Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1517/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1517/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-08-2013 în dosarul nr. 1517/2013
Dosar Nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1517
Ședința publică din data de 28 august 2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: L. B.
JUDECĂTOR: DUMITRIȚA P.
JUDECĂTOR: A. A. R.
GREFIER: A. L. P.
Ministerul Public – Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror Reyhan M..
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul T. A. F. împotriva sentinței penale nr. 2039 din data de 22.07.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București – în dosarul nr._ .
La apelul nominal a răspuns recurentul-inculpat T. A. F. personal, în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, S. I., în baza delegației avocațiale depusă la dosar, au lipsit intimatele părți-vătămate C. E. R. și Ș. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul din oficiu pentru recurentul-inculpat T. A. F. solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale nr. 2039 din data de 22.07.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, iar rejudecând pe fond solicită reindividualizarea pedepsei aplicată inculpatului, în sensul redozării, având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine sinceră și de regret, a recunoscut săvârșirea faptei, prejudiciul a fost recuperat, iar partea-vătămată nu s-a constituit parte-civilă.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat, menținerea sentinței penale a Judecătoriei Sectorului 4 București ca fiind legală și temeinică, apreciind că pedeapsa aplicată inculpatului este corect individualizată, față de natura și gravitatea faptei, și mai mult, față de comportamentul infracțional al inculpatului, care a mai fost condamnat pentru furt calificat la o pedeapsă de 5 ani închisoare, pentru care a beneficiat de clemența instanței, care a dispus liberarea condiționată, însă inculpatul nu a socotit această clemență și a înțeles să săvârșească o nouă infracțiune.
Astfel încât, față de aceste motive, Ministerul Public apreciază că nu se impune o individualizare a pedepsei, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Recurentul-inculpat T. A. F. solicită reducerea pedepsei aplicată, considerând-o prea mare în raport de circumstanțele reale ale faptei.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2039 din 22 iulie 2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în baza art.334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare a instanței, din infracțiunea prev. de art.208 alin.1-art.209 alin.1 lit.e Cod penal cu aplic. art.37 alin.1 lit.a Cod penal, în infracțiunea prev. de art.208 alin.1-art.209 alin.1 lit.e Cod penal cu aplic. art.37 alin.1 lit.a, b Cod penal.
În baza art.208 alin.1-art.209 alin.1 lit.e Cod penal cu aplic. art.37 alin.1 lit.a, b Cod penal și cu aplic. art.3201 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul T. A. F. [zis „B.”, fiul lui N. și M., născut la 23.05.1977 în București, cetățenie română, recidivist, cu domiciliul în Popești Leordeni, ..2, jud.I., CNP_, deținut în Penitenciarul București-Rahova], la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în stare de recidivă postcondamnatorie și postexecutorie.
În baza art.61 alin.1 Cod penal, s-a dispus revocarea liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 757 zile închisoare rămas de executat din pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.1446/22.10.2007, pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală, rest de pedeapsă pe care îl contopește cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunea din speță și s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal, au fost interzise inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1, lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la data de 10.06.2013 la zi, iar în baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului T. A. F. (mandat de arestare nr.116/U.P./11.06.2013 emis de Judecătoria Sector 4 București).
S-a luat act că partea vătămată C. E. R. (cu domiciliul în București, ., nr.18, ., . și fără forme legale în București, ..60A, sector 5) și Ș. I. (cu domiciliul în București, ., ., ., sector 5) nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art.112 lit.f rap. la art.118 alin.1 lit.e Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 90 lei.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului a reținut că, la data de 9 iunie 2013, în jurul orei 1540, inculpatul T. A. F. a sustras, în pasajul stației de metrou Eroii Revoluției, un telefon mobil marca Samsung Corby, din buzunarul hanoracului părții vătămate C. E. R..
Împotriva soluției fondului a declarat recurs inculpatul T. A. F., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând redozarea pedepsei aplicate de 4 ani închisoare, dând eficiență mai mare prevederilor art.3201 Cod procedură penală, întrucât a avut o atitudine constant sinceră și de regret, precum și faptul că prejudiciul a fost recuperat integral, în natură.
Curtea, examinând recursul declarat, prin prisma criticii aduse, cât și din oficiu în conformitate cu prevederile art.3856 alin.ultim din Codul de procedură penală, constată că acesta este nefondat urmând a-l respinge ca atare.
În cauză, inculpatul recunoscând fapta, astfel cum a fost reținută în Rechizitoriul nr.7139/P/2013 din 28.06.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, a beneficiat de prevederile art.3201 alin.7 din Codul de procedură penală, vizând reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, cu 1/3
Așa fiind, recurentul inculpat a beneficiat de procedura simplificată a judecării cauzei.
Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate, Curtea constată că aceasta a fost judicios individualizată, în sensul că s-au avut în vedere dispozițiile prev.de art.72 Cod penal, în raport cu împrejurările și modalitățile de săvârșire, cu pericolul social al faptei, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege.
Se constată că, la stabilirea cuantumului pedepsei aplicate s-au avut în vedere circumstanțele reale în care s-a săvârșit fapta, de starea de recidivă a inculpatului, în sensul că fișa sa de cazier judiciar cuprinde pedepse pentru infracțiuni similare cu aceea din prezenta cauză, cât și pentru infracțiuni prevăzute la Legea nr.143/2000.
Ceea ce conduce instanța de control judiciar la menținerea cuantumului pedepsei aplicate este și faptul că inculpatul a săvârșit fapta după ce a fost liberat condiționat, ceea ce înseamnă că inserția socială nici măcar nu a avut loc.
Curtea constată că, prin cuantumul pedepsei aplicate, poate fi atins scopul acesteia, astfel cum este definit de art.52 Cod penal.
Așa fiind, Curtea urmează ca, în baza art.38515, pct.1, lit.b din Codul de procedură penală, să respingă, ca nefondat, recursul declarat de către inculpatul T. A. F..
Urmează ca, în baza art.383 Cod procedură penală, să deducă din pedeapsa aplicată reținerea și arestarea preventivă din data de 10 iunie 2013 la zi.
Văzând și prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T. A. F. împotriva sentinței penale nr. 2039 din 22 iulie 2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._ .
Deduce din pedeapsa aplicată reținerea și arestarea preventivă din data de 10 iunie 2013 la zi.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 august 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
L. B. DUMITRIȚA P. A. A. R.
GREFIER,
A. L. P.
red.D.Pic.
dact.L.G.
ex.2
red.M.C.-Jud.Sect.4
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1657/2013. Curtea de Apel... | Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... → |
|---|
