Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 433/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 433/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-02-2012 în dosarul nr. 433/2012
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALA NR. 433
Ședința publică din data de 28 februarie 2012
Curtea constituită din:
Președinte:A. N.
Judecător:M. O.
Judecător:S. M.
Grefier:A. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, prin procuror D. F..
Pe rol, se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de recurenții – inculpați S. C. și G. I. împotriva Sentinței penale nr.414/31.10.2011, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în Dosarul nr._ .
Dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de 21.02.2012 au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea cauzei la data de 28.02.2012, dată la care a pronunțat următoarea decizie penală.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.414/31.10.2011, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în baza art.11 pct.2 lit.b) Cod procedură penală, raportat la art.10 alin. 1 lit.g) Cod procedură penală, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului E. C. pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 al.1-209 al.1 lit. a,g,i Cp. Cu aplic.art.41 al.2 cp. întrucât a intervenit decesul făptuitorului.
În baza art. 208 alin.1-209 al.1 lit.a, g, i Cod penal, cu aplic.art.41 al.2 C.pen., a fost condamnat inculpatul S. C. (fiul lui M. și R., născut la data de 14.09.1977 în A., jud. Teleorman, cetatean roman, studii 8 clase, necasatorit, montator termosistem, domiciliat in com.Babaita, ., fara antecedente penale, CNP._) pentru savarsirea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare.
În baza art. 81 C.pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare, pe o durata de 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 C.pen.
În baza art. 359 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 83 C.pen. a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 2 C.penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art. 71 alin.5 C.penal, s-a constatat suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua si lit.b C.penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 26 raportat la art. 208 alin.1-209 al.1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplic.art. 41 al.2 C.pen., a fost condamnat inculpatul Ghimis I. (fiul lui A. și M., născut la data de 29.04.1956, in ., cetatean roman, studii 8 clase, casatorit, domiciliat in ., fara antecedente penale, CNP._) pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art.81 C.pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare pe o durata de 4 (patru) ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C.pen.
În baza art.359 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 83 C.pen. a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 2 C.penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art. 71 alin.5 C.penal, s-a constatat suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 14 raportat la art. 346 C.pr.pen. coroborat cu art. 998-999 C.civil, a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. M. E. Prefabricate S.R.L. și au fost obligați inculpații, în solidar, cu partea responsabilă civilmente S.C. DS A. I. S.R.L., la plata sumei de 50.938 lei către aceasta, reprezentând contravaloarea materialelor sustrase (conform raportului de expertiză).
În baza art.191 alin.1 C.pr.pen., au fost obligați inculpații, în solidar, la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul roman.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
În anul 2006, inculpații, angajați ai S.C. D.S A. I. S.R.L. își desfășurau activitatea, în calitate de agenți de pază la S.C. M. E. PREFABRICATE S.R.L. și au hotărât să sustragă echipamente electrice pe care societatea le comercializa.
Au descuiat ușa depozitului, cu o cheie potrivită, în noaptea de 06.08.2006, au sustras mai multe bunuri, respectiv prize, becuri, întrerupătoare, pe care le-au împărțit, în mod egal și cu G. I., care asigura paza.
Folosind același mod de operare, au pătruns în depozit și în noaptea de 09.08.2006.
Audiați în cursul urmăririi penale și în cadrul ședinței de judecată, inculpații au recunoscut și regretat comiterea infracțiunilor, recunoaștere care coroborată cu declarațiile martorilor și cu actele de constatare întocmite, au condus instanța de fond în a reține vinovăția inculpaților drept dovedită.
Partea vătămată S.C. M. E. PREFABRICATE S.R.L. s-a constituit parte civilă, în cauză, împotriva inculpaților pentru prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunilor.
Instanța de fond a concluzionat că, în drept, faptele inculpaților, de a sustrage echipamente electrice, constituie infracțiunea prev. de art. 208 alin.1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C.p., text de lege în raport de care inculpații au fost condamnați.
Respectând criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de dispozițiile art. 72 C.p. și având în vedere lipsa antecedentelor, atitudinea sinceră a inculpaților pe parcursul procesului penal, prejudiciul acoperit, toate aceste elemente au condus instanța de fond la concluzia că o pedeapsă orientată spre minimul special, va fi în măsură să-și atingă scopul preventiv, educativ și sancționator.
A considerat instanța de fond că funcțiile pedepsei pot fi îndeplinite și fără executarea efectivă în regim de detenție și constatând îndeplinite condițiile art. 81 C.p. a ales ca modalitate de executare suspendarea condiționată, pe durata unui termen de încercare conform art. 82 C.p. pentru inculpații S. C. și G. I..
Referitor la inculpatul E. C., întrucât a intervenit decesul făptuitorului pe parcursul procesului penal, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) Cod procedură penală, raportat la art.10 alin. 1 lit. g) Cod procedură penală, se impune încetarea procesului penal pornit împotriva acestuia pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin.1-209 alin.1 lit. a, g, i Cp. cu aplic. art.41 alin. 2 C.p.
Trecând la soluționarea laturii civile a cauzei, judecătorul fondului a apreciat că acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. M. E. PREFABRICATE S.R.L. este întemeiată în parte, a admis-o ca atare și - pe cale de consecință - a obligat inculpații în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. DS A. I. S.R.L. la plata sumei de 50.938 lei către partea civilă, reprezentând contravaloarea materialelor sustrase, conform raportului de expertiza întocmit în cauză.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs inculpații S. C. și G. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei soluționări a laturii civile a cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele anterior menționate, precum și din oficiu, potrivit art.3856 alin.3 din Codul de procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă numai cu privire la cei doi inculpați recurenți, conform art.3856 alin.1 din Codul de procedură penală, întrucât nu există motive de extindere, Curtea constată că recursurile cu care a fost sesizată sunt fondate, în limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Din oficiu, Curtea, având în vedere și susținerile reprezentantului Parchetului, Curtea constată că, pe latură penală, soluția pronunțată de instanța de fond este nelegală.
Astfel, din examinarea actelor de la dosar, Curtea constată că instanța de fond a aplicat, pentru fiecare inculpat (recurenți în speță), câte o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzute de art.208 -209 lit.a, g, i Cod penal, care este sancționată de Codul penal cu închisoarea 3 la 15 ani.
În condițiile în care, instanța de fond nu a reținut circumstanțe atenuante (art.74 C.p.) în favoarea inculpaților și, ca o consecință a acestora, să coboare pedeapsa sub limita minimă (art.76 C.p.), pedeapsa aplicată de câte 2 ani închisoare apare ca fiind nelegală.
Pe de altă parte, în speță, se constată că atât la urmărirea penală, cât și la cercetarea judecătorească, inculpații au recunoscut și regretat comiterea faptelor, astfel cum au fost reținute în actul de sesizare.
Curtea constată că, în favoarea inculpaților, se impunea reținerea acestor elemente, drept împrejurări care pot constitui circumstanțe atenuante și stabilirea unei pedepse individualizată judiciar și din acest punct de vedere.
Hotărârea instanței de fond este privită de Curte ca fiind neîntemeiată și sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei.
Astfel, prin rechizitoriul nr.513/P/2007 din data de 23.09.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, inculpații au fost trimiși în judecată pentru două acte materiale: din data de 6 august 2006, respectiv 9 august 2006; în rechizitoriu se menționează că inculpații au sustras prize, becuri, conductori electrici, întrerupătoare, bunuri pe care, de altfel, le-au recunoscut și inculpații, acestea fiind oricum găsite la domiciliile lor și predate pe bază de dovadă părții civile. Mai mult, declarații ale inculpaților au fost confirmate de declarațiile martorilor propuși chiar de către partea civilă, dar și de înregistrările de pe camerele video, de unde nu rezultă că inculpații au sustras alte bunuri, de un volum mai mare.
Este de înțeles că în patrimoniul părții vătămate există o lipsă însă, precum nu s-a dovedit – prin coroborarea probelor administrate - că inculpații sunt cei care au sustras celelalte bunuri a căror valoare totală reprezintă suma de 56.936,6 lei, astfel cum concluzionează raportul de expertiză.
Pe de altă parte, este de observat că plângerea a fost formulată de directorul general al părții civile, G. V., la data de 16 august 2006, care a reclamat fapte de furt comise în perioada 1 iulie 2006 – 15 august 2006, cercetările au început la data de 16 august 2006 și tot la această dată au fost efectuate percheziții la domiciliile inculpaților, unde au fost găsite bunurile arătate, recuperate și restituite părții civile. Toate probele au demonstrată comiterea faptelor la datele de 6 august 2006, respectiv 9 august 2006, astfel că, nu poate fi primită susținerea părții civile că inculpații ar fi putut înstrăina bunurile pe care le reclamă, acelea fiind oricum de mari dimensiuni, practic inculpații nu ar fi avut timpul material necesar pentru a vinde acele bunuri.
Pe cale de consecință, în condițiile în care nu s-a dovedit că inculpații au sustras mai mult decât ceea ce s-a găsit asupra lor și la domiciliile acestora, iar acestea au fost restituite părții vătămate, Curtea apreciază că se impunea respingerea acțiunii civile, formulată în cauză, ca neîntemeiată.
Pentru toate aceste considerente, Curtea – în temeiul art.38515 pct.2, lit.d Cod procedură penală, va admite recursurile declarate de inculpați, va casa – în parte – hotărârea atacată și, rejudecând, va proceda potrivit celor ce preced.
Întrucât hotărârea atacată va fi casată în parte, Curtea va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Față de soluția ce urmează a se pronunța, Curtea va face aplicarea art.192 alin.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarate de inculpații S. C. și G. I. împotriva Sentinței penale nr.414/31.10.2011, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în Dosarul nr._ .
Casează, în parte, sentința penală nr. 414 din 31 octombrie 2011, pronunțată de Judecătoria Cornetu județul I., în ceea ce-i privește pe recurenții inculpați și rejudecând dispune:
În baza art. 208 alin. 1 209 alin. 1 lit. a, g și i cod penal, cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal și art. 320 ind. 1 Cod de procedură penală, condamnă pe inculpatul S. C. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal, suspendă condiționat executarea pedepsei pe timp de 4 ani, conform art. 82 Cod penal.
În baza art. 358 Cod de procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, constată suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei .
În baza art. 26 rap. la art. 208 alin. 1 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320 ind. 1 Cod de procedură penală condamnă pe inculpatul G. I. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal, suspendă condiționat executarea pedepsei pe timp de 4 ani, conform art. 82 Cod penal.
În baza art. 358 Cod de procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, constată suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei .
Respinge acțiunea civilă a părții civile S.C. M. E. PREFABRICATE S.R.L., privind pretențiile civile conform raportului de expertiză contabilă, ca nefondată .
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, inclusiv câte 200 lei pentru fiecare dintre inculpați, reprezentând contravaloarea onorariului avocat din oficiu, avansat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 februarie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. N. M. O. S. M.
GREFIER,
A. P.
red.M.O.
dact.L.G.
ex.2
red.A.V.F.-Jud.Cornetu
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1907/2012. Curtea... → |
|---|
