Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr. 4/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-01-2013 în dosarul nr. 4/2013
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR.4/F
Ședința publică din data de 09 ianuarie 2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: V. B.
GREFIER: I. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –Direcția Națională Anticorupție este reprezentat de procuror A. M. G..
Pe rol, se află judecarea contestației la executare formulată de condamnata J. R. cu privire la MEPÎ nr.463/2009, emis în baza sentinței penale nr.345/24.11.2009 a Curții de Apel București - Secția I Penală, din dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea, personal, aflată în stare de deținere și asistată juridic de apărător din oficiu M. C., în baza delegației nr._/2012.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat că nu a fost atașat dosarul nr._ .
Fiind întrebată de Curte, contestatoarea, personal, arată că își întemeiază contestația pe 461 alin.1 lit.d din Codul de procedură penală. Aceasta insistă în atașarea dosarului în care s-a pronunțat hotărârea de condamnare, considerând că, în lipsa acestuia, nu-i poate fi soluționată cererea.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că se urmărește tergiversarea soluționării cauzei. Susține că nu se impune atașarea dosarului nr._, întrucât contestatoarea dorește aplicarea dispozițiilor art.3201 din Codul de procedură penală, chiar dacă, pe parcursul judecății, nu a încercat să uziteze de aceste dispoziții legale.
Contestatoarea arată că nu se poate verifica dacă a solicitat sau nu aplicarea dispozițiilor 3201 din Codul de procedură penală, în condițiile în care nu a fost atașat acel dosar.
Reprezentantul Ministerului Public invocă excepția inadmisibilității contestației la executare, întrucât nu poate fi modificată pedeapsa, prin reținerea art.3201 din Codul de procedură penală, întrucât contestatoarea nu a invocat acest text de lege în cursul judecății, în acest sens fiind și decizia Curții Constituționale.
Apărătorul din oficiu al contestatoarei susține că este admisibilă cererea formulată de aceasta și, inclusiv pentru verificarea admisibilității contestației la executare, consideră că se impune atașarea dosarului de fond. Învederează că înainte de rămânerea definitivă a hotărârii, a intrat în vigoare Legea nr.202/2010 și, pentru a se verifica dacă contestatoarea a solicitat, pe parcursul judecății, aplicarea art.3201 din Codul de procedură penală, se impune atașarea dosarului. Consideră că acesta dispoziții legale ar fi fost aplicabile, în raport cu Decizia nr.1470/2011 a Curții Constituționale, dacă ar fi fost solicitate.
Contestatoarea, personal, în ultimul cuvânt, solicită respingerea excepției invocată de reprezentantul Ministerului Public, susținând că cererea de contestație la executare este admisibilă. Precizează că nu s-a solicitat niciodată aplicarea art.3201 din Codul de procedură penală și nici nu s-a făcut vorbire despre această posibilitate, întrucât Legea nr.202/2010 nu intrase în vigoare la acel moment și tocmai de aceea ar fi cererea sa admisibilă, întrucât a intervenit o cauză de reducere a pedepsei.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției inadmisibilității contestației la executare, invocată de reprezentantul Ministerului Public.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față;
Petenta condamnată J. R. a formulat la data de 19.07.2012 contestație la executarea sentinței penale nr.345/24.11.2009 a Curții de Apel București - Secția I Penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr.4036/12.11.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, solicitând, în baza art.460-464 Cod procedură penală, coroborat cu art.458 Cod procedură penală și art.13, 14 și 15 Cod penal, în sensul aplicării unei pedepse stabilită prin aplicarea art.3201 Cod procedură penală, precum și ale Legii nr.202/2010.
Cu privire la primul motiv, se arată că din cuprinsul hotărârilor, reiese cu ușurință recunoașterea comiterii faptelor, încă de la începutul urmăririi penale.
Totodată, solicită să se ia act de circumstanțele personale reținute în dosarul nr._ .
Referitor la al doilea motiv, contestatoarea arată că a fost trimisă în judecată în două dosare, iar actele materiale reținute intră în conținutul unei singure infracțiuni, existând caz de indivizibilitate prev. la art.33 lit.a Cod penal și considerând că există temeiuri pentru aplicarea legii penale noi, conform art.15 Cod penal.
La termenul de judecată din data de 09.01.2013, reprezentanta parchetului a ridicat excepția inadmisibilității contestației, întrucât nu poate fi modificată pedeapsa, prin reținerea art.3201 Cod procedură penală, deoarece contestatoarea nu a invocat acest caz în cursul judecății, în acest sens fiind și decizia Curții Constituționale.
Examinând admisibilitatea contestației formulate, Curtea constată următoarele:
Dispozițiile art.3201 Cod procedură penală, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă, pot fi aplicate doar de instanța care judecă fondul cauzei, până la rămânerea definitivă a hotărârii, neputând fi aplicate după această dată, ca lege mai favorabilă, după rămânerea definitivă, conform art.14 Cod penal sau art.15 Cod penal.
De asemenea, . art.3201 Cod procedură penală nu reprezintă un incident ivit în cursul executării pedepsei.
De asemenea, reunirea cauzelor în caz de indivizibilitate sau conexitate poate fi făcută de instanța care judecă fondul, în condițiile arătate la art.32 și următoarele din Cod procedură penală, nefiind posibilă pe calea contestației la executare, când sunt posibile eventualele contopiri de pedepse, în condițiile prevăzute de lege.
Așa fiind, se constată că cererea formulată este inadmisibilă, condiție în care nu mai este necesară atașarea dosarului de fond, Curtea urmând să respingă contestația, ca atare, cu obligarea petentei la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de către condamnata J. R. cu privire la MEPÎ nr.463/2009, emis în baza sentinței penale nr.345/24.11.2009 a Curții de Apel București - Secția I Penală, din dosarul nr._ .
Obligă contestatoarea la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 9.I.2012.
PREȘEDINTE,
V. B.
GREFIER,
I. P.
Red.V.B.
Dact.L.G.
ex.2
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... → |
|---|
