Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 54/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 54/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-01-2013 în dosarul nr. 54/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR.54
Ședința publică de la 11 ianuarie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – F. D.
JUDECĂTOR – E. U.
JUDECĂTOR – C. C.
GREFIER - A. M.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror C. L..
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul T. C. M. împotriva încheierii de ședință din data de 20 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul I. în dosarul nr._ 12.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat T. C. M., în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat M. M. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013 emisă de Baroul I. – Cabinet Individual și avocat din oficiu D. F. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013 emisă de Baroul București – Serviciul de Asistență Judiciară.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat solicită a se lua că delegația sa a încetat prin prezentarea apărătorului ales al inculpatului, urmând ca instanța să se pronunțe cu privire la onorariul parțial.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive, considerând că scopul măsurii poate fi atins și cu inculpatul în stare de libertate. Faptul că inculpatul a săvârșit o infracțiune în minorat nu înseamnă că acesta prezintă pericol pentru ordinea publică. De asemenea, solicită a se constata faptul că inculpatul se află în stare de arest doar pentru simplul motiv că este văr primar cu numitul „Sandocan”.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat și menținerea încheierii prin care s-a menținut starea de arest a inculpatului, ca fiind temeinică și legală. Consideră că și la acest moment se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 lit.f C.p.p., considerând că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică în raport de infracțiunea săvârșită, respectiv tentativă la omor calificat, care este o infracțiune extrem de gravă.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Cu privire la recursul penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 20.12.2012, pronunțată de Tribunalul I., în temeiul art.3002 raportat la art.160b alin.1 C. pr. pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților T. C. M., T. D. E., E. A. I. și N. G. I..
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 1543/P/2012 din data de 01.10.2012, Parchetului de pe lângă Tribunalul I. a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventive a inculpaților T. C. M., T. D. E., E. A. I., N. G. I., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 20 rap. la art 174-art. 175 litera i Cod Penal, și art. 321 alin. 1 și 2 cod penal, toate cu aplicarea art. 33 litera a cod penal și inculpatul D. M. L., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 20 rap. la art 174-art. 175 litera i Cod Penal, și art. 321 alin. 1 și 2 cod penal, toate cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, art. 33 litera a cod penal.
Prin actul de sesizare s-a arătat în esență că la data de 07.06.2012, ora 23,30, în zona intersecției . . B., jud. I., partea vătămată M. Nicușor (cu domiciliul în aceeași localitate), a fost victimă a agresiunilor fizice extrem de violente exercitate asupra sa de către cei cinci inculpați în cauză, precizându-se că faptele au fost comise în loc public, la oră de noapte, au tulburat grav liniștea și ordinea în zona citadină respectivă.
S-a mai menționat în actul de sesizare și faptul că primul care a lovit a fost D. M. L., care a aplicat, din spate, o lovitură cu un cuțit (briceag) în zona capului, după care T. C. M. a pulverizat un spray paralizant în fața părții vătămate, aceasta căzând la pământ, iar D. M. L. a lovit în continuare partea vătămată, cu același briceag, în zona feței, de mai multe ori, în timp ce inculpații E. A. I., T. D. E. și N. G. I. au aplicat fiecare părții vătămate, căzută la pământ, mai multe lovituri cu piciorul, atât în zona corpului dar mai ales în zona capului. Totodată, s-a mai arătat că inculpatul T. C. M. a susținut permanent conduita violentă a celorlalți, strigând că trebuie omorâtă partea vătămată și a aplicat personal, cu un alt cuțit (briceag) decât cel folosit de D. M. L., cu lama, o lovitură puternică în zona abdominală a părții vătămate - care nu se mai putea apăra nici măcar instinctual datorită multiplele lovituri anterioare.
Prin raportare la dispozițiile art.148 alin. 1 litera f Cod procedură penală, temei ce a fost avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive, instanța apreciază că acest temei subzistă și în prezent, astfel că se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților T. C. M., T. D. E., E. A. I., N. G. I..
În ce privește a doua condiție prevăzută de art. 148 lit. f C.pr.pen., pericolul pentru ordinea publică, instanța apreciază că, și în prezent, lăsarea în libertate a celor patru inculpați T. C. M., T. D. E., E. A. I., N. G. I. prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru argumentele anterior expuse, Tribunalul a apreciat că și în prezent, inculpații T. C. M., T. D. E., E. A. I., N. G. I. prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și există în continuare un sentiment de insecuritate în rândul comunității locale, in cauza nefiind administrate pana in prezent mijloace de proba care sa infirme aceasta apreciere.
In privința duratei măsurii arestării preventive dispusă față de inculpații T. C. M., T. D. E., E. A. I., N. G. I., s-a arătat faptul că verificarea respectării exigentelor art. 5 alin. 1 lit. c CEDO se realizează in concret, prin raportare la circumstanțele cauzei (principiu stipulat prin jurisprudența CEDO în cauzele V. der Tang c/ Espagne, 13.07.1995; Pantano c Italiei, 06.11.2003).
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul T. C. M. care a solicitat revocarea măsurii arestării preventive motivând că, în prezent, lăsarea sa în libertate nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Curtea examinând încheierea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosar, față de critica formulată dar și din oficiu conform dispozițiilor art.3856 alin.3 C. pr. pen. constată nefondat recursul.
În mod judicios a reținut instanța de fond că măsura arestării preventive a inculpatului a fost temeinică și legală, existând indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că acesta a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Constatând că, în speță, sunt îndeplinite cerințele art.160b alin.3 C. pr. pen. în sensul că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a acestuia, prima instanță a dispus în mod legal menținerea arestării preventive a acestuia.
Ca urmare, se constată că nu este întemeiată critica formulată, iar încheierea atacată este legală și temeinică, considerente față de care se va respinge ca nefondat recursul în baza art.38515 pct.1 lit.b C. pr. pen.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 și 3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T. C. M., împotriva încheierii de ședință din 20.12.2012, pronunțată de Tribunalul I., în dosarul nr._ 12.
Obligă recurentul inculpat la plata către stat a cheltuielilor judiciare în cuantum de 300 lei.
Onorariul parțial al apărătorului din oficiu, în sumă de 50 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. D. E. U. C. C.
GREFIER,
A. M.
Red. D.F.
Dact. A.L. 2 ex./04.02.2013
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 3/2013.... → |
|---|
