Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 65/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 65/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-03-2013 în dosarul nr. 65/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALA NR. 65
Ședința publică din data de 19 martie 2013
Curtea constituită din:
Președinte: A. N.
Judecător: M. O.
Grefier:A. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție – Direcția Națională Anticorupție, prin procuror C. D. G..
Pe rol, se află pronunțarea apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție – Direcția Națională Anticorupție și apelanții – intimați - inculpați N. B. A. și N. M. I. împotriva sentinței penale nr. 186/16.03.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II –a Penală, în Dosarul nr._ .
Dezbaterile care au avut loc în ședința publică din data de 05.03.2013 au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera Curtea, inițial, a amânat pronunțarea asupra apelurilor la data de 12.03.2013 și, ulterior, la data de 19.03.2013, dată la care a pronunțat următoarea decizie penală.
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față:
Prin sentința penală nr. 186/F/16.03.2012, Tribunalul București – Secția a II-a Penală, în baza art. 254 alin. 2 Cod penal rap. la art. 6 și 7 alin 1 din Legea 78/2000 a condamnat pe inc. N. B. A., la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
S-a făcut în cauză aplicarea art. 71,64 lit a teza a II-a lit b C.p., ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 65 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prev de art. 64 lit a, teza a II-a, lit b Cp pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale ca și pedeapsă complementară.
În baza art. 88 Cp a dedus prevenția inculpatului de la 17.08.2010 până la 20.09.2010 inclusiv.
În baza art. 26 Cp rap. la art. 254 alin 2 Cp rap. la art. 6 și 7 alin 1 din Legea 78/2000 a condamnat pe inc. A. M. I. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 81 Cp a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru un termen de încercare de 5 ani, conform art. 82 Cod penal. A atras atenția asupra prev. art. 83 Cod penal și art. 84 Cod penal și art. 85 Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal a constatat că inculpatul a fost reținut pentru 24 ore, în data de 17.08.2010.
În baza art. 350 teza a II-a Cod procedură penală a respins cererea de revocare a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea București, formulată de inculpatul N. B. A., măsură luată prin încheierea de ședință din 03.12.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală.
Au fost obligați inculpații la câte 2500 lei cheltuieli judiciare statului în contul IBAN 062TREZ7045032XXX003561; cod fiscal_ deschis la Trezoreria Sector 4 București, beneficiar Tribunalul București.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că la data de 12.08.2010, G. V. M. și G. G. L., au sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la comiterea unor infracțiuni de corupție de către N. B., comisar în cadrul Gărzii Financiare - Secția București.
Aceștia au arătat în denunțurile formulate că persoana ultim menționată a efectuat mai multe controale la punctele de lucru aparținând S.C AMERICAN FOOD DREAMS S.R.L. București, administrată de G. V. M. și, în schimbul aplicării unor amenzi contravenționale cu cuantum redus, a pretins atât produse alimentare cât și diverse sume de bani.
Potrivit susținerilor denunțătorilor, la 08 mai 2009, N. B. împreună cu un alt comisar din cadrul Gărzii Financiare, a venit în control la unul dintre punctele de lucru ale societății administrate de G. V. M. și, la finalizarea controlului, i-a spus acestuia din urmă că-i va aplica o amendă în cuantum de 12.000 lei și va suspenda activitatea societății pentru o perioadă de 3 luni. In urma discuțiilor dintre cei doi, comisarul NICHITELEA B. s-a oferit să reducă cuantumul amenzii până la 2.000 lei și să nu mai dispună suspendarea activității, cu condiția ca administratorul societății să-i dea acestuia, pe lângă amendă, suma de 4.000 lei.
G. V. M. a acceptat propunerea și, întrucât nu dispunea de suma respectivă de bani, i-a solicitat fratelui său, G. G. L., să aducă suma de 6.000 lei. Astfel, după sosirea lui G. G. L. și în prezența acestuia, G. V. M. a remis comisarului NICHITELEA B. suma pretinsă de 4.000 lei și, totodată, a plătit și amenda de 2.000 lei, pentru această ultimă sumă fiindu-i eliberată chitanță și întocmindu-se procesul-verbal nr._/08.05.2009.
De asemenea, denunțătorii au mai arătat că, la data de 18.02.2010, comisarul NICHITELEA B., însoțit de comisarul I. I., a mers din nou în control la punctul de lucru al societății aparținând lui G. V. M.. După finalizarea controlului NICHITELEA B. i-a făcut cunoscut administratorului că a constatat mai multe nereguli, dar le va trece cu vederea și-i va aplica o amendă contravențională în cuantum de doar 2.000 lei, cu condiția să-i dea și lui aceeași sumă, propunere acceptată de către denunțător, care i-a remis comisarului suma totală de 4.000 lei. In acele împrejurări, comisarul NICHITELEA B. a întocmit procesul-verbal . nr._/18.02.2010, prin care a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 2.000 lei, sumă pentru care a emis chitanță.
La data de 11.08.2010, NICHITELEA B., însoțit de alți doi comisari ai Gărzii Financiare, a efectuat un nou control la unul dintre punctele de lucru ale societății S.C. AMERICAN FOOD DREAMS S.R.L., unde a găsit-o pe vânzătoarea, P. O. R., și pe fratele administratorului, G. G. L..
După efectuarea controlului, G. G. L. a purtat discuții cu NICHITELEA B., acesta din urmă afirmând că trebuie să aplice o amendă de 8.000 lei și să suspende activitatea societății pentru trei luni. Având în vedere că denunțătorul G. G. L. a afirmat că amenda este mult prea mare și nu dispune de acea sumă de bani, comisarul NICHITELEA B. a propus să aplice o amendă de doar 1.000 lei și să nu mai suspende activitatea societății cu condiția să-i fie dată lui suma de 4.000 lei. G. G. L. a susținut că suma pretinsă este mare, fiind dispus însă să-i dea comisarului 1.000 lei în afară de suma de 1.000 lei care reprezenta amenda, lucru cu care NICHITELEA B. nu a fost de acord, acesta insistând să-i fie remisă suma de 4.000 lei.
Neînțelegându-se asupra cuantumului sumei ce urma să-i fie remisă, comisarul NICHITELEA B. a întocmit procesul-verbal . nr._/11.08.2010 prin care a aplicat o amendă contravențională în cuantum de 3.000 lei, din care G. G. L. a achitat pe loc suma de 1.800 lei, pentru care a fost emisă chitanță.
Totodată, comisarul NICHITELEA B. a lăsat o invitație destinată administratorului societății, G. V. M., prin care îi solicita acestuia să se prezinte cu documentele financiar contabile ale societății, la data de 16.08.2010, orele 830, la sediul Gărzii Financiare București.
Constatându-se de către procuror că în cauză există date și indicii temeinice privind săvârșirea infracțiunii de luare de mită, la 13.08.2010, s-a solicitat Tribunalului București autorizarea interceptării și înregistrării audio video, pe o durată de 30 zile, a convorbirilor și comunicărilor telefonice purtate de NECHIȚELEA B. de la postul telefonic cu nr._ și de G. V. M. de la postul telefonic utilizat de acesta cu nr._; a convorbirilor purtate în mediul ambiental de către G. V. M., sau de alte persoane, cu NECHIȚELEA B., ori cu alte persoane, în legătură cu faptele care formează obiectul prezentei cauze precum și a înregistrării de imagini privind întâlnirile dintre G. V. M., sau alte persoane, cu NECHIȚELEA B., ori cu alte persoane.
Prin încheierea din 13.08.2010 pronunțată de Tribunalul București a fost admisă cererea Direcției Naționale Anticorupție și s-au emis autorizațiile nr. 953/A.I./13.08.2010 de interceptare și înregistrare a convorbirilor sau comunicărilor telefonice, precum și a înregistrărilor convorbirilor purtate în mediul ambiental, pentru o durată de 30 zile, de la 13.08.2010 până la 11.09.2010.
Astfel, din cercetările efectuate în cauză a reieșit că, în ziua de 16.08.2010, în jurul orelor 1145-1200, inculpatul N. B. A. împreună cu coinculpatul A. M. I., ambii comisari în cadrul Gărzii Financiare - Secția București, au revenit în control la magazinul „ Măcelăria K.", aparținând S.C. AMERICAN FOOD DREAMS" S.R.L., situat în București, .. 82, sector 6.
În prezența contabilei societății, Z. S., și a denunțătorului G. V. M., cei doi inculpați au verificat o parte din documentele financiar contabile, fără să afirme că au constatat vreo neregulă referitoare la activitatea societății, și care să fie de natură să impună aplicarea unei sancțiuni. După plecarea contabilei, inculpații N. B. A. și A. M. I. au verificat și marfa existentă în magazin.
După finalizarea controlului, inculpatul N. B. A. i-a făcut cunoscut denunțătorului G. V. M., în prezența coinculpatului A. M. I., că a constatat mai multe nereguli, afirmând textual „...Să știi, că te bag de data asta! Te bag! Nu mai discutăm, pentru că ultima dată când am fost la tine erai la fel de varză." In același context, inculpatul NICHITELEA B. A. i-a amintit denunțătorului că mai are de plată și o parte din amenda ultim aplicată, întrebându-l totodată „ Ce-i mai scump pentru tine? Ce consideri, dăm o amendă mare sau îți iau notă explicativă și dăm mai departe?", „Și Dumnezeu cu mila unde ajunge", „La Sectoru" șase, la... Poate îi mai cunoști pe băieți?", „La S.I.F., ori...".
Supărat că va fi sancționat din nou, întrucât, în urmă cu doar câteva zile, primise o amendă contravențională în cuantum de 3.000 lei, denunțătorul G. V. M. a afirmat „ Nu, da" nu mai dăm, am dat una, nu e, e suficient?". Inculpatul NICHITELEA B. A. a precizat însă „ bineînțeles că dăm amendă, ce-ai? Cum? Păi, nu te-am prins cu astea? Dacă era O.K., ziceam: < nu,="" dom"ne,="">"...> Deci, ai așa, dă-mi o coală! Cum faci tu gramaju", așa îți fac eu nota de plată. Deci, O.G. șaptezeci și șase pe nouăzeci și nouă, ai două, da? Două mii, cinci mii plus două mii, cinci mii. Da?".
Totodată, în prezența coinculpatului A. M. I., inculpatul NICHITELEA B. A. a consemnat olograf limitele amenzilor aplicabile pentru neregulile constatate, continuând să afirme textual ,B.! Că nu faci NIR-uri la pro, la produs finit, da? Deloc!Două mii, patru mii, da?", ,”Asta-i penală treaba. Denumirea produselor, ți-am dat data trecută, da?", ,”Da? Asta necompletat. Și ăsta-i două mii,patru mii, „...Uite, de la opt mii la optișpe mii", „Rămâne opt mii, da? Opt mii, iei azi amendă. O.K.?"Denunțătorul a afirmat că „ nu e O.K.", motivând că amenda este prea mare și nu are atâția bani.
La un moment dat, observând o dispoziție de plată, inculpatul N. B. A. i-a reproșat denunțătorului G. V. M. că a luat 6.000 lei din firmă, afirmând textual „Ia uite, ai luat șase mii de lei din firmă, nu știm de ce i-ai luat, cum, că...ai semnat, nu ți-ai trecut datele...Asta e semnătura ta?", „ Contractu", vreau să văd contractu" pe alea.... Că ne uităm și acolo! N-ai declarat de unde-s banii, de unde au venit, pe ce filieră, cum, în ce condiții?"
Inculpatul i-a spus în continuare denunțătorului că trebuie să plătească amenda stabilită (n.n. 8.000 lei), urmând ca a doua zi să clarifice și problema contractului, afirmând textual „Deci, rămân ăștia azi și te chem cu contractu"...mâine vii la mine, da?"
Întrucât G. V. M. a afirmat „Da, n-am banii ăștia", inculpatul N. B. A. 1-a întrebat „....ce, ai tu altă variantă?".Denunțătorul s-a eschivat să dea un răspuns concret și i-a cerut inculpatului să găsească o eventuală altă variantă.
In continuarea dialogului ambiental, inculpatul N. B. A. i-a spus denunțătorului „...Zi mersi că nu ți-am închis magazinu"! Zi mersi!", reproșându-i, totodată, acestuia „ ... Păi, ți-am zis, când omu" e ok, e bun și e așa, îl iei de prost!"..
Denunțătorul a susținut, din nou, că amenda la care se referea inculpatul N. B. A. este mult prea mare în raport cu posibilitățile sale financiare și față de faptul că fusese sancționat contravențional în cursul săptămânii trecute de către același organ de control, iar inculpatul a afirmat „ Știu că-i mult! Ce să...?", după care i-a arătat denunțătorului un înscris, respectiv dispoziția de plată nr.1/08 din 14.08.2010, în conținutul căruia era menționată suma de 6.000 lei,( înscris cu privire la care făcuse anterior referire în sensul că s-au luat 6.000 lei din societate fără justificare, ) și 1-a întrebat "Așa poți măcar? Că tot i-ai luat de-acolo, tre" să existe! Da? Ă
Denunțătorul G. V. M. a fost de acord cu pretinderea avansată și a afirmat că nu dispune de toată suma de bani, fapt pentru care era necesar să-l contacteze telefonic pe fratele său pentru a-i cere să îi aducă o diferență de 2.000 lei. În prezența inculpaților N. B. A. și A. M. I., denunțătorul G. V. M. 1-a sunat pe fratele său, G. G. L., căruia i-a spus „băi, uite, am și eu nevoie de tine pân" la magazin", „sa...treci tu pe dincolo, pe la mine și ia două mii”.
La scurt timp (aproximativ 12 minute), denunțătorul G. G. L. venit și a adus suma de 2.000 lei. Până la venirea acestuia din urmă, inculpatul A. M. I. a scris procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor după dictarea coinculpatului NICHITELEA B. A..
La un moment dat, denunțătorul G. V. M. a ieșit din birou pentru a vorbi la telefon, împrejurare în care, inculpatul NICHITELEA B. A. i-a spus coinculpatului A. M. I. că vor aplica o amendă de 1.000 lei, afirmând textual „vezi că-i dăm o mie de lei”, „o mie de lei ar veni amendă".
Inculpatul ultim menționat, deși 1-a auzit cu puțin timp înainte pe NICHITELEA B. A. spunând denunțătorului G. V. M. că-i va aplica o amendă de 8.000 lei și, totodată, 1-a auzit pe denunțător solicitând fratelui său să-i aducă suma de 2.000 lei, nu a fost surprins de afirmația coinculpatului mai sus menționat în sensul că vor aplica o amendă de 1.000 lei.
După ce denunțătorul G. V. M. a primit cei 2.000 lei de la fratele său, G. G. L., cel prim menționat a scos dintr-o pungă de culoare albastră un alt teanc de bancnote și 1-a întrebat pe inculpatul NICHITELEA B. A. „...pun șase, da?" și, urmare a răspunsului afirmativ al acestuia i-a remis suma de 6.000 lei, în prezența coinculpatului A. M. I..
Întrucât inculpatul N. B. A. l-a întrebat pe denunțător dacă a numărat banii, acesta din urmă a negat, fapt pentru care cel prim menționat i-a solicitat „ia numără-i tu", astfel că, în prezența celor doi inculpați, denunțătorul G. V. M. a primit înapoi banii de la inculpatul mai sus menționat și i-a numărat, timp de aproximativ un minut, după care i-a remis din nou lui N. B. A. care i-a pus în geanta sa diplomat unde au fost descoperiți, ulterior, de organele de urmărire penală cu ocazia constatării infracțiunii flagrante.
Inculpatul A. M. I. a întocmit procesul - verbal . nr._/16.08.2010 în care s-a menționat că s-a aplicat societății S.C. AMERICAN FOOD DREAMS S.R.L. o amendă contravențională în cuantum de 1.000 lei, fiind emisă, totodată, chitanța . nr._/16.08.2010 care i-a fost înmânată denunțătorului de inculpatul N. B. A..
Ulterior, cei doi inculpați au părăsit magazinul în care desfășuraseră activitatea de control, moment în care au fost abordați de către organele de urmărire penală, așa cum rezultă din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante.
În faza de cercetare judecătorească, Tribunalul a reținut din declarația inculpatului NICHITELEA B. A. că acesta nu a recunoscut fapta descrisă în rechizitoriu precizând că, pe data de 11 aug. 2010, în virtutea atribuțiilor de serviciu, delegate de conducea Gărzii Financiare, s-a prezentat la Măcelaria „K.”, pentru a verifica existența casei de marcat si respectarea dispozițiilor guvernamentale de evidențiere a operațiunilor cu acest dispozitiv electronic. Cu această ocazie, împreună cu inc. A. M. si cu un alt coleg de-al său I. D., au făcut verificări la această societate si au constatat ca si neregulă, împrejurarea că pe unele bonuri de marcat nu era evidențiată denumirea produsului, aspect pentru care a aplicat o amendă de 3.000 lei, iar denunțătorul a achitat parțial amenda, respectiv, suma de 1800 lei.
Cu această ocazie, cei doi inculpați au intenționat să verifice si modul de proveniență a mărfurilor, solicitându-i fratelui denunțătorului să pună la dispoziție facturile aferente, dar pentru că acesta nu le deținea în totalitate, au stabilit o zi, de comun acord, pentru ca un reprezentant al societății să vină la sediul Gărzii Financiare cu toate facturile, respectiv, data de 16 august 2010.
Întrucât înscrisurile respective erau voluminoase, contabile societății l-a sunat pe inc. NICHITELEA B. A. si i-a solicitat ca verificarea să se facă la biroul acesteia, care nu avea nicio legătură cu locul unde se afla măcelăria, dar inculpatul a refuzat si a stabilit ca respectivul control să fie efectuat în incinta măcelăriei pe data de 16. august 2010, când cei doi inculpați s-au prezentat la locul menționat.
Inculpatul NICHITELEA B. A. a mai declarat că împreună cu inculpatul A. M. au procedat la verificarea facturilor de proveniență a mărfurilor si au constatat unele nereguli ce puteau fi sancționate doar contravențional sau cu avertisment. In continuare, i-a menționat denunțătorului abaterile constatate si i-a explicat acestuia care este cuantumul amenzii ce trebuie aplicată dar că nu este adevărat că i-ar fi solicitat denunțătorului o sumă de bani diferită de amendă. Inițial, a stabilit ca denunțătorul să plătească o amendă în cuantum de 8.000 lei, dar pentru că acesta se plângea întruna că nu-i merge afacerea, inculpatul a considerat că amenda de 1.000 lei este suficientă pentru a avea si un rezultat pozitiv de încasare imediată la bugetul de stat, având în vedere si faptul că nici amenda anterioară nu fusese plătită în totalitate.
Inculpatul a mai declarat în fața instanței, că denunțătorul a fost de acord cu această sumă, l-a sunat pe fratele său să vină cu 2.000 lei, iar când acesta a venit, după ce a numărat banii, denunțătorul i-a pus în geanta inculpatului care alături, deschisă.
S-a mai menționat că în perioada în care denunțătorul a întreprins această activitate, inculpatul era ocupat cu încheierea procesului-verbal care era scris de colegul său, inculpatul A. M., proces-verbal în care s-a consemnat cuantumul amenzii de 1.000 lei.
Inculpatul a menționat că a fost convin că banii dați de denunțător pentru amendă sunt de 1.000 lei si nu mai mult si că nu i s-a părut un lucru nefiresc să-l lase pe denunțător să-i pună banii în geantă, geantă în care, acesta a precizat că mai deținea o sumă de bani, când s-a prezentat la controlul respectiv, luată de inculpat de acasă pentru a plăti o rată la BCR - Sucursala Drumul Taberei, sumă în valoare de 4.880 lei.
În ziua respectivă, inculpatul a mai precizat că a intrat în sediul Gărzii Financiare cu suma menționată dar nu a declarat suma respectivă la . în ultimul an de zile nici un angajat nu a respectat această obligație. De asemenea, s-a mai precizat că la controlul efectuat s-a mai găsit și o cantitate de carne neînregistrată în facturi, dar pentru că prejudiciul creat de acest fapt era de 800 lei, inculpatul a considerat că nu este necesară aplicarea vreunei sancțiuni, dar recunoaște că în discuția cu denunțătorul s-a referit si la posibilele aspecte penale ale acestei nereguli dar, cu scopul de a-l preveni ca pe viitor să înregistreze cantitatea de carne în totalitate.
Inculpatul a mai precizat că la controlul menționat a evidențiat patru nereguli si a aplicat o singură sancțiune, fapt ce-l explică prin împrejurarea că pentru trei dintre ele i-a atras atenția denunțătorului doar verbal, făcând afirmația către denunțător „să fie mulțumit că nu i-a închis magazinul”.
În legătură cu sumele de bani ce au fost găsite asupra sa respectiv, pe lângă suma de 4.880 lei, pe care o avea în geantă, cu suma de 572 lei pe care o avea în buzunarul hainei cu care era îmbrăcat si cu suma de 1.404 lei găsită de anchetatori în torpedoul mașinii proprietatea inculpatului NICHITELEA B. A., acesta nu și-a explicat de ce suma de 4.880 lei fusese înregistrată cu seriile banilor de către organele de anchetă, deoarece nu a solicitat denunțătorului ca pe lângă banii pentru amendă să-i plătească si o altă sumă de bani, iar pentru celelalte sume menționate a dat motivări care nu au putut fi confirmate de celelalte probatorii administrate în cauză.
Inculpatul a mai precizat că a lucrat în cadrul Gărzii Financiare București în calitate de comisar principal, timp de 11 ani, anterior a lucrat 4 ani în cadrul Poliției de Frontieră Otopeni, este absolvent al Academiei de Poliție, a fost apreciat pozitiv de șefii săi, este căsătorit si are 2 copii minori.
În legătură cu inc. A. M., a menționat că pe data de 11. aug. 2010 a venit doar la începutul controlului si la sfârșitul acestuia, nefiind participant pe tot parcursul controlului iar pe data de 16. aug. 2010, a consemnat, la dictarea inculpatului NICHITELEA B. A., constatările ocazionate de control si a întocmit procesul-verbal, fiind de față când denunțătorul a numărat banii si era în încăpere când acesta a pus banii în geantă.
Din declarația inculpatului A. M.-I., dată în faza de cercetare judecătorească, Tribunalul reține împrejurarea descrisă de acesta că pe data de 16. aug. 2010, a fost de față la efectuarea controlului efectuat la Măcelăria K., în sensul că s-au verificat aparatele de marcat, documentele de casă, balanța lunii iunie 2010, și inventarul. Și acest inculpat confirmă neregula găsită cu privire la cantitatea de carne neînregistrată în actele societății, inculpatul NICHITELEA B. A. întrebându-l pe denunțător de unde deține cantitatea respectivă si atenționându-l că este pasibil de o amendă,dar pentru această neregulă, societatea nu a fost amendată în final.
Inculpatul A. M.-I. l-a auzit pe inc. NICHITELEA B. A. cum a pronunțat o sumă mai mare pentru amendă, dar nu știe de ce nu s-a aplicat o amendă mai mare deoarece el era începător, lucra la Garda Financiară de numai 3 săptămâni si a considerat că nu era atribuția sa să ceară explicații pentru acest aspect, mai ales că, denunțătorul a fost de acord cu amenda de 1.000 lei si a plătit-o pe loc, primind si o chitanță în acest sens.
Întrucât el scria procesul-verbal, inculpatul A. I. a precizat că nu a surprins momentul exact al plății amenzii, l-a văzut pe denunțător întinzând mâna cu banii către N., dar nu a surprins și momentul în care acesta din urmă i-a preluat.
Același inculpat a mai menționat că nu a fost consultat în privința cuantumului amenzii iar constarea faptei pentru care s-a aplicat aceasta a fost făcută de ambii inculpați, precizând că pe data de 11 aug. 2010 nici el și nici inc. N. B., nu au primit sau pretins vreo sumă de bani de la denunțător ca de altfel, nici pe data de 16. aug. 2010, cei doi nu au cerut o altă sumă de bani, în afară de cuantumul amenzii menționate.
Și acest inculpat a declarat că are familie, soție si un copil minor, în prezent își câștigă existența lucrând la o firmă de contabilitate, în baza unui contract de colaborare iar înainte de a fi angajat la Garda Financiară,a lucrat timp de 6 ani tot în cadrul ANAF.
Tribunalul a constatat că declarațiile date de cei doi inculpați nu se coroborează cu celelalte probatorii administrate în cauză .
În acest sens, declarațiile martorului-denunțător G. G.-L. si ale martorilor P. O. R., G. V.-M. și D. C. stabilesc că situația de fapt este cea reținută în rechizitoriu în sensul că, în timp ce se aflau la un control la magazinul Măcelăria „ K.” aparținând . SRL, al cărei administrator este numitul G. V.-M., inculpații NICHITELEA B. A. si A. M. –I., ambii comisari în cadrul Gărzii Financiare - secția București, în ziua de 16. 08. 2010, primul a pretins si primit suma de 5.000 lei, de la denunțător, pentru a-i aplica acestuia o amendă contravențională în cuantum de doar 1.000 lei pentru neregulile constatate în privința activității societății verificate si pentru care s-ar fi impus unor sancțiuni mai aspre precum si suspendarea activității respectivei firme iar cel de-al doilea inculpat, a asistat în permanență, la faptele săvârșite de inculpatul anterior menționat si a fost de acord cu un cuantum mic de amendă, în sumă de 1.000 lei atunci când inculpatul NICHITELEA B. A. a afirmat textul „vezi că-i dăm 1.000 lei”, „1.000 lei ar veni amenda”, așa cum rezultă din procesul-verbal încheiat la data de 31. 08. 2010 în care au fost redate, în formă scrisă, conținutul convorbirilor purtate în mediul ambiental la data de 16. 08. 2010 de către G. V. M. cu N. B. A., A. M. I., precum si cu alte persoane.
Deși inculpatul A. M. I. îl auzise anterior, pe inc. NICHITELEA B. A. spunându-i denunțătorului G. V. M. că-i va aplica o amendă de 8.000 lei, nu a fost surprins de afirmația coinculpatului mai sus menționat că va aplica o amendă de 1.000 lei, rezultând fără dubiu, că acesta a consimțit la întrunirea elementului material al laturii obiective a infracțiunii de luare de mită, sub forma complicității.
Din raportul de expertiză depus la dosarul cauzei, Tribunalul a reținut că înregistrările ambientale audio si audio-video din data de 16.08. 2010 nu sunt originale dar expertul nu a exclus posibilitatea ca acestea să fie copii ale unor înregistrări originale sau transferări efectuate cu programul USBird direct de pe înregistrări originale efectuate cu echipamentele prezentate de parte iar examinarea auditivă a înregistrării a evidențiat că mediul ambiental în care a fost realizată înregistrarea are aceleași caracteristici cu cel descris la analiza înregistrărilor.
Oricum, coroborate cu celelalte probatorii administrate în cauză, instanța nu a avut creat nici un dubiu cu privire la legalitatea acestor înregistrări. În drept, fapta inculpatului N. B. A. constând în aceea că, în ziua de 16.08.2010, împreună cu A. M. I., ambii comisari în cadrul Gărzii Financiare - Secția București, au venit în control la magazinul „Măcelăria K.", aparținând S.C. AMERICAN FOOD DREAMS" S.R.L., ocazie cu care a pretins și primit suma de 5.000 (cinci mii) lei de la denunțătorul G. V. M., pentru a-i aplica o amendă contravențională în cuantum de doar 1.000 (una mie)lei pentru neregulile constatate în privința activității societății verificate și pentru care s-ar fi impus aplicarea unor sancțiuni mai aspre, precum și suspendarea activității respectivei firme, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 2 Cp. rap. la art. 6 și 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.
Fapta inculpatului A. M. - I., comisar în cadrul Gărzii Financiare - Secția București, constând în aceea că, în ziua de 16.08.2010, a participat, împreună cu coinculpatul N. B. A., la controlul efectuat la magazinul „Măcelăria K.", aparținând S.C. AMERICAN FOOD DREAMS" S.R.L., asistând, în permanență, la faptele săvârșite de inculpatul ultim menționat, fapte care determină elementul material al laturii obiective a infracțiunii de luare de mită, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 26 Cp. rap. la art 254 alin. 2 Cp. rap. cu art. 6 și 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.
Alineatul 2 al art. 254 C.p. prevede drept condiție agravantă săvârșirea faptei de către un funcționar cu atribuții de control, iar activitatea de control constituie o activitate complexă de verificare si analiză a unor situații sau sectoare, în vederea urmăririi evoluției acestora si care se desfășoară pentru moment sau periodic, în baza unor sarcini si atribuții concrete menționate expres în fișa postului sau în lege
Deși inculpații au invocat că organele de anchetă nu au inscripționat întreaga sumă de bani găsită asupra inculpatului cu titlu de mită si că acest aspect ar crea un dubiu asupra precizării în totalitate a sumei pretinse si promise, totuși, instanța apreciat că inculpații au vizat același scop urmărit de a pretinde sau primi bani ce nu li se cuveneau cu scopul de a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle lor de serviciu sau cu scopul de face un act contrar acestor îndatoriri, respectiv, prin aplicarea unei singure amenzi, cum a fost cazul în speța de față, pentru constatarea mai multor abateri deși acestea, în actul încriminator erau sancționate individual si prin aplicarea unei amenzi . mic decât cel menționat în același act legislativ.
În condițiile în care înregistrările video relevă, dincolo de orice dubiu, actul primirii prin găsirea în geanta inc.N. B.-A., în buzunarul hainei cu care îmbrăcat si în torpedoul mașinii sale,precum si conivența de care a dat dovadă coinculpatul A. M.-I. rezultă că apărarea inculpaților ce se axează pe susținerea caracterului ilicit al primirii sumei de bani nu este veridică. Degeaba au pretins cei doi inculpați că nu au sesizat momentul în care întreaga sumă de bani ar fi fost plasată inculpatului N. B.-A., întregul lor comportament relevat de probatoriile administrate în cauză indică că au acționat cu o voință comună respectiv, aceea de a primi o sumă de bani cu prilejul unui control operativ pentru a nu aplica societății comerciale controlate o sancțiune contravențională în limite legale, cu atât mai mult cu cât inculpatul N. B.-A. s-a exprimat că „fapta e penală….”, „ Zii mersi că nu ți-am închis magazinul”, „să știi că te bag de data asta”.
În baza textelor de lege mai sus menționate, inculpatul N. B.-A. a fost condamnat la pedeapsă cu închisoarea, la individualizarea căreia a ținut seama de dispozițiile art. 72 C.p. respectiv, de pericolul social al faptei comise si periculozitatea inculpatului, întrucât acesta s-a folosit de autoritatea conferită de stat si a intervertit puterea de stat în folos propriu, înțelegând să nu-și îndeplinească obligația de serviciu, cu condiția de a primi bani în schimb.
O astfel de optică apare ca fiind inadmisibilă, valorile sociale atinse fiind multiple, cea mai importantă fiind lezarea încrederii în exercițiul autorității de stat prin intermediul organelor de control.
Poziția procesual nesinceră a inculpatului si împrejurarea, în pofida probelor evidente, că acesta a încercat să arate că este vorba de o înscenare, nerecunoscându-și nici formal faptele, sunt elemente ce arată că inculpatul N. B.-A. nu a înțeles absolut nimic din gravitatea faptei săvârșite.
Semnificația si impactul public puternic, specifice infracțiunilor de corupție, consecința indubitabilă a faptei de luare de mită săvârșite în calitate de comisar al Gărzii Financiare, constând în lezarea profundă a autorității si credibilității instituției reprezentată de inculpat, instituție ce este chemată să răspundă tocmai actelor de încălcare a legii, împiedică reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului.
Lipsa antecedentelor penale nu are relevanță, din moment ce calitatea pe care o deținea în cadrul Gărzii Financiare ar fi făcut imposibilă ocuparea acestei funcții, în situația de antecedență penală .
La aprecierea condiției pericolului social al faptei de luare de mită s-au avut în vedere, în afara datelor personale ale inculpatului si împrejurarea că prin natura sa, fapta de luare de mită este de natură a compromite prestigiul, autoritatea si credibilitatea organelor si instituțiilor statului, precum si corectitudinea si cinstea funcționarilor publici.
Toate aceste elemente de individualizare conduc la concluzia că scopul preventiv, de exemplaritate si reeducativ al pedepsei poate atins numai prin aplicarea unei pedepsei ferme, este adevărat, orientată spre limita minimă prevăzută de legea penală specială, având în vedere vârsta inculpatului si împrejurarea că are o familie compusă din soție si 2 copii minori, dar executabilă în regim de detenție deoarece, nu poate fi ignorat nici impactul faptelor de acest gen asupra opiniei publice, sentimentul de insecuritate creat în rândul destinatarilor raporturilor penale de conformare, în sensul că justiția si organele judiciare care concurează la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității, sancționând prompt si eficient mai ales, faptele de corupție, recrudescente în societatea contemporană, din categoria cărora fac parte si cele prevăzute de Legea nr. 78/2000.
Referitor la inc. A. M.-I., la individualizarea pedepsei ce va fi aplicată acestuia, Tribunalul a ținut seama de gradul de pericol social concret al faptei comise de acesta manifestat în împrejurarea că chiar prin simpla asistare la comiterea faptei de către inculpatul N. B.-A., coinculpatul A. M.-I. a întărit rezoluția infracțională a acestuia din urmă, a cunoscut intenția sa si a avut cunoștință de faptul că inc. N. B.-A. a primit de la denunțătorul G. V. M. o sumă mai mare de bani decât suma de 1.000 lei ce-i fusese comunicată că ar reprezenta cuantumul amenzii, participând deci la săvârșirea infracțiunii sub forma complicității morale.
Totuși, având în vedere împrejurarea că acest inculpat se afla la începutul activității sale, în cadrul Gărzii Financiare București, că nu a avut un rol generator în comiterea faptei de corupție, precum si împrejurarea că lucrează, cu contract de colaborare, la o societate de contabilitate si că are o familie compusă din soție si un copil minor, Tribunalul a apreciat că aplicarea unei pedepsei orientată spre limita minimă prevăzută de legea penală specială este suficientă pentru reeducarea acestui inculpat ca de altfel, si dispunerea ca pedeapsa respectivă să fie executabilă într-un regim neprivativ de libertate, prin aplicarea dispozițiilor art. 81-82 C.p. respectiv, prin suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru un termen de încercare astfel cum prevede textul de lege menționat.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Generală Anticorupție și inculpații.
Prin apelul său, P. a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
1.Nelegalitatea hotărârii instanței de fond sub aspectul neaplicării pedepselor complementare și accesorii inculpatului A. M.-I.;
2.Netemeinicia hotărârii sub aspectul individualizării pedepselor aplicate ambilor inculpați;
3.Netemeinicia hotărârii sub aspectul neaplicării interzicerii executării dreptului prev. de art. 64 lit. c Cod penal, în cazul ambilor inculpați.
Prin apelul declarat de inculpatul N. B.-A., s-a criticat sentința sub aspectul greșitei condamnări, din probele administrate neputându-se trage concluzia că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost condamnat, astfel că a solicitat achitarea conform prevederilor art. 10 lit. a Cod procedură penală.
Motivele invocate de inculpat sunt cuprinse in extenso în practicaua prezentei.
În subsidiar, a solicitat executarea pedepsei într-o altă modalitate de executare.
Prin apelul său, inculpatul A. M.-I. a solicitat achitarea sa conform prevederilor art. 10 lit. a Cod procedură penală, întrucât din materialul probator administrat în cauză, nu rezultă că ar fi cunoscut presupusa rezoluție infracțională a inculpatului N. B.-A., între ei fiind exclusă o înțelegere, iar participarea sa la control a fost un ordin de serviciu.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței apelate în raport de criticile aduse, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept conform prevederilor art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Printr-o evaluare judicioasă a probatoriului administrat, instanța a stabilit o corectă situație de fapt și a dat o corespunzătoare încadrare juridică faptelor comise de inculpați.
Astfel, instanța s-a pronunțat în limitele prev. de art. 317 Cod procedură penală, în raport de sesizarea sa cu privire la fapta comisă la 16.08.2010.
Deși în declarațiile martorilor denunțători, există referiri și la alte momente, anterioare celui din 16.08.2010, nu s-a adus nicio acuzație penală prin actul de învestire a instanței, și nici nu s-au administrat probe nici la urmărirea penală și nici în faza de cercetare judecătorească, după cum nu s-a efectuat o extindere a cadrului procesual cu privire la alte acte materiale.
În demonstrarea vinovăției inculpatului, instanța a făcut referire la probatoriile administrate.
Susținerile inculpatului N. B.-A. că înregistrările nu ar fi originale, așa cum, de altfel, a concluzionat și expertul desemnat în cauză, nu conduc automat la necesitarea înlăturării acestora din ansamblul probator administrat în cauză. Aceste înregistrări se coroborează perfect cu celelalte probatorii administrate, așa cum a evidențiat și instanța de fond.
În definiția conceptului de „originalitate” a înregistrărilor, expertul desemnat în cauză, a omis să aibă în vedere modalitatea în care se fac în prezent înregistrările, în format digital, cu consecința imediată a faptului că nu mai este nicio diferență între înregistrarea inițială, care se află pe suport, și orice copie a înregistrării.
În lipsa depistării unor urme de intervenții tehnice asupra înregistrării, în acest context, concluzia nu poate fi decât aceea că, originalitatea înregistrării nu poate fi discutată.
Înregistrările autorizate purtate în mediul ambiental se coroborează cu declarațiile denunțătorilor și dovedesc fapta comisă de inculpatul N. B.-A. de pretindere și primire a sumei de 5000 lei de la denunțătorul G. V. M., suma fiind găsită, imediat după prinderea în flagrant în genata inculpatului, aspect care rezultă și din înregistrarea video a discuțiilor dintre denunțător și inculpați.
Împrejurarea că pe mâinile inculpatului nu s-au găsit urme de substanță fluorescentă, este justificată de faptul că, așa cum însuși inculpatul a declarat, acesta nu a atins niciodată suma de bani în discuție, întrucât martorul denunțător a pus suma în genata diplomat a inculpatului.
Încercarea inculpatului de a acredita ideea că suma de bani ce se afla în genată provenea din venituri proprii, este contrazisă chiar de propriile declarații ale inculpatului, cu privire la punerea sumei în genata sa de către martorul denunțător.
În cazul în care suma nu ar fi fost cea pusă de denunțător, după cum inculpatul a încercat să inducă ideea prin administrarea de probe cu înscrisuri și martori, în fond și apel, nu este justificată atitudinea inculpatului, de a refuza să predea geanta pentru a fi deschisă de organele de urmărire penală, astfel cum s-a consemnat din procesul verbal aflat la dosarul cauzei.
Nici criticile aduse de inculpatul A. M.-I. nu sunt întemeiate, acesta aflându-se în permanență alături de celălalt inculpat, asistând la discuțiile dintre acesta din urmă și denunțători.
Tot așa, inculpatul A. M.-I., care redacta un proces verbal de constatare, a fost de față când, timp de un minut, s-au numărat 88 de bancnote, ce au fost depuse în genata inculpatului N. B.-A., astfel că nu se poate supune că nu a cunoscut ceea ce se întâmplă, mai ales că procesul – verbal era redactat după dictare, dictare care s-a oprit timp de aproximativ un minut, văzând despre ce sumă de bani este vorba, alta decât cea reprezentând amenda.
În acest context probatoriu, inculpatul A. M.-I. a acordat, printr-o evidentă complicitate morală, un sprijin real celuilalt inculpat, prin sancționarea cu amendă mult mai mare și prin obținerea unei sume de bani peste cuantumul amenzii.
Complicitatea inculpatului A. M.-I. este și materială, întrucât el este cel care a întocmit acel proces verbal de constatare și sancționare, act care avea rolul de a masca activitatea nelegală de obținere a unei sume de bani.
Față de toate aceste considerente, rezultă că toate criticile aduse de inculpați cu privire la greșita lor condamnare nu au suport în probatoriile administrate în cauză, încercările acestora de a demonstra contrariul, rămânând izolate în ansamblul probator al cauzei.
Nici criticile aduse de P. și inculpatul N. B.-A. cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor nu sunt întemeiate.
Pedepsele aplicate inculpaților, atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității de executare, corespund gravității faptelor, gradul de participare la comiterea acestora, cât și elementelor ce circumstanțiază persoana inculpaților, care se află la primul conflict cu legea penală, și, de altfel, instanța a motivat în concret incidența în cauză a prevederilor art. 72 Cod penal.
Pedepsele, așa cum au fost dozate, asigură scopul prev. de art. 52 Cod penal, cu atât mai mult cu cât, inculpații nu mai îndeplinesc funcțiile respective și la nivelul lor de pregătire conștientizează faptele.
Sunt întemeiate criticile aduse de P. sub aspectul neaplicării unor pedepse complementare și accesorii.
Astfel, conform art. 254 alin. 2 Cod penal, infracțiunea de luare de mită se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Conform art. 71 alin. 2 Cod penal, condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii, atrage de drept interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal.
Împrejurarea că inculpatului A. M.-I. i s-a aplicat o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, determină aplicarea textelor de lege enunțate, în condițiile prev. de art. 71 alin 5 Cod penal.
De asemenea, este evident că, inculpații au săvârșit infracțiunile de corupție aflându-se în exercitarea funcției de comisar al Gărzii Financiare și, în raport de această calitate, trebuie să li se interzică și dreptul de a ocupa o astfel de funcție în exercitarea căreia au săvârșit faptele deduse judecății.
Pentru cele ce preced, Curtea, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul declarat de P. și, desființând parțial sentința, va proceda conform celor arătate.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondate apelurile declarate în cauză de inculpați.
Văzând și prevederile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 186/16.03.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II –a Penală, în Dosarul nr._ .
Desființează parțial sentința și, în fond:
Face aplicarea prev. de art. 71, 64 lit. a teza a II-a lit. b și c Cod penal, ca pedeapsă accesorie, în privința ambilor inculpați.
În baza art. 65 Cod penal, interzice drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a lit. b și c Cod penal pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei, ca pedeapsă complementară, pentru ambii inculpați.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate inculpatului A. M. I., se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații N. B. A. și A. M. I..
Obligă pe inculpatul N. B. A. la 200 lei cheltuieli judiciare statului și pe inculpatul A. M. I. la 400 lei cheltuieli judiciare statului din care 200 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2013
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. N. M. O.
GREFIER
A. P.
Red. A.N.
Dact.G.P.
2 ex.
Red.V. D. – Tribunalul București – Secția a II-a Penală
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 479/2013.... | Ridicarea controlului judiciar. Art. 160 ind.3 C.p.p.. Decizia... → |
|---|
