Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 17/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 17/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-01-2013 în dosarul nr. 17/2013
DOSAR NR._ (_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B./REȘTI - SECȚIA A II -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.17/R
Ședința publică de la 08.01.2013
Curtea constituită din:
P. - L. S.
JUDECĂTOR - D. L.
JUDECĂTOR – I. T.
GREFIER - VICTORIȚA S.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror N. N.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București împotriva sentinței penale nr.2035/12.09.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosar nr.._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul-inculpat Z. S. R. prin avocat din oficiu C. C., cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra recursului declarat de recurentul P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București.
Reprezentantul Ministerului Public arată că, în primul rând, critică sentința recurată în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, solicitând înlăturarea dispozițiilor art.861 Cod procedură penală și executarea pedepsei în regim de detenție. Consideră că, față de comiterea faptei de furt calificat în formă continuată, în 2 acte materiale, la interval de o zi, aceasta în contextul în care mai este cercetat pentru fapte de talhărie, se impunea ca pedeapsa a fi dispusă cu modalitatea de executare în detenție.
Al doilea motiv ar fi acela că, pe latură civilă, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 12 lei, în loc de 28 lei, către partea civilă C. Z..
Al treilea motiv privește faptul că, confiscarea, potrivit dispozițiilor art.118 lit.e Cod penal se impunea numai pentru suma de 12 lei, cealaltă sumă de 28 lei trebuind să fie restituită către partea civilă.
Apărătorul din oficiu al intimatului inculpat Z. S. R. solicită respingerea recursului ca nefondat, în temeiul art.38515 alin.1 lit.b Cod procedură penală, apreciind că soluția instanței de fond este temeinică și legală, inculpatul fiind condamnat la 2 ani închisoare cu suspendarea executării pe un termen de încercare de 5 ani, instanța de fond reținând atitudinea sinceră a inculpatului, faptul că acesta avea 18 ani când personalitatea este în formare, că acesta nu are antecedente penale, doar o dată a fost sancționat administrativ, că prejudiciul a fost parțial acoperit, că a săvârșit infracțiunea sub influența consumului de etnobotanice și că a dat dovadă de îndreptare.
CURTEA ,
Asupra recursului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.2035 din 12 septembrie 2012, pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, în dosarul nr._/302/2012, s-a luat act de renunțarea la cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul Z. S. R..
În temeiul art.334 Cod pr. penală, a fost admisă cererea formulată de instanță din oficiu, de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în rechizitoriu în sarcina inculpatului Z. S. R.din art.208 alin.1 rap. la art.209 alin.1 lit.g și i Cod penal în art.208 alin.1 rap. la art.209 alin.1 lit.g și i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
În baza art.208 alin.1 rap. la art.209 alin.1 lit.g și i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.3201 Cod penal, a fost condamnat inculpatul Z. S. R. (zis „R.”, fiul natural și M., născut la data de 09.06.1993, în București, domiciliat în București, ..31, ., ., cetățean român, studii 5 clase, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără antecedente penale, posesor CP . nr._, CNP-_) la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.
În temeiul art.71 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art.861 alin.(1) Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe o durată de 5 ani, care constituie termen de încercare, stabilit conform art.862 alin.(1) Cod penal.
În temeiul art.71 alin.(5) Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În temeiul art.863 alin.(1) Cod penal s-a dispus că pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de această instituție,
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea,
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă,
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a făcut aplicarea art.863 alin.2 Cod penal.
În temeiul art.863 alin.(3) Cod penal, pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:
- să desfășoare o activitate sau să urmeze un curs de învățământ sau de calificare,
- să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.
Supravegherea executării obligațiilor se va face de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București conform art.863 alin.4 Cod penal.
În temeiul art.359 Cod pr.penală, i s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei prevăzute de art. 864 Cod penal.
În temeiul art.350 alin.1 și 3 lit.b) Cod pr.penală, a fost revocată măsura arestului preventiv și s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea M.A.P. nr.84/UP din 09.07.2012 emis de Judecătoria Sector 5 București, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
În temeiul art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 09.07.2012 până la zi.
În temeiul art.14 Cod pr.penală, s-a luat act că prejudiciul cauzat părții civile C. Z. a fost recuperat, în parte, prin restituire.
În temeiul art.14 și 346 Cod pr.penală cu referire la art.1349 și următ. cod civil a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă C. Z. și obligat inculpatul să-i plătească suma de 12 ron cu titlu de daune materiale.
S-a luat act că partea vătămată P. I. G. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art.112 Cod penal rap. la art.118 Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 40 lei reprezentând suma de bani obținută ca urmare a valorificării bunurilor sustrase.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 09.07.2012 s-a înregistrat Ia D.G.P.M.B. - PoIiția Sector 5 - Secția 24 plângerea penală formulată de partea vătămată C. Z., prin care a sesizat faptul că persoane necunoscute au pătruns în imobilul situat în ..31, bI.5, ., parter, sector 5, în perioada 29.06. - 07.07.2012, prin dislocarea, sustragerea grilajului metalic și spargerea unui geam al ferestrei și au sustras din interiorul apartamentului un magnetofon Akai, două ghivece în formă de lebădă culoare albă, mai multe bibelouri cu specific religios, o statuetă in formă de barză din fontă.
În urma cercetărilor efectuate au rezultat următoarele:
În perioada 29.06._12, în cursul nopții, inculpatul Z. S. R., a pătruns, prin efracție, în imobilul situat în ..31, . 5, proprietatea părții vătămate C. Z., de unde a sustras mai multe bunuri în valoare de 500 lei, prejudiciul fiind recuperat parțial.
Fiind audiat in cursul urmăriri penale, inculpatul a declarat că în urmă cu trei zile, într-o seară, în jurul orelor 21.30, numitul C. R. i-a propus să sustragă grilajul de fier de la unul din geamurile locuinței situate Ia parterul blocului nr. 5, din I. A., sector 5. A fost de acord și astfel a tras de grilaj, care s-a rupt doar pe jumătate. A luat acea bucată de grilaj metalic și a vândut-o la un centru de colectare fier vechi situat pe ., contra sumei de 16 lei, bani cu care a cumpărat un plic de plante etnobotanice. A doua zi, în jurul orelor 23:00, s-a întâlnit din nou, întâmplător, cu C. R. și au mers împreună pentru a lua și cealaltă jumătate de grilaj metalic. În momentul desprinderii grilajului, geamul s-a spart în totalitate, motiv pentru care a intrat singur în locuință de unde a sustras de pe o comodă un magnetofon din plastic de culoare negru, două ghivece în formă de lebădă, o statuetă din metal în formă de barză, mai multe mărțișoare aflate într-o cutie de carton, două pahare din sticlă, un suport de pahare din plastic, o săpunieră din plastic. Bunurile astfel sustrase le-a vândut martorei P. I. G. contra sumei de 40 lei, iar restul din grilajul metalic l-a vândut la centrul de colectare fier vechi, situat In ., contra sumei de 12 lei.
Inculpatul a mai declarat că din banii obținuți și-a cumpărat două plicuri de plante etnobotanice.
Situația de fapt a fost dovedită și cu declarația părții vătămate C. Z., depoziția martorei P. I. G. - care a declarat că în noaptea de 06/07.07.2012, în jurul orelor 03.00, inculpatul Z. S.-R. i-a oferit spre vânzare un bibelou din metal în formă de pasăre cu o tavă Ia bază, un magnetofon vechi, două ghivece de flori în formă de lebădă, opt bibelouri ambalate în plastic, trei pahare din sticlă, o săpunieră din plastic, două seturi de suporturi de pahare din bambus și un prelungitor folosit, pe care le-a cumpărat după ce s-a consultat la telefon cu concubinul ei, C. lonuț - R., contra sumei de 40 lei.
În ceea ce privește proveniența bunurilor, martora a declarat că inculpatul nu i-a spus că le sustrăsese anterior, deși l-a întrebat de mai multe ori pe acesta de unde le are. Totodată, martora a mai precizat că la data de 09.07.2012 a predat acele bunuri lucrătorilor de poIiție din cadrul Secției 24 Poliție.
Cu ocazia audierii, martorul C. lonuț-R. a declarat că în data de 07.07.2012, în jurul orelor 03.00, în timp ce se afla Ia cumpărături în supermarket-urile Real și Carrefour, a fost sunat pe telefonul mobil de către concubina sa, P. Irma G., care i-a spus că inculpatul Z. S.-R. zis ,,D.”, i-a oferit spre vânzare mai multe bunuri pe care le-a găsit Ia gunoi.
Martorul a mai declarat că i-a spus concubinei Iui să cumpere acele bunuri.
Bunurile ridicate de Ia martora P. Irma G., au fost predate părții vătămate pe bază de dovadă Ia data de 09.07.2012 Ia sediul Secției 24 PoIiție.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului Z. S.-R., care în perioada 29.06.2012— 07.07.2012, în cursul nopții, a pătruns, prin efracție, în imobilul situat în ..31, bI.5, ..12, sector 5, proprietatea lui C. Z., de unde a sustras mai multe bunuri în valoare de 500 Iei, prejudiciul fiind recuperat parțial, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.g) și i.) Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanța a ținut seama, pe de o parte, de faptul că inculpatul a fost sancționat o singură dată administrativ, este consumator de plante etnobotanice săvârșind fapta dedusă judecății în vederea procurării acestor substanțe, nu are un loc de muncă iar, pe de altă parte, s-a ținut seama și de atitudinea sinceră avută pe parcursul procesului penal, atât în faza urmăririi penale cât și în fața instanței, precum și de incidența prevederilor art.3201 Cod pr.penală.
Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, văzând modalitatea de comitere a faptei care nu a implicat folosirea violentei, atitudinea constantă a inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei, pregătirea școlară minimă (5 clase) pe care o are la vârsta de 19 ani, împrejurarea că fapta a fost comisă când avea vârsta de 18 ani când personalitatea este în formare, lipsa unui sprijin din partea părinților care să-l îndrume pentru a dobândi o profesie în viață, îndeplinirea condițiilor art.861 Cod penal, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără ca executarea pedepsei să se realizeze în regim de detenție și prin obligarea inculpatului la îndeplinirea unor obligații menite să-i formeze o atitudine corectă față de ordinea de drept, dobândirea unei profesii și urmarea unui tratament de dezintoxicare.
Latura civilă
În temeiul art.14 Cod pr.penală s-a luat act că prejudiciul cauzat părții civile C. Z. a fost recuperat, în parte, prin restituire.
În temeiul art.14 și 346 Cod pr.penală cu referire la art.1349 și următoarele Cod civil a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă C. Z. și obligat inculpatul să-i plătească acesteia suma de 12 lei cu titlu de daune materiale reprezentând contravaloarea unui grilaj metalic.
S-a luat act că partea vătămată P. I. G. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art.112 Cod penal rap. la art.118 Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 40 lei reprezentând suma de bani obținută ca urmare a valorificării bunurilor sustrase către P. I. G..
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
- individualizarea modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului Z. S. R.;
- admiterea, în parte, a acțiunii civile formulate de C. Z. și obligarea inculpatului la plata sumei de 12 lei cu titlu de daune materiale;
- confiscarea sumei de 40 lei de la inculpat în baza art.112 rap.la art.118 Cod penal.
În dezvoltarea primului motiv de recurs, Ministerul Public arată că pentru a-și îndeplini funcțiile, conform art.52 Cod penal, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Apreciindu-se că inculpatul prezintă un grad ridicat de pericol social, dat de natura și modalitatea de săvârșire a infracțiunii, avându-se în vedere și circumstanțele care caracterizează persoana inculpatului – mobilul faptei constituindu-l nevoia de bani pentru procurarea de substanțe etnobotanice se solicită înlăturarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, neputându-se aprecia că scopul educativ – sancționator al pedepsei ar putea fi atins fără privarea de libertate a acestuia pe un interval de timp mai lung decât arestarea preventivă (aproximativ 2 luni). În plus, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar inculpatul mai este cercetat în două dosar penale pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și tâlhărie.
Cel de-al doilea motiv de recurs vizează latura civilă a cauzei, Ministerul Public criticând faptul că inculpatul a fost obligat în mod greșit doar la plata despăgubirilor în sumă de 12 lei iar nu in cuantum de 28 lei contravaloarea întregului grilaj metalic sustras de inculpat în două rânduri.
În fine cel de-al treilea motiv de recurs se referă la nelegalitatea confiscării de la inculpat a sumei de 40 lei reprezentând banii obținuți ca urmare a vânzării bunurilor sustrase din apartamentul părții civile C. Z. către partea vătămată P. I. G..
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu cauza, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3856 alin.3 Cod pr.penală, Curtea constată că recursul formulat este fondat însă în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În fața instanței de fond, anterior începerii cercetării judecătorești, după aducerea la cunoștință a prevederilor art.3201 Cod pr.penală, inculpatul a solicitat, în mod expres, judecarea sa conform procedurii simplificate, instituite prin art.3201 Cod pr.penală, introdus prin Legea nr.202/2010.
Având în vedere poziția procesuală a inculpatului și verificând îndeplinirea cerințelor art.3201 alin.4 Cod pr.penală, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr.121/2011, conform cărora latura penală poate fi soluționată numai atunci când din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, Curtea constată că, în mod legal și temeinic, prima instanță a considerat că pricina poate fi soluționată în procedura simplificată reglementată de art.3201 Cod pr.penală.
Probatoriul administrat în cursul urmăririi penale a condus în mod just la aprecierea că fapta a fost comisă de către inculpat, vinovăția acestuia fiind dovedită, fără putință de tăgadă.
Sub aspectul stabilirii și aplicării pedepsei, Curtea apreciază că prima instanță a avut în vedere, prin coroborare, toate criteriile prevăzute în art.72 Cod penal, atât cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, cât și referitor la modalitatea de executare a acesteia, astfel încât nu poate fi primită cererea Ministerului Public de modificare a modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului.
În baza propriului examen al actelor și lucrărilor dosarului, evaluate prin prisma criteriilor generale de individualizare, Curtea constată că pedeapsa, atat prin cuantum cât și prin modalitatea de executare a fost corect individualizată, fiind aptă să satisfacă exigențele disp.art.52 Cod penal.
Astfel, se reține că scopul legii penale poate fi atins, doar atunci când datele ce caracterizează, în mod pozitiv persoana inculpatului sunt apreciate ca atare, așa încât raportul dintre cuantumul sancțiunii ce trebuie aplicată în vederea reeducării și scopul său educativ să fie cât mai echilibrat.
Potrivit art.72 Cod penal, la proporționalizarea pedepsei ce se aplică inculpatului, instanța este datoare să țină seama, cumulativ, de dispozițiile părții generale ale codului penal, de limitele speciale de pedeapsă fixate de lege (reduse cu o treime ca urmare a incidenței alin.7 al art.3201 Cod pr.penală, respectiv de la 2 ani la 10 ani închisoare), de gradul de pericol social al faptei săvârșite relevat de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce), de datele ce caracterizează persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală (stări, situații, circumstanțe).
În accepțiunea instanței de recurs funcția de reeducare a pedepsei poate fi realizată numai printr-o justă individualizare a pedepsei, ceea ce presupune stabilirea unei modalități de executare care să țină seama în egală măsură de natura și gravitatea faptei, dar și de persoana inculpatului. Scopul pedepsei constând în reinserția socială a condamnatului nu poate fi atins întotdeauna prin izolarea acestuia de societate.
O pedeapsă prea severă în raport cu criteriile anterior menționate poate fi ineficientă și poate conduce la obținerea unui efect contrar celui vizat, reducând perspectivele de reintegrare a persoanei condamnate.
Curtea apreciază că în mod justificat prima instanță a ținut seama de vârsta la care inculpatul a comis fapta (18 ani, când personalitatea este încă în formare), de împrejurarea că săvârșirea acesteia nu a implicat folosirea violenței, că deși are o minimă pregătire școlară (5 clase) are perspective de reinserție socială facilă, fiind vorba despre o persoană care nu este cunoscută cu antecedente penale (fiind o singură dată sancționată cu amendă administrativă) și a avut o atitudine sinceră de recunoaștere a comiterii faptei. În plus, așa cum rezultă din înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar (caracterizările aflate la filele 26-29 dosar fond) rezultă că inculpatul se bucură de o bună reputație în societate, acesta fiind cunoscut ca un copil care își câștiga existența din vânzarea fierului vechi și a altor bunuri găsite la „gunoi”, acesta provenind dintr-o familie organizată dar a cărei situație materială este una pauperă.
Este adevărat că inculpatul a mai fost trimis in judecată într-un alt dosar penal (6578/P/2012) sub aspectul comiterii infracțiunii de tâlhărie prev.de art.211 alin.1 și 2 lit.c și alin.21 lit.a Cod penal, pentru comiterea unei tâlhării în data de 19.06.2012, însă în acea cauză prezumția de nevinovăție nu a fost răsturnată, nefiind pronunțată o hotărâre definitivă de condamnare a acestuia la pedeapsa închisorii.
În raport de cele mai sus arătate și de convingerea instanței că inculpatul a înțeles pe deplin gravitatea faptei comise în cauza dedusă judecății, că perioada arestului preventiv și pronunțarea condamnării constituie un avertisment serios și chiar fără executare acesta nu va mai săvârși infracțiuni, Curtea constată că și modalitatea de executare a pedepsei a fost corect individualizată, în cauză fiind întrunite condițiile prev.de art.861 alin.1 Cod pr.penală, ținându-se seama atât de persoana cât și de comportamentul inculpatului după comiterea faptei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere – ca modalitate de executare – oferind, în acest sens, suficiente garanții.
Conchizând, Curtea consideră că a realiza o corectă individualizare a pedepsei înseamnă a acorda semnificația cuvenită tuturor acelor date ce țin de circumstanțele reale ale faptelor și de cele personale ale inculpaților, pedeapsa stabilită fiind aptă, atât prin cuantum, cât și prin modalitatea de executare, să asigure realizarea scopului preventiv, educativ și sancționator, în vederea îndreptării atitudinii inculpaților față de ordinea de drept și valorile sociale apărate de lege.
Din perspectiva individualizării pedepsei instanța constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, acest motiv de recurs vădindu-se a fi nefondat.
Însă, din perspectiva celorlalte două motive invocate în recurs, calea de atac promovată de P. este întemeiată.
Astfel, din probele administrate a rezultat că la data de 05/06.07.2012, seara, în jurul orelor 21.30, inculpatul Z. S. R. a sustras jumătate din grilajul de fier de la unul din geamurile locuinței situate la parterul blocului nrr.5, din I. A., sector 5, contra sumei de 16 lei, bani cu care a cumpărat un plic de plante etnobotanice. A doua zi, în jurul orelor 23.00, inculpatul a mers din nou la apartamentul părții vătămate pentru a lua și cealaltă jumătate de grilaj metalic. În momentul desprinderii grilajului geamul s-a spart în totalitate, motiv pentru care a intrat în apartament de unde a sustras mai multe bunuri pe care le-a vândut martorei P. I. G. contra sumei de 40 lei, iar restul grilajului l-a vândut la centrul de colectare fier vechi, situat în ., contra sumei de 12 lei.
Așa cum rezultă din declarația părții vătămate aflate la fila 17 d.u.p., bunurile sustrase din apartamentul părții vătămate C. Z. i-au fost restituite acesteia la data de 09.07.2012, fiind recuperate de la partea vătămată P. I. G., conform declarației acesteia.
În aceste condiții, se impune admiterea recursului, desființarea in parte a hotărârii atacate și in fond admiterea in parte a acțiunii civile formulate de partea civilă C. Z. și obligarea inculpatului la plata sumei de 28 lei reprezentând contravaloarea întregului grilaj metalic sustras de inculpat (12 lei + 16 lei, sume obținute în două rânduri cu ocazia valorificării grilajului la fier vechi).
Din perspectiva confiscării speciale dispuse de către prima instanță in temeiul art.118 alin.1 lit.e Cod penal, Curtea constată că și sub acest aspect hotărârea primei instanțe este reformabilă.
Astfel, potrivit susmenționatului text de lege sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală dacă nu sunt restituite persoanei vătămate (sau contravaloarea obținută din vânzarea acestora) și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.
În aceste condiții, suma de bani ce se impune a fi confiscată de la inculpat este cea de 12 lei, constând în diferența dintre suma de 40 lei obținută în urma vânzării bunurilor către partea vătămată P. I. și suma de 28 lei la care trebuie obligat către partea civilă C. Z..
Pentru toate rațiunile de fapt și de drept mai sus expuse, Curtea, în temeiul art. 38515 pct.2 lit.d Cod pr.penală va admite recursul promovat de P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București, va casa, în parte, sentința penală atacată și rejudecând:
Va majora despăgubirile acordate părții civile C. Z. de la 12 lei la 28 lei.
Se va reduce suma confiscată de la inculpat de la 40 lei la 12 lei.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.
În baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, onorariul avocatului din oficiu pentru inculpat, de 200 lei urmând a fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București împotriva sentinței penale nr.2035/12.09.2012 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, în dosarul nr._ .
Casează, în parte, sentința atacată și rejudecând:
Majorează despăgubirile acordate părții civile C. Z. de la 12 lei la 28 lei.
Reduce suma confiscată de la inculpat de la 40 lei la 12 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, onorariu avocat oficiu pentru inculpat de 200 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 8 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,JUDECĂTOR
L. S. D. L. I. T.
GREFIER,
Victorița S.
Red.L.S./Th.red.C.V.M-ex.2/21.01.2013
Jud.sect.5 – jud.D.I.G.
| ← Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
