Local B. Deal.

Inculpatul N. C. S. a declarat că a avizat lucrarea ce face obiectul cercetărilor din cauza de față, pentru a confirma dimensiunile terenului, întrucât suprafața de teren urma a fi notată în registrul agricol, lucrarea fiindu-i prezentată spre avizare în luna aprilie 2006, după avizarea ei de către OCPI G. în luna martie 2006, dar că nu a făcut o verificare a modalității în care a fost întocmită documentația deoarece nu avea astfel de atribuțiuni.A arătat inculpatul, că în aceeași modalitate a avizat ,,…sute poate chiar mii de lucrări cadastrale …”.

În declarația dată în fața instanței, inculpatul N. C. a mai susținut că nu a existat la acea dată și nu există nici în prezent plan parcelar la nivelul comunei B. Deal, iar lucrările cadastrale până în anul 2006 se efectuau pe baza declarațiilor pe proprie răspundere date de părți expertului, cu privire la localizarea terenurilor și a vecinătăților. Această modalitate de lucru a existat până în anul 2009 când a fost modificată prin Ordin al Președintelui ANCPI.

Afirmațiile inculpatului sunt confirmate de probele analizate mai sus.

În ce privește avizarea documentației cadastrale de către primării, instanța de fond a constatat că acest aviz nu era prevăzut de actele normative ce guvernau acest domeniu la data întocmirii lucrării de către D. I., fiind introduse norme în acest sens doar prin Legea nr.133, pentru aprobarea O.U.G. nr.64/2010 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996, publicată în M.Of. nr.506/24.VII.2012. Astfel, la art.I al acestei legi, pct.19 se precizează că ,,La articolul I (al O.U.G.), pct.13, art.11 se modifică și va avea următorul cuprins:…pct.13) Primarul va contrasemna documentele tehnice cadastrale, anterior recepționării de către oficiul teritorial, în vederea certificării veridicității informațiilor privitoare la imobile și la proprietari, posesori, respectiv alți deținători care au fost furnizate de către acesta.Contrasemnarea documentelor tehnice cadastrale are drept consecință însușirea datelor cu privire la terenuri și construcții, precum și eliminarea procedurilor administtrative…”.

Prin urmare, nu se poate reține în sarcina inculpatului N. C. o vinovăție în ce privește avizul existent pe lucrarea cadastrală, în sensul invocat de P., câtă vreme din probele administrate nu rezultă că vizarea s-a făcut anterior depunerii ei la OCPI G. (datele înscrise pe această lucrare provenind de la OCPI și inculpat, fiind în sensul că lucrarea a fost depusă și recepționată mai întâi la OCPI și apoi a fost vizată de inculpat).

De altfel, așa cum se poate observa, la dosarul cauzei au fost depuse și alte documentații cadastrale în baza cărora au fost făcute transferuri de proprietate, care, toate poartă aceeași viză.

Într-adevăr, inculpatul D. I. a afirmat, cu ocazia audierii la P. de pe lângă Judecătoria B. V. că a solicitat vizarea lucrării de către Primăria B. V. înainte de a o depune la OCPI G. pentru că altfel nu ar fi fost primită la cadastru, dar acesta nu și-a menținut declarația cu ocazia audierii de către instanță și nici nu justifică în vreun fel data anterioară de recepționare a lucrării de către OCPI.

Cu privire la modul în care erau recepționate lucrările de cadastru la OCPI G. a fost audiat martorul V., însă acesta nu declară nimic în sensul că ar fi existat o practică de lucru care să includă o vizare a lucrărilor de către primărie, anterior depunerii lor la OCPI.

D. fiind faptul că legea nu obliga la existența unei astfel de vize, iar din declarațiile martorului V. și din adresa OCPI (indicată anterior în analiza probelor) nu rezultă că în practică ar fi existat totuși o asemenea colaborare între instituții, instanța va reține apărarea inculpatului, dat fiind și faptul că în fișa sa de atribuțiuni a acestuia nu există vreo obligație privitoare la vizarea lucrărilor cadastrale în vederea depunerii lor la OCPI.

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța, în temeiul art.346 al.1 C.pr.penală, a respins pretențiile formnulate de partea civilă.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, petentul G. I. și partea vătămată M. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivele de recurs așa cum au fost susținute de părțile recurente sunt cuprinse în practicaua prezentei hotărâri.

Analizând recursurile declarate de P. și partea vătămată M. I., se constată de Curte că sunt nefondate și le va respinge în baza art.385¹⁵ pct.1 lit.b C. pr. pen.

Din cele arătate la prezentarea sentinței recurate, rezultă că instanța de fond a expus și motivat pe larg, atât situația de fapt, cât și cea de drept, nu mai este necesară reluarea acestei situații, instanța de recurs însușindu-și în totalitate motivarea primei instanțe.

Au fost administrate toate probele solicitate de părți, instanța având rol activ și depunând toate diligențele pentru soluționarea temeinică și legală a cauzei, aspect ce rezultă și din modul cum au fost solicitate relații de la instituțiile implicate în dosar și din modul cum s-au efectuat expertizele dispuse în cauză.

În privința inculpatului D. I. în mod justificat instanța de fond a reținut că nu sunt probe care să stabilească cu valoare de certitudine că a întocmit în fals documentația cadastrală care urma să stea la baza vânzării terenului aparținând numiților Ș. G. și M. V., că a acționat cu intenție pentru a schimba amplasamentul terenului aparținând părții vătămate M. I..

Este cunoscut că infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale se realizează doar cu intenție sub ambele sale forme: directă sau indirectă.

Din probele administrate s-a stabilit că topograful, inculpatul D. I. s-a deplasat la terenul indicat de vânzători și reprezentantul cumpărătorului, iar în documentația cadastrală, vecinătățile au fost menționate potrivit afirmațiilor acestora, ei vânzătorii și cumpărătorul, având răspunderea pentru indicarea vecinătăților.

Aceasta era procedura la momentul respectiv, începutul anului 2006, potrivit Ordinului Președintelui A.N.R.C. nr.946/2000, fiind conform cu dispozițiile din Legea nr.7/1996.

În această situație, în mod temeinic și justificat instanța de fond a dispus achitarea inculpatului în baza art.10 lit.d C. pr. pen.

În caz contrar s-ar ajunge la situația ca inculpatul să fie condamnat pe o simplă presupunere, ceea ce legea interzice, nefiind vorba nici de o prezumție din care să se tragă concluzia că inculpatul a acționat cu intenție pentru a prejudicia partea vătămată.

Și în privința inculpatului N. C. S. instanța de fond a dispus în mod justificat achitarea în baza art.10 lit.d C. pr. pen. pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra persoanelor prevăzută de art.246 alin.1 C. pen., constatând că nu sunt probe din care să rezulte că inculpatul a acționat cu intenție pentru a prejudicia partea vătămată Mărcilescu I..

Nu s-a putut reține în sarcina inculpatului o vinovăție în ce privește avizul existent pe lucrarea cadastrală, în sensul invocat de P., câtă vreme din probele administrate nu rezultă că vizarea s-a făcut anterior depunerii la OCPI G. (datele înscrise pe această lucrare provenind de la OCPI și inculpat, fiind în sensul că lucrarea a fost depusă și recepționată mai întâi la OCPI și apoi a fost vizată de inculpat).

Din actele dosarului rezultă că au fost depuse și alte documentații cadastrale în baza cărora au fost făcute transferuri de proprietate, care toate poartă aceeași viză.

Inculpatul N. C. S. a declarat că a avizat lucrarea din dosarul de față, așa cum de fapt a avizat mii de lucrări cadastrale, deoarece suprafața urma a fi notată în Registrul agricol, lucrarea fiindu-i prezentată spre avizare în luna aprilie 2006, deci, după avizarea ei de OCPI G. în luna martie 2006, dar că nu a făcut o verificare a modalității în care a fost făcută documentația, deoarece nu avea atribuțiuni în acest sens.

Este de observat că până în anul 2006 lucrările cadastrale se efectuau pe baza declarațiilor date pe propria răspundere de către părți expertului, în ceea ce privește localizarea terenurilor și vecinătăților, această modalitate de lucru a existat până în anul 2009.

Atât activitatea inculpatului D. I. cât și activitatea inculpatului N. C. trebuiesc privite în contextul anului 2006, în condițiile în care în majoritatea localităților nu existau planuri parcelare, existau multe probleme privind localizarea terenurilor restituite cetățenilor în baza legii.

Partea vătămată M. I. a mai arătat în motivele de recurs depuse în scris că instanța de fond nu a extins procesul și cu privire la alte persoane în condițiile în care în localitatea sa s-au comis multe ilegalități în privința restituirii terenurilor.

Instanța de fond avea obligația potrivit art.117 C. pen., să se limiteze strict la obiectul cauzei, respectiv la sesizarea cuprinsă în rechizitoriu.

A mai arătat partea vătămată că instanța de fond nu a motivat soluția în mod concret, dar nici această susținere nu este întemeiată în condițiile în care din cuprinsul hotărârii recurate rezultă cu claritate că instanța de fond s-a aplicat cu profunzime asupra tuturor aspectelor ridicate de soluționarea cauzei, motivând fiecare măsură luată.

S-au mai făcut afirmații în cuprinsul motivelor scrise care nu au legătură cu soluționarea cauzei, respectiv afirmații de genul că nu s-a avut în vedere valoarea terenului, că în localitatea sa s-au comis multe ilegalități în privința restituirii terenurilor.

În condițiile în care s-a dispus achitarea inculpaților, nu au nicio relevanță nici aspectele că faptei ar fi trebuit să-i dea o încadrare juridică, arătându-se clar că achitarea inculpaților s-a pronunțat deoarece nu s-a putut reține că aceștia au acționat cu vinovăție.

În privința recursului declarat de numitul G. I., instanța îl va respinge ca inadmisibil în baza art.385¹⁵ pct.1 lit.a C. pr. pen., acesta nu are nicio calitate procesuală în cauză, iar nemulțumirile sale față de autoritățile din localitatea de domiciliu, nu pot forma obiect de analiză în cadrul dosarului.

În concluzie, instanța de recurs constată că hotărârea recurată este legală și temeinică, amplu motivată atât în fapt cât și în drept și nu sunt motive pentru casarea acesteia.

Văzând și dispozițiile art.191 și urm. C. pr. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București și partea vătămată M. I., împotriva sentinței penale nr. 165/21.02.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 6 București.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de Gojda I..

Obligă partea vătămată recurentă M. I. la 100 lei cheltuieli judiciare statului.

Obligă pe numitul G. I. la 20 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27 iunie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR.

F. B. VoinescuDumitru M.

Proces-verbal

pt. jud. V. F.B. aflat în C.O.,

semnează, PREȘEDINTE SECȚIE,

GREFIER,

R. S.

Proces-verbal

pt. grefier S. R. aflată în C.O.,

semnează, GREFIER ȘEF,

Red. D.M.

Dact. A.L. 2 ex./09.08.2013

Jud. Sect. 6 București – jud.: G. E.

OPINIE SEPARATĂ

Consider că instanța de fond a ignorat exigențele art. 66 alineatul 2 Cod procedură penală, câtă vreme împotriva inculpaților existau probe de vinovăție din care rezultă că inculpatul D. I. a întocmit documentația cadastrală pentru numiții Ș. G. și M. V., atestând în mod necorespunzător adevărului ca vecini în zona de vest pe . în loc de M. I., iar inculpatul N. C. S., în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, a avizat această documentație cadastrală, prejudiciind-o pe aceeași parte vătămată.

Astfel, cei doi inculpați au ignorat cu bună știință că terenul numiților Ș. G. și M. V. se învecina la vest cu cel al părții civile M. I., al cărui drept de proprietate a fost constituit conform Titlului nr._ din 30.10.1995.

De altfel chiar susnumiții au recunoscut implicit această împrejurare câtă vreme vecinătatea părții civile M. I. a fost menționată și în antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 9.02.2006 între Ș. G. și M. V. pe de-o parte și ., pe de altă parte.

În plus, nu se poate ignora împrejurarea că, la scurt timp, terenul incluzând și proprietatea părții civile a fost vândut de . către ., iar această societate l-a vândut către ..

În ce-l privește pe inculpatul D. I., se constată că acesta a întocmit documentația cadastrală atestând cu știință împrejurări necorespunzătoare adevărului, câtă vreme chiar el a afirmat audiat fiind că „am efectuat măsurătorile aferente și la întrebarea mea, reprezentantul primăriei mi-a spus că vecinii din stânga și din dreapta nu mai sunt aceiași din titlu, fiind de fapt ..”

Cum pentru întocmirea documentației în discuție se impunea atât identificarea amplasamentului terenului de către persoana tehnică autorizată împreună cu proprietarul imobilului în funcție de limitele naturale sau convenționale ale acestuia, dar și documentarea tehnică a persoanei autorizate prin verificarea documentelor deținute de către proprietar, precum și a eventualelor planuri de încadrare în zonă, planuri parcelare, procese-verbale de punere în posesiei, nu poate fi reținută apărarea inculpatului potrivit căreia „proprietarul a fost indicat de reprezentantul cumpărătorului, așa cum s-a consemnat mai sus, iar inculpatul nu a făcut o verificare a situației titlurilor și a actelor de vânzare cumpărare posibile, la data când a întocmit documentația, cu privire la vecinătăți.Acest lucru este posibil să se fi întâmplat, având în vedere situația existentă la acea dată, respectiv aceea că, așa cum rezultă din declarația martorului P., în perioada 2006-2008 nu s-a putut respecta ordinea reală din tarlaua 23(când s-a trecut la identificarea proprietăților în vederea realizării planului parcelar), datorită faptului că erau emise 1200 de titluri de proprietate în zona R. și erau date hotărâri judecătorești modificatoare ale acestor titluri, aspect ce a avut o mare influență asupra păstrării vecinătăților”.întrucât asemenea verificări îi incumbă.

Or, într-un asemenea context, neverificând ex proprii sensibus aspecte cu privire la care urma să statueze în documentația cadastrală, inculpatul a acceptat posibilitatea consemnării unor împrejurări nereale, infracțiunea de fals fiind comisă cu intenție indirectă.

De altfel, opinez că sentința este criticabilă și sub aspectul încadrării juridice, fiind evident vorba de infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 Cod penal- subiectul activ fiind calificat- iar nu cea de fals material, prev. de art. 288 Cod penal, cum greșit a fost trimis în judecată inculpatul D. I..

Nu sunt de acord nici cu aserțiunea instanței de fond potrivit căreia „indicarea unei alte persoane, ca vecin al terenului vândut, decât partea vătămată M., nu se aduce atingere dreptului de proprietate al acesteia, partea putându-și valorifica dreptul printr-o acțiune în revendicare îndreptată împotriva oricărei persoane care îi ocupă în mod abuziv terenul, atâta timp cât titlul de proprietate nu a fost desființat”, întrucât, potrivit principiului nemo propria turpitudinem allegans, aducerea părții civile M. I. în situația de a-și revendica propriul teren se datorează tocmai faptei inculpatului care, consemnând în fals alte vecinătăți ale terenului pentru care a întocmit documentația cadastrală, a produs o asemenea consecință juridică.

În ce-l privește pe inculpatul N. C. S., el este cel care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, a avizat documentația cadastrală întocmită de către inculpatul D. I. și, prin acesta, a produs o vămămare legală a dreptului la proprietate al părții civile M. I..

Or, rolul acestei avizări- așa cum rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei (filele 144-145 dosar fond Judecătoria Sector 6 București) era tocmai acela de a certifica realitatea amplasamentelor și a vecinătăților acestora, precum și împrejurarea că nu există alți proprietari puși în posesie în zona descrisă de planul parcelar.

Importanța acestei vize era majoră, dat fiind că, așa cum rezultă și adresa nr. 1487/24.04.2013 a OCPI G., „prin aplicarea vizei pe planul de amplasament și delimitare era certificat amplasamentul imobilului deoarece la acea dată nu erau întocmite planuri parcelare.”

Chiar inculpatul D. I. a declarat că „fără avizul primăriei, OCPI nu mi-ar fi primit viza” (filele 316-317, vol II dosar de urmărire penală, filele 37-38, dosarul Judecătoriei B. V.).

Într-un atare context, apare total eronată concluzia la care a ajuns instanța de fond conform căreia fapta inculpatului este fără relevanță, întrucât avizarea s-a făcut ulterior înscrierii la OCPI. De altfel, o asemenea concluzie nu este aptă să răspundă la o întrebare elementară: de ce mai era necesar avizul primăriei după înscrierea la OCPI (Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară) și, implicit intabularea terenului?

Mai mult decât atât, din adresa nr. 1919/18.03.2009 a Primăriei B. V. (filele 74, 75 vol I dosar al Judecătoriei Sector 6 București), rezultă că la nivelul acesteia exista un plan parcelar, întocmit după planuri întocmite în anul 1997, după evidența titlurilor de proprietate, proprietatea părții civile a M. I. fiind inclusă printre acestea.

Ca atare, inculpatul N. C. S., nu se poate prevala de necunoașterea unei asemenea situații, câtă vreme, verificarea acestor aspecte nu numai că era obligatorie, dar și facilitată de accesul la arhiva propriei instituții.

Având în vedere aceste aspecte, apreciez că în urma reanalizării materialului probator administrat în cauză, se impune condamnarea inculpatului D. I. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 Cod penal, iar a inculpatului N. C. S., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cod penal, anularea documentației cadastrale falsificate, iar pe latură civilă, restabilirea situației anterioare.

JUDECĂTOR,

I. C.

← Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p.....		Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... →

Falsul material în înscrisuri oficiale. Art. 288 C.p.. Decizia nr. 1230/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Falsul material în înscrisuri oficiale. Art. 288 C.p.. Decizia nr. 1230/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI