Infracţiuni privind frontiera de stat a României. O.U.G nr. 105/2001. Decizia nr. 764/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 764/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-05-2015 în dosarul nr. 764/2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._ (_ )

DECIZIA PENALĂ NR.764/A

Ședința publică din data de 25 mai 2015

Curtea constituită din:

Președinte: C. B.

Judecător: D. Donțete

Grefier: E.-A. N.

* * * * * * * * *

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror L. P..

Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpatul Bashin A. împotriva sentinței penale nr.348 din data de 02 martie 2015, a Tribunalului București-Secția I penală, pronunțată în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelantul-inculpat B. A., aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales-avocat O. V., conform împuternicirii avocațiale nr._.

De asemenea, se prezintă interpret de limba engleză-doamna A. D., conform Autorizației nr._, emisă de Ministerul Justiției.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apărătorul ales al apelantului-inculpat B. A., având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, reprezentând un set de adeverințe, act determinare impozit și notă de lichidare impozit pe venit.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu se opune încuviințării acestei probe.

Curtea, după deliberare, încuviințează proba cu înscrisuri, apreciind-o utilă soluționării cauzei și o constată administrată prin atașarea acestora la dosar.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al apelantului-inculpat B. A., având cuvântul, solicită admiterea apelului, desființarea, în parte a sentinței penale atacate, iar, pe fond, rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri în ceea ce privește individualizarea pedepsei sub aspectul modalității de executare a acesteia, iar, în temeiul disp. art.86¹și art.86²Cod penal, aplicarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere, cu un termen de încercare maxim.

Arată că instanța de fond a reținut în mod eronat faptul că acesta s-a sustras de la urmărirea penală, deoarece acesta nu s-a sustras și nu s-a ascuns în niciun fel.

Mai arată că inculpatul a avut un loc de muncă stabil în G. și plătește impozitele în G..

Totodată, solicită să se aibă în vedere faptul că acesta dosar este disjuns dintr-un alt dosar.

Depune motive de apel la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelului, ca nefondat și menținerea sentinței penale atacate, ca fiind legală și temeinică, apreciind că pedeapsa a fost corect individualizată de către instanța de fond.

Având în vedere natura și gravitatea faptelor, atitudinea inculpatul și faptul că inculpatul nu are un loc de muncă pe teritoriul României, apreciază că se impune respingerea acestui apel.

Apelantul-inculpat Bashin A., personal, în ultimul cuvânt, prin interpret, arată că regretă fapta pe care a făcut-o și dorește reducerea pedepsei.

CURTEA

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr.348/F din 02.03.2015, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în baza art.71 alin.1 din O.U.G. nr.105/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 VCP, art.374 alin.4, art.396 alin.10 NCPP, art.80 VCP, art.5 NCP a fost condamnat inculpatul Bashin Amit (fiul lui S. K. și R. B., născut la data de_ în Jalandhar/India, domiciliul în India, căsătorit, fără antecedente penale, reședința în mun. București, .. 126, sector 2, CNP_), la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art.26 VCP raportat la art.290 alin.1 VCP cu aplicarea art.41 alin.2 VCP, art.374 alin.4, art.396 alin.10 NCPP, art.80 VCP, art.5 NCP a fost condamnat inculpatul Bashin A. la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art.7 alin.1,3 din Legea nr.39/_ cu aplicarea art.374 alin.4, art.396 alin.10 NCPP, art.5 NCP a fost condamnat inculpatul Bashin A. la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. 2 C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b VCP pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.33 lit.a, 34 lit.b, art.35 VCP au fost contopite pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b VCP pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale. Pedeapsa se execută în regim de detenție.

În baza art. 71 VCP s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit.b VCP.

În baza art.399 alin.1 NCPP a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.

S-a dedus din pedeapsa de 4 ani închisoare durata arestării preventive de la 09.12.2014 la zi.

În baza art.274 alin.1 NCPP a fost obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 140/D/P/2014 din data de 24.06.2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Structura Centrală s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

Satish K. - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- trafic de migranți prev. de art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată și modificată prin Legea 243/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p cu aplic. art. 5 din N.C.p.;

- complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 26 alin.1 din C.p rap la art. 290 alin. 1 din C.p, cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p cu aplic. art. 5 din N.C.p.;

- constituire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003 cu aplic. art. 5 din N.C.p. cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. cu aplic. art. 5 din N.C.p. și

Subhash Chander - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- trafic de migranți prev. de art. 71 alin. 1 din OUG 105/2001 aprobată și modificată prin Legea 243/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p cu aplic. art. 5 din N.C.p.;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 alin. 1 din C.p cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p. cu aplic. art. 5 din N.C.p.;

- constituire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003 cu aplic. art.5 din N.C.p. cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. cu aplic. art. 5 din N.C.p.

Bashin A. - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- trafic de migranți prev. de art. 71 alin. 1 din OUG 105/2001 aprobată și modificată prin Legea 243/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p și art. 5 din N.C.p.;

-complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 26 alin. 1 din C.p rap. la art. 290 alin. 1 din C.p cu 41 alin. 2 din C.p. și art. 5 din N.C.p. și

- constituire a unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003 cu aplic. art. 5 din N.C.p., cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. cu aplic. art. 5 din N.C.p.

S-a constatat, în esență, în sarcina inculpatului B. A., că:

- în perioada 2012 -2013 s-a ocupat împreună cu inculpatul Satish K. și suspectul Varinder P. S. de introducerea în mod ilegal în țară a unei cetățene srilankeze, de scoaterea în mod fraudulos din România a cetățenilor Amir Muhammad Mir Ahmed și A. Muhammad Mansoor, de a facilita obținerea vizelor Schengen pentru cetățenele filipineze Mangulabnan L.-Marcelo și Dhakal Barsha, însoțind pe inculpatul Satish K. la unele dintre întâlnirile pe care le avea acesta cu cetățenele străine în vederea stabilirii detaliilor facilitării vizelor Schengen, obținând și un folos material în urma organizării acestor activități;

- a pus la dispoziția inculpatului Satish K. datele de identitate ale numitei G. M. în vederea întocmirii în fals a contractului de muncă pentru cetățeana filipineză Mangulabnan L. Marcelo, în sensul trecerii acelor date ca fiind datele angajatorului acestei cetățene străine, de a accepta să fie trecut pe în calitate de angajator pe contractul de muncă contrafăcut pentru cetățeana filipineză Dhakal Barsha, de a semna acest înscris în condițiile în care nu avea această calitate, de a fi emisă adresă din partea unei societăți comerciale în cadrul căreia nu avea nicio calitate și a semna acest înscris, prin care se solicita emiterea vizei cetățenei străine în scop turistic și asigurarea că aceasta va reveni în România;

- s-a asociat cu inculpații Satish K., Subhash Chander, Navdeep K., Varinder P. S. în scopul săvârșirii activităților anterior mennționate;

Prin sentința penală nr.2389/30.09.2014 a Tribunalului București – Secția I Penală s-a dispus condamnarea inculpaților Satish K. și Subhash Chander la pedepse cu închisoarea pentru săvârșirea infracțiunilor anterior menționate și disjungerea cauzei cu consecința formării unui nou dosar în privința inculpatului Bashin A..

La termenul din data de 23.01.2015 inculpatul Bashin A. a recunoscut în integralitate săvârșirea infracțiunilor reținute prin rechizitoriu în sarcina sa, solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor de la urmărirea penală pe care a menționat că le cunoaște și le însușește, nesolicitând administrarea altor probe cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere.

Analizând întregul material probator administrat, instanța a constatat prin mai multe sesizări formulate de firmele de recrutare a forței de muncă că cetățenele străine Katuwal Darsandhari Mamata (Nepal), Ramesh B. Darssandhari (Nepal), Sumitra Bal (Nepal), Tsering Kile (Nepal), Ampongan G. (Filipine), Radomes Unelyn Garciani (Filipine), Sagucom D. Rose Mayang (Filipine) au dispărut de la angajatori prin intermediul membrilor grupării de criminalitate organizată, cetățeni străini ce au venit în România prin intermediul agenției de recrutare și plasare forță de muncă ..

De asemenea, în urma investigațiilor preliminare a rezultat faptul că și cetățenele străine Samoy M. Ann Budduan, Jamero Jelen Olimba, Detablan C. Capillanes, Detablan Sherly Capillanes, Garcia Mirasol, Navalta Tesan Sabarillo, Datuin L. Legaspi, Inihao Marilyn Tampus, Alabata Jennifer Calapoan, Dela Cruz Nanette, Agripa Geraldine Guico, Natividad Edina Almendares, Cananga Joan Manlulu, Quizon G. Bongabong, Miraflor E. Lumbre, Calidong M. Dela Rosa și Osorito Nenita Calderon care au venit în România prin intermediul firmei de recrutare și plasare forță de muncă . au dipărut de la angajatorii unde-și desfășurau activitatea lucrativă în domeniul casnic.

În același timp prin intermediul firmei . au venit în România numiții Armida Rodolfo Fontelera și A. Radiamonda Fontelera, persoane care se constată că au reușit să părăsească și ele teritoriul României, una dintre acestea fiind ajutată în acest sens de membrii grupării iar cealaltă plecând în mod legal în Ungaria pentru un angajator de pe teritoriul acelui stat.

De asemenea, ca urmare a investigațiilor efectuate au mai fost identificate și alte cetățene filipineze sau nepaleze care au apelat la ajutorul grupării de criminalitate organizată.

Potrivit investigațiilor efectuate s-a constatat că activitatea desfășurată de membrii rețelei a început în luna ianuarie 2012 iar cetățenele filipineze/nepaleze au dispărut începând cu această lună, în decursul ultimelor două luni, plecând cele mai multe dintre acestea.

Urmare a acestor informații, în cauză au fost delegate organele de poliție judiciară pentru efectuarea investigațiilor necesare.

Tot ca urmare a cercetărilor efectuate a rezultat faptul că cetățenii filipinezi și nepalezi au venit în România în baza unor contracte de muncă încheiate cu diverse persoane fizice, acestea din urmă având calitatea de angajatori. Potrivit contractelor încheiate între angajatori și angajați, cetățenii străini urmau a lucra în domeniul casnic, respectiv ca bone și menajere la familiile respective, pentru aceste activități lucrative, primind o sumă de bani cu titlul de salariu lunar. În același timp li se asigura cazarea și hrana pe perioada cât desfășurau activitățile lucrative în favoarea angajatorilor români, beneficiau de o zi de repaus, precum și de concediu de odihnă. Cetățenii străini aveau cazarea asigurată la domiciliul familiei în favoarea căreia presta activitatea de bone sau menajere.

Contractele de muncă au fost înregistrate la Inspectoratul Teritorial de Muncă, iar urmare a venirii în România a cetățenilor străini, în baza unei vize de muncă, stabilirii reședinței la adresa angajatorului, angajaților străini li s-au eliberat permise de muncă și de ședere pe teritoriul României. Contractele de muncă au fost încheiate pe o perioadă cuprinsă între un an și doi ani. Ulterior începerii activității lucrative, în mediul comunității filipineze s-a aflat despre faptul că există o persoană cetățean indian care poate ajuta cetățenii străini să-și obțină viză Schengen pentru a pleca într-un astfel de stat.

Probele administrate în cauză au relevat faptul că serviciile menționate anterior erau oferite de către inculpatul Satish K., cetățean indian, stabilit de mai mulți ani pe teritoriul României, ca urmare a căsătoriei cu un cetățean român, respectiv cu numita Satish L. D.. După aflarea unei astfel de informații, numărul de telefon al numitului Satish K. a fost dat cetățenilor străini, pentru ca aceștia să-l contacteze și să stabilească modalitatea în care pot fi ajutați a pleca într-un stat Schengen, precum și suma pe care o au de achitat pentru un astfel de ajutor.

Cu ocazia întâlnirilor pe care cetățenii străini le aveau cu inculpatul Satish K., aceștia trebuiau să-i pună la dispoziție o copie după contractul individual de muncă încheiat cu angajatorul roman, întrucât avea nevoie de semnătura angajatorului, copie a unui extras bancar, copie după permisul de ședere și o copie după pașaport. Extrasul de cont trebuia arătat la ambasadă, întrucât viza solicitată era viză turistică și trebuia să se facă dovada existenței unei sume de bani pentru șederea în tara de destinație pe timpul vizei. Extrasul de cont putea fi emis de orice bancă din România dar trebuia să ateste dovada existenței în cont a unei sume de minim 1.500 de euro.

După primirea acestor documente, numitul Satish K. se ocupa împreună cu numiții Satish L.-D., Navdeep K., Navdeep C., Subhash Chander, Subhash D.-D., de întocmirea formalităților necesare în vederea obținerii vizelor Schengen. În acest sens, la dosarul pe care solicitantul îl prezenta la sediile consulatelor statelor Schengen, pe lângă documentele mai susmenționate erau depuse următoarele documente: rezervarea biletului de avion, rezervarea camerelor de hotel în țara unde se menționa că va avea loc deplasarea, polițe de asigurare medicală.

La dosarele depuse de către aplicanți au fost identificate contracte de muncă contrafăcute, din care rezulta că cetățenii străini sunt angajați de către membrii grupării, că au stabilită reședința la adresele de domiciliu ale acestora, precum și declarații falsificate din care rezulta faptul că familia angajatoare din România va pleca în străinătate în scop turistic și cetățeanul străin însoțește familia în acea călătorie, asumându-și responsabilitatea cu privire la suportarea cheltuielilor aferente și garantând reîntoarcerea în România a angajatului. Totodată, la dosarele prezentate funcționarilor consulari erau depuse și cererile tipizate prin care se solicita obținerea vizelor Schengen.

Aceste cereri erau completate olograf de către inculpatul Satish K. cu datele de stare civilă ale angajatului (cetățeanul străin), iar la angajator cu datele sale, ale unora dintre membrii grupării pe care o coordonează, iar uneori cu datele angajatorilor reali, deși nu exista un accept din partea acestora, dar în majoritatea cazurilor erau menționate ca posturi telefonice de contact, numerele de telefon utilizate de către liderul grupării, respectiv Satish K., sau al numiților Navdeep K. sau Subhash Chander. După întocmirea în acest mod a dosarului necesar obținerii vizelor Schengen, inculpatul Satish K. însoțit de către numitul Navdeep K. sau inculpatul B. A. se deplasa împreună cu cetățenii străini care apelau la serviciile sale la sediile consulatelor statelor Schengen unde aplicanții depuneau actele solicitate în vederea emiterii vizei. După obținerea vizei, inculpatul Satish K. primea de la cetățeanul străin căruia îi facilitase obținerea frauduloasă a vizei sumele solicitate anterior. De asemenea, acesta proceda imediat la anularea rezervărilor biletelor de avion, respectiv a camerelor de hotel și se ocupa de obținerea unor noi rezervări pentru zboruri către destinația dorită cu adevărat de către cetățeanul străin (țări precum Franța, Italia, Portugalia, Germania, Belgia, Spania). Astfel, în cauză se poate presupune în mod rezonabil că cetățenii străini își obțineau vizele Schengen în mod legal, însă în baza unor documente contrafăcute sau falsificate, ieșirea acestora din România fiind astfel efectuată în mod fraudulos.

În cazul în care cetățenii străini nu dețineau sumele de bani solicitate de către Satish K. (aspect perfect explicabil prin faptul că cei mai mulți solicitanți aveau o situație materială precară, provenind din zone extrem de defavorizate al planetei) sau nu îndeplineau condițiile prin care se puteau obține vizele Schengen, în sensul că, nu erau angajați pe teritoriul României, aceștia erau scoși în mod ilegal din România de către inculpatul B. A. cu sprijinul altor conaționali sau cetățeni români prin traversarea pe jos, prin zona verde, a graniței româno-ungare, pe lângă punctele de trecere a frontierei.

Probele administrate în cauză au relevat că pe teritoriul României există și funcționează o grupare de criminalitate organizată ai cărei membri este posibil să fie implicați în activități de trafic de migranți de origine filipineză și nepaleză către statele membre Schengen. Din cadrul acestei grupări fac parte cetățenii indieni Satish K., B. A., Navdeep K., Subhash Chander, precum și Satish L. D. și Subhash D. D., precum și alte persoane rămase neidentificate. Aceștia sunt implicați direct în racolarea, îndrumarea și facilitarea deplasării ilegale în state ca Franța, Italia, Germania, Ungaria a cetățenilor filipinezi și nepalezi, cetățeni străini ce se aflau deja pe teritoriul României, ca urmare a desfășurării unor activități lucrative în domeniul casnic, având contracte individuale de muncă încheiate cu diverși angajatori români, precum și permise de ședere pe teritoriul României. Ca și mod de operare folosit în activitatea infracțională se poate reține că persoanele interesate a pleca din România erau racolate de către inculpatul Satish K., atât telefonic cât și prin intermediul altor persoane, inculpatul facilitându-le obținerea vizelor Schengen în baza unor documente falsificate, iar în cazul în care nu ar fi putut fi obținute astfel de vize, se ocupă de organizarea transportului clandestin al migranților în țările aflate în spațiul Schengen.

Membrii grupării nu s-au ocupat numai de ajutorul dat cetățenelor filipineze și nepaleze, prin obținerea în mod fraudulos a vizelor Schengen, vize în baza cărora acestea au părăsit teritoriul României, ci și de ajutorul dat cetățenilor străini, prin introducerea sau scoaterea în mod ilegal a acestora, prin zona verde a frontierei.

Astfel, membrii grupării foloseau pentru introducerea migranților în țară ruta Turcia-G.-Bulgaria-România, în special prin zona podului situat la P.T.F. G., iar ulterior de scoaterea lor în aceleași condiții prin zona P.T.F T., pe ruta România-Ungaria-Germania sau alte state din Spațiul Schengen.

După introducerea ilegală în țară a transfugilor de către inculpatul B. A., prin traversarea pe jos a zonei verzi de la frontiera româno-bulgară, aceștia sunt cazați la diverse locații deținute cu titlu de chirie pe raza mun. București sau a jud. I., până când urmează să se realizeze scoaterea lor din România.

De aici, migranții sunt transportați cu diverse mijloace de transport până în zona de frontieră româno-ungară, unde cu sprijinul unor călăuze locale sunt trecuți pe jos, peste fâșia verde, pe teritoriul Ungariei, de unde sunt preluați la bordul unor autoturisme închiriate sau care efectuează servicii de taximetrie, de către membrii grupării care au supravegheat scoaterea lor frauduloasă din România și transportați până într-unul dintre orașele importante maghiare, în special Budapesta.

În continuare, persoanele clandestine sunt predate de către inculpatul B. A. altor membri ai grupării, care le transportă la bordul unor autoturisme până în Austria, Germania sau Italia, sau preluate de către călăuza indiană, îmbarcate și însoțite de acesta în trenuri internaționale cu destinația Viena.

Activitatea de racolare, îndrumare și călăuzire în vederea introducerii, respectiv scoaterii frauduloase din România a cetățenilor de origine indo-pakistaneză și srilankeză este realizată de cetățenii indieni Road Satish K., fiul lui Zile S. și al Lakshmi Devi și inculpatul B. A..

În urma cercetărilor derulate și a verificărilor efectuate în bazele de date administrate de către Poliția de Frontieră Română s-a stabilit faptul că, inculpatul B. A. a întreprins demersuri infracționale în vederea scoaterii frauduloase din țară a mai multor migranți de origine indo-pakistaneză, respectiv sri lankeză.

1. Astfel, inculpatul B. A. a ieșit din România la data de 22.08.2012, ora 19:17, prin P.T.F. T., la bordul autoturismului marca DACIA L., cu nr._, închiriat de la firma .., din mun. A. și a revenit la data de 23.08.2012, ora 00:17, prin P.T.F. Nădlac.

2. La data de 03.09.2012, ora 17:21, inculpatul a părăsit teritoriul țării noastre prin P.T.F. T., la bordul autoturismului marca DACIA L., cu nr._, aparținând firmei S.C. ODISEEA CRIS S.R.L.

În urma investigațiilor derulate a fost identificat conducătorul autoturismului cu nr._, care este utilizat în regim de taxi, în persoana numitului B. B.-R..

Acesta a precizat organelor de poliție faptul că, la data de 03.09.2012 a fost abordat de un cetățean de origine indiană care i-a solicitat efectuarea unei curse până la Budapesta. Conform normelor de lucru ale firmei, în cazul efectuării unor curse externe, taximetristul i-a solicitat cetățeanului străin un act de identitate, ocazie cu care a constatat că acesta era inculpatul B. A..

După ce au intrat în Ungaria, inculpatul B. A. i-a solicitat să preia din localitatea Batanya, situată în apropierea punctului de trecere a frontierei un alt conațional.

Acesta a ieșit dintr-un bar și după ce s-a urcat în autoturism, la solicitarea lui B. A. au fost transportați până la aproximativ 50-60 km de Budapesta, unde acesta i-a cerut taximetristului să oprească într-o parcare. Aici, celălalt pasager a coborât, iar la indicațiile inculpatul B. A., taximetristul s-a reîntors în România, pasagerul coborând în zona Stadionului UTA A..

La data de 09.10.2012 gruparea infracțională coordonată de către numitul Satish K. a derulat demersuri infracționale în vederea introducerii și ulterior scoaterii frauduloase din România a unei migrante originară din Sri Lanka, l-a solicitarea unui conațional de-al acesteia care a apelat l-a serviciile grupării prin intermediul altei legături infracționale numitul Satish(fost Road) K., ns. 15.03.2012.

Pe data de 09.10.2012, în jurul orelor 19:00, inculpatul Satish K., suspectul Varinder P. S. și inculpatul B. A. s-au deplasat cu autoturismul marca F. PUNTO, culoare albastră cu nr. de înmatriculare grecesc YEM 9490 în direcția P.T.F. G., în vederea preluării migrantei srilankeze aflate pe teritoriul Bulgariei, în timp ce numitul Satish K., fost Road a rămas pe raza mun. București, împreună cu cetățeanul sri lankez care a apelat l-a serviciile grupării infracționale în vederea traficării transfugei.

Ajunși pe raza mun. G., în apropierea punctului de trecere a frontierei, inculpatul B. A., care avea rolul de călăuză, s-a deplasat cu autoturismul spre punctul de trecere a frontierei în Bulgaria, iar inculpatul Satish K. și suspectul Varinder P. S. au rămas în așteptare, coordonându-l telefonic de la nr._, la nr._ în vederea comunicării locului de unde urma să o preia de pe teritoriul Bulgariei pe migrantă.

De asemenea, inculpatul B. A. a utilizat în același scop și postul telefonic_ pentru a fi contactat, respectiv a contacta migranta sri lankeză.

La ora 19:36:46, inculpatul Satish K. aflat la postul telefonic numărul_, este contactat conaționalul său Road Satish K. aflat împreună cu un cetățean sri lankez, neidentificat, care a apelat l-a serviciile grupării infracționale în vederea traficării migrantei de la numărul de telefon_, căruia îi transmite că îi poate comunica migrantei să se deplaseze la locul de preluare stabilit pe teritoriul Bulgariei, de unde urmează a fi preluată de inculpatul Bashin A..

Inculpatul a parcat autoturismul în zona neutră dintre România și Bulgaria și s-a prezentat la punctul de trecere a frontierei din țară pe sensul ieșire în vederea intrării pe jos în țara vecină.

Conform datelor înregistrate în evidența I.G.P.F. cetățeanul indian B. A. a intrat în Bulgaria, la ora 19:39, prin P.T.F. G. Rutier, pe jos.

La ora 20:02:33, inculpatul Satish K. aflat la postul telefonic numărul_ a fost contactat din nou de către conaționalul său Road Satish K., aflat la postul telefonic_, care îi transmite că, migranta srilankeză a rămas singură la locul de unde urma să fie preluată.

La ora 20:30:41, inculpatul Satish K. aflat la postul telefonic numărul_, îl contactează pe Road Satish K., aflat la postul telefonic_, care îi comunică faptul că, migranta a fost preluată de inculpatul B. A..

Conform localizării geografice a celululei postului telefonic utilizat de către numitul B. A., respectiv:_, la ora 20:58 acesta se afla în zona Vămii G..

După . și localizarea migrantei, numitul B. A. întreprinde demersuri infracționale în vederea introducerii sale frauduloase în România, pe lângă punctul de trecere a frontierei.

La ora 21:00 inculpatul Satish K. l-a contactat de la postul telefonic_ pe inculpatul B. A. cu care poartă o discuție de 63 secunde.

Imediat, la ora 21:01:57, inculpatul Satish K. aflat la postul telefonic numărul_, îl contactează pe Road Satish K. la numărul de telefon_, căruia îi cere să nu o mai sune pe migrantă pentru că riscă depistarea acesteia și a călăuzei B. A. de către lucrătorii Poliției de Frontieră.

După preluarea migrantei, inculpatul B. A. o ajută să treacă în mod fraudulos frontiera de stat româno bulgară.

La ora 21:05 inculpatul B. A. este contactat de către cei doi membrii ai grupării în vederea stabilirii locului de preluare a cetățenei sri lankeze.

La ora 21:07:56, inculpatul Satish K. aflat la postul telefonic numărul_, ia legătura din nou cu Road Satish K., aflat la postul telefonic_ căruia îi precizează faptul că, B. A. îi solicită migrantei să iasă din locul unde fusese ascunsă anterior.

Din studiul desfășurătorului listingurilor telefonice utilizate la data de 09.10.2012 a rezultat faptul că, membrii grupării infracționale au păstrat contactul în permanență în vederea introducerii frauduloase în România a migrantei sri lankeză.

Astfel, cetățeanul indian Satish (fost Road) K. și cel sri lankez neidentificat, care apelase l-a serviciile grupării se aflau în București, în zona cartierului C., de unde asigurau menținerea legăturii între migrant și traficanți.

Astfel, numitul Satish (fost Road) K. de la postul telefonic:_ a apelat/a fost apelat în mod repetat în intervalul orar 20:18:59 - 22:25:09, de către inculpatul Satish K. aflat la postul cu nr._.

În intervalul orar 21:09 - 21:54 călăuza, inculpatul B. A. este contactat de către inculpatul Satish K. și Varinder P. S. de la postul telefonic:_ pentru a se interesa de poziția acestuia și a migrantei și pentru a le comunica locul de unde urmează a fi preluată transfuga după trecerea frauduloasă a frontierei de stat, localizarea geografică a celulei fiind în zona Vămii G..

La ora 21:18:20, inculpații Satish K. și suspectul Varinder P. S. aflați la postul telefonic_ au apelat-o pe migranta sri lankeză aflată la postul telefonic bulgăresc despre care s-a stabilit din cercetări că a fost utilizat de către aceasta:_.

De asemenea, în intervalul 21:09:51 – 21:28:00 inculpatul B. A. de la postul telefonic:_ a apelat-o de 7 ori, pe migranta sri lankeză la postul telefonic bulgăresc:_.

După introducerea frauduloasă în țară a migrantei, inculpatul B. A. revine la autoturism, iar la ora 21:56, reintră în România la bordul autoturismului marca F. PUNTO, cu nr. YEM 9490.

La ora 22:08:48, inculpatul B. A. o contactează din nou pe migrantă, purtând o discuție de 80 secunde cu aceasta, pentru a o îndruma spre locul de preluare unde o așteptau ceilalți doi traficanți indieni.

După ce intră în mod legal în țară, inculpatul B. A. se deplasează către locul unde o lăsase anterior după scoaterea frauduloasă din țară pe cetățeana sri lankeză și unde fusese preluată între timp de către inculpatul Satish K. și suspectul Varinder P. S..

În continuare cei 3 traficanți și migranta s-au deplasat până la București, unde transfuga a fost preluată de numitul Satish K., fost Road și conaționalul acesteia care apelase l-a serviciile grupării, aceștia ocupându-se de cazarea ei.

Prin adresa cu nr._/PNF/BMN/20.12.2013, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională ne-a informat că, autoritățile elene ne-au comunicat faptul că, unul dintre posturile telefonice utilizate de către cetățeanul indian B. A. declarat autorităților competente cu ocazia obținerii permisului de rezidență grec este cel cu nr._.

În continuare, la data de 13.10.2012, inculpatul B. A. s-a deplasat cu trenul, împreună cu migranta pe ruta București-A., unde a apelat l-a sprijinul unor călăuze locale în vederea scoaterii frauduloase din România a migrantei, prin traversarea pe jos, prin zona verde a frontierei româno-ungare.

În continuare a apelat serviciile unui taximetrist local, cunoscut cu preocupări infracționale pe linia traficului de migranți, respectiv numitul M. M., domiciliat în mun. A., ., ., ., utilizator al autoturismului marca RENAULT ESPACE, cu nr. de înmatriculare bulgăresc BH 0580 BT.

Astfel, conform verificărilor efectuate în bazele de date administrate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române, la ora 10:21, inculpatul B. A. a ieșit din România la bordul autoturismului menționat, condus de M. M. prin P.T.F. T. și a preluat-o de pe teritoriul României pe migrantă, pe care a transportat-o ulterior până la Budapesta.

Ulterior, la ora 13:10, călăuza indiană s-a reîntors în România,neînsoțit, pe jos, prin P.T.F. Nădlac.

Cu ocazia studierii listingurilor posturilor telefonice utilizate de către inculpatul B. A. la data traficării migrantei, respectiv:_ și_ s-a stabilit faptul că, la data de 13.10.2013, inculpatul a contactat/a fost contactat de 28 ori postul telefonic cu nr._ utilizat de inculpații Navdeep K. și Satish K., iar conform localizării geografice a celulelor ambele telefoane mobile s-au aflat în aceeași arie de acoperire: Piața UTA A.-Calea A.-V.-. A. V. – .>

La data de 27 iulie 2013 organele de poliție au fost anunțate de către numitul Dăriuță C. D., despre faptul că a fost solicitat de către doi cetățeni străini să le acorde ajutorul pentru a scoate ilegal din țară mai multe persoane de cetățenie străină.

Ca urmare a acestui fapt, fiind audiat în calitate de martor, numitul Dăriuță C. D., acesta a declarat faptul că este angajat la SNCFR în calitate de conductor de tren.

În vara anului 2013, întorcându-se dintr-o cursă pe care o efectuase la Budapesta, cursă în care fusese însoțit și de către fiul său, Dăriuță C. V., pe peronul Gării de Nord, a remarcat doi indivizi, care stăteau pe o bancă. Inițial a crezut că aceștia sunt persoane care ajută călătorii la bagaje, fie că au intenția să cerșească.

După coborârea călătorilor, martorul a fost întrebat de către cei doi indivizi dacă are puțin timp și unul dintre cei doi a insistat să vorbească cu el. Atunci, martorul și-a dat seama că cei doi bărbați vorbeau prost limba română, aveau un accent, însă nu a reușit să-și dea seama ce naționalitate au sau dacă se prefac că nu știu limba română și le-a spus că nu are timp de discuții dar, datorită insistențelor unuia dintre ei de a vorbi cu el, martorul le-a indicat să vorbească cu fiul lui.

A făcut acest lucru întrucât fiul lui cunoaște limba engleză mai bine decât el și își putea da seama dacă cei doi sunt români de etnie rromă sau sunt cetățeni străini.

Martorul a menționat că fiul lui a vorbit cu cei doi bărbați în limba engleză, însă el nu a participat la această discuție, întrucât avea de întocmit actele, de predat gestiune și, până nu preda gestiunea, serviciul nu se considera încheiat.

După ce a predat gestiunea, discutând cu fiul lui, a înțeles de la acesta că cei doi bărbați erau interesați ori să fie trecuți ei granița în mod ilegal ori să treacă alte persoane în mod ilegal.

Ca urmare a acestui fapt, martorul Dăriuță C. D. a menționat că a hotărât să aducă l-a cunoștința organelor de poliție TF cele întâmplate, lucru ce s-a și întâmplat. Ulterior aducerii l-a cunoștință organelor de poliție, martorul a menționat că fiul său a mai avut o întâlnire cu cei doi bărbați, undeva la Mall V., însă el nu a participat l-a discuțiile purtate. După ce fiul său a revenit la mașină, a înțeles de la acesta că i s-a propus să acorde ajutorul în sensul trecerii ilegale a mai multor persoane frontiera în Ungaria.

Martorul Dăriuță C. D. a declarat că nu a dat curs unei astfel de solicitări și nici nu au fost trecute astfel de persoane frontiera României către Ungaria sau alte state cu cunoștințea sa.

Fiind audiat în calitate de martor, Dăriuță C. V., acesta a menționat că în vara anului 2013, s-a deplasat împreună cu tatăl lui, Dăriuță C. D., într-o cursă internațională, până la Budapesta, întrucât intenționa să viziteze orașul.

După ce s-au întors și au ajuns în Gara de Nord, în timp ce tatăl lui se afla pe peron, acesta a fost abordat de către doi indivizi, care, la prima vedere, i s-au părut a fi de etnie rromă.

Martorul a menționat că el se afla în apropiere și se ocupa de bagajele personale, moment în care l-a auzit pe tatăl lui încercând să le explice ceva, în limba engleză, celor doi, deși nu cunoaște decât foarte puțin această limbă.

În această situație s-a deplasat lângă ei pentru a-l ajuta pe tatăl său cu translația și, atunci a realizat că cei doi indivizi sunt cetățeni străini. Din cele menționate de cei doi în limba engleză, a înțeles faptul că intenționau să se deplaseze până la Budapesta, dar nu cunoșteau cum trebuie să procedeze.

Inițial a înțeles că nu ar avea bilete, dar după ce au repetat de câteva ori, și-a dat seama că se refereau la acte de identitate, pentru că au utilizat termenul în engleză „papers”. Tatăl martorului le-a spus că este ocupat și că trebuie să plece și l-a indicat pe el pentru a continua discuția cu cei doi.

Astfel, martorul Dăriuță C. V. a continuat discuția cu cei doi bărbați și a înțeles de la aceștia că de fapt vor să treacă frontiera fraudulos, spre Budapesta și că vor să-i ajute să facă acest lucru, solicitându-i totodată să le spună și detalii despre cum se poate proceda.

Martorul Dăriuță C. V. a precizat faptul că unul dintre cetățenii străini avea aproximativ 1,70 m înălțime, aproximativ 30 ani, ten închis, părul tuns scurt, de culoare neagră, plinuț, iar celălalt avea aproximativ 1,85 m înălțime, tenul mai închis la culoare decât colegul lui, aproximativ 35-40 ani, părul tuns scurt.

Totodată, martorul a menționat că reține că a făcut schimb de numere de telefon cu cel care era mai scund și care s-a prezentat cu numele de „DEEPA”. Tot acesta a fost cel care l-a întrebat care ar fi prețul pentru a ajuta să treacă fraudulos frontiera o persoană, iar răspunsul martorului a fost că undeva la 1.000 de euro.

Întrucât dorea să plece,martorul a susținut că le-a spus acestora că are treabă și dacă vor să mai discute să-l contacteze telefonic.

După ce s-a despărțit de cei doi bărbați, s-a întâlnit cu tatăl lui, i-a spus acestuia ce propunere i-a fost făcută de către respectivii, menționându-i și faptul că a făcut schimb de numere de telefon cu unul dintre ei.

La aproximativ 4-5 zile după aceasta, a fost contactat de „DEEPA” care i-a solicitat să se întâlnească pentru a stabili detaliile. I s-a propus de către „DEEPA” un loc de întâlnire pe care nu-l mai reține, martorul nu a fost de acord cu acel loc și i-a propus ca loc de întâlnire REAL V..

Conform declarației acestui martor, se reține faptul că acesta i-a adus l-a cunoștință martorului Dăriuță C. D. despre faptul că a fost contactat de „DEEPA”, că a stabilit să se întâlnească, moment în care tatăl lui i-a precizat că va anunța Poliția Transporturi din Gara de Nord. Astfel s-a luat legătura cu organele de poliție, le-au adus l-a cunoștință despre cele propuse de către cetățenii străini și li s-a menționat să se întâlnească să vadă ce vor cei doi, după care să revină și să aducă l-a cunoștința poliției solicitarea ce le este făcută.

Întâlnirea a avut loc la ., tatăl martorului a rămas afară, iar martorul s-a întâlnit cu „DEEPA”, exact în holul central de la Real. La circa 5 minute după aceasta a venit și celălalt cetățean străin.

Potrivit susținerilor martorului Dăriuță C. V., discuțiile le-a purtat cu „DEEPA”, iar celălalt mai intervenea din când în când și au fost și discuții pe care cei doi le-au purtat între ei într-o limbă pe care martorul nu o cunoaște. Cu această ocazie, martorului i s-a menționat că de fapt cei doi bărbați vor să scoată fraudulos din țară patru femei, care se aflau în acel moment undeva în Doamna G. și nu mai aveau drept legal de ședere pe teritoriul României.

Martorul a relatat că cei doi i-au menționat că ei pot să treacă legal frontiera, că au documente și unul dintre ei (cel înalt) crede că a și comentat că are rezidență în Germania.

Urmare a acestei solicitări, martorul a susținut că le-a spus că în această situație se schimbă datele problemei și aceștia au menționat că vor chiar în aceeași seară să fie ajutați să scoată femeile din România, însă el le-a menționat că acest lucru este imposibil.

Cei doi au insistat, i-au cerut să aibă milă de acele femei, au susținut că dacă vor fi depistate vor face închisoare și pentru a-i da încredere i-au propus ca banii să-i primesc după scoaterea femeilor din țară, acestea având asupra lor sumele de bani.

De asemenea, martorul a precizat că văzând insistența acestora, le-a precizat că o să-i sune în cel mai scurt timp să le spună cum o să procedeze, după care s-a despărțit de respectivii, luând apoi legătura cu organele de poliție și aducându-le l-a cunoștință cele discutate cu cetățenii străini.

Totodată, martorul a menționat că nu mai reține cu precizie, dar știe că la un moment dat a fost sunat de către „DEEPA”, care i-a spus că o să plece în G. cu autocarul și că va reveni în România în circa o săptămână. Nu mai știe dacă după o săptămână de la aceasta sau la un interval mai mare de timp a fost sunat de către „DEEPA”, care i-a cerut să se întâlnească, martorul a dedus că a revenit în România și s-a întâlnit cu acesta la Mc Donald’s C.. La acea întâlnire, împreună cu „DEEPA” a venit și celălalt cetățean străin, iar martorul a declarat că le-a precizat acestora că nu este momentul prielnic pentru a se ocupa de scoaterea din țară a acelor femei, că sunt efectuate controale și că trebuie să mai aștepte.

Cu acea ocazie cei doi bărbați i-au menționat că deja le-au scos din țară pe cele patru femei, că ar vrea să facă un astfel de transport săptămânal. Martorul a precizat că i-a întrebat pe aceștia cu ce se ocupă aceste femei și i s-a spus că lucrează ca menajere și baby siter.

De asemenea, martorul a menționat că cei doi l-au întrebat faptul dacă are posibilitatea să le obțină acestor femei invitații din partea unor persoane din Budapesta, cetățeni maghiari, care să le faciliteze acestora accesul în Ungaria. Reține că i s-a menționat că femeile ar fi din Filipine.

Totodată, martorul Dăriuță C. V. a precizat că tot la această întâlnire, „DEEPA”, pentru a-i demonstra faptul că s-a mai ocupat și cu altă ocazie cu scoaterea de persoane din România, i-a arătat pe telefonul său mobil, fotografii cu el în Gara C., respectiv vama corespunzătoare din Ungaria și a remarcat că în acea fotografie era un indicator cu denumirea localității în limba maghiară, însă nu o mai reține.

Tot cu această ocazie, numitul Deepa i-a explicat că persoanele pot fi trecute clandestin frontiera, ascunse sub scaunul din vagonul trenului peste care se așează alți pasageri și că așa a trecut el fraudulos granița, întrebându-l dacă și el va proceda la fel, însă martorul a menționat că i-a precizat că vor vedea la momentul potrivit.

Conform declarației acestui martor se reține faptul că pe parcursul discuției dintre el și „DEEPA” intervenea și individul mai înalt, conaționalul acestuia, puncta anumite aspecte și când nu dorea să înțeleagă martorul despre ce discută, cei doi vorbeau în limba lor de origine.

A rămas stabilit să se audă la telefon, ulterior martorul a mai fost sunat de către „DEEPA” pentru a fi întrebat dacă se pot întâlni, martorul menționând că are treabă, după care nu a mai fost contactat.

De fiecare dată când a fost contactat de către „DEEPA” pentru a se întâlni, precum și atunci când s-a întâlnit cu acesta la Mc Donald’s C., martorul a adus l-a cunoștință organelor de poliție.

Întrucât martorul Dăriuță C. V., a menționat că este în măsură să recunoască după fotografie persoanele cu care s-a întâlnit, acestuia i-a fost prezentată o planșă foto ce conține fotografiile unor persoane de sex masculin.

După ce s-a uitat cu atenție martorul a indicat fotografia ce aparține inculpatul B. A. ca fiind cel cunoscut sub numele de Deepa, iar fotografia inculpatul Satish K. ca fiind a conaționalului lui Deepa.

În cauză au fost efectuate supravegheri operative, cu privire la întâlnirea de la Mc Donald’s, ocazie cu care într-adevăr la acea întâlnire au venit inculpatul B. A. și Satish K..

În perioada 12.09-13.09.2013, membrii grupării infracționale coordonate de cetățeanul indian Satish K., au derulat activități de îndrumare și călăuzire în vederea scoaterii frauduloase din România, a cetățeanului cetățeanului afgan: Amir Muhammad Mir Ahmad cu destinația finală Italia.

Cetățeanul afgan: Amir Muhammad Mir Ahmad a obținut viză de scurtă ședere pe teritoriul României pentru o perioadă de 20 de zile în scop turistic, la data de 23.07.2013 de la Ambasada României din Dubai, în baza următoarei documentații: invitație O.R.I. . Nr._ din data 27.06.2013, din partea cetățenei românce M. A.-E., domiciliată în mun. C., ., ., jud. C., posesoare C.I. . nr._, rezervarea biletului de avion, asigurare medicală, extras de cont bancar, rezervarea la Hotelul RELAX SUITES, din București, ..22, sector 1, pentru o perioadă de 9 nopți, data planificată a sosirii în România prin P.T.F. Otopeni, fiind 01.08.2013.

După ce a intrat în România, numitul Amir Muhammad Mir Ahmad a încercat să iasă din România, la data de 24.08.2013, orele 07:12, prin P.T.F. C., la bordul trenului internațional nr.472, dar a fost returnat în România, în aceeași zi, orele: 12:03, de către polițiștii de frontieră maghiari, ca urmare a faptului că nu deținea o viză sau un document valabil care să-i permită deplasarea într-un stat Schengen.

Dreptul de ședere a acestuia pe teritoriul României expirase, numitul Amir Muhammad Mir Ahmad s-a prezentat la data de 02.09.2013, la sediul Serviciului pentru Imigrări București, unde a solicitat eliberarea unei dispoziții de returnare din România pe numele său, emiterea actului menționat acordându-i dreptul de a mai rămâne pe teritoriul țării noastre încă 30 de zile.

Cu această ocazie, cetățeanul afgan a comunicat lucrătorilor S.I. București ca post telefonic la care poate fi contactat pentru alte date suplimentare nr.:_.

Din investigațiile derulate a rezultat faptul că, cetățeanul afgan s-a cazat în perioadele 20.08._13, respectiv 29.08._13, la Hotelul A., situat în zona Gării de Nord, pe ., sector 1.

În dimineața zilei de 12.09.2013, inculpatul B. A. s-a deplasat, împreună cu migrantul afgan, cu un taxi pe ruta mun. București - mun. A., unde a ajuns în jurul orelor 11:20.

Aici, s-a deplasat în jurul orelor 11:30 la ATRIUM MALL, situat pe Calea A. V., de unde a achiziționat o cartelă S. COSMOTE, cu nr. de apel:_, pe care i-a înmânat-o migrantului indo-pakistanez, în vederea păstrării contactului ulterior cu acesta.

În continuare, pentru a contracara o eventuală activitate de supraveghere a sa sau a migrantului, inculpatul B. A. s-a despărțit de transfug, comunicându-le călăuzelor de naționalitate română locul de unde urmează să-l preia. Inculpatul B. A. a rămas în așteptare în zona Gării din A. păstrând în permanență și coordonând activitatea de traficare a migrantului.

Astfel, migrantul a fost preluat călăuzit de către un bărbat rămas neidentificat, care a procedat l-a traversarea împreună cu migrantul pe biciclete prin zona verde a frontierei româno-ungare, în zona localității D., jud. A., persoana clandestină fiind condusă până în dreptul bisericii situate în localitatea maghiară Dombegyhaz, unde a rămas în așteptare.

De menționat este faptul că, pentru a nu atrage atenția asupra lor, călăuza și migrantul au utilizat pentru deplasarea în zona verde a frontierei, biciclete.

În perioada în care migrantul era scos fraudulos din România, inculpatul B. A. a luat legătura conform modului de operare uzitat, cu un taximetrist local identificat în persoana numitului G. G., zis G., fiul lui G. și M., ns. 05.02.1959 în mun. A., domiciliat în mun. A., ..5 ., utilizator al postului telefonic:_.

Cu această ocazie inculpatul B. A. i-a solicitat telefonic numitului G. G. să urgenteze deplasarea spre locul de îmbarcare a migrantului, destinația acestuia urmând a fi Budapesta.

Ulterior, traficantul a luat legătura telefonic cu transportatorul G. G., acesta comunicându-i că a lăsat migrantul la locul convenit, iar el se va deplasa până în Viena/Austria.

În aceste condiții, inculpatul B. A. a procedat l-a achiziționarea a două bilete la trenul internațional nr. 346, cu destinația Viena/Austria, ieșind din România, la data de 13.09.2013, ora 02:46, prin P.T.F.C., în scopul preluării din Gara din Budapesta a migrantului și însoțirii acestuia pe tren până la Viena, unde urma să-l predea altui transportator, cu destinația finală Italia.

Pe data de 13.09.2013, orele 20:03, inculpatul B. A. s-a reîntors în țară prin P.T.F. C., la bordul trenului internațional nr. 79.

În același timp, potrivit interceptărilor autorizate în cauză, rezultă faptul că pe toată perioada în care inculpatul B. A. stabilea cu migrantul cum să procedeze, precum și cu taximetriștii, acesta a purtat mai multe conversații telefonice cu inculpatul Satish K. și suspectul Varinder P. S. zis B. și numitul Khan.

Astfel inculpatul Bhasih A. discută cu suspectul Varinder P. S., anunțându-l pe acesta că a fost sunat de „omul nostru”(migrantul), care l-a anunțat că sunt niște oameni dincolo de barieră și că îi este teamă că sunt de la poliție. Suspectul Varinder P. S. vrea să cunoască unde se ascunde migrantul, dacă este în lanul de porumb, iar inculpatul îi menționează că este doar iarbă și niște buruieni, dar „numai de partea noastră, de dincolo nu este nimic”.

În această situație suspectul Varinder P. S. consideră că migrantul deja este pe partea cealaltă, însă inculpatul B. A. îi menționează că acesta nu a trecut, se află lângă steaguri și că migrantul i-a comunicat că la distanță mică se află un câmp de porumb, iar el s-a gândit pentru cea de-a doua variantă, în sensul că să lase bicicleta și să treacă pe câmp, prin lanul de porumb, pe jos. I se solicită de către suspectul Varinder P. S. să țină legătura on line cu migrantul și seara să-i comunice ce s-a întâmplat.

După aceasta inculpatul B. A. i-a legătura cu migrantul, și-l întreabă pe acesta detalii despre locul unde se află, ce fel de mașini sunt cele care sunt oprite la barieră, câte persoane se află în acele autoturisme, ce fel de autoturisme sunt, de câte locuri, ce culoare au, dacă sunt inscripționate sau au lumini de poliție.

Ulterior acestui fapt, migrantul îi comunică că acele mașini au plecat și i se precizează să treacă repede, după care îi cere să lase telefonul să meargă, inculpatul menționând că vrea să știe dacă totul este în ordine. Imediat după aceasta, migrantul îi comunică că a trecut granița și urmează ca inculpatul B. să contacteze taximetristul.

La scurt timp inculpatul B. A. contactează o persoană cu numele de Vijai și solicită să-i dea telefonul să vorbească cu „Unchiul”,(inculpatul Satish K.)însă i se menționează că acesta vorbește la un alt telefon, după care îi solicită lui Vijai să-i transmită „Unchiului” că omul a trecut, mașinile din partea cealaltă au plecat și or să vadă când ajunge în . B. A. este contactat imediat de suspectul Varinder P. S. căruia îi comunică că migrantul a trecut bariera pe bicicletă, că oamenii nu erau de la poliție, iar sus numitul comentează că ora respectivă este foarte potrivită pentru trecere. După aceasta se interesează dacă migrantul are ceva lucruri la el, și totodată de bani, moment în care inculpatul B. îi comunică că a luat 100 euro pentru cheltuieli, iar biletele au fost cumpărate de migrant. Auzind acest lucru Varinder P. S. este interesat când vor primi restul de bani, moment în care inculpatul îi solicită să meargă la numitul Khan și să-i spună că vor să rezerve bilet omului.

După aceasta inculpatul B. A. este contactat de către inculpatul Satish K., acesta din urmă fiind interesat dacă omul a urcat în taxi. I se menționează de către coinculpat că nu s-a realizat încă acest lucru, că acolo era o mașină cu oameni, dar a plecat și omul a ajuns lângă fabrică. Este interesant că inculpatul Satish K. auzind acest lucru îl întreabă pe inculpatul B. A. dacă a trecut steagurile, rezultând indubitabil că acesta cunoștea locul pe unde s-a făcut trecerea.

La scurt timp, inculpatul B. A. este din nou sunat de inculpatul Satish K., ocazie cu care cei doi discută despre faptul că taximetristul ce a fost trimis pentru migrant este posibil să-i fi „dat în gât”, că a fost chemat la poliție pentru a da declarații la două zile după ce fetele au fost depistate și inculpatul Satish K. îl sfătuiește pe coinculpat ca în cazul în care simte ceva să fugă imediat de acolo, coinculpatul asigurându-l că el doarme îmbrăcat și încălțat.

Inculpatul B. A. ia legătura și cu numitul Khan, a menționat că omul a ajuns în Ungaria și a trimis deja taxiul, că i-a spus migrantului să stea lângă biserică și acum trebuie să se ocupe de bilet. În același timp i-a comunicat că va veni Bindu(Varinder P. S.) să i-a banii pentru bilet, dar aceasta numai după ce va avea confirmarea că migrantul s-a urcat în taxi.

Imediat după aceasta inculpatul B. A. discută cu suspectul Varinder P. S., i-a comunicat și acestuia că migrantul a trecut, așteaptă taxiul, i-a precizat și lui suspiciunile cu privire la taximetrist, după care îi menționează că trebuie făcută rezervarea biletului pentru Frankfurt. În același timp a menționat că el trebuie să meargă în Ungaria, deoarece trebuie să rezolve bordingul, precum și faptul că în momentul în care migrantul va urca în taxi îl va suna pe „Unchiul” pentru ca acesta să rezerve biletul.

În continuare inculpatul B. A. l-a contactat pe Vijai discută cu acesta și solicită să îl dea la telefon pe „Unchiul”, după care convorbirea continuă între cei doi inculpați, respectiv B. A. și Satish K.. Cu această ocazie inculpatul B. A. i-a comunicat coinculpatului că prețul biletului pentru Frankfurt, moment în care Satish K. este interesat când să facă rezervarea și pe numele cui. I se menționează să aștepte până migrantul va urca în taxi și rezervarea să fie făcută pe numele de B. A., pentru data de 13.09.2013, ora 13.15.

S-a constatat că cel care este menționat cu numele de Unchiul este inculpatul Satish K..

În cursul serii de 12.09.2013 inculpatul B. A. a fost contactat de inculpatul Satish K. care se interesează unde se află migrantul, întrucât a fost sunat de Khan și i s-a spus că acesta nu a ajuns unde trebuie. Urmare a acestui fapt, inculpatul B. A. i-a comunicat că migrantul se află într-un M’c Donald, precum și faptul că acesta dacă merge să se cazeze la hotel îi vor verifica viza. În același timp se plânge de faptul că atât el cât și migrantul au rămas fără bagaje, întrucât omul care-i transporta a plecat cu mașina și lucrurile lor.

Este de menționat faptul că acest inculpat îl întreabă pe inculpatul Satish K. cum să procedeze migrantul, și faptul că nu vrea să aducă pașaportul înapoi, ci înscrisul să rămână la migrant. În această situație, inculpatul Satish K. a precizat că așa este cel mai bine și acesta să nu prezinte pașaportul l-a îmbarcare, întrucât biletul este rezervat pe alt nume, iar biletul să îl rupă după îmbarcare. În cazul în care este prins l-a coborâre să solicite azil.

În urma studierii listingurilor posturilor telefonice utilizate de către membrii grupării și obținute în baza autorizațiilor emise de către Tribunalul Municipiului București s-a stabilit faptul că, la data de 07.01.2013, orele 21:48:36, suspectul Varider P. S., l-a contactat de la postul telefonic_, pe numitul G. G., zis G., aflat la postul_.

În urma vizualizării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere amplasate în magazinul GERMANOS 5, din cadrul complexului comercial ATRIUM MALL A., au fost identificați în incinta magazinului în momentul achiziționării cartelei S. COSMOTE cu nr. de apel:_, inculpatul B. A. și migrantul traficat de acesta, respectiv cetățeanul afgan Amir Muhammad Mir Ahmad.

S-au realizat capturi foto din filmarea video menționată, ce au fost prezentate lucrătorilor Serviciului pentru Imigrări București, care au emis decizia de returnare l-a cererea numitului Amir Muhammad Mir Ahmad și care după ce le-au vizionat, l-au recunoscut pe acesta în imaginile surprinse de camerele video la data de 12.09.2013.

În urma studierii listingurilor posturilor telefonice utilizate de către făptuitorii cercetați în cauza penală nr. 239/D/P/2012 și puse l-a dispoziție de către operatorii de telefonie mobilă în baza Încheierii emise de Tribunalul București la data de 18.02.2013 în dosarul nr._ și stocate pe suportul optic tip CD marca VERBATIM, înregistrat sub nr. 4/13.03.2013, s-a stabilit faptul că, numărul de telefon_ a fost contactat/a contactat în perioada 14.09.2012, orele: 11:41 – 31.12.2012, orele: 19:38, de un număr de 41 ori, postul telefonic utilizat de către făptuitorul Navdeep K.:_.

De asemenea, prin investigații și mijloace specifice s-a stabilit faptul că, postul telefonic cu nr._ este utilizat de către cetățeanul pakistanez: Kayani Irfan Ahmed, fiul lui Saif Ullah și Khan, ns. 05.09.1975 în Jhelum/Pakistan, cu reședința în București, ., nr. 61, ., posesor pașaport . nr._ și permis de reședință temporară RTR nr._.

În prezent, susnumitul a solicitat prelungirea dreptului de ședere pe teritoriul României în calitate de soț al cetățenei românce M. C., CNP_, având domiciliul la adresa de reședință a numitului Kayani Irfan Ahmed.

Numitul Kayani Irfan Ahmed a făcut obiectul cercetărilor în cauza penală nr. 290/D/P/2009 aflat în instrumentarea P.Î.C.C.J.-D.I.I.C.O.T., fiind trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracțiunilor de „trafic de migranți” și „constituire a unui grup infracțional organizat”.

În perioada 24.09-25.09.2013, membrii grupării infracționale coordonate de cetățeanul indian Satish K., au derulat activități de îndrumare și călăuzire în vederea scoaterii frauduloase din România, a migrantului de origine pakistaneză cetățeanului pakistanez A. Muhammad Mansoor cu destinația finală Germania.

În urma verificărilor dispuse s-a stabilit faptul că, cetățeanul pakistanez A. Muhammad Mansoor, fiul lui Muhammad Maqsoo și Munawer S., ns. 03.06.1982 în Bemem/Arabia Saudită, domiciliat în Pakistan, posesor pașaport pakistanez, . nr._, a obținut o viză de intrare în România de 90 zile, în scop de vizită, la data de 11.06.2013, de la autoritățile consulare române din Bruxelles/Belgia, în baza următoarelor documente: permis de ședere în Belgia, valabil până la 04.10.2013, invitație notarială autentificată nr. 1056/27.05.2013 din partea cetățenei românce G. A.-I., autentificată la BNP P. L. din Mioveni, care și-a asumat suportarea tuturor cheltuielilor, asigurare medicală, bilet de avion dus-întors.

După . data de 12.07.2013, în jurul orelor 18:00,cetățeanul pakistanez a încercat să părăsească teritoriul României prin P.T.F. T., la bordul autocarului cu nr._, dar a fost înapoiat în România de către polițiștii de frontieră maghiari, ca urmare a faptului că nu deținea o viză sau un document valabil care să-i permită deplasarea într-un stat Schengen.

Pe data de 17.09.2013,ca urmare a faptului că dreptul de ședere al acestuia pe teritoriul României expirase, pe numele cetățeanului pakistanez A. Muhammad Mansoor a fost emisă de către lucrătorii I.G.I.-București o decizie de returnare.

În seara zilei de 23.09.2013 inculpatul B. A. a purtat o discuție telefonică cu soția cetățeanului indian Varinder P. S., ns. 04.04.1983, zis B., numita S. A.-M., aflată la postul telefonic:_, ocazie cu care i-a comunicat faptul că, intenționează ca în cursul zilei următoare să se deplaseze în Germania, via Ungaria.

În dimineața zilei de 24.09.2013, s-a întâlnit pe raza mun. București, cu cetățeanul pakistanez menționat și care utiliza postul telefonic:_, împreună cu care s-a deplasat pe ruta București-mun. A., unde a ajuns în jurul orelor 11:00.

Aici, a contactat prin intermediul postului telefonic utilizat de migrant, o călăuză locală neidentificată, care l-a preluat pe transfug și s-a deplasat cu acesta cu un autoturism până în zona P.T.F. T., unde au coborât și au continuat pe jos, pe drumul agricol din zona localității Iratoșu, A., traversând în mod fraudulos frontiera de stat româno-ungară.

Pe teritoriul Ungariei, călăuza și migrantul au continuat deplasarea pe biciclete până în localitatea maghiară Dombegyhaz, unde persoana clandestină a fost lăsată în așteptare în spatele bisericii de aici.

În acest interval, inculpatul B. A. l-a contactat pe numitul G. G., zis G., la postul telefonic:_, cu care a stabilit să se întâlnească în parcarea din fața Gării A., pentru a stabilii detaliile preluării migrantului de pe teritoriul Ungariei.

Cu sprijinul ofițerilor de poliție judiciară din cadrul S.C.C.O. A., delegați în cauză, s-a reușit localizarea celor doi suspecți.

În urma monitorizării acestora s-a constatat faptul că, numitul G. G. a intenționat să utilizeze în vederea transportării migrantului autoturismul marca FORD FOCUS, culoare roșu, cu nr._, cu inscripția TAXI ALFA, aparținând S.C. TRANS DINAMIC EXPRESS S.R.L..

După terminarea discuției, numitul G. G. s-a deplasat în direcția frontierei româno-ungare, dar pe traseu a efectuat mai multe manevre de autoverificare a unei eventuale activități de supraveghere, iar după aproximativ 20 minute s-a reîntors în direcția mun. A..

Pe drumul de întoarcere l-a contactat pe inculpatulBhasin A., căruia i-a transmis faptul că ,,i s-ar fi stricat mașina” și să nu mai discute foarte mult la telefon, reîntâlnindu-se cu acesta în fața Mall-ului Atrium din A..

După ce au purtat o discuție în contradictoriu, numitul G. G. a plecat de acolo în direcția mun. Timișoara, ulterior contactând un agent al poliției de frontieră din cadrul I.J.P.F. A., căruia i-a comunicat ceea ce îi solicitase anterior inculpatul B. A., persoană pentru care mai transportase un alt migrant la data de 12.09.2013.

În aceste condiții, s-a luat legătura telefonic cu ofițeri de poliție unguri din cadrul Biroului Național de Investigații-Departamentul de Combatere a Migrației Ilegale, cărora le-a fost comunicată locația aproximativă a migrantului traficat de către B. A. în modalitatea mai sus expusă.

În urma activităților derulate de lucrătorii de poliție maghiară din localitatea Dombegyhaz s-a reușit depistarea persoanei clandestine.

În urma legitimării sale s-a realizat identificarea acestuia, în persoana cetățeanului pakistanez A. Muhammad Mansoor.

Asupra sa s-a găsit un aparat telefonic marca SONY, având codul IMEI:_, în care este introdusă cartela S. nr.:_0193120, precum și alte 5 cartele S. aparținând unor operatori de telefonie internaționali cu seriile: Ufone PTML_, WARID_, JIM MOBILE_0510657, LYCA MOBILE_3639988, LYCA MOBILE_8L77.

Cu ocazia audierii migrantului pakistanez de către ofițerii de poliție maghiari, acesta a recunoscut faptul că, a intrat ilegal pe teritoriul României.

După terminarea cercetărilor cu privire la cetățeanul pakistanez A. Muhammad Mansoor, autoritățile maghiare l-au predat la data de 25.09.2013, celor din România, ocazie cu care a fost întocmit un dosar penal pe numele acestuia pentru comiterea infracțiunii de trecerea frauduloasă a frontierei de stat.

După terminarea cercetărilor, migrantul s-a îmbarcat în noaptea de 26.09.2013, din Gara A. la trenul ICE 473 cu care s-a deplasat până la București.

Pe parcurs a fost contactat de mai multe ori de inculpatul B. A. la nr._, care l-a instruit cu privire l-a conduita pe care trebuie să o aibă în vederea evitării unor eventuale activități de monitorizare dispuse de organele de urmărire penală.

Astfel, pe data de 26.09.2013, în intervalul 13:30-17:00, migrantul pakistanez s-a deplasat cu diverse mijloace de transport în comun pe raza mun. București: autobuzele 131,226,139, intrând în jurul orelor 15:00 la KFC Moșilor unde a rămas în așteptare.

Trebuie menționat faptul că, deși localizarea geografică a celulei postului telefonic al inculpatul B. A. s-a situat în imediata apropiere a migrantului în jurul orelor 15:30-16:00, aceștia nu au intrat în niciun moment într-un contact fizic direct, traficantul procedând l-a instruirea transfugului, strict prin intermediul telefonului.

În jurul orelor 17:00 numitul A. Muhammad Mansoor s-a deplasat la Autogara Militari, unde s-a îmbarcat în microbuzul cu nr. de înmatriculare_, pe traseul București-Pitești-Mioveni, unde s-a deplasat pe ., ., unde a fost așteptat de numita M.(fostă G.) A.-M., CNP_, persoana care îi făcuse invitația în România.

La data de 02.10.2013, cetățeanul pakistanez a părăsit teritoriul României, la bordul aeronavei cu nr. FDB 798, prin P.T.F. Otopeni, în baza dispoziției de părăsire emisă de către autoritățile române pe numele său.

Din verificările efectuate se poate observa că, modalitatea de intrare în România și de ieșire din țara noastră, precum și a modului de reglementare a dreptului de ședere aici sunt similare cu cele ale celuilalt migrant traficat prin același mod de operare la data de 24.09.2013, de către inculpatul B. A., respectiv cetățeanul afgan Amir Muhammad Mir Ahmad.

Astfel, inculpatul B. A. în data de 24.09.2013 este cel care călăuzește migrantul până la ieșirea din țară, după care acesta este predat unei călăuze neidentificată din zona A., persoană care l-a ajutat pe cetățeanul pakistanez să părăsească ilegal teritoriul României.

Tot acest inculpat este cel care ține legătura cu migrantul după ce acesta a trecut frontiera îi dă indicații unde să aștepte taximetristul, să-și distrugă toate documentele și să nu spună nimănui că vine din România.

După această convorbire, inculpatul B. A. discută și cu inculpatul Satish K. căruia i-a menționat că el crede că migrantul a fost prins, că taximetristul este cel care i-a trădat, că a încercat să i-a legătura cu migrantul de mai multe ori și acesta are telefonul închis, și mai mult ca sigur l-a arestat poliția. Cei doi comentează de faptul că același taximetrist este cel care i-a trădat și atunci când au fost prinse cele două femei, precum și faptul că acesta a luat banii în avans de la inculpatul B. A.. Acest inculpat se neliniștește de faptul că e posibil ca taximetristul cu care stabilise să se întâlnească și el e posibil să vină cu poliția, moment în care inculpatul Satish K. îi spune să fugă pentru a nu fi prins.

După această convorbire, cei doi inculpați discută din nou, ocazie cu care B. A. comentează că de fapt, taximetristului i s-a stricat mașina, că migrantul a așteptat, dar văzând că nu mai vine niciun taximetrist a plecat singur. Cu toate acestea, inculpatul Satish K. dorește să cunoască dacă coinculpatul a luat banii de la migrant, și i se precizează că a acesta a plătit 300 euro.

Ulterior, în data de 25.09.2013 inculpatul B. A. discută cu Varinder P. S. căruia îi menționează că al doilea om al lor a fost prins, respectiv pakistanezul, s-a întors în România. Suspectul Varinder P. S. dorește să cunoască dacă migrantul a fost prins în Germania și i se precizează că în Ungaria, și a fost prins în locul de unde trebuia să fie luat de taximetrist. Totodată, Varinder P. S. dorește să cunoască și el dacă inculpatul B. A. a încasat banii, iar acesta îi precizează că nu prea.

În cauză a fost identificat și audiat în calitate de martor G. G.. Din declarația acestuia a rezultat faptul că acesta este angajat în calitate de taximetrist din anul 2004. În cursul anului 2013, în timp ce aștepta la locul de parcare din stația de taxi a fost întrebat în limba română de un cetățean cât costă o cursă până la Variaș. Acest cetățean a fost identificat de martor ca fiind inculpatul B. A..

I-a menționat acestuia prețul cursei, respectiv 50-60 lei, după care a inculpatul, acceptând prețul s-a urcat în mașină și i-a precizat că prima dată trebuie să meargă în parcarea de la magazinul Penny, acolo s-au mai urcat în mașină doi bărbați, după care martorul i-a transportat pe acești până în localitatea Variaș.

Totodată, martorul G. G. a menționat că i-a dat inculpatul B. A. cartea de vizită, gândindu-se că poate acesta va dori să-i devină client.

La aproximativ după o oră și jumătate din momentul în care i-a lăsat pe cei trei bărbați în localitatea Variaș, martorul a fost sunat de către inculpatul B. A., care l-a întrebat dacă poate să facă o cursă până la Budapesta și pentru ce sumă. I-a menționat că poate efectua cursa contra sumei de 150 euro, moment în care a fost solicitat să meargă în zona UTA sau Atrium Mall, s-a întâlnit cu inculpatul B. A., a primit suma de 150 de euro și i s-a precizat să meargă în localitatea Domghyhaz, de unde de lângă biserică să preia un bărbat pe care trebuie să-l ducă în gara din Budapesta.

Conform declarației martorului s-a reținut faptul că acesta a plecat spre localitatea menționată, iar pe drum a fost sunat de mai multe ori de către inculpatul B. A. care se interesa dacă l-a luat pe acel client. Ajungând în localitatea Domghyhaz, în zona bisericii a văzut un bărbat și în acel moment și-a dat seama că acesta este unul dintre bărbații pe care-i transportase în localitatea Variaș. L-a transportat pe acesta la gara din Budapesta și a menționat faptul că respectiv pe tot parcursul drumului a vorbit l-a telefon cu A. într-o limbă străină.

După aceasta martorul s-a întors în A..

La aproximativ două săptămâni de la aceasta, așa cum a relatat martorul, acesta a fost sunat de către inculpatul B. A., care l-a sunat să ia două femei din parcarea de la Penny și să le transporte la Variaș. A făcut și acest transport, iar cursa i-a fost achitată de inculpatul B. A., respectiv 50 lei.

La sfârșitul lunii septembrie 2013, martorul a fost din nou contactat de către inculpatul B. A. care i-a solicitat să meargă în localitatea Domghyhaz și să preia de la biserică un bărbat pe care să-l transporte la Budapesta. A acceptat să efectueze și această cursă, prețul cursei, în sumă de 70 lei, până în localitatea din Ungaria, i-a fost plătit de către acest inculpat. Din acea localitate martorul a preluat bărbatul care aștepta în zona bisericii și l-a transportat până la Budapesta. Acel bărbat i-a achitat suma de 150 euro.

Martorul a menționat numerele de telefon pe care le utilizează și a precizat că nu a efectuat nicio deplasare la Viena l-a solicitarea inculpatul B. A..

inculpatul B. A. a depus în permanență demersuri și în vederea facilitării intrării și obținerii permiselor de ședere temporară, respectiv a cardurilor de rezidență pe teritoriul României pentru alți cetățeni de origine indo-pakistaneză, prin încheierea unor căsătorii fictive de conveniență.

În acest sens a racolat mai multe cetățene românce parte identificate: Sochiu C., și G. M., ,,A.”, și alte tinere neidentificate.

Ca urmare a cercetărilor efectuate în cauză a rezultat faptul că, acesta era interesat ca să găsească cetățene românce să încheie căsătorii de conveniență cu cetățeni străini, însă aceste mariaje erau încheiate de regulă pe teritoriul Greciei sau al Indiei. În această situație, atâta timp, cât încheierea căsătoriilor era înregistrată la o autoritate competentă din statele respective, neexistând posibilitatea dovedirii caracterului ilicit al acestora, acest gen de fapte nu pot fi încadrate corespunzător unor fapte incriminate de legislația română. Mai mult, astfel de situații, potrivit legislației române, în cazul în care reprezentanții IGI pot stabili caracterul fictiv al căsătoriei, sancțiunea aplicată este aceea de anulare a vizei și emiterea unei dispoziții de îndepărtare a cetățeanului străin de pe teritoriul României.

Instanța de fond a considerat că, în drept, faptele inculpatului Bashin A. care în perioada 2012 -2013s-a ocupat împreună cu inculpatul Satish K. și suspectul Varinder P. S. de introducerea în mod ilegal în țară a unei cetățene srilankeze, de scoaterea în mod fraudulos din România a cetățenilor Amir Muhammad Mir Ahmed și A. Muhammad Mansoor, de a facilita obținerea vizelor Schengen pentru cetățenele filipineze Mangulabnan L.-Marcelo și Dhakal Barsha, însoțind pe inculpatul Satish K. la unele dintre întâlnirile pe care le avea acesta cu cetățenele străine în vederea stabilirii detaliilor facilitării vizelor Schengen, obținând și un folos material în urma organizării acestor activități, a pus la dispoziția inculpatului Satish K. datele de identitate ale numitei G. M. în vederea întocmirii în fals a contractului de muncă pentru cetățeana filipineză Mangulabnan L. Marcelo, în sensul trecerii acelor date ca fiind datele angajatorului acestei cetățene străine, de a accepta să fie trecut pe în calitate de angajator pe contractul de muncă contrafăcut pentru cetățeana filipineză Dhakal Barsha, de a semna acest înscris în condițiile în care nu avea această calitate, de a fi emisă adresă din partea unei societăți comerciale în cadrul căreia nu avea nicio calitate și a semna acest înscris, prin care se solicita emiterea vizei cetățenei străine în scop turistic și asigurarea că aceasta va reveni în România și s-a asociat cu inculpații Satish K., Subhash Chander, Navdeep K., Varinder P. S. în scopul săvârșirii activităților menționate realizează conținutul infracțiunilor de trafic de migranți prev. de art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată și modificată prin Legea nr. 243/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p și art. 5 din N.C.p., complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 26 alin. 1 din C.p rap. la art. 290 alin. 1 din C.p cu 41 alin. 2 din C.p. și art. 5 din N.C.p. și constituirea unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003 cu aplic. art. 5 din N.C.p., cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. cu aplic. art. 5 din N.C.p.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 VCP, și anume: dispozițiile din partea generală a Codului penal privind forma de vinovăție și regimul sancționator al infracțiunii continuate, limitele de pedeapsă prevăzute în legile speciale pentru infracțiunile săvârșite, gradul de pericol social al faptelor care a fost apreciat ca ridicat și care rezultă din împrejurările concrete în care au fost comise, inculpatul asociindu-se cu cetățeni români și străini în vederea introducerii și scoaterii din țară în mod fraudulos a migranților, obținerii de documente care să le permită acestora șederea pe teritoriul unor țări aparținând Spațiului Schengen, în scopul obținerii de foloase materiale necuvenite, persoana și conduita inculpatului – a recunoscut comiterea faptelor, fără ocupație și loc de muncă, care s-a sustras de la proceduri.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul Bashin A. care a solicitat admiterea apelului, desființarea, în parte, a sentinței și suspendarea executării pedepsei, cu un termen de încercare.

Inculpatul, în motivele de apel depuse în scris, la dosar, prin apărător, a criticat hotărârea pentru greșita individualizare a pedepsei aplicată sub aspectul modalității de executare și că instanța de fond în mod eronat a reținut că s-a sustras de la urmărirea penală, deoarece nu s-a sustras și nici nu s-a ascuns în niciun fel. A mai arătat că a avut un loc de muncă stabil în G. și că plătește impozitele în această țară. A mai solicitat să se aibă în vedere faptul că acesta dosar este disjuns dintr-un alt dosar.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, în raport de criticile formulate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. 2 C.p.p., Curtea apreciază apelul declarat ca fiind fondat.

Curtea nu va insista asupra situației de fapt, care a fost clar stabilită de prima instanță și nu este contestată nici de inculpat și nici de Ministerul Public. Probele administrate în faza de urmărire penală și declarația inculpatului din cursul judecății în primă instanță, în sensul recunoașterii învinuirilor aduse: analizând întregul material probator administrat, Curtea reține că în perioada 2012 -2013 s-a ocupat împreună cu inculpatul Satish K. și suspectul Varinder P. S. de introducerea în mod ilegal în țară a unei cetățene srilankeze, de scoaterea în mod fraudulos din România a cetățenilor Amir Muhammad Mir Ahmed și A. Muhammad Mansoor, de a facilita obținerea vizelor Schengen pentru cetățenele filipineze Mangulabnan L.-Marcelo și Dhakal Barsha, însoțind pe inculpatul Satish K. la unele dintre întâlnirile pe care le avea acesta cu cetățenele străine în vederea stabilirii detaliilor facilitării vizelor Schengen, obținând și un folos material în urma organizării acestor activități; a pus la dispoziția inculpatului Satish K. datele de identitate ale numitei G. M. în vederea întocmirii în fals a contractului de muncă pentru cetățeana filipineză Mangulabnan L. Marcelo, în sensul trecerii acelor date ca fiind datele angajatorului acestei cetățene străine, de a accepta să fie trecut pe în calitate de angajator pe contractul de muncă contrafăcut pentru cetățeana filipineză Dhakal Barsha, de a semna acest înscris în condițiile în care nu avea această calitate, de a fi emisă adresă din partea unei societăți comerciale în cadrul căreia nu avea nicio calitate și a semna acest înscris, prin care se solicita emiterea vizei cetățenei străine în scop turistic și asigurarea că aceasta va reveni în România; s-a asociat cu inculpații Satish K., Subhash Chander, Navdeep K., Varinder P. S. în scopul săvârșirii activităților anterior mennționate;

În drept, faptele inculpatului Bashin A. care în perioada 2012 -2013s-a ocupat împreună cu inculpatul Satish K. și suspectul Varinder P. S. de introducerea în mod ilegal în țară a unei cetățene srilankeze, de scoaterea în mod fraudulos din România a cetățenilor Amir Muhammad Mir Ahmed și A. Muhammad Mansoor, de a facilita obținerea vizelor Schengen pentru cetățenele filipineze Mangulabnan L.-Marcelo și Dhakal Barsha, însoțind pe inculpatul Satish K. la unele dintre întâlnirile pe care le avea acesta cu cetățenele străine în vederea stabilirii detaliilor facilitării vizelor Schengen, obținând și un folos material în urma organizării acestor activități, a pus la dispoziția inculpatului Satish K. datele de identitate ale numitei G. M. în vederea întocmirii în fals a contractului de muncă pentru cetățeana filipineză Mangulabnan L. Marcelo, în sensul trecerii acelor date ca fiind datele angajatorului acestei cetățene străine, de a accepta să fie trecut pe în calitate de angajator pe contractul de muncă contrafăcut pentru cetățeana filipineză Dhakal Barsha, de a semna acest înscris în condițiile în care nu avea această calitate, de a fi emisă adresă din partea unei societăți comerciale în cadrul căreia nu avea nicio calitate și a semna acest înscris, prin care se solicita emiterea vizei cetățenei străine în scop turistic și asigurarea că aceasta va reveni în România și s-a asociat cu inculpații Satish K., Subhash Chander, Navdeep K., Varinder P. S. în scopul săvârșirii activităților menționate realizează conținutul infracțiunilor de trafic de migranți prev. de art. 71 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 aprobată și modificată prin Legea nr. 243/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p și art. 5 din N.C.p., complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 26 alin. 1 din C.p rap. la art. 290 alin. 1 din C.p cu 41 alin. 2 din C.p. și art. 5 din N.C.p. și constituirea unui grup de criminalitate organizată prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea 39/2003 cu aplic. art. 5 din N.C.p., cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. cu aplic. art. 5 din N.C.p.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 VCP, și anume: dispozițiile din partea generală a Codului penal privind forma de vinovăție și regimul sancționator al infracțiunii continuate, limitele de pedeapsă prevăzute în legile speciale pentru infracțiunile săvârșite, gradul de pericol social al faptelor care a fost apreciat ca ridicat și care rezultă din împrejurările concrete în care au fost comise, inculpatul asociindu-se cu cetățeni români și străini în vederea introducerii și scoaterii din țară în mod fraudulos a migranților, obținerii de documente care să le permită acestora șederea pe teritoriul unor țări aparținând Spațiului Schengen, în scopul obținerii de foloase materiale necuvenite, persoana și conduita inculpatului – a recunoscut comiterea faptelor, fără ocupație și loc de muncă.

În ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei aplicate, raportat la gradul de pericol social al faptelor savârsite, Curtea apreciaza ca pentru reeducarea inculpatului si prevenirea savârsirii de noi infractiuni nu se impune privarea de libertate a acestuia, deși sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 86¹ C. pen. de la 1968, Tribunalul a apreciat cu totul greșit că scopul pedepsei nu poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului: Curtea apreciaza ca perioada arestului preventiv este suficientă pentru ca acesta să conștientizeze consecințele faptelor sale, iar pe viitor să aibă un comportament prin care să nu aducă atingere valorilor ocrotite de lege.

În niciun caz o altfel de modalitate de executare a sancțiunii rezultante nu este oportună: deși nu trebuie omisa dedarea la manopere infracționale ce produceau consecințe asupra unor persoane aflate în deplină vulnerabilitate, împrejurarea că în fata instantei de apel inculpatul a facut dovada ca avut un loc de muncă stabil în G. și plătește impozitele în G., exprimandu-si regretul precum si situatia familiala deosebita a inculpatului, rolul secundar al inculpatului in activitatea infractionala conjunct cu imprejurarea ca liderii retelei au fost condamnati la pedepse cu inchisoarea a caror executare a fost suspendata, dar și contextul geopolitic in care s-au derulat faptele din prezenta cauza, care nu imprima grupului criminal organizat doar trasaturii definitorii: urmarirea de profit, sunt factori ce permit retinerea in prezenta cauza a disp art 74 alin 1 lit a ) C.pen., cu consecinta aplicarii unor pedepse sub minimul special prevazut de lege, precum si justificarea optiunii Curtii spre necesitatea suspendarii executarii pedepsei rezultante aplicate prin prezenta cauza.

În funcție de cele precizate, Curtea în temeiul art.421 pct.2 lit.a C. pr. pen. va admite apelul declarat de inculpatul B. A., va desființa, în parte, sentința apelată și, rejudecând, în baza art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969, art. 74 alin.1 lit. a C.pen. din 1969, art. 76 alin.1 lit. d C.pen. din 1969, art. 80 alin. 2 C.pen. din 1969, art. 5 C.pen și art. 396 alin.10 C.pr.pen., va condamna pe inculpatul B. A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 se va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b C.pen. din 1969.

În baza art. 26 C.pen. din 1969 rap. la art. 290 alin. 1 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969, art. 74 alin.1 lit. a C.pen. din 1969, art. 76 alin. 1 lit. e C.pen. din 1969, art. 80 alin. 2 C.pen. din 1969, art. 5 C.pen. și art. 396 alin.10 C.pr.pen., va condamna pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 se va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b C.pen. din 1969.

În baza art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin.1 lit. a C.pen. din 1969, art. 76 alin.1 lit. c, alin.3 C.pen. din 1969, art. 5 C.pen. din 1969 și art. 396 alin.10 C.pr.pen., va condamna pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup de criminalitate organizată.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 se va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b C.pen. din 1969.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b C.pen. din 1969 se vor contopi pedepsele aplicate inculpatului B. A. în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 se va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b C.pen. din 1969.

Curtea, în baza art. 86¹ C. pen., Curtea va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 6 ani, compus din cuantumul pedepsei la care se adaugă un interval de timp de 3 ani, stabilit de instanță, în cuprinsul căruia, daca inculpatul nu-si va aduce la indeplinire obligatiile dispuse prin prezenta, se va dispune executarea efectiva a pedepsei rezultante aplicate prin prezenta cauza.

În baza art. 86¹ C.pen. din 1969 se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit conform art. 86² C.pen. din 1969.

În baza art. 86³ alin. 1 C.pen. din 1969, se va impune inculpatului ca pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere impuse de acest text de lege.

În baza art. 86³ alin. 3 C.pen. din 1969 se va impune inculpatului obligația de a nu schimba domiciliul sau reședința avută decât cu încuviințarea instanței.

În baza art. 71 alin. 5 C.pen. din 1969, se va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

Se va atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, prev. de art. 86⁴ C.pen. din 1969.

Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului B. A., dacă nu este arestat sau deținut în altă cauză.

Se va constata că inculpatul a fost arestat preventiv în prezenta cauză de la 09.12.2014 până la data prezentei decizii.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Conform art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului rămân în sarcina statului.

Suma cuvenită interpretului de limba engleză care a asigurat traducerea dezbaterilor pentru inculpat se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de inculpatul B. A. împotriva sentinței penale nr. 348/02.03.2015 pronunțate de Tribunalul București – Secția I penală în dosarul nr._ .

Desființează în parte sentința apelată și, rejudecând:

În baza art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969, art. 74 alin.1 lit. a C.pen. din 1969, art. 76 alin.1 lit. d C.pen. din 1969, art. 80 alin. 2 C.pen. din 1969, art. 5 C.pen și art. 396 alin.10 C.pr.pen., condamnă pe inculpatul B. A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b C.pen. din 1969.

În baza art. 26 C.pen. din 1969 rap. la art. 290 alin. 1 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969, art. 74 alin.1 lit. a C.pen. din 1969, art. 76 alin. 1 lit. e C.pen. din 1969, art. 80 alin. 2 C.pen. din 1969, art. 5 C.pen. și art. 396 alin.10 C.pr.pen., condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b C.pen. din 1969.

În baza art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin.1 lit. a C.pen. din 1969, art. 76 alin.1 lit. c, alin.3 C.pen. din 1969, art. 5 C.pen. din 1969 și art. 396 alin.10 C.pr.pen., condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup de criminalitate organizată.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b C.pen. din 1969.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b C.pen. din 1969 contopește pedepsele aplicate inculpatului B. A. în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b C.pen. din 1969.

În baza art. 86¹ C.pen. din 1969 dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit conform art. 86² C.pen. din 1969.

În baza art. 86³ alin. 1 C.pen. din 1969, impune inculpatului ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele stabilite de către această instituție;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 86³ alin. 3 C.pen. din 1969 impune inculpatului obligația de a nu schimba domiciliul sau reședința avută decât cu încuviințarea instanței.

În baza art. 71 alin. 5 C.pen. din 1969, dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

Atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, prev. de art. 86⁴ C.pen. din 1969.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului B. A., dacă nu este arestat sau deținut în altă cauză.

Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în prezenta cauză de la 09.12.2014 până la data prezentei decizii.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Conform art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului rămân în sarcina statului.

Suma cuvenită interpretului de limba engleză care a asigurat traducerea dezbaterilor pentru inculpat se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25.05.2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

C. BogdanDaniel Donțete

GREFIER,

E. A. N.

Red. C.B.

Dact. A.L. 2 ex.

T. București – S.I. – jud.: G. R.

← Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 777/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI		Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... →

Infracţiuni privind frontiera de stat a României. O.U.G nr. 105/2001. Decizia nr. 764/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni privind frontiera de stat a României. O.U.G nr. 105/2001. Decizia nr. 764/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI